. respectand le, acesta este vuizare a unor tarile privind succed intr-o are in timp si lezvoltirii cu oamenilor. In 1 Tuarea unor >eratiunea de Anfi, absolut rictiilor, a siului pentra implicit sau sm ecologic. erventia int pe baza unei iofizice ale va fi cea care sul natural al racteristicile rminante in prin faptul e& mai mare pe je constatai 0 indeosebi pe ternalitati, Jealternative slor care apar fied zona de anificare este planificarea find intreaga utorilor vom Je dezvoltare © conceptie \_ Organizarea sistemelor tertoriale at Blobala, sau mai curdnd globalista, care acoperd i depaseste toate conceptele partiale dejaevocate, pentru aajunge lao politica economica unde omul ocuns primul oc, umane. in acest voluntariste, unei prosperitifi economic’ silocuitori Amenajarea teritoriului trebuje s& risptinda la probleme economice (sa ational, care cunoaste diferentieri regionale) si la probleme sociale (reali i eforturi constiente de solidaritate natiog reciproc’. De altfe! amenajarea' economice, ci $idea corela aog definim conceptele legitime, ca optiuni sigure, ins ac baraje tehnig ist si neconciliabile. Aceste optiuni gi aceste "arbitraje" rispund ideii de a unei mai bune integréri economiei nationale $i presupun’ area planurilor deamenajare regional in planurite prevazute lanivel najional. ‘Trebuie si subliniem cd un plan national de amenajare ateritorivlui nu poate fi 6'suma, o simpla aditie, a planurilor de amenajare regionala si local’. Punerea in opera a unei politici de amenajare a teritoriului nu poate fi suma vocatiilor si ambitiilor fiecdrei regiuni sau comunititi locale. O bund articulare a planului national cu aceste programe este indispensabild pentru trasarea cadrului unei politici regionale gi locale coerensé, cadru in sdnul c&ruia ar putea si se inscrie operatiuni punctuale, ale caror compatibilitate si eficacitate vor fi mai bine asigurate. 5.5. Principii deacfiune in organizarea sistemelor teritoriale. Pentru realizarea dezideratelor propuse printr-o organizare optimala a sistemelor teritoriale, se recomanda aplicarea in toate actiunile a unor principi (fig.36), care orienteaz& in fond tot complexul de mésuri ce urmeaz& a fi intreprins, Aceste principii se referd in mod direct la modalitatile de orientare a interventiilor, in asa fel incat efectele acestora sa fie benefice pentru sistemele teri pentru functionarea iaximum de eficient& economico-sociala sau naturals”. Dintre aceste princi 8. Preferinja pentru objective, in locul programarii detaliate. Data fiindSisteme tevitoriale Fig. 36. Principii de baza in organizarea sistemelor teritoriale complexitatea evolutiei sistemelor mari, de tipul celor teritoriale, in care atingerea unor obiective se poate realiza pe mai multe ci, dintre care umnele necunoseut, este de preferat fixarea obiectivelor finale si pe etape, far a se face o programare detaliata a evolutiei. Asigurarea unui control riguros pe etape este mult mai eficient decat controlul permanent al modului de realizare a unei programari foarte detaliate, Deci, definirea obiectivelor si a mijloacelor de a le atinge este mult mai importanta decdt 0 programare rigida a actiunilor (fig.37). Altfel, exist riscul interpret&rii gresi directiei de evolutie, prin utilizarea ca date de referinta a unor momente de analiza, care pot oferi obazi falsa de indic b. Conservarea varietéjii. Un element de baz in pastrarea stabilitatit unui sistem teritorial este mentinerea variet8tii acestuia. Reducerea componentelor sau a unorrelafiidintre acestea va avea efecte negative asupra flexibilitatii geosistemului in clea interventiilor extemne neprevaizute, diminvéndu-i rezistenta la schimbare si pregitindu-l pentru integrarea deplin& in mediu, respectiv pentru pierderea individualititi sale (fig.38). In cazul unei cresteri a numrului de componente cu 0 unitate, efectele vor fi extrem de accentuate, prin multiplicarea in progresie ‘geometrica a relaiilor $i aparitia de noi legitati in funcyionarea sistemului teritorial respect firdins& a-lschimba, i ©. Depistarea punctelor de amplificare. Prin analizele intreprinse asupra sistemuluiteritorial gi prin tehnici de simulare se pot identifica punctele sensibile ale functi intrue ‘compe select: sisteme-teritoriale iE] le re atingeres cute, este de edetaliat’ a icient decat aliate, Deci, anti decat 0 tii gresite a + de analiza, oilivati unui intelor sau a sistemuluiin chimbare si uw pierderea vonente cto n_progresie tui teritorial rinse asupra sensibile ale Organizarea sistemelor teritoriale unui sistem complex. Intervenind la acel nivel se declanseaza fie amplificari, fie inhibari controlate, in funetie de scopul urmarit (Fig.39). in spiritul mentin productivitat sistemului teritorial $i eventual. al cresterii acesteia, actiunile vizeazi, de regula, stimularea punctelor de rezonanfa teritoriala, & ss prin care efectele a ea Lp it BA Le) benefice sunt iii " 7 ‘multiplicate. Totodati, un rol important pentru ere == controlul evolutiei ulterioare il are identificarea_punctelor de blocaj, fie pentru afi inlaturate, fie pentru a li Fig. 38. Conservarea varietatii se accentua caracterul, stranguland fluxurile de pierdere energetic, de exemplu. d. Menjinerea selectiva a restricfiilor. Un sistem teritorial poate si Fig, 37. Preferinja pentru obiective SS. ena siete mone issue Rj ei 2 any Fig. 39. Depistarea punctelor de amplificare (C,,C,, C,) funcfioneze in moduri si directi diferite. Unele dintre acestea sunt dorite ir altele nu, intrucét conduc la dezorganizarea sistemului. Dac& se vrea menfinerea unui anumit comportament care si conduca la o dezvoltare durabili, atunci trebuie mentinute, selectate si impuse numai anumite restrictii. Corectarea evolutiei pe termen lung a sistemului teritorial se face prin revizuirea setului de restrictii, aplicate i84 Sisteme teritoriale ¢.Intervenfia cu prudenfa in sistema! buclelor de reglare, Interventia abuziva in sistemele de autoreglare a geosistemelor poate conduce Ia efecte cu totul neasteptate si contrare scopului urmarit. Uneori efectele objinute pe termen scurt para fi cele asteptate, dar pe termen lung acestea se dovedesc a fi catastrofale, Prudenta in R, Fig. 40. Controlu! traiectoriilor prin menfinerea restrictiilor interventiile de reglare se recomanda si prin imposibilitatea anticiparii reactiilor unor componente (fig.41). f. Restabilirea echilibrelor prin descentralizare. in procesele de dezvoltare apar numeroase dezechilibre, fie datorit’ schimbarilor care au loc in interiorul Te interventie extrema Fig. 41. Intervengie in buclele de reglare sistemului teritorial, fie datoriti unor interventii anterioare. In sistemele puternic ie cele mai freevente sunt dezechilibrele dintre centru si periferie, elor se poate face in acest caz print interventie directa in localizarea (relocalizarea) activititilor, la nivelul fiec&rui subsistem (fig.42). De 0 mare importan{a este insA posibilitatea de transfer a dezechilibrelor de la nivelul sistemelor teritoriale, la nivelul subsistemelor si rezolvarea acestora la palierul respectiv. In cazul sistemelor mari este preferabila accast& preocupare, intrucit Organizarea al presupune n realiza acea eneratoare diversitate e: cresterea con haotic, ci ava gi de creere complemental h. Acc poate evolua d cum s-aaratat, neacceptarea organizare optsw teritoriale afia abuziva le cu totul a scurt para. Prudenta in ilor ctiilor unor dezvoltare 1 interiorul le vA le puternic i periferie. directa in 142). De 0 =a nivelul 1a palierul 'e, intrueat Organizarea sistemelor teritoriale Tae dears Fig, 42, Reechilibrarea raportului dintre componentele majore ale sistemului teritorial prin descentralizare interventiile cele mai eficiente sunt lanivel local. &. Integrarea prin diferenfiere. Dezvoltarea durabild a unor sisteme teritoriale presupune numeroase procese de integrare pe verticala sau pe orizontala, Pentru a realiza aceasti integrare este nevoie de o diferentiere prealabila, diferentiere ‘generatoare de complementarism si deci de cooperare intre subsisteme. Unitatea in diversitate este cea care contribuie la atingerea unor nivele inalte de organizare, la cresterea complexitaii (fig.43). Evident c& aceasta diferentiere nu se poate introduce haotic, ci avind la baza repartitia clarda resurselor, posibilitatile de valorificare locala si de creere, astfel, a unei diversititi interne, care si impun& cooperarea pr P._,~ potential de dezvoliare Cy,_, capacitate de valorificare Fig. 43. Integrarea prin diferentiere si complementaritate complementaritate. h, Acceptarea agresiunilor Se stie c&, in general, un sistem homeostatic mu poate evolua decat daca este agresat de evenimente din lumea exterioara. Intrucat, asa cum s-a ardtat, orice sistem teritorial nu exist izolat, ci conectat la mediul sau. extern, neacceptarea agresiunilor i-ar diminua pos le de comunicare cu lumea. O “organizare optimalé a sistemelorteritoriale trebuie s& fie in maisurd s& capteze acesti86 Jeo: isteme teritorial este inst selectiva, intrucit uneori este mai important’ asigurarea protectici germeniai schimbari stl integrezetn evolutinsa (fig-44)--Acceptares interventiilor componentelor sau structurii,~in~ an ef 3 teritorial, a caractérului_interventiei |g) nomentului-deslansipil fste deosebit de utilé in atitudinea de acceptare sau nn-acceptare, iL Respectarel timpului de raps Je_teitorile complexe end nig nntoy ab 9n0001g seoismurt fi_gi2o_ STB TR! p exiles Sinai od Po ER oe ae FOE ni Hl ip ; re sak aie a fa seane ate file ee Rg E ins Geeta necesari_respec aspuns_d subsistemelor sau componentelor. Extensiunea acestui interval de complexitatea si de viteza cu care asst percepe interventia si fi apreciaz’. le (fig.45). sanawan wo” Utilizareg wproigma, jai lnidisterhele teritorigle, ca de alt alte cafegori sisteme, exist doubpurt de ener: und de ecmands si | WON | feat) sister facslqenos oT ti rime ai | toa ==Ty ssf pgs ate Bosh hod oric cul