OVK'N WHISPERS ® MARCA {NREGISTRATA © 1988 by SANDRA BROWN DRKPTURILE REZERVATE Zgomotul unei vechi masini de scris se auzea sacadat ‘in linistea camerei , un nor de fum albastru atarna deasupra coltului unde lucra Scott Robinson. Ochelarii ridicati pe cap , cafeaua in cesti mari ritdcea periculos pe marginea biroului, scrumierele erau pline , fata lui intensi , cu ochi albastri care se uitau crucig era concentratd la ceea ce lucra. Mai repede , mai repede ! Arunci o privire fugara , peste umiar , spre ceasul care ticdia neobosit in spatele lui. Batea la magina ca si cum, de undeva , din apropie- re , il pandeau niste demoni. Pdrul lui castaniu , care inciruntea , arata ca si cumi dormise si se sculase de mai multe ori, dar nu-si amintise niciodata sa pieptene. Fata era proaspat barbierit& si blanda , liniile puternice si , cu toate astea , ceva jl facea pl&cut. Nu era un barbat pe care s&-1 poti categorisi limpede ca fiind frumos , dar parea puternic , atréga- tor , merita s4-l privesti mai atent , un barbat cu care oricui i-ar fi plicut s&-si petreacd timpul. {ns nu 5acum , nu in vreme ce ofta , uitandu-se din nou la ceas gi-si forta cu indaratnicie degetele sd bata la masgind gi mai repede. Apoi , intr-un tarziu , se asternu linistea. Facu un semn cu pixul , apoi se aplec& si adun& teancuri intregi din ceea ce lucrase in ultimele sapte ore , de la ora cinci dimineafa. Era aproape unu , acum... Se apropia ora la care sd intre in emisie... Strab&tu camera , deschise larg usa , trecu in fugi prin biroul secretarei sale , ca un alergitor olimpic , isi continu’ drumul de-a lungul coridorului cat de repede putu , precipitandu-se printre oameni , evitand coliziunile , ignorand privirile surprinse sau saluturile prietenesti , in vreme ce izbea in usile care se deschideau doar putin si el flutura o m4n& in interior , inh&t4nd un teanc de noi modificdri ficute scenariilor sale. Era o procedur% obisnuité. Se intimpla o dat& , de doud ori , ba chiar si de trei - patru ori pe lund , cand Scott hotiira c& nu-i plicea felul in care se desfigura serialul. Drept inigiatorul celui mai reusit serial de televiziune care se transmitea in timpul zilei , de cAte ori era ingrijorat in privinta episodului , se oprea , scria unu - doud fragmente, schimba totul pe dos gi abia apoi era si el mulgumit. Agentul lui il numea "cea mai nevroticd mami a televiziunii ", ins stia foarte bine ci era cel mai bun. Scott Robinson avea un instinct care nu d%dea niciodat’ greg , stia exact ce-i trebuie emisiunii ca s& continue. Nu gregise niciodata. Cel putin , pana in prezent. “Life goes on “ (Viata merge inainte) era incd cel mai iubit serial al televiziunii americane gi era copilul lui Scott Robinson. {1 concepuse ca sf aiba din ce trai , pe vremea in care murea de foame la New York , cu ani in urmd , cand nu era decat un tanar dramaturg. La inceput ,i se pdruse o simpld joacd cu ideea generald a serialului , apoi , scrise primul scenariu , intre doud piese , in New York. fncepuse prin a scrie piese de inalta clasd , care s4 se joace pe Broadway. Pe atunci , era un purist. Teatrul mai presus de orice ! Numai ca , se gi c&satorise , locuia in Soho in New York si nu avea nici ce m4nca. Sotia lui , Alicia , era dansatoare in spectacolele de pe Broadway , dar la acel moment nu mai lucra nici ea, intrucdt era insdrcinat4 cu primul lor copil. Mai int4i o luase in glum , spunand ca ar fio “ironie "s& se preteze si facd un serial ,dacd asta s-ar dovedi a fi un fel de pauzd mare pe care si-o lua in des&vargirea carierei lui. {n vreme ce se lupta cu scenariul si biblia pentru un serial de lung duratd , n-a mai fost o gluma , ba , mai mult , a devenit o obsesie. Trebuia sa-l fac... pentru Alicia... pentru copilul lor. Adevarul era , insa , cd-i plécea. fl iubea, la fel ca si cei de la reteaua de televiziune , care se dadeau in vant dupa el. Copilul , Mike , si serialul , s-au ndscut aproape in acelasi timp : unul , un bdietel voinic de trei kg sinoua sute de grame , cu ochi albastri , mari , ca ai tatlui sdu , celalalt , o reprezentatie de proba , in programul de.vard , care a cAstigat imediat populari- tatea si care a st4rnit un protest instantaneu c4nd a disparut de pe ecrane in septembrie. Peste doud luni, “Viata merge fnainte “se difuza din nou , iar Scott Robinson devenise acum realizatorul celui mai reusit serial de televiziune care a existat vreodatd. Posibilititile de alegere mai importante au venit abia mai tarziu. , A inceput prin a scrie el insusi primele episoade. Erau bune , dar fi innebuneau pe actori si pe regizori. Pe atunci , cariera lui de dramaturg de piese pentru Broadway fusese cu totul dat& uitarii. Televiziunea devenise izvorul fortei lui de viata. Pana la urma , i s-au oferit mai multi bani ca si vandi ideea de baz pe care o avea asupra continuarii serialului , si stea acasi si primeascd fondurile cuvenite din drepturile de autor si s{ se apuce din nou s& scrié piese pentru Broadway. Numai ca , la vremea aceea , ca si fiul siu de sase luni , “ Viata “, cum fi spunea el , era tot copilul siu. Nu-l putea pardsi si cu atat mai putin vinde. Trebuia s4 rimana cu el. Serialul era prea adevarat pentru el , prea plin de viat& si-si punea tot sufletul in ceea ce spunea in serial. Vorbea despre necazurile vietii , dezamagirile, durerile , furiile , triumfurile , provocarile , incintarea, dragostea , simpla frumusete. Spectatorul avea toata 8 _} dragostea lui pentru viatd , propria lui suferinta in durere , propria lui incantare de a trai. Dadea specta- colului sperang’ dup& disperare , raza de soare de dup& furtun’. Tema centrald a povestirii precum gi personajele principale erau decente. Erau si rai , desigur , dar oamenii fi devorau. Exista ins& un tip de integritate fundamentald a serialului care-i ficea pe fanii sfi de nezdruncinat in devotamentul lor pentru serial. Era , in fapt ,o reflectare a esentei creatorului lui : plin de viata , incfntat sd trdiasci , modest , increzator , bland , naiv,, inteligent , creativ. El iubea serialul aproape ca pe un copil de care era legat sipe care era hotdrat si-l hrineascd , sd-l creasca. fliubea aproape la fel de mult ca pe Mike si Alicia. fn acele zile de la inceputul serialului era mereu frimAntat , parcd intruna imboldit , dorind in egali, misur& s& stea cu familia lui dar si sf supravegheze indeaproape serialul , si se asigure ci era pe drumul cel bun si nu foloseau vreun scriitor sau regizor nepotrivit. fi privea pe toti cu suspiciune si ii tinea sub un control strict. Ei nu intelegeau nimic din serialul lui... copilul lui. Urmarea fiecare episod ca 0 closc& agitati , innebunit de teama de a nu i se intampla ceva. Continud si scrie episoade la intampla- re , cand si cind , s& fie prezent cat mai mult timp la realizarea spectacolului si si chibiteze de pe margine. La sfargitul primului an , nu mai puteai predinte c& Scott Robinson se va mai intoarce 9vreodata pe Broadway. Era prins ca-ntr-o capcana , atras , indr&gostit nebuneste de televiziune si de serialul lui. Nici nu mai incerca s% giseasc% scuze cand vorbea cu prietenii lui , dramaturgi de piese de clasi care se jucau pe Broadway. Admitea , in mod deschis , c&-i plicea ceea ce ficea. Nu se putea si nu ajung& undeva , ii explic& el lui Alicia intr-o noapte , tarziu , dupa ce scrisese patru ore in sir , dezvoltand noi conflicte , imaginand noi personaje , noi idei filosofice pentru seria anotimpului urmiator. Nu-si putea abandona personajele , actorii complexitatea conflictului , avalanga de tragedii , traume , probleme. fi plicea. Episodul se transmitea in direct , de.cinci ori pe sAptém4ni , iar chiar si atunci cAnd el n-avea nici un motiv si fie prezent la filmare , il m&nca , il bea , il iubea’, il respira , dormea cu el. Erau scenaristi care mentineau desfasurarea zilnicd a episodului , dar Scott ii urmarea intotdeauna. $tia el ce face. Tofi cei implicagi in serial erau de acord cu asta. Era bun. Era chiar mai bun dec&t bun. Era grozav. Avea un sim instinctiv a ceea ce mergea si ce nu , ce anume voia publicul , ce personaje iubea , pe care i-ar fi placut sa le urasc. Pe cand se nastea cel de-al doilea fiu al su , Terry , doi ani mai t4rziu , " Viata merge inainte " primise deja dou% premii din partea criticii si un premiu “Emmy ". Dupa premiul "Emmy" pe care I-a ’ 10 obtinut serialul , reteaua a sugerat transferul, serialului in California. Din punct de vedere creativ , parea mai rational , aranjamentele de productie ar fi mai usor de facut acolo , iar ei simteau cd de fapt, serialul " apartinea " Californiei. Scott a fost incantat de idee , mai putin , inst , Alicia , sotia sa. Se jntorcea si lucreze , nu ca un simplu copil in corul de pe Broadway. Dupi ce timp de doi ani si jumatate il tot vizuse pe Scott obsedat de serialul lui , pentru ea era clar. in timp ce el scria zi si noapte despre incest , sarcina unei adolescente , aventuri amoroase extraconjugale de la periferia oragului , ea se intorsese la orele ei , in felul ei original , de disciplin3 , iar acum dorea s& dea ore de balet la Juilliard. —Ce ? se uitd el fixla ea , uluit , intr-o duminicd dimineata la micul dejun. Totul mergea atat de bine pentru ei , el fécea bani cu nemiluita , copiii erau minunati si , dup cate stia el , totul mergea perfect , pind in acea dimineata. —Nu pot , Scott. Eu nu merg. - Se uita spre el ,cu ochii aceia mari , cAprui , la fel de blAnzi si de copilirosi ca atunci cand o intalnise, cu sacosa in care avea echipamentul de antrenament de dans , in fata unui teatru , cand avea douazeci de ani. Era din partea de nord a New York-ului. Fusese jntotdeauna modesta , bland , nepretentioasd , un setsuflet cald , cu ochi expresivi , cu un simt al umorului timid , dar sincer. Radeau mult in primele lor zile impreun& , vorbeau pana noaptea tarziu in aparta- mentul lor jalnic pe care-l inchiriasera pani la frumosul si foarte scumpul apartament de la ultimul etaj , pe care Scott tocmai li-l cumparase in SoHo. Instalase si o bard de exercitii pentru ea , ca sa-si continue incdlzirea si exercifiile de balet , fara s& fie nevoita s4 mearga la studio. Iatf cd acum , dintr-o data , ea ii spunea ci totul s-a sfarsit. — De ce ? Ce vrei s& spui , Alicia ? Nu vrei si pleci din New York ? El paru dezorientat cand ochii ei se umpluri de lacrimi si cl&tina din cap. O clip& se intoarse cu spatele la el , apoi se uit& din nou in ochii lui , dar ceea ce vazu el in ei i provoacd o durere ca de cutit infipt in inimd. Era furie , dezamigire , sfidare si , brusc , pentru prima dat& , vizu ceea ce trebuia si fi observat cu luni in urmd : se intreb& cu groazi daci-1 mai iubea. ~ Ce este ? Ce s-a intamplat ? Cum de i-a sc&pat ? se intreba el. Cum de-a putut fi atat de prost ? ~ Nu stiu... m-am schimbat... Clating din nou din cap , parul ei lung , negru fluturand in jurul ei ca aripile unui inger ciizut. — Nu... nu e drept... amandoi am... Respira adAnc gi incerc% s&-i explice. fi datora macar atat dupa cinci ani de cAsatorie si cei doi copii pe care-i aveau. — Ne-am schimbat locurile , cred. Eu voiam s& devin o mare vedet& pe Broadway , dansatoarea care reuseste gi devine o vedet’ , iar tu nu voiai decat sd scrii piese de calitate , "integre" , "cu miez", " cu substrat". Numai c& , dintr-o dat& ai inceput sa scrii... ezit? , zimbind trist. Ai inceput s& scrii ceva mai degrabi comercial , ceva care a devenit o obsesie pentru tine. fn ultimii trei ani nu te-ai gindit decat la serial... se va c&s&tori Sylvia cu Buck ?... a incercat oare Eddie s-o omoare pe mama lui ?... este Nick homosexual 7... dar Margaret , e lesbiand 7... isi va par%si Margaret barbatul ca si plece cu o alti . femeie 7... al cui copil este Amelia ,de fapt ?... va fugi Joan de acasi ?... si, dac& o va face , va incepe iar si se drogheze ? Brenda este un copil nelegitim ? Se va cXsMtori cu Chris ?..: Alicia se ridicd si incepu si meargi prin camera , in timp ce insira nume famili- are. Adevarul este ci m4 innebunesc. Nu mai vreau s4 aud de ei ! Vreau si m& intorc la ceva simplu , sAnatos si normal ; disciplina dansului , incintarea de a preda. Vreau o viati normal , linistitd , fara tot rahatul Asta , care vrea sd para realitate. Ea-I privi nefericita , iar lui fi venea si planga. in vreme ce se juca cu prietenii lui imaginari , pierdea oamenii pe care-i iubea gi nici macar nu-gi dadea seama de asta. Cu toate acestea , nu-i putea promite 13ci va renunta , cd va vinde ideea centrald asupra continuarii serialului si se va intoarce la piesele pentru care va trebui s4 se roage in genunchi s4-i fie puse in scend. Cum mai putea face asta acum ? Mai ales c& iubea serialul. {1 facea s& se simt% bun , fericit, realizat ,puternic... iar acum Alicia pleca. Era o ironie. Serialul era un succes enorm , la fel si el , iar ea tanjea dupa zilele in care n-aveau ce méanca. ~ Imi pare rau , incercd el si rim4ni calm si si stea de vorb& rational cu ea. $tiu c% m-a acaparat acest serial in ultimii trei ani , dar am simgit c&¥ trebuie s% controlez eu totul. Daci l-as lisa din mana, dac& as permite altcuiva sd-1 supravegheze , |-ar putea transforma in ceva ieftin , l-ar putea face asemandtor acelor seriale ridicole banale , insipide , siropoase care-{i intore matele pe dos. Nu i-ag putea lisa s¥ faci asa ceva. Serialul chiar are integritate. Fie ci recunosti sau nu , Alicia , de aceea oamenii il apreciaz4. Asta nu inseamni ci o s& fiu mereu in varf. Cred c& in California lucrurile vor fi foarte diferite... mai profesioniste... vor fi mai bine controlate. Voi putea si ma detagez de el mai des. fn ultimul timp nu seria decat fragmente ocazional. {nsi tinea inci totul sub controlul lui. Leslie scuturd numai din cap , a neincredere. {1 cunostea mai bine. La fel fusese si cdnd scrisese pri- mele lui piese. Lucra doud luni in gir , fara pauz’, 14 abia de mAnca , dormea ori se géndea‘la altceva. Asta ins nu durase decét doua luni , iar pe atunci ea incd mai considera c& este fermec%tor. Acum nu mai era. I se scArbise de tot , fi era sili de intensitatea , de obsesia , de mania lui pentru perfectiune. $tia c-o iubeste si pe ea si pe bdieti , inst nu asa cum tsi dorise ea. Ea-si dorea un sot care si meargd la lucru la ora noua , sd vind acasd la ora gase , gata si stea de vorbi cu ea , Si se joace cu copiii , so ajute s& pregiteasc’ cina si s-o scoatt la un film. Nu pe cineva care lucra toat% noaptea si apoi o tulea din cas& la zece dimineata epuizat , cu ochii slbaticiti , cu un vraf de insemnari , dispozifii si schimbari fcute scenariilor , pe care s& le dea la repetat la ora zece gi treizeci de minute. Era prea mult , prea epuizant , prea solicitant si , dup& trei ani , ei ii ajunsese p4na peste cap. Era saturaté , dacd mai auzea inci o dat& cuvintele " Viata merge fnainte " sau numele personajelor pe care intruna le tot adauga sau la care renunta , stia ci va face o crizi de isterie. — Alicia , acordi-i o gsansi , iubito , te rog !... acorda-mi mie o sansi ! O sa fie nemaipomenit in Los Angeles. Ia gindeste-te : s-a terminat cu zApada, cu vremea rece , 0 sd fie minunat si pentru baieti. fi putem duce la plajd... ne putem pune un bazin la noi in curte... Putem merge la Disneyland... 15Ea insd didea mereu din cap... il cunogtea mult prea bine. — Nu. Eu pot sa-i duc la Disneyland gi la plaja. Tu vei lucra tot timpul , vei sta pind dimineag& ca si mai scofi pe cineva din serial , ori vei alerga s& vezi repetifiile sau s& fii prezent la inregistrari , fie ci vei rescrie cu frenezie altceva. Cand i-ai dus tu ultima data pe baieti la gradina zoologica Bronx sau oriunde altundeva ? . ~ Bine... Bine... Deci , lucrez prea mult... sunt un tat groaznic... un ticdlos , ori un sof dezrAdacinat , ori tot ce vrei tu mai rau , dar , pentru numele lui Dumnezeu , Alicia , ani de zile am murit de foame. Acum , iat , pofi avea tot ce wei gi tu gi copiii. fi putem trimite la scoli decente , intr-o bund zi , le putem da tot ce ne-am dorit noi. fi putem trimite la colegiu. E aga de cumplit ? Bun. De acord , am avut niste ani mai dificili , dar lucrurile incep s& se indrepte. Acum fi-ai gisit tu si pleci ? [nainte de a fi mai bine ? Ce socoteala e asta ? Se uit& fix la ea , cu ochii plini de lacrimi gi intinse 0 m4n& spre ea : ~ Draga mea , te implor... te rog... nu face asta !... Dar ea , in loc sa se indrepte spre el , isi isi usor privirea in jos ca sf nu mai vada durerea din ochii lui. $tia c& 0 iubeste si stia mai bine ca oricine c& fi jubea pe baieti. {ns4 asta nu conta. Stia doar c&, de dragul ei , trebuia s& faci ceea ce facea... 16 " — Vrei s& stai aici ? O si le spun cd nu mutém turnarea serialului , dacd asta-i problema. La dracu’ cu California ! Vom ramAne aici. O unda de panicd se.strecur4 in vocea lui cand se uitd la ea , dandu-si seama c&3 nu California era motivul. — Asta n-ar schimba cu nimic lucrurile , zise ea cu © voce scdzuta , moale , si se vedea c4-i prea rdu. E prea tarziu pentru noi. Nu pot sd explic de ce , stiu numai cd eu trebuie sd fac altceva. — Ce altceva ? Si te muti in India , si-ti schimbi religia , si te cAlugresti ? Cat e de diferit s4 predai la Juilliard 2? Ce dracu’ vrei de fapt , ce nu-mi spui ? C& vrei s& pleci ? Ce are asta de-a face cu Juilliard sau California ? . Era ranit si confuz , iar intr-un tarziu se infurie. De ce ii facea lui una ca asta ? Ce rdu facuse ca si merite asa ceva. Muncise din greu. Se descurcase. Parintii lui ar fi fost mandri de el , dac& ar mai fi trait , dar muriser& amAndoi , cAnd el abia implinise doudzeci de ani. Muriser’ de cancer , la un an diferent& unul de altul , iar ef n-avea alte rude. Nu-i avea decat pe ea gi pe baieti , iar ea ti spunea c4-1 pardseau si ci urma sa fie din nou singur. Absolut singur. Fara cele trei fiinte pe care le iubea , pentru ca facuse ceva rau : muncise prea mult si reusise , se incununase de succes. Nedreptatea aceasta il enervi peste m&sura.— Pur si simplu , tu nu intelegi , zise ea moale. — Nu , nu inteleg ! Spui cd nu vii cu mine in California. $i eu ifi spun cd , dacd asta e problema , vom riméne aici. Nu-mi pas& ce-or spune cei de la retea. Se vor obisnui si cu ideea asta. Bun. $i mai departe ? {ncotro o luim de aici incolo ? Ne jntoarcem la felul in care trdiam inainte , sau ce ? Ce se intampla , Alicia 2 Se zbitea intre furie si disperare. Nu stia ce si-i ‘spund ca s-o determine si renunte la idee. Numai ci ceea ce el incd nu intelesese era ci ea se hot&rase deja si nu mai putea fi nicidecum intoars& din drum. —Nu stiu cum si-i spun asta... zise ea moale. I se umplurd gi ei ochii de Jacrimi , iar pentru 0 clip , el avu sentimentul ciudat cd intrase in propriul s&u serial si nu mai putea iesi de acolo. fl va parasi Alicia pe Scott ?...Se poate , oare , schimba Scott ?... Intelege , oare , Alicia cat de mult o iubeste Scott ? fi venea s& rad& sau s& plang’ , dar nu facu nici una nici alta. ~ S-a terminat totul. Cred c& e singurul mod de a-ti spune. California nu are nici o legdturd cu asta. N-am vrut si-mi recunosc mie insimi pan4 acum , dar gata , nu mai pot continua asa. Vreau si am propria mea viati cu bdietii. Vreau sd-mi fac propria mea viata , Scott... far si triiesc zi si noapte cu serialul. $i fird el , nu fu ins& in stare sd-i spund asta. Privirea plin’ de durere din ochii lui era atét de 18 coplesitoare incat se gandi cd s-ar putea sd lesine si numai privindu-l. — {mi pare rau... El ar&ta de parcd-l traznise fulgerul. Era alb ca varul , ochii lui mari , albastri ardtau o suferintd cumplita. _ — lei baietii cu tine ? Ce facuse ca si merite asta ? Stiau amandoi c& oricét de ocupat fusese in ultimii trei ani , ii adora. — Tu nu poti avea.singur griji de ei in California, zise ea simplu. El 0 privi furios. — Nu. Dar tu ai putea veni cu mine sd mi ajuti. Era o remarca causticd , dar niciunuia nu-i ardea de glume. — Scott , nu! —O sa-i lasi si vind si md viziteze ? Alicia aproba din cap , iar el se rugi Domnului ca ea sd se tind de cuvant. O clipa , se gandi s& abandoneze serialul , si rimand la New York si s-o implore s& nu-l paraseasca. fsi dadu seama ci , orice ar face , era prea tarziu. fn inima , in sufletul si in mintea ei , il pardsise deja. {si reprosa mimai faptul c& nu sesizase la timp. Poate cd , dacd ar fi observat, acum ar fi fost altfel. O cunostea destul de bine ca sd-si dea seama c4 acum nu mai era nimic de facut. Se terminase totul intre ei , fari smiorcdieli gi vaicdreli. Pierduse rzboiul cu mult inainte si el habar 19n-avea. Viata lui era sfarsita. Urmatoarele doud luni au fost o adevdrata nenorocire , care-l mai faicea incd si plangd de cate ori isi amintea : cum le-a spus biietilor , cum i-a ajutat si se mute intr-un apartament pe West Side jnainte de a pleca el , cum s-a simfit prima noapte singur , in casa in care fuseserd cu tofii... Se gandise de mai multe ori s% renunfe la serial , s-0 implore si-l ia din nou , numai cd acum era limpede cd usa era inchis , ci nu se va mai deschide niciodat&. A descoperit , inainte de plecare , ci exista un profesor la Juilliard de care ea era " foarte incantatd ". N-avu- sese 0 aventur& cu el , Scott o cunostea destul de bine ca s& fie convins c4-i fusese credincioas& , dar se indrigostise de tipul acela si Asta fusese unul dintre motivele pentru care plecase. Voia sa fie liberd , si poat& dezvolta relatia cu el , fard si se simt& vino- vat{ , fara Scott Robinson. Ea si prietenul ei, profesorul , aveau atatea in comun , pe cand ea gi Scott nu mai aveau nimic , cu excepfia copiilor. Lui Mike i se rupse inima cand il vizu plecand , dar , la doi ani si jumatafe gi-a revenit destul de ugor. Terry n-avea decAt opt luni si pentru el nu era nici o diferenti. Numai Scott resimtea enorma diferent& ca pe o durere cumplita. Ochii fi erau plini de lacrimi care i se prelingeau usor pe obraji , in timp ce avionul survola incet New York-ul , indreptandu-se spre California. ~ Odat& ajuns acolo , Scott munci la serial ca din rdzbunare. Lucra zi si noapte , uneori chiar dormea pe canapeaua de la birou. Popularitatea serialului crescu pe culmile gloriei , primind nenuméarate premii Emmy. {n cei sapte ani de cénd se afla in California, Scott Robinson devenise ceva mai putin maniac. “Viata merge inainte" devenise mandria si bucuria lui , fi tinea zilnic de urat , era cel mai bun prieten al lui , era copilul lui. Nu mai avea de ce si se lupte cu el. Las& ca munca s& devind pasiunea lui zilnic. Baietii veneau si-1 viziteze cu ocazia anumitor s&rbatori gi cAte o lund vara. fi iubea mai mult ca oric&nd. Fiind ins& la o distant& de peste cinci mii de kilometri departare , cAnd gi-ar fi dorit , dimpotriva, s&-i vada in fiecare zi , simtea o durere de neinla- tuart. Fusesera o multime de femei-in viata lui , dar singurul lucru care ii tinea cu adevarat companie , erau serialul si actorii care jucau in el. Triia numai pentru a se bucura de vacanjele cu Mike si Terry. Alicia se maritase de mult cu profesorul de la Juilliard , aveau gi ei doi copii , iar ea , pana la urmda , renuntase la meserie , nu mai preda. Cu patru copii sub zece ani acas& , era deja foarte ocupata , dar se pdrea cd asta era viata pe care o iubea. Ea si Scott mai stdteau din cAnd in cand de vorbi la telefon , mai ales cind veneau biietii la el , sau daci vreunul dintre ei era bolnav , dacX avea vreo problema , ins{ nu prea mai aveau ce-gi spune , cu -~ 21 _exceptia discutiilor despre Mike si Terry. Abia de-si mai amintea cum era cAnd fusesera casatoriti. Nu mai simfea durerea pierderii ei , iar amintirea zilelor frumoase era estompat’. In afar baietilor , totul disparuse dintre ei. Ei erau adevaratele iubiri ale vietii lui. Vara , cand petreceau luna cu el , pasiunea lui pentru ei era chiar mai mare decét orice simtea pentru serial , atentia pe care le-o acorda era mai intens’. {si lua un concediu , in fiecare an ,de o lund si de obicei mergeau undeva impreund o parte din acea luna , restul il petreceau la Los Angeles , se duceau la Disneyland , vizitau prieteni , sau se jucau pe undeva ; el le gitea , avea grija de ei si suferea de fiecare dat c4nd se intorceau la New York si il lisau din nou singur. Mike , cel mare , avea aproape zece ani. Puteai conta pe el. Era vesel , dar si serios. fi semana in multe privinte , mamei lui. Terry era inci un copil , dezordonat , chiar la cei sapte ani ai sai prea inc’ un bebelus , capricios , mofturos , dar uneori foarte nostim. Alicia fi spunea adesea lui Scott ci Terry fi semana intru totul lui , dar el nu vedea aceast% asemanare. El fi adora pe am4ndoi , iar in noptile acelea lungi , singuratice din Los Angeles , ii era dor de ei , isi dorea s& locuiasc’ impreuni cu ei. Era singurul lucru din viata lui pe care- regreta , singurul pe care nu-l putea schimba , singurul cared deprima din cand in cnd , desi incerca din rasputeri s& nu se lase curpins de dezn4dejde. Ideea ci avea doi _ 22 copii pe care-i iubea si pe care-i vedea atat de rar > nu era oare un pret prea ridicat ce-l platea pentru o casnicie nereusiti ? De ce a trebuit s¥-i ia ea si nu el ? De ce ea trebuia recompensatd pentru anii pierduti , iar el pedepsit ? Ce era cinstit in asta ? Nimic. Nu facea decat s&-i intdreasci convingerea asupra unui lucru : nu va mai permite sd i se intample aga ceva. Nu se va mai indragosti el nebuneste , si se cdsdtoreascd , sd aibe copii si s4-i piardd ! Stop ! Nici gind ! Cu anii , gisise si solutia ideali : actritele. Cu zecile , cand avea timp ,ceea ce nu se intampla prea des. Cand venise in California , cu durerea in suflet pentru c4-i lisase pe Alicia si pe copii , czuse , plin de recunostinta , in bratele unei regizoare serioase. A avut cu ea o aventura care a durat sase luni si care a dus aproape la un dezastru. Se mutase la el , i acaparase cu totul , invita prieteni care si stea la ei , fi mobilase apartamentul , fi dirija viata intrutotul , pana cfnd el se simti sufocat. Fusese la UCLA (Academia de teatru din Los Angeles) , era absolventa Universitatii din Yale , vorbea intruna despre doctoratul ei , lucra la un " film serios " sii spunea mereu cd " Viata " este sub nivelul lui. Vorbea despre el ca despre o boald de care Scott putea fi cat mai curand vindecat dacd ar lisa-o pe ea sa-1 ajute. Ei nu-i pliceau_deloc copiii si-i tot ascundea pozele copiilor lui. Categoric , i-au trebuit 23sase luni intregi ca s&-si traga sufletul , timp in care a lisat-o si faci ce-a vrut. A durat sase luni pentru c4 era grozavi in pat : se purta cu elca si cu un copil de gase ani , exact atunci cind el avea atéta nevoie de cildurk. De altfel , ea parea s& stie totul despre industria programelor de televiziune din Los Angeles. {ns& , cand a inceput si-i spund cd ar trebui sd nu mai vorbeasci despre copiii lui , s4-i uite , atunci , el a inchiriat un apartament la hotelul din Beverly Hills pentru o luni , i-a dat cheia , i-a spus s& se distreze de minune gis nu se deranjeze s4-1 sune cAnd isi va gasi un alt apartament. I-a mutat lucrurile in casa ei in aceeasi sear&:si n-a mai tntalnit-o in urmatorii patru ani deloc , pana la o ceremonie de decernare a premiilor , unde ea s-a prefacut c& nici nu-l cunoaste. Ce-a urmat apoi , a fost intentionat vesel si fara complicatii. Actrite , mici vedete , figurante , modele , fete care doreau si se distreze putin , cand avea el timp , c&rora le plicea s& meargi la 0 petrecere ocazionald cu el , cand el nu era in una din marile perioade de stres datorit’ modificrilor ce trebuiau aduse serialului , si care nu doreau nimic mai mult de la el. Ele nu se sup&rau dacd el nu le suna. Unele ii mai giteau cAte o cing , cand si cand, ori gitea el pentru ele , pentru c& lui fi plicea s& giteascd , iar cele care erau bune cu copiii , erau invitate uneori s{ mearg’ la Disneyland cAnd erau baietii in oras , dar de cele mai multe ori prefera s4 24 fie singur cu copiii de cAte ori veneau in California. Mai nou , Scott se incurcase cu una dintre actri- tele serialului. Gloria era o fat’ frumoasd din New York si avea un rol important in serial. Era pentru prima dat& , de mult vreme , cAnd igi permitea sd se combine cu cineva dintre cei cu care lucra efectiv. Ea insi arita senzational gi nu-i putuse rezista. Juca in serial , dupa ce ani de zile jucase roluri de copil , fusese model sau dublura actritei din filmul " Vogue .,Lucrase un an la Paris pentru Lacroix , sase luni in Los Angeles turnase diferite parti , scene mai mult sau mai putin importante din filme nereusite. Era 0 actriti foarte modest4 , lucru destul de rar gi sur- prinzStor ,o fata dulce care parcd picase din cer. Se mira gi Scott cit de mult putea s-o placd. Doar s-o plac&,! Nu s-o iubeasc4. Dragostea si-o rezerva numai pentru Mike si Terry , care acum aveau noua ani si jumitate si , respectiv , sapte ani. Gloria avea doudzeci gi trei de ani , dar uneori lui i se parea cd gi ea se comporta ca un copil. Pe langd dulceata , avea un fel de simplitate si naivitate care-l miscau si-l ficeau si se simt& bine cu ea. fn ciuda bogatei ei © experiente in actorie ca si in prezentarea de moda din ultimii noua ani , rimasese relativ nesofisticatd , ceea ce uneori era odihnitor , alteori plictisitor. Era att de inconstient& de inevitabilele sfori care se trAgeau in spatele scenelor din serial , incat jocul ei era superb , dar era si o prada usoard pentru femeile 25mai surmenate impreuna cu care juca ea. Scott se trezea mereu avertizind-o sd fie mai sprintend in fazele pe care le juca si mai precauta la necazurile pe care ele incercau pe furig s& i le cauzeze. Copilares- te , ea reusea ins% s& se strecoare prin-tre toate acestea gi se striduia s& se distreze cum putea cind Scott era prea ocupat ca s& stea cu ea , aga cum se intampla de s&ptimani de zile , de cand el lucra la introducerea a dowd noi personaje si la o modificare surprinzitoare a unuia. Avea mereu grij ca serialul si rim4n& interesant , s4-si mengin4 telespectatorii fascinati de nesfarsitele modific&ri de conflict. La treizeci si noud de ani , devenise regele scenariilor serialelor zilnice de televiziune , asa cum atesta sirul de premii Emmy care straluceau aliniate pe un raft. Pentru el , erau , ins’ , ca de obicei , absolut inexistente. Se intorcea la birou si incepea s4 se plimbe de colo colo , intrebandu-se cum vor reactiona actorii la neasteptatele sale schimbari de ultim moment. Dou& dintre femei , de obicei , se_ descurcau de minune , dar unul dintre actori incurca frecvent replicile , cand se intampla si existe modificari in ultima clipS , mai ales daca ele 1 si deranjau. Juca in serial de doi ani. Scott se gandise de mai multe ori si-l inlocuiascd , dar totusi ii placea calitatea umani pe care o dadea serialului ca si taria pe care o aducea reprezentafiilor cand credea si el in ceea ce spunea. Era un serial care parea si insemne mult pentru milioane de oameni din Statele Unite , iar scrisorile pe care le primeau Scott , actorii si producdtorii nu erau cu nimic mai putin uimitoare. Interpretii , intregul echipaj de filmare gi regie , devenisera de-a lungul anilor , un fel de familie , iar serialul insemna foarte mult pentru ei toti. Devenise 0 cas& si un mod de viata pentru o multime de oameni talentati. fn acea dup4-amiaza , iubita lui , Gloria , urma s4 joace rolul lui Kelly Hartwell , frumoasa sord mai tanara a Brendei , eroina principala a serialului. Kelly fusese atras intr-o aventura de c&tre cumnatul ei. El © invdtase sA se drogheze , nestiutd de nimeni din familie , cu atat mai putin de propria ei sora. Prins4 fntr-o capcand din care ea pdrea incapabild si se elibereze singurd , cumnatul lui Kelly , Chris’, 0 seducea din ce in ce mai mult , o prindea in mrejele lui, impingand-o spre distrugere. Printr-o neasteptata schimbare de situatie , in episodul din acea zi , Kelly avea si fie martora unei crime comise de catre Chris. Politia o va ca&uta pe Kelly pentru uciderea vanz&torului de droguri', care-i futniza ei drogurile de cand il prezentase Chris. Fusese o serie de evenimente dificile , iar Scott supraveghease indeaproape scriitorii scenariilor , gata s& intervind daca era necesar. Era , insd , exact tipul de schimbare de conflict care tinea serialul mereu deschis spre noi actiuni , de zece ani de zile. Scott era foarte 27multumit de ceea ce lucrase in acea dimineata , schitand noile modificdri in dezvoltarea actiunii. Se agez pe un scaun in biroul lui , isi aprinse o figar’, lud o gura din ceasca de cafea aburind’ pe care tocmai i-o adusese secretara. Se intreba ce va spune Gloria de schimbarea din scenariu pe care abia io d&duse prin uga de la cabina ei. N-o mai vdzuse din noaptea aceea , cind plecase de la ea la ora trei si venise la birou si inceap& si puna pe hartie ideea care-l obsedase toati seara. Ea dormea cand el a plecat. S-a dus acasd la el , s-a barbierit gi s-a schimbat inainte de a veni la birou la ora patru si treizeci de minute. Pe la douasprezece si treizeci , atmosfera din biroul lui era inc& fierbinte. Se ridicd in picioare , stinse tigara si se indrept& in grab& spre studioul de filmare , unde il urm4ri cu atentie pe regizorul care citea noile modificari. Regizorul era un barbat pe care Scott il cunostea de ani de zile , era un veteran de la Hollywood , care venise la acest serial dup’ ce regizase o multime de filme reusite pentru televiziune. Fusese 0 decizie neobisnuit de serioas’ pentru un foileton cu episoade zilnice , ins.era clar c& Scott stia ce face. Tate MacMillan fi tinea pe tofi in frau. C4nd Scott intra in studio , el st&tea serios de vorbi cu Gloria si cu actorul ‘care-l interpreta pe Chris. Scott se asez% direct intr-un colt al incdperii de unde putea s& vada totul fara s4-i deranjeze. 28 — Vrei niste cafea , Scott ? il intreba o tanarad scenarista. fl urmarea de un an. fl plicea. Era un fel de “ursulet de jucdrie "cum I-ar putea numi unii : inalt, puternic , bland , inteligent , ardtos , dar nu splendid, cu un ras usor gi un stil pldcut , care mai diminua intensitatea cu care muncea. Scott zambi doar si clatina din cap. Era un copil dragut , dar el nu se gandise Ja ea decat ca la o scenaristaé. Era prea ocupat , cat era acolo , ca si se mai poata concentra la orice altceva in afara a ceea ce se petrecea in fata camerelor de luat vederi , sau in capul lui , de indat4 ce se gindea la noi schimbari si rasturnari de situatii in serial. = Nu , multumesc. li z4mbi fetei si-si indrept& din nou atentia spre regizor. Observa cd Gloria studia replicile ei , actorii care-i intrepretau pe Brenda si Chris stateau incet de vorba fntr-un colt. Doi oameni erau imbracati in uniforme de politisti , iar “ victima “ , vanzdtorul de droguri pe care Chris urma s&-l omoare in episodul de azi , purta deja o cimasa insAngerata care pdrea surprinzator de real. RAdea gi glumea cu unul din politisti. Era ultima lui aparitie in serial si n-avea nici o replicd de fnvatat. Avea sa fie deja mort cand aparatul de filmat il va prezenta pentru prima data. -— Doud minute ! zise 0 voce , destul de tare 29pentru ca lumea s-o auda. Scott simti o ghear’ strangandu-i partea de sus a stomacului. fntotdeauna pitea asa. Resimtise acest spasm inc& din primele zile de actorie , de cand era la colegiu. La New York , se simfea literalmente ru cu © ord inainte de ridicarea cortinei , in fiecare seard cand se juca una din piesele lui. Acum , la zece ani dupa ce n&scuse " Viata ", tot mai simgea un spasm ori de cate ori erau gata s& intre in emisie si sd inceapi transmiterea episodului. Dacd era un fiasco 2... dac-i scidea publicitatea ?... dacd nu-l urmarea nimeni ?... dacd nu tofi actorii erau pregititi 2... dac&-si uitau replicile ?.. dacd ?... posibilitatile si potentialele erori erau infinite. —Un minut ! Nodul din stomac i se stranse si mai tare. Ochii lui Scott trecuré repede in revisti teatd incdperea. Gloria , cu ochii inchisi , memora incd 0 datd replicile sisi mentinea st%p4nirea de sine. Brenda si Chris, la locurile de unde trebuiau ei si intre in scend , erau gata si aibe acea ceart% cumplita cu care incepea episodul de azi. VAnzitorul de droguri manca un ~ enorm sandvis cu pastrama , imbracat in cimasga lui plind de sange. Nu se afla inc pe platoul de filmare. Nimeni nu mai scoase nici un sunet cand regizorul secund ridici o m4nd , cu degetele desfacute , care indicau cinci secunde p4na la intrarea in emisie... patru... trei... doi... unu... Un gol in stomacul lui Scott, 30 mana coboara , Brenda si Chris se luptd cu furie pe platou , un limbaj usgor abuziv , care se abate putin de la text , dar incd in limitele acceptabile pentru cenzori. Situatia se tensioneazi p4nd la punctul de explozie. Cuvintele ii sunt familiare lui Scott ,cu toate acestea , ici si colo , pe masurA ce le dau viat% , accelereazd ritmul. Brenda mai mult decat Chris , dar la ea merge , iar pe Scott nu-l deranjeaza atéta timp cat nu se distanteazd prea mult de scenariu gi nu fi incurcd pe ceilalti actori. Pand acum , merge... Usa se tranteste dup& patru minute intens dramatice , actiunea episodului se intrerupe pentru a introduce 0 reclamd comerciala. Brenda iese din platou aratand alb4 ca varul. Munca pe care o fac este de scurt% durata , dar este intens trditd , dialogul si situatiile sunt atat de reale , incdt ei togi cred in ele. Scott ii surprinde privirea si-i zimbeste. A facut o treaba bund. Intotdeauna face o treabi bund. E 0 actrita minunata. Ea dispare. Mana se ridicX din nou. Liniste deplind. Nici un sunet , apoi , o moneda zbArnie intr-un buzunar , ori o cheie sau un inel de chei , ori un pas. Chris se dusese la casa indepartata de la arf a vanzatorului de droguri , care-i diduse un telefon anonim Brendei si-i spusese de legitura amoroasé a sotului cu sora ei. Se aud impuscaturi si cu totii vedem corpul cazut la pamént al barbatului cu cdmasa plind de sAnge , intins pe podea , desigur mort. Fata de o duritate extrem’ a lui Chris , 31privirea de criminal din ochii lui , in timp ce Kelly sta in picioare chiar langa el. Paleste. Paleste si el. Fata - lui Kelly devine de o extrema duritate , desi pare incredibil de frumoas’ in micul , dar luxosul apartament. Chris 0 trateaz& ca pe o fetitd bund care a devenit rea si noi o vedem pe ea luandu-si rimas bun de la un barbat , simtind fard si ni se spund , ci ea anuna intrarea unui alt personaj in scend. Ochii lui Kelly se fixeazi pe camera de luat vederi , tulburati , frumosi si cumva de gheafi. Scott . priveste cu infrigurare , in vreme ce actiunea, continua gi nu se relaxeaz% dect in momentul in care se opresc din nou , pentru o alt& reclamd. Este o plicere aceast{ nou’ pies’ , in fiecare zi , 0 noua drami ,o lume complet noua , iar partea de magie a acestui lucru nu inceteaz4 s&-1 intrige. Uneori , se mira si el cum de continua , de ce serialul are atata succes , dar se intreaba si dacd nu cumva este pentru c& el insusi e aga prins de el. Se mai intreaba , dar foarte rar , ce s-ar fi intamplat dac& ar fi vandut conceptul general in realizarea serialului sau daca |-ar fi isat balt cu ani in urmi... si se fi apucat de altceva... sX fi rimas cu Alicia si cu biiefii... ar mai fi avut oare alti copii ? Ar scrie , oare , acum piese pentru Broadway ? Ar fi reusit ? S-ar fi despartit , oare , oricum pénd acum ? Era ciudat si te uifi in urmi si s& faci speculatii de mana a doua. Apoi Scott parasi studioul , convins cd 32 fragmentele urm&toare vor merge bine gi. nu era nevoie si stea pani la sfarsit. Regizorul tinea totul sub control , iar Scott se indrepta incet spre biroul lui, simtindu-se obosit , ugurat si sigur pe regia urm4- toarelor fragmente. Ce-i placea lui cel mai mult in acest serial era ci nu putea s4-I lase si leneveascd sau sX fie multumit de el , nu putea sd-l lase s§ urmeze © singurd linie sau formula , sau aceleagi linii gene- rale ale actiunii. Trebuia s4-1 mentina viu , clipa de clips , ori de ord , altfel serialul ar muri pur si simplu. fi placea , il incdnta aceast& provocare zilnicd. Odat& intalnit& provocarea , se intorcea Ja biroul lui, se rasturna pe canapea, privind fix afara, pe fereastra. ~Cum a mers ? intreba Sarah. Era secretara lui de aproape trei ani , ceea ce in televiziune inseamnd jumatate dintr-o viatd. Era o adevirat® comedian noaptea si credea c& Scott mergea la apd cAnd nu-l vedea nimeni. — A mers bine. Parea relaxat si multumit. Nodul din stomac se transformase intr-un freamat pasnic de satisfactie. ~ Avem vreo veste de la retea ? Trimisese c4teva idei noi de regii interesante pentru serial si astepta s% aud& acceptul lor , desi stia ci , mai mult ca sigur , il vor lisa si facd orice dorea. — Nu inc’. Dar mi se pare ci Robin McNeil nu e in orag , ca si Roger Denault , de altfel. 33Zeii care-i dirijau viata , omnipotentii , tipul " gandeste tot", “vede tot ", “ stie tot “. El si Roger mergeau impreuni fa pescuit si cu toate ca se spunea despre el c& ar fi un ticdlos , Scott il placea si sustinea cd , cu el , fusese foarte de treaba. — Pleci-devreme in seara asta ? intrebi Sarah plind de speranta. C4teodata cAnd venea la birou inainte de rasaritul soarelui , pleca dupa ora cinci , dar asta se intampla destul de rar. Dadu din cap gi se duse spre celalalt capat al inc&perii , unde vechea magind de scris st&tea pe o m&suf& chiar in spatele lui. Era un Remington , una dintre pufinele amintiri care-i ramasesera de la tatal sau. —Cred ci mai ram4n pe aici. Scenele pe care le-am turnat azi au fost foarte bune , ceea ce jnseamn& ci avem o multime de modificari de facut pentru noile fragmente. Trebuie sa-1 elimine complet pe Norman. L-am omort. Kelly va ajunge la pusca- rie , ca s& nu mai vorbim de faptul ci Brenda a descoperit adevarul despre Chris. Asteapt& numai s& vezi ce va face cAnd va afla c& surioara ei a facut.o multime de gmecherii ca si-si intretina obiceiul de-a utiliza droguri , gratie drag&lasului ei sotior. Radia de fericire in timp ce-si intinse picioarele sub birou , isandu-se pe spate , cu mainile deasupra capului , intr-o pozitie de totald incantare si relaxare. — Ai o minte bolnavd ! se strambd Sarah si 34 inchise usa biroului Jui , apoi isi bagd din nou capul pe usa : — Vrei s&-ti comand ceva de la bufet de mancare pentru seara asta ? — Doamne... ei bine , acum stiu c& tu incerci s& mad omori. Lasd-mi doar cfteva sandvisuri si un termos cu'cafea pe biroul tiu. Am sa inghit dacd-mi va fi foame. . De cele mai multe ori , era trecut de miezul noptii inainte ca el sd se fi uitat macar la ceas sii trecuse de mult foamea. Era o minune cd nu murea de foame , zicea adeseori Sarah , cand constata cd lucrase toat% noaptea si ldsase scrumiere pline de mucuri de tigard , paisprezece cdni de cafea rece si vreo gase invelitori de ciocolat’ Mars in urma lui. — Ar trebui sd te duci acasd si te culci ! — Multumesc , mami , zimbi el , in vreme ce ea inchidea usa. Era o fat& de treabd si il placea. {nc% mai zambea , cu gandul la Sarah , cand usa se deschise din nou si el uitd s4 vad& cine era. Ca de fiecare dat cand o privea , ise tdia rdsuflarea vizand cum arita. Era Gloria , incd imbrdcat&.in costumatia si cu maghiajul din platou : arata uluitor. Era inaltd , subtire , find , cu sAnii plini , ridicati, care parcd te implorau sf te ridici sd-i atingi , iar picioarele pareau cd-i incep de la subtiori. Era aproape la fel de inalt& ca Scott , avea un par negru, bogat , care-i ajungea p4na la talie , 0 piele alba , 35catifelaté gi niste ochi verzi , uimitori , ca de pisica. Era o femeie care putea opri traficul oriunde , chiar sin Los Angeles , unde actritele , modelele si femeile frumoase se giseau la tot pasul. Gloria Wyman nu se afla la tot pasul , iar Scott era primul care si recunoasc& faptul ci juca minunat si cd ea sporise popularitatea serialului. — Ai facut o treaba bund , iubito ! Ai fost grozava astazi. De fapt asa esti tu mereu. Se ridicd , zAmbind , ocoli biroul si veni s-o sdrute. Ea st&tea pe un scaun , picior peste picior. Privind-o , igi sim{i inima batandu-i ceva mai repede. — Doamne , m& innebunesti cand vii aici imbricata astfel. Purta rochia neagri scurt® , sexy , pe care 0 avusese in timpul ultimei scene la filmare gi era evident formidabila. Departamentul de costume si vestimentatie o luase de la Alec Dulfer. — Micar de fi-ai pune un tricou gi niste jeansi. Dar nici jeansii nu erau de prea mare folos. fi purta foarte strans pe corp , iar el de cate orio vedea in jeansi nu se putea gandi decét cum sa-i smulgi _ hainele de pe ea. — Costumiera mi-a spus ci pot pastra rochia , reusi ea si para in acelasi timp inocenta si erotica. — Dr&gut , ii zambi din nou si se asezi la biroul lui. Arata bine pe tine. Poate iesim la cind impreun’d sptam4na viitoare si o pofi purta atunci. — Sdptdm dna viitoare ? Arata ca un copil cdruia tocmai i s-a spus c& papusa preferaté era data la reparat pand martea viitoare. . — De ce nu putem iesi in oras in seara asta ? se uitd imbufnatd la el , lucru care-] amuza teribil. Acestea erau scene la care Gloria era maestra. Erau momente in care arata exceptional , cu corpul ei sexy , irezistibil. ~Airemarcat probabil cd in episodul de astazi au intervenit niste schimbdri de actiune , iar personajul t&u va sfarsi in inchisoare. Scenografii au o tond de scene noi de scris , iar eu o sa scriu cAteva si o sd verific macar ce scriu ei. Oricine il cunostea , stia cd va lucra optsprezece - douazeci de ore pe zi in urmatoarele saptimani , inventnd , explicand , incercind s&-i convingd pe scenografi , rescriind el insusi scene intregi. Materialul obtinut m- rita efortul. — Nu putem iesi -mpreuna in acest weekend ? Incredibilele picioare isi schimbara pozitia , de pe unul pe celalalt , provocand o tresdrire in jeansii Jui Scott , dar ei tot nu-i era clar. — Nu , nu putem. Dac% am putin noroc si totul merge bine , poate mergem duminica sd jucdm tenis. fmbufnarea se adAnci. Gloria nu era multumitd. —Voiam si mergem in Miami. Un grup de colegi de la “ My neighbour " (" Vecinul meu ") se duc la 37 36Miami in weekend-ul acesta. "My neighbour " era serialul cu care ei erau intr-o acerb& concurenta. — Eu nu pot , Gloria. Am de lucru. Apoi , stiind c& era mai simplu dac& ea se ducea fard el , decét dac& ar rim4ne si s-ar tot plange , fi sugera s& se duc cu ceilalti : — De ce nu te duci cu ei ? M4ine nu intri in emisie. S-ar putea sd te distrezi. Eu oricum nu mi clintesc de aici tot weekend-ul , aratd el cu mana spre cei patru pereti ai biroului. Era abia joi , iar el stia cdl asteapt% cel putin trei - patru zile de munc& intensd , verificénd scenariile. Gloria paru incdntatd de sugestia de a pleca fara el. — Vii si tu la Miami c4nd termini ? Avea din nou acea infatisare copilareascd , a c&rei ingenuitate uneori fl misca. fn realitate , insi , corpul ei il atrigea cel mai mult. Aveau o relatie simpla , de vreo gapte luni , cu toate cd nu era o relatie de care el si fie prea mAndru. Ea era modest& gio plicea , numai c& nu era nici pe departe provo- catoare , iar el stia ci nu corespundea intotdeauna asteptarilor ei. Ea voia pe cineva care sa aibe timp s& fie in jurul ei , si se joace cu ea , si mearga la premiere , la petreceri , la cinele de la ora zece la Corso. Cel mai adesea ins , el era prins cu problemele serialului , scria noi scene , ori era.prea 38 obosit ca si mai meargi undeva. In ce priveau petrecerile de la Hollywood , ele nu fuseser4 niciodata punctul lui forte. —Nu cred c& voi termina la timp ca si pot merge undeva. Ne vedem duminicd seara , cand te intorci. Lui , timpul o sd-i ajung’ , mai ales cd i-o lua de pe cap , cu toate c& se simtea rdutacios gfndind astfel. fi era ins& mai ugor si o stie fericit® undeva, decat sd-] sune la birou din doud in doud ore si si tot piseze la cap , intrebandu-l cand termina. — Bine , se ridicd , parand multumitd. Nu te superi , nu ? . Se simtea un pic vinovatd ca-] lisa singur. El fi zAmbi si 0 conduse spre usa. — Nu , deloc. Ai grijd , nu cumva sd-i lasi pe colegii de la "My Neighbour " s4-ti vand& vreun nou contract. Ea rase. De data asta el o sdruta lung , pe gura : — O sa-mi fie dor de tine. — Si mie. Era ins& ceva trist in privirea ei , iar o clipa , el se intreb’ dacd nu cumva avea vreo problema. Mai vazuse acea privire si-n alti ochi... incepand cu ai lui Alicia, Era un mod de exprimare al femeilor , fara cuvinte. {nsemna ci se simteau singure , ci erau singure. Stia si el , numai cd nu putea face nimic , nu se va schimba el acum. N-o facuse mai inainte , iar la treizeci si noua de ani, isi inchipuia c&-i prea tarziu 39pentru o schimbare radicala. Gloria plecd din birou , iar Scott se intoarse la lucru. Avea o multime de adnotiri pe care voia s4 le faci pentru noile scenarii, date fiind modificdrile de actiune care interveneau. CAnd isi ridicd capul din magina de scris , era deja intuneric gi-si didu abia atunci seama ca era ora zece si ca fi era cumplit de sete. Se ridicd de la birou, mai aprinse c4teva lumini gi-si turn niste sifon. Stia c& Sarah ii ldsase cateva sandvisuri pe biroul ei , numai ca lui nu-i era: foame. Munca parea ci-i umplea sufletul atunci cand totul mergea bine , era mulfumit cand isi arunca privirea asupra a ceea ce lucrase. Se lis& pe sp&tarul scaunului gi sorbi cate o gura de sifon. Mai era incd o scend pe care voia s-o modifice , inainte de a se opri din lucru in seara aceea , asa cd urm&toarele doud ore st&tu din nou aplecat asupra vechii masini de scris Remington. , uitand totul din jurul lui , concentrat numai asupra a ceea ce scria. De data asta , cand se opri , era miezul nopfii. Lucra de aproape douazeci de ore gi abia dac4 simtea vreun strop oboseala. Dimpotriva , se simgea vesel , fi pliceau schimbirile de situatie pe care le concepuse si felul in care evolua actiunea. Lua teancul de h4rtii pe care le umpluse in acea dup4-amiaza ,4e incuie in biroul siu , mai lua un pahar cu sifon in drum spre iesire gi-si lsd tigarile pe birou. Rareori fuma in timp ce nu lucra. Trecu de biroul secretarei lui , cu sandvisurile in 40 cutia de carton , merse de-a lungul coridorului iluminat de neoane , trecu de vreo sase studiouri care erau inchise la acea ord. Era o discutie tarzie , in emisie , intr-unul din. studiouri , unde un grup de pusti ciudati , imbracati in haine punk tocmai intrau pe platoul de filmare. Le zimbi , dar ei nu-i dadura nici o atentie. Erau prea emotionati. Trecu mai departe , pe léngi studioul de unde se transmiteau stirile de la ora unsprezece , care era gi el intunecat, avand deja pregatita emisiunea de dimineata. Paznicul de la intrare ii inm4na lui Scott condica. Semnif si facurd'un scurt comentariu asupra ultimului joc de baseball. El si batranul portar aveau o pasiune comuni pentru echipa Los Angeles Bulls. Cand iesi in aerul proaspat al serii , respira adanc , simtind c&ldura noptii de primavara. Amestecul de fum si ceatd ( caracteristic oraselor industriale ) nu era prea evident la acea ord si era minunat simplul fapt c& te aflai in viata. isi iubea meseria , i se prea cd merit& s& lucrezi pana la orele acelea inaintate , ca si scrii povestiri despre oameni imaginari. fn timp ce lucra , personajele si-situatiile parc deveneau reale, iar cand termina era intotdeauna incAntat de ceea ce scrisese. Cand si cand , era un adevarat chin , dacd o scend nu-i reusea. Un personaj iesea de sub control si devenea cineva_la care el nu se gandise. De cele mai multe ori munca lui era o pasiune , pe care o iubea gi uneori fi invidia pe 41scenaristi cd nu putea sa scrie el totul. Oftd fericit in timp ce-si porni masina. Avea un Dodge ’52 un gen de camioneti pe care o cumpirase cu sapte ani in urm& cu gapte sute de dolari si pe care 0 indragea foarte mult. Avea o culoare castanie, era in perfecta stare de functionare , cu mult spatiu, ceea ce le plicea mai ales biietilor cand veneau si-1 viziteze si se plimbau cu el. fn timp ce se indrepta spre cas& , pe autostrada Santa Barbara , spre Sixth Avenue , isi didu brusc seama c&-i era foame. Mai mult , murea de foame. Stia c& n-are nimic acas%. Nu mai mAncase acolo de zile in gir. Lucrase mult si mancase in orag , iar weekend-ul trecut si-l petrecuse cu Gloria , in Malibu. inchiriase aceast& casi din Malibu de la o vedet de cinema in varst& , care se pensionase si locuia in alt& parte de ani de zile , dar mai tinea incd aceast4 casi in care locuise candva. Scott se opri la Supermarket in drum spre casi. Era trecut bine de miezul nopfii , cand isi indrept’% camioneta in locul de parcare gi se strecura intr-un loc liber , chiar in fata intr&rii principale. O parc exact léngf un vechi Ford Mustang albastru , decapotabil. Intr’ in magazinul non-stop luminat puternic si isi lui un cdrut. Alituri , se frigeau niste pui la protap sit izbi mirosul grozav. fsi lua si el unul , un set de gase beri , niste cartofi prajiti , in vid. salam , murdturi , apoi se indrept% spre raionul de legume si fructe , de unde-si lud salata verde , rosii si alte legume ca sd-si facd el singur 0 salaté. Cu cat se gandea mai mult , cu atat ise facea mai foame si abia astepta s4 ajungd acas%. Nu-si mai amintea dacd mAncase sau nu la pranz. I se parea c& trecuser4 ani intregi de cind nu mai mancase. {si aminti ca-i trebuiau servetele gsi hartie igienicd pentru amandoud biile , ii trebuia crema de ras si parca nici past’ de dinti nu mai avea. Nu mai avusese timp sd-si faci cumpératurile. fn vreme ce se invartea prin magazin , ca in mijlocul dupd-amiezii , isi cumpar& produse de uz caznic , apoi ulei de masline , boabe de cafea , compozitie pentru facut clatite , carnafi , sirop - pentru data viitoare cand va lua micul dejun acasd in weekend - cAteva briose , cAteva tipuri de fulgi de cereale , un fruct de ananas si un pepene proaspat. Se simtea ca un copil care umple cu salbaticie cosul cu diverse lucruri. Pentru 0 clipa , incet& s& se mai grabeascd. Nu trebuia si se ducd la lucru , nu-l astepta nimeni , nicdieri si putea s& caute prin magazin , dupa bunul lui plac , orice. {ncerc¥ s&_ se decidd dac% voia niste franzeld frantuzeascd sau pdine Brie la cind. Coti , uitandu-se dupa pdine gi dadu peste o tandra care-gi ridica de pe jos un teanc de servetele. Parcd iesise din pamént si inainte de-a putea s-o ajute cu ceva , era cAt pe ce s-o rastoarne cu cdruciorul de autoservire. Ea sari intr-o parte , se uit% ingrozita , sand s&-i 43 42cada totul din mand in jurul ei. El o privea , era ceva izbitor , frumos si curat la ea , care emana santate. Nu se putea abfine s4 n-o fixeze cu privirea , in timp ce ea se intorcea si-si adund lucrurile de pe jos : — Imi pare rau... eu... dafi-mi voie s& va ajut... isi lis cSruciorul , se aplec& si-i dea o mand de ajutor , ea ins% se grabi s se ridice. Zambi , rosind usor. — Nu-i nimic. Avea un z4mbet larg , patrunzator , ochi mari , albastri. Pirea un om care avea multe de spus. Se uit fix la ea , ca un copil. Ea-si impinse c&ruciorul , zAmbindu-i din nou , peste um&r. Sem&na cu 0 scend de film , ori cu ceva ce ar scrie el pentru serial. El o intalneste pe ea , wea si fugi dupd ea... Hei , asteapta !... Stai ! Plecase , cu parul ei negru , stralucitor , care-i atarna liber pe umeri , cu zAmbetul ei de fildes , cu enormii ei ochi albastri. Era ceva atat de direct pe care-l transmisese , ceva atAt de misterios in zimbetul ei , ca gi cum ar fi vrut sd-i pun’ o intrebare , si-n acelagi timp ceva atat de prietenos ca si cum era gata s&{ rad de una singura. Nu se mai putu gandi decat la ea , cAt incercd si-si termine de facut cumpiraturile. Maioneza... ansoa... crem% de ras... oud ? Avea nevoie de oud ? Smantand ? Nu se mai putea concentra. Era ridicol. Era draguta , dar nu uperb’. Avea aliura aceea proasp&td a unei — 46 absolvente de colegiu din est. Purta niste jeansi , un tricou rosu si pantofi sport. I se stranse usor inima, cAnd o vazu golind cAruciorul la casa , cateva minute mai tarziu. Se opri o clip& si se uitd la ea. Nu era chiar atat de grozava , isi zise el. Plicut , da... chiar frumoasa , de fapt , dar pentru gustul lui , gust ce si-l formase in California , in tot cazul , era prea obisnuits. Arata exact ca cineva cu care s4 stai de vorba pana seara tarziu , care spunea o glumd , putea face un desert din nimica toat& , sau iti putea istorisi 0 poveste bund. Ce-i trebuia lui o fat& ca asta , cand putea avea unele ca Gloria care sd-i tind de cald in pat? {ns& , in vreme ce-o urmarea pundnd cSruciorul gol la locul lui , nu-si putea explica de ce , dar simti un fel de gol , tanjind dupa ea. Era o fiintd pe care iar fi plicut s-o cunoascd. Se intrebd , oare cum 0 chema gi se indreptd incet spre ea." Bund !... Eu sunt Scott Robinson... " repet& el in minte , impingand cdruciorul spre casa la care ea deja platea. Se pirea c¥ nu-l observase. Completa un cec. El se uiti peste umarul ei , dar nu reusi sd-i vada numele. Tot ce reusi si observe fu m4na stangd care tinea carnetul de cecuri : m4na stanga cu un inel de aur. Inelul de cununie. Oricine ar fi fost , nu mai conta. Era maritata. fsi simti inima batand , asemeni unui copil dezamagit si mai c%-1 pufni rasul cnd ea se intoarse si-i zimbi din nou , recunoscandu-l de la ciocnirea pe care 0 avusesera cu cAteva minute mai 45devreme. " Bun: Sunt Scott Robinson... si tu esti méaritata... ce rugine ! daca divortezi , sund-ma ! "El nu se incurca niciodat’ cu femei mariate. Vru s-o intrebe de ce-si facea cumpé&raturile atat de tarziu , dar nu mai avea nici un rostNu mai conta. — Noapte bund ! zise ea , cu o voce cald& , in vreme ce ridicd cele doua sacose cu cumparaturi , iar el igi golea c&ruciorul. — Noapte bund ! raspunse el , privind-o plecand. C4teva minute mai tarziu , auzio masina pornind si cand se intoarse la locul unde igi parcase el camioneta , micul Ford de lang’ magina lui disp&ruse. Se intreb& dac& fusese al ei. {si zambi. Era limpede ci muncea prea mult , dac% ajunsese si se indragosteasc3 de femei complet necunoscute. "Bine, Robinson "murmur el pornind masgina , suspinand de oboseald , “ stai ugurel bdiete | ". Rase pe infundate , scoase masgina din parcare si se indrepta spre casa , intrebandu-se ce facea Gloria , acolo , in Miami. if Darryl Adamson conducea spre casd , de la magazin , gindindu-se numai la Patrick , care 0 astepta acasi. Nu-I mai vazuse de patru zile. Fusese . ocupat cu intalnirile de prezentare pentru cliengi in Austin. Patrick Adamson era steaua stralucitoare a agentiei publicitare la care lucra si stia ci , intr-o bund zi , dacd va vrea , va fi seful agentiei din Los Angeles. La treizeci si patru de ani ai sai , parcursese un drum foarte lung si greu , de la umilitoarele sale inceputuri in oragul natal si era constient de faptul c& acest succes insemna foarte mult pentru el. fnsemna , de fapt , totul. Urdse tot ce era legat de sdricie ; copilaria sa , in oragul Chicago. Dupa parerea sa , 0 bursi la Queen’s College il salvase , cu saisprezece ani in urma. {si luase diploma de relatii cu publicul , la fel cum facuse si Darryl , trei ani mai tarziu , la Harvard. Pasiunea ei fusese televiziunea ; Patrick se indr&gostise , insX de agentiile publicitare. fnc& de la 47inceput , se dusese sd lucreze la o agentie de reclama , in San Francisco , de indaté ce terminase studiile , apoi mai urm% niste cursuri serale si obtinu MBA-ul , cand a ajuns in sudul Californiet Nu se indoia nimeni c& Patrick Adamson nu va reusi in viata , oricat ar dura sau oricdt de mult I-ar costa. Facea parte din acea categorie de oameni care sunt hot&rati s& ajungi acolo unde si doresc , care-si planific’ pasii in cele mai mici detalii. fn viata lui Patrick Adamson nu existau incidente , nici gregeli , nici egecuri. Uneori vorbea cu Darryl ore in sir _ despre clientii pe care urma s&-i intdlneascd sau despre 0 promovare pe care-si pusese in minte s-o obtind. Ea era uneori fascinat’ de curajul lui , de hot&r4rea gi indartnicia lui. Nu-i fusese usor. Tatal lui fusese motostivuitor la linia de asamblare din Chicago. Awusese cinci copii : trei fete si doi baieti, din care Patrick era cel mai mic. Fratele lui mai mare murise in Vietnam , iar cele trei fete rima&sesera acas& , foarte incAntate c% nu erau nevoite si meargi la colegiu. Dou& dintre ele se cdsatoriseri de adolescente , am4ndoud ins&rcinate , desigur , iar sora lui cea mai mare se maritase la douazeci si unu de ani , iar la doudzeci si cinci avea deja patru copii. Se mi§ritase cu un motostivuitor ca tatal lor , iar cand era cAte o grevi , se duceau cu tofii la asistenta social, si aib& din ce trai. Era o viata care inc’ fi mai didea cosmaruri lui Patrick si doar arareori vorbea cuiva 48 2 aug despre copilaria lui. Numai Darryl stia cat de mult 0 ura si cat de mult ajunsese sd-i urascd si pe cei din familia lui. Nu se mai intorsese niciodata in Chicago de cand plecase de acolo , iar Darryl stia cd erau mai bine de cinci ani de cand nu mai avea nici un fel de comunicare cu p&rintii lui. Pur si simplu , nu mai putea vorbi cu ei , fi explicd el odatd , cand bduse un pic mai mult la o petrecere de la birou. fi ura atat de mult , ura sdrdcia si disperarea , ura permanenta durere din ochii mamei lui pentru ca nu putea sa faci ceva sau s& dea ceva copiilor ei. " Trebuie s& va fi iubit pe toti ", incerca Darryl sa-i explice , simgind dragostea femeii pentru ei gsi sentimentul de neputint& ci ea nu le putea da ceea ce trebuie , mai ales fiului ei cel mic , nerabddtorul , ambitiosul Patrick. —Nu cred ci iubea pe nimeni , ii spusese Patrick cu amaraciune , nu-i mai ramasese nimic in ea... decat pentru el... stii , ramasese iar insircinatd in anul in care am plecat eu si pe atunci avea aproape cincizeci de ani... har Domnului cd a pierdut sarcina ! Darryl simti o und& de durere pentru ea , dar renuntase de mult Ja ideea de-a lua apdrarea familiei lui Patrick. Era clar ci nu mai avea nimic in comun cu ei , ba chiar si numai faptul cd vorbea despre ei prea dureros. Ea se intreba , din c4nd in cand , oare ce ar crede despre el , dacd I-ar vedea acum. Era frumos , atietic , realist , educat , inteligent , 49indraznet , uneori cam neobrazat. Ea ii admira mereu inflicdrarea , ambitia , impulsul , energia lui, dar , cu toate acestea , si-ar fi dorit ca uneori s4 fie mai temperat. Poate va veni si asta , cu timpul , cu varsta , cu dragostea si blandetea celor care-l ijubeau. fl tachina c4teodat% , spunandu-i ci semana cu un cactus : n-ar fi lsat pe nimeni s& se apropie mai mult de el , ori si-i intre in suflet , numai in cazul in care el se decidea si le admit acest lucru. Erau casatoriti de aproape trei ani si cAsitoria le ficuse bine am4ndurora. Patrick urcase treaptd cu treapt{ in ierarhia agentiei , cu o rapiditate meteoriticd in ultimii doi ani si jumatate. Se mutase Ja Los Angeles cu doisprezece ani in urmd , dupa ce terminase colegiul. Lucrase la trei agentii publicitare diferite de-a lungul anilor , era cunoscut in domeniu ca fiind inteligent , isi facea bine meseria si nu de putine ori era chiar necioplit. Isi trata clientii ca pe proprii prieteni , fi curta pe cei ai altor agentii in anumite situatii , care , din cAnd in cand , se inveci- nau cu necuviinta. Agentia la care lucra el , insd , nu pierduse niciodata din aceste manevre ale lui si , desigur , nu pierduse nici Patrick. Agentia se dezvolta vazand cu ochii , la fel si importanta lui Patrick. Ea si Patrick erau foarte deosebiti : Darryl stia asta , dar fl respecta totusi. Cel mai mult respecta faptul.c& reusise s&-si dep%seascd condigia sociald. isi dadea seama , numai din putinele lucruri pe care 50 if le auzise , cd supravietuirea la inceputul vietii si carierei lui trebuie s4 fi fost cumplitd. Parintii ei erau la extrema cealaltd , faceau parte din categoria familiilor de mijloc , totusi prospere , ale societatii in Cincinnati. Ea nu urmase dec&t gcoli particulare si nu avea decat o sora mai mare , pe care n-o mai vazuse in ultimii ani. $i Darryl plecase de la parintii ei , dar , cu toate acestea , ai ei veneau in fiecare an in California s-o viziteze. Era , totusi , foarte diferit faté de confortabila viati pe care o duceau ei in Cincinnati. Ultima oar cfind au venit ei , nu s-au inteles deloc cu Patrick. Darryl trebuia s4 recunoasc4 faptul c& nici el nu fusese prea amabil cu ei. fl criticase in mod deschis pe tat&l ei si nobilele lui indeletniciri. Tatal ei nu cdutase niciodata s4-si faci o mare carierd. Era avocat , iesise la pensie destul de devreme si de cAtiva ani preda la o scoala de drept din apropiere. Se simtise stanjenit# cAnd Patrick il interogase cu severitate. {ncercase si le explice ci asa era el , ci nu voia s& rineascd pe nimeni. Dupa ce au plecat , Daphne , sora lui Darryl , 0 sund gi-i facu o moralg de nedescris pentru felul in care se purtase Patrick cu parintii ei. O intrebase cum “ de-i permisese “Darryl sd le faci lor asa ceva. "Ce si le facd ? “intrebase ea. " S-1 facd pe tata si se simti un om insignifiant. Mama a spus cd Patrick l-a umilit. Zice c& tata spune c& n-o sf mai vind niciodata in California . "— Daphne... pentru Dumnezeu !... Darryl era necdjita si constate ce mult il rinise pe tatil ei. Trebuia s recunoascd ,da , Patrick fusese un pic cam... ei... exuberant cu intrebirile si categorisirile lui , dar acesta era stilul lui. fn zadar incerca s& explice asta surorii ei. Ele n-au fost niciodatd prea apropiate. De cinci ani erau despartite. Daphne fusese aproape intotdeauna in dezacord cu ea , chiar dac& nu putea defini exact ceea ce nu-i convenea. Motiv pentru care , pana la urma , dup& colegiu , Darryl ramasese in California. De asta , dar si pentru ci-si dorea s& obtind o slujbd la televiziune. Darryl venise la Los Angeles si urmeze cursuri de cinematografie la UCLA si se descurcase foarte bine. Avwusese mai multe slujbe extrem de interesante , apoi a ap&rut Patrick si el a intrevazut mai multe posibilitati de carier’ pentru ea. Din anumite privinte , asta schimbase multe. El considera c& mediul cinematografic sau chiar filmele péntru televiziune erau prea artistice. Insista mereu asupra ideii cd ea ar trebui si faci ceva mai bine conturat , mai concret. Trdiau impreund de doi ani cand i s-a oferit si lucreze pentru programul de stiri al televiziunii. Sigur , asta insemna si mai multi bani dec4t cAstiga inainte , dar era foarte departe de ceea ce visase ea cAndva. Se tot framdntase daca si accepte sau nu , ca si realizeze ci , pan’ la urma , nu ea , ci Patrick o determinase si accepte si avusese dreptate. 52, fn ultimii trei ani , ajunsese sa-si iubeascd meseria. La sase luni dupa ce a acceptat slujba , ea si Patrick s-au dus la Reno intr-un weekend gi s-au cAsdtorit acolo. El nu suferea nuntile , nici " reuniunile de familie“ , aga ci ea , ca si nu-l supere , a fost de acord cu el. Numai cd asta i-a supdrat pe parintii ei. Si-ar fi dorit si faci o nunt& mare si frumoasi , la ei acasd, fiicei lor mai mici. fn loc de asta , ea si Patrick luasera avionul , se duseserd pe Coasta de Est , iar parintii ei au fost , orice altceva , numai multumiti nu , cAnd au aflat cd ei se cisdtoriserd deja. Mama ei a plans , tatal ei i-a certat pe amandoi. Se simtisera atunci ca doi copii fugari. Pe Patrick au reusit si-1 irite , iar Darryl , ca de obicei , a tras 0 ceart’ zdravand cu sora ei , Daphne. Daphne era pe atunci ins&rcinata cu cel de-al treilea , si ultimul , lor copil si o facu pe Darryl sd se simt’ , ca de fiecare data , ca si cum savarsise ceva ingrozitor. — $tii , noi n-am vrut o nunt& mare. E asta o crim& ? Ceremoniile pompoase il jeneaz& pe Patrick. -Ce-i asa 0 mare nenorocire ? Am douazeci si noud de ani si ar trebui si pot si m4 mArit oricum imi place mie. — De ce trebuie si-i faci pe tata si pe mama si sufere ? Nu poti si tu si faci macar odat& un efort in viaji ? Stai la aproape cinci mii de kilometri départare de noi si faci ce vrei. Nu esti niciodat& aici 53ca si-i ajuti , sau s@ faci ceva pentru ei... Vocea ei deveni din ce in ce mai acuzatoare , in timp ce Darryl se uita fix la ea , gandindu-se la cata amraciune se strecura intre ele si la relaiile care aveau si decurgi mult mai rau intre ele. fn ultimii ani , aceasta incepuse deja s-o deprime foarte mult. — Ei au saizeci si doi si respectiv saizeci si cinci de ani , cat ajutor le mai trebuie ? intreb’ Darryl si Daphne se albi la fata. — Mult. Robert trece si di zipada jos de pe masina tatii de cAte ori ninge. Te-ai gandit vreodata la asta ? Daphne avea lacrimi in ochi , iar Darryl abia se stpdnea si n-0 pocneasca. — Poate ar fi mai bine s& se mute in Florida si si ne usureze situatia amandurora , zise incet Darryl , in timp ce Daphne izbucni in lacrimi. ~ Asta-i tot ce stii , nu ? Sd fugi. Si te ascunzi in cealalta parte a f&rii. — Dar nu m& ascund , Daphne. Aici am viata mea. — Ce faci acolo ? Muncesti ca o fraiera in cadrul echipelor de productie. E-sinucidere curata si tu stii asta. Maturizeazi-te , Darryl ! Fii la fel ca noi ceilalti, fii o nevast’ , fa copii , iar dacd chiar wei s& muncesti , cel putin fa ceva care s4 merite ! Revino- fi, fii un om normal ! — Ca cine ? Ca tine ? Tu esti “normala “pentru 54 c& ai fost asistenté medicala inainte de-a avea copiii, iar eu nu sunt pentru ci am o meserie pe care tu nu o intelegi ? Ei , poate o sd-i placd noua mea meserie mai mult. Se numeste " asistent - redactor sef ", poate asta o infelegi un pic mai bine. Ura veninul care se strecurase in relatia lor de-a lungul anilor , amariciunea , gelozia. Nu fusesera prea apropiate niciodata , dar , macar la inceput , erau prietene , sau pretindeau cd sunt. Acum supra- fata prea roasd si nu mai ramaseSe nimic decat furia lui Daphne cd Darryl plecase , cd era libera , facea ce voia ea in California. Darryl nici nu-i spusese ca ea gi Patrick se hotdrdsera s& nu aibd copii. Asta insemna mult pentru el , dupa ororile pe care le traise in.copilirie. Darryl nu era de acord cu el , ins% stia cd-si condamna parintii pentru mizeria in care traiau datorita faptului cd avusesera copii , sau , cel putin , cu siguranta , prea multi. fi spusese demult c4 pe el nu-l interesau copiii si voia s& fie sigur ci Darryl era complet de acord cu el. Pusese de mai multe ori problema unei vasectomii , dar se temuserd am4ndoi cd , daca el ar face-o , ar putea avea repercusiuni psihice asupra lui. O implorase pe ea sa-si lege trompele atunci , dar ea reusise sid tempereze spundnd ci i se parea o ma&sura prea radicala. {n final , au stabilit si utilizeze diverse metode ca s& fie siguri ci nu vor avea copii. Uneori , Darryl se intrista la gandul cd nu va avea niciodatd 5Sproprii ei copii , dar era un sacrificiu pe care era gata si-l faci pentru el. Stia cat de mult tinea el la acest lucru. Voia si-si poat& desvarsi cariera fara piedici, tot asa cum voia ca ea si fie liber& s& gi-o desavar- seasc& pe a ei. Elo ajuta extrem de mult in meseria ei. Ajunsese si-i placd si lucreze la emisiunea de stiri a televiziunii in ultimii trei ani , dar incd fi mai era dor de vechile emisiuni ocazionale , de filmele TV , de mini - seriale ori alte emisiuni speciale. Nu o singurd data , F'spusese c& ar vrea s plece de la stiri si sX obtina dreptul de productie al unei emisiuni periodice. . — Si dac& o scot din program ? spunea de fiecare dat% Patrick. Ce te faci ? Te duci sd stai la coada la biroul de angajiri pentru someri , te duci s-o iei iar de la zero ? Stai aici , la stiri , iubito , pe astea nu le vor scoate niciodata din program. Avea 0 adevarata oroare si-si piarda slujba , si nu mai aib’ de lucru si piard& anumite ocazii , sau si nu urmeze o cale stelar4 , oricét de grea ar fi fost, care s& nu-l duck direct sus , in varf. Patrik nu pierdea niciodat& din vedere obiectivele sale , iar obiectivele sale tinteau intotdeauna in sus. AmAndoi stiau c& va reusi sa le atinga. Ultimii doi ani si jumatate din viata lor fusesera foarte plini : munciser4 mult , se descurcasera bine , isi fXcuser% cAfiva prieteni. El calitorise mult anul trecut , sin anul anterior isi cump&rasera o superba 56 casi. Avea exact dimensiunile potrivite pentru ei , 0 casa in oras , cu un dormitor pe care- foloseau drept “parlogul “lor , un dormitor mare la etaj ,o camera de zi , o sufragerie si o bucdtdrie spatioasd. Lui Darryl fi plicea s& lucreze in grddinita din fata casei jn weekend-uri. Aveau si un bazin de inot in cartier, cu toate dotdrile , un teren de tenis si un garaj pentru doud masini , in care se aflau Ford-ul ei si noul lui BMW osu stralucitor. El tot incerca s-o convingd sd-si vindd masina ei veche , dar ea nu voia. N-o luase de noua , cu treisprezece ani in urma , cand se dusese la Harvard , dar inca fi mai placea. Darryl era tipul de om care se ataseaza de lucrurile vechi , iar Patrick , dimpotrivd , cuta mereu tot ce e mai nou. Cu toate aceste , ei doi se intelegeau bine. El ii d&dea o energie suplimentard si o impingea mereu spre lucruri pe care ea nu le-ar fi realizat daca ar fi fost singura , iar ea ii mai netezea marginile prea ascutite ale temperamentului lui. Dar nu era destul pentru toata lumea. Sora ei , Daphne , si cumnatul ei, Robert , il urau in continuare , iar parintii ei nu-1 pliceau. Asta afectase relatia lui Darryl cu ai ei si-o durea uneori s& constate cat de mult se indep&rtase de ei. Dar , in pofida faptului cd-i iubea , simtea ci lui Patrick ii datora devotamentul ei major. El era barbatul cu care impartea patul , a cdrui viata incerca s&-l ajute s-o cladeasca , al cdrui vitor il ierta. Oricat de mult il iubea , ei faceau parte din trecutul 51 _|ei , el era prezentul si viitorul ei. Intelesesera si parintii ei acest lucru si nu le mai cereau sd treacd si pe la ei , de cate ori ea si Patrick veneau in est. Nici n-o mai sdcdisera in ultimul an cu intrebarea : cand vor avea si ei un copil. Ea fi spusese pana la urm& lui Daphne cd nu-si doreau copii si era sigura c& sora ei le transmisese gi parintilor. Lor , legatura dintre Darryl si Patrick li se pdrea nefireascd , in ochii lor , ei nu erau dec&t doi egoisti , tineri hogonisti , care locuiau pe o alee ingusta undeva in California si era inutil s& le explici lor existenfa unui alt punct de vedere. Era mai simplu s& nu vorbesti prea des cu ei , iar parintii lui Darryl nu se mai aventurau sd vind de bund-voie la ei in vizita. Darryl nu la paringii ei se gandea , cand o lua pe iesirea spre Sixth Avenue de pe autostrada Santa Barbara in acea seard tarzie. Nu se putea gandi decat la Patrick. Stia ce obosit avea sa fie , dar cumparase 0 sticli de vin alb , niste branza gi-i va face o omlet& grozavi. Z4mbi c4nd igi strecura magina in garaj , lang’ BMW-ul lui. Era acasi gi ei ii parea rau ci nu-l putuse astepta la aeroport. Trebuise si lucreze in ultimul schimb , ceea ce facea adesea , asteptand ultimele stiri de la producdtor , de vreme ce ea era asistenta lui. Era o meserie interesanta , fi placea , dar erau si momente in care era foarte obositoare. {nvarti cu uguringi cheia in broascd ; vazu cd toate luminile erau aprinse in timp ce deschidea usa, 58 dar la inceput nu-l vazu pe el. — Buni !... E cineva acasi ?... Radioul era deschis , valiza lui era pe hol , dar nu-i vedea servieta , apoi , il vizu in bucdtarie , stitea de vorba la telefon ; pdrul lui negru , frumos , era usor ravdsit , avea capul plecat , ca si cum si-ar fi luat notite si ea banui cd vorbea cu geful lui. Parea c& nici n-o vedea cat vorbea si-si nota. Ea se dusese spre el , isi puse bratele in jurul lui si-l sdrutd. Se uitd la ea in jos , zambind , o sdrutd usor pe buze in vreme ce continua sa-si asculte seful , fard s& piarda un cuvant. Apoi , o impinse usor la o parte , ca s& continue conversatia : . ~— Asa e... Asta i-am spus si eu. Am spus c& se vor intoarce la noi sAptam4na viitoare , dar cred c¥ daca ii strangem putin cu usa , vor veni mai repede. Da... aga e... aga cred si eu... Bine.. Ne vedem _ maine dimineata. Brusc o lua in brate , o stranse cu putere si acum toatd lumea revenise la normal. Ea era mereu fericiti cat era cu el. Era absolut sigurd c& era ‘acolo unde trebuia s& fie. fn timp ce-o siruta , ea nu se gandea decat Ja faptul cd-i fusese atat de dor de el. O saruta prelung din nou , iar cand se indreptd ea nici nu mai putea respira. —Uau , Uau... e chiar plicut si te aibi omul din nou acasd , domnule Adamson ! — Nici eu nu pot s& spun cf m4 deranjeaza s& te 59vid , ii zambi el sugubat , mai ginand-o inca de fund cu ambele mAini , continuand s-o sind strans langa el. Unde ai fost ? —La munc&. Am incercat si scap de prezentarea stirilor de la ora unsprezece , dar nu era nimeni altcineva liber. M-am oprit s& iau ceva de m4ncare in drum spre casi. Ti-e foame ? ~—Da ,zAmbi el fericit , negandindu-se insd la ce adusese ea in cele doud sacose maron. De fapt , chiar imi este foame , zise el si stinse lumina din bucatarie. Daryyl rase : —Nu asta voiam s& spun , am cump§rat niste vin si... O s&rut& din nou lung pe buze. — Mai tArziu , Darryl... Mai tarziu... O conduse incet pe scdri , valizele uitate in hol , alimentele abandonate pe podeaua din bucitarie si se uit la ea , in timp ce ea incepu sa-si scoat hainele. El inchise radioul si o trase in pat lang el... 60 Ti AméAndoi plecara la lucru la aceeasi ord , a doua zi diminea{a. Era o rutind care functiona ca un ceas in ‘fiecare dimineata. Patrick alerga in fiecare dimineata inainte de a merge la serviciu. Se intorcea, facea niste exercitii pe bicicletd in timp ce se barbierea si urmarea stirile , iar Darryl pregitea un mic dejun simplu pentru ei doi ; pana la acea ord , ea- si facuse deja dusul si se imbracase. Apoi , el facea dus si se imbraca in timp ce ea strangea masa si facea patul. In zilele de weekend , il punea s-o ajute, dar in timpul sAptimAnii , el era prea ocupat si grabit ca S& fie in stare s-o ajute. . Darryl urmarea intodeauna buletinul de stiri si c4t de mult putea din emisiunea Morning News (Stirile de diminea{a ) inainte de a pleca la lucru. Daca era ceva interesant , comentau. Dar , de obicei, nu prea stateau de vorba dimineata. Totusi , aceast4 dimineafa era diferitd. Facusera dragoste de doua ori in noaptea aceea , iar Darryl 61avea chef de vorbd , era foarte afectuoasd cu el , incat il sirut& cAnd ii inm4nd cafeaua. El era incd umed de Ja alergarea pe care o facuse , dar chiar si cu parul ud si tricoul lipit de el , Patrick Adamson era frumos ca o vedet& de cinema. Mai exista un lucru care- pusese deoparte ( si-l rezervase pentru mai tarziu ) pe cind se lupta s4 fuga de Chicago si de parintii lui. Fusese prea destept , prea ambigios si prea frumos pentru viata in care fusese ndscut. fn felul ei , si Darryl era izbitor de atragitoare , dar era ceva la care ea nu se gandea niciodat’. Era prea preocupata sa-si traiascé viata ca si se mai gandeasc& si la felul in care arata , cu exceptia situatiilor in care se imbraica si iasi in oras cu Patrick. Ea avea ins% o infatisare curat& , plind de s&natate , iar frumusefea ei naturalé strilucea in lumea aceea plina de lucruri artificiale in care triiau. Dar ea , era complet inconstientd de frumusetea ei , iar lui Patrick i se intampla doar foarte rar s{ i-o spun’. El era mereu preocupat de alte lucruri , ca de exemplu , propria lui viafai , cariera lui. Uneori , abia dacd 0 remarca. —E.ceva special pe ziua de azi ? se uit& el la ea calm _, peste ziarul pe care-I frunzirea in timp ce-si lua micul dejun. Ea incdlzise briosele cu mure pe care le cump§rase noaptea trecuti si-i facu o salata cu fructe proaspete in iaurt. — Nu, din cate stiu eu. O si vad cand ajung la 62 birou. Se pare c& nu s-a intdmplat nimic dramatic , dupa stirile de dimineat4. Dar nu se stie niciodata. Presedintele ar putea fi omorat chiar acum , cAnd noi st&m aici gi luam mincul dejun. — Mada... . El se uit la preturile actiunilor , trecand in revisté paginile de informatii economice in timp ce vorbea : — Lucrezi pan tarziu in seara asta ? ~ Poate. Nu stiu pand dupd-amiaza. O serie de colegi sunt in concediu gi suntem cam stramtorati. S- ar putea sa lucrez si-n zilele de weekend. ~ Sper si nu. {ti amintesti'de petrecerea la care suntem invitati mAine seard la familia Seldon ? Ochii li se intalnird si ea zambi. Nu putea crede c& ea isi amintea totul. Nu conta faptul ci era asistenta producatorului unei emisiuni de stiri la una dintre cele mai mari retele de televiziune. — Sigur c& imi amintesc. E chiar asa de importanta ? . El aproba din cap , fara undd de umor , de cate ori era vorba de cariera lui , numai ci asta era ceva cu care ea deja se obisnuise. — Oricine reprezint4 ceva in materie de reclama va fi prezent acolo. Am vrut numai s4 md asigur cd n- ai uitat. : Ea dadu din cap. El se uitd la ceas gi se ridic& in picioare : 63Joc squash la ora sase diseard. Daca lucrezi pani tarziu , nu vin decat la cind. Lasd-mi un mesajla birou ! — Da ,domnule. Mai e ceva ce ar trebui sd stiu inainte de a incepe ziua si de a disprea in lumile noastre separate ? El piru confuz pentru o clip , incercand sé se gandeasc& , apoi clitind din cap gi se uitd spre ea , care mai stitea inci la masa din bucdtarie. Dar gandurile ii erau deja departe de ea. Se gandea la cei doi clienti pe care voia si-i abordeze , precum si la un alt client pe care-gi plinuise s& il sufle unui coleg doar putin mai in varst& decat el de Ja agentia la care lucra. Mai facuse cu succes asta si alt&datd , cu alte conturi si era un modus operandi de care nici nu se jena si nici nu se temea. Scopul scuza intotdeauna mijloacele. O f&cuse mereu pentru el , chiar cu saisprezece ani in urmé , cdnd la privat pe cel mai bun prieten al lui de objinerea unei burse la Queen ” s College. Celalalt baiat era de fapt mai bun decat el , dar Patrick stia cA prietenul lui copiase la primul examen SAT ( Short Assignment Test ) si avu griji ca cine trebuia s& afle si auda la timp. N-avea nici o importantd faptul c&% el obtinuse cele mai bune rezultate de atunci incolo si cd el il ajutase pe Patrick * squash = joc cu mingi gi rachete , asemandtor cu tenisul (n .t .) 64 si se pregiteascd pentru examenele grele. Erau cei mai buni prieteni... dar el copiase , la urma urmei si a fost descalificat. Patrick a fost cel ce a dat dracului Chicago-ul fara si se uite o clipd inpoi. N-a mai primit nici o veste de la prietenul Ini dupa aceea. Auzise numai de la sora Jui , cu ani in urma , ci Sam renuntase la scoala si lucra undeva la o statie de benzind intr-un cartier evreiesc.. Se mai intémpla si aga c&teodat%. Doringa de supraviequire te indeamni la orice. Patrick Adamson se ajunsese. fn toate privintele. Se uitd o clipd la Darryl , apoi se intoarse , urcd in fugd scdrile sd-si faci un dus gi si se schimbe inainte de a pleca la birou. Ea mai era incd in bucdtarie , cand el se intoarse, imbr&cat impecabil , intr-un costum kaki , cu o cimagsi bleu pal si o cravatd albastru cu galben. PArul lui negru stralucitor il facea si arate ca 0 vedet& de cinema sau cel pufin ca un personaj dintr-o reclamé. {ntotdeauna 0 ficea pe Darryl si tresard cand se uita la el , era asa de frumos ! — Ar&ti bine , pustiule ! Pru incdntat de compliment , in vreme ce ea se ridicd si-si ud servieta cu care mergea intodeauna la birou. Era o servieti neagra , din piele moale si asemeni masginii ei vechi ,o iubea. Ea era imbracatd cu o fust’ de 14n% bleumarin si o bluzd alba de m&tase , un pulover alb de casmir pe umeri. Avea nigte pantofi scumpi , negri , italienesti , i ardta , ca 65de obicei , foarte eleganta. Era o eleganta obisnuita la prima vedere , dar cand te uitai mai atent remarcai gustul si rafinamentul din vestimentatia ei. Avea un stil minunat , necomplicat de a se imbrica gi de a se purta. Si asa , inteleg&toare cum era de obicei , totul emana ceva frumos gi uimitor la ea. Iesind impreund din casa , formau o pereche foarte frumoasa. El urca jn BMW-ul lui , in vreme ce ea intra in Ford si rase vazind mutra pe care o facea el. Era jenant pentru el sa fie vazut langd masina ei si se temea s-o vada par- cAndu-si magina in fata complexului unde locuiau. — Esti un snob ! rase ea , si-gi clitina capul. O clip& mai tarziu BMW-ul lui porni imediat si el plecd , pe cand Darryl porni draga ei magin&d veche , pundndu-si o esarfa in jurul gatului , ascult4 cu plicere cum i se incilzea motorul , apoi , o lua si ea spre birou. Autostrada era deja foarte aglomeratd la acea ora , se mergea bard Ja bard si cteva minute mai tarziu , se afla deja intr-un ambuteiaj. Se intreb& oare cat de departe ajunsese Patrick , dac& prinsese si el blocajul sau nu. Gandindu-se la el , ii trecu prin minte brusc altceva , ceva care i se intampla foarte rar : ciclul fi intarziase. Trebuia s4-i fi venit ciclul cu doua zile in urma , dar stia cd asta nu era mare lucru. Din cauza orelor tarzii la care lucra , a stress-ului permanent , nu era ceva neobisnuit sa-i mai intarzie, desi trebuia s4 recunoasc’ faptul cd nu i se intampla prea des. isi puse in minte si se gandeascd Ia asta 66 peste cAteva zile si cu asta , gata ! Traficul se repuse in miscare , ea apds& pe accelerator si se indreptd spre birou. Totul era un haos de nedescris cand ajunse ea acolo : redactorul gef era bolnav , doi dintre cei mai experimentati cameramani ai lor de teren avuseserd un accident nu prea grav , iar doi dintre reporterii pe care-i indr&gea cel mai putin se certau cu ardoare la un metru de biroul ei. Sfarsi prin a striga la toatd lumea , ceea ce-i lud pe toti prin surprindere , intrucét Darryl nu-si pierdea firea cu una cu doud , si doar foarte rar isi iegea’ din sarite. — Pentru Dumnezeu ! Cum dracu ’ isi inchipuie cineva c& se poate lucra in aceste conditii ? Dac& voi doi vreti si va luati de par , duceti-va in alt parte! Un avion care transporta de obicei navetisti tocmai se prabusise ; la bordul lui se afla si un sena- tor. Reporterii de la fata locului transmisesera c4 nu existau supravietuitori. O important’ vedetd de cine- ma se sinucisese in noaptea aceea. Doud celebritati de ia Hollywood anuntasera cd se vor cdsdtori. Un cutremur din Mexic provocase cca. o mie de morti. Avea si fie genul acela de zile de lucru care-i dideau ingrozitoare batdi de cap lui Darryl. Dar miacar , pentru ea , viata era interesanta , sau cel putin , asta-i spunea Patrick cand ea se plangea. Chiar voia s& lucreze in lumea imaginarului , si faci mini-seriale sau emisiuni insipide despre doamnele 67Hollywood-ului ? Nu ! Dar i-ar fi placut s4 Iucreze la un serial de prima mana. Stia cd avea suficientd experienta regizoral4 acum ca sa facd aga ceva. Stia jns& , in egal masurd , cd nu-l va putea convinge niciodat4 ci o asemenea meserie merita atentia ei. — Darryl ? -Da? , . O vwreme igi Jdsase mintea s4 zboare la ce se putea face si nu avea timp pentru asta , pentru moment cel putin. Stia deja , la acea ord , ci nu va putea lua cina cu sogul ei. Rug pe cineva sd-1 sune si s&-i spund gi se intoarse la asistenta ei , care-i solicita atengia. Aveau o inundafie pe platoul de filmare gi trebuiau si foloseascd un alt studio , ins& totul era deja aranjat si n-avea nici un motiv sa intre in panica. Era ora patru cand m4nca si ea ceva de pranz si se ficuse deja sase cand se gandi sa-1 sune pe Patrick. §tia ins% cd la ora aceea el era deja pe teren , jucind squash cu unul dintre colegii lui de serviciu si oricum stia ci era prea tarziu. Pe cand igi stabilise deja un program de lucru p4n& seara tarziu , 0 izbi dintr-o dat& un ciudat sentiment de singuratate. Era vineri seara , toata lumea plecase , era acasd , sau cu prietenii , ori se pregatea s& plece s se intélneascd cu cineva , ori pur si simplu se delecta cu o carte buna, jn vreme ce ea era la serviciu , asculta rapoartele politiei legate de omucideri si de accidente fatale , 68 citea telexuri despre tragedii din lumea intreaga. Parea un mod trist de a-ti petrece seara de vineri , dar apoi , ea sim{i cd era un gand nebunesc. — Arai ingrozitor de necdjita in seara asta , fi spuse zAmbind Donna , una dintre celelalte asistente de regie , in wreme ce-i intindea 0 ceasc4 de cafea aburinda. Era una dintre dintre colegele preferate ale lui Darryl , mereu gata sd rada la o gluma bund , o femeie cu caracter frumos si plind de viati. Era mai mare dec&t Darryl , divortase de mai multe ori , 0 fing cdreia fi plicea sentimentul de libertate. Avea un par rogcat stralucitor , care fi f4gnea parca “incontrolabil in flacdri din cap. Avea in acelasi timp si un incontrolabil simt al umorului. — Cred c& nu sunt decat obosita. Uneori la asta ma aduce locul asta de munca. : — Bine m&car cd :tim ca esti intreagd , ti zimbi Donna. Era o femeie dragutd gi Darryl isi zise ci avea probabil in jur de patruzeci de ani. — Tie nu {i se intampld niciodaté ? Doamne , stirile astea sunt atat de deprimante ! — Eu nu le dau atentie , didu ea cu indiferenta din umeri. De cele mai multe ori , cand plec seara tarziu de aici , ma duc s& dansesz. — Cred c& e cea mai bund idee. De cele mai multe ori , Darryl se ducea acas@ gi-l 69g&sea pe Patrick dormind tun , sfordind usor. Aveau insi , macar , micul dejun impreund si mai erau si weekend-urile. Darryl se afunda din nou in hartiile ei pentru urm&toarele patru ore. Apoi , verificd studiolul inaintea stirilor de noapte: Stdtu de vorba cu cei de la carul de emisie , mai citi o data stirile de ultima ori. Era de fapt o noapte foarte linistita si abia astepta s& ajunga acasi la Patrick. tia cd el lua cina in oras cu niste prieteni , dar era absolut sigura ca va fi deja acas& cnd se va intoarce. Foarte rar ram&nea p4n& tarziu in oras , si asta numai in caz cd avea ceva de cAstigat din asta , cum ar fide exemplu , vreo afacere important’ cu un client. \ Ultima emisiune se desfiguri perfect , aga dupa cum era de asteptat , iar la unsprezece si treizeci de minute ea se afla deja in drum spre casi pe autostrada Santa Barbara. Intri pe uga din fag% cu cinci minute inainte de miezul nopfii. Luminile din dormitor erau aprinse. Inima fi slta de neraibdare , in vreme ce urca scirile, cate doud , spre dormitor. Apoi , rése multumitd cAnd il vizu. Patrick dormea dus , pe partea sa din pat , cu bratele desficute , ca un copil epuizat , relaxat , dupa o zi grea la birou ,o partida minunata de squash si o cind luat’ devreme. Dormea tun gi nici un zgomot din camer nu Lar fi trezit. — Ei , Fat - Frumos ! sopti Darryl cu un zimbet, 70 in timp ce se intindea in pat langa el , imbracata in camaga ei de noapte , " pari invdluit in mister" , cum se zice Ja noi la birou. { fl sfrut& ugor pe obraz , iar el nici nu se clinti cand ea stinse lumina gi se intoarse pe partea ei de pat. Aga , intinsd acolo , se gandi din nou Ja faptul c4 nu-i venise incd ciclul , dar isi spuse c& probabil nu era nimic. . 7LIv C4nd Daryyl se trezi la ora noua si jumatate , simti mirosul de costita care se gatea jos si-l auzi pe Patrick trebaluind prin bucatarie. ZAambi si se rostogoli in pat. fi placeau sAmbetele , ii plcea s4-1 stie prin preajm& , fi plicea s4-i aduc% micul dejun la pat si s& fack dragoste dup& aceea. fl auzi urc4nd scirile , in vreme ce ea se gindea la toate acestea. Vorbea de unul singur , apoi lovi usor tava de usd cAnd intra. Auzea radioul undeva jos , cantand o melodie de Bruce Springsteen. — Scoala , somnorosule ! ii zimbi el si agez4 tava lang’ ea. . Ea se intinse si-i zambi la randul ei. Era modelul de frumusefe masculina a tinerefii. Avea parul incd “ud de la dusul pe care-I facuse in acea dimineat’ , inainte de-a se trezi ea. Era imbrdcat in echipamentul de tenis , avea picioarele jungi , subtiri , bronzate si, de unde st&tea ea , umerii lui Patrick pareau enormi. — $tii , ar&i tare nostim pentru un tip care stie 72 si giteasci , ti zambi ea si-si ridicd 0 spranceanda. —Ca si tine , lenego ! Se agezd ldngd ea pe pat si rase. — Trebuia si te fi vizut aici , lat , aseara. — Am avut o zi grea si am pierdut la squash. PAru foarte stanjenit si se intinse s-o sdrute , chiar in momentul in care ea lua o bucaticd de gunca. — Mergi s& joci tenis azi ? il intreba ea. fl cunostea bine : fi placeau competitiile sportive , mai ales squash-ul si tenisul. — Da , dar nu mai devreme de unsprezece si jumatate. Se uitd la ceas si-i zimbi , ea rase din nou , dar jnainte de a mai avea timp s& spund ceva , el igi scosese deja imbracdmintea de pe el si se strecurase in pat , langa ea. — Asta ce maie ,domnule Adamson ? N-o si-ti slibeasca puterile pentru jocul de tenis ? fi plicea s&-I tachineze pentru seriozitatea lui exageratd in ceea ce priveau aceste partide de tenis. — S-ar putea , piru el ginditor si rase din nou. ‘Apoi , se intoarse spre ea , zAmbindu-i senzual : Dar s-ar putea ca tu si merifi. . — S-ar putea ? S-ar putea ?... Ai tupeu ! Elo opri cu un s&rut. Cateva minute mai tarziu , am4ndoi uitarX de partida de tenis , iar peste 0 jumiatate de ord , ea mofiia incdntatd in bratele lui, 7Bel ii mangdia cu blandete parul negru , stralucitor , care-i cédea pe fafa , in timp ce ea torcea ca 0 pisicd. — Eu personal asta as face , decAt s& joc tenis , oricénd... , igi deschise un ochi si se ridicd s&-1 sdrute. — Si eu , se intinse el lenes. — O or& mai tarziu , se ridicd in sili din pat , se duse s4-si mai faci un dus , inainte de-a pleca si joace o partidd de tenis cu un tip de la complex , despre care Patrick nu gtia decét ci il cheam& Harold. — Te intorci la pranz? intreba ea. El striga peste umar ci-si va face singur o salat% cand se va intoarce si-i aminti s4 nu uite de petre- cerea de la familia Seldon din seara aceea , de la ora sapte. Avea si fie o situatie cam incurcata pentru ea. Aflase cu o seara in urm cd va trebui si rimani la lucru p4na la programul de stiri de seard , ca apoi s& se intoarc pentru ultima emisiune de stiri. Asta insemna c& trebuia s& se imbrace ‘pentru petrecere inainte de-a se duce la birou , apoi s& se gribeasc% spre casi , sd se intalneascd cu Patrick si si mearg’i cu el la serat& , ori poate s& se intalneascd cu el direct acolo. Apoi , si plece la o or& onorabil& , ca s& se poata intoarce la birou. Stia , insi , ci serata era importanta pentru el si avea de gand si fie aldturi de el . oricat de obositor avea s& fie pentru ea. Incerca mereg sf nu-l dezam&geasc’ pe Patrick gi , mai ales, a 74 nu voia si amestece munca ei cu viata de familie. Spre deosebire de Patrick , care cdlatorea majoriatea timpului. Asta inst nu facea decat sd simplifice lucrurile , intruc&t , in acest fel , putea si ea si lucreze pana tarziu , cand era cazul. Patrick se intoarse , ud pana la piele , la ora dou , radiind de fericire. il invinsese cu usurintd pe Harold. —E gras si nu maie in forma. Dupi al doilea set, mi-a recunoscut cd nici nu s-a lsat de fumat. Bietul bastard , noroc c& n-a facut atac de inimd pe teren. — Sper c& nu |-ai luat prea tare , zise Darryl din bucitirie, unde-i pregitise limonada, dar stiau aman- doi c& , probabil , nu se purtase cu blandefe cu el. —Nu merita. Precis cd e cam gocat. Ea-i facuse salata si i-o puse in fata , alituri de sucul de limi. fi spuse c& trebuia s& plece la lucru fnainte de-a iesi la petrecere. Lui , insd , nu parea si-i pese. Nici cand i se spuse cd va trebui si se intoarc& pentru ultima emisiune informativa , el paru tot indiferent. . ~ E-n reguld. Gasesc eu pe cineva care si ma aducf spre cas. Tu poti si iei masina mea. — Pot si m& intore eu sd te iau , se uita ea conciliant spre el. {mi pare rau. Dac n-ar fi fost alti in concediu si dac& redactorul sef n-ar fi bolnav... —Nu-i nimic. Dac& poti veni pentru cateva ore , @ grozav. 15Se uit intrebdtor la el , in vreme ce el isi manca salata pe care i-o facuse : — De ce este petrecerea asta atat de importanta pentru tine , dragul meu ? E ceva mare si eu nu stiu ? Poate o alta important’ promovare. El paru invdluit de mister pentru o clipa , apoi fi zAmbi : — Dacé totul merge bine asta seard , s-ar putea si obtin profitul agentiei Adams & Jones , sau cet pujin o parte din el. Am obfinut niste informagii secrete siptim4na trecut& de la cineva din cadrul agentiei lor , si anume c& nu sunt prea incAntati de activitatea lor curenta si-si vor ciuta sprijin in alfii. Le-am dat un telefon , iar Robin a fost chiar entuziasmat de idee. S-ar putea chiar si mi trimitd la Detroit luni si stau de vorbi cu ei. —Doamne Sfinte , e un profit enorm ! Era , intr-adevar , impresionant pani gi pentru el. Adams & Jones era una dintre cele mai mari compa- nii publicitare din fara. - Da , este. Probabil woi fi plecat toat% saptimana , dar sunt sigur c% esti de acord cu mine c& merit’. — Fara discutie ! . Se aseza din nou pe scaun gi se uit la el. Era un biriat remarcabil. La treizeci si patru de ani, n-avea de gind si se opreascd pind nu va fi obsiaut tot ———~- 16 ~ ce-si dorea. Trebuia admirat , mai ales cAnd te gandeai de unde pornise. Ea incercase s& sublinieze acest lucru paringilor ei , cu ani in urma , inst ei pareau s& ignore toate calit&tile lui gi sf se agate numai de partile negative ale ambitiei Ini. Ca si cum era o crimd sa vrei si reusesti in viata , s tinzi mereu spre mai sus. Cel putin ea , nu considera asa. El avea dreptul s& infaptuiascd ce-si dorea , nu ? $i avea 0 nevoie interioard de a inVinge. Uneori , 0 durea sufletul pentru el , intrucdt acea nevoie era atat de acut’. fl rinea , fi provoca dureri aproape fizice cand pierdea , fie si la tenis. Patrick jucd din nou tenis in acea dup& - amiaza. Cand Darryl plec& la birou , el inc mai juca. Ea promise c& se va intoarce acasa s&-l ia la gapte fix. CaAnd se intoarse , el o astepta. Arata frumos , in sacoul lui nou si pantalonii albi , cu cravata rosie pe care i-o cumpirase ea. Ea ii spuse cd arata minunat, iar el fi spuse c& si ea era frumoasa si ardta bine. Purta un costum din matase verde smarald care se asorta cu pantofii. Tocmai isi spalase parul si-i strilucea ca onixul lustruit. Cand se strecurd akituride el in BMW , remarc& faptul cd avea emofii si era distrat. Dar ,la perspectiva profitului Adams & Jones, era usor de inteles si de ce. Vorbi cu usurintd despre nimicuri cu el in drum spre petrecere si fu impresionaté cdnd vazu casa. Robin Seldon era seful lui Patrick iar sotia lui era 77una dintre cele mai mari decoratoare de interioare scumpe din Beverly Hills. Era petrecerea de casi noua pe care o dadeau ¢i. Darryl auzise de luni de zile despre nenumiratele milioane de dolari pe care ei le cheltuiser4 pentru renovarea casei. Rezultatele erau cu adevdrat impresionante , oricum. Erau pe putin doua sute de oameni acolo cand au ‘intrat ei. Aproape imediat dupa aceea , Darryl I-a pierdut pe Patrick gi s-a trezit plimbandu-se singura pe lang unul din multele baruri gi bufete reci , ascultand franturi de conversatie. Oamenii vorbeau despre copiii lor , despre cas&toriile , meseriile lor despre excursiile sau casele lor. Mai mulfi se opriri si stea de vorba si cu Darryl , numai ci ea nu cunostea pe nimeni acolo , asa c& nu-i prea era la indem4nd o conversatie si nu z&bovea prea mult in nici un grup. De mai multe ori , observase ea mai des in ultimul timp , de indat4 ce se afla c& este cAs&toritd , 0 intrebau imediat dack avea copii. Uneori , faptul c¥ le rispundea negativ ,o facea si se simt ciudat. Era ca si cum a nu avea copii era un esec. Ce conta ci avea o meserie intere- sant& , importanta , ci avea treizeci si unu de ani? Femeile care aveau copii pdreau mandre de ele , iar in ultima vreme , Darryl se intreba daci nu cumva pierduse ceva cand ea si Patrick hotdrasera ci nu vor avea copii niciodata. Dar , nimic nu era b&tut in cuie, desigur , decizia lor se putea schimba. Numai cd ea 73 gtia ct de categoric era Patrick in aceasta privinta, motiv pentru care incepea sd simta o unda de panica de cate ori isi amintea c4 nu-i venise incd. Cu fiecare zi, intarzierea era mai mare. Se gandise s4-si cumpere un test , pe care sd-1 faci acas in acea dupa - amiaza , dar parea un pic prea devreme : n-avea nici un rost sd exagereze numai pentru cd fi intarziase cu cAteva zile... dar , daca era insdrcinat& ? Stdtea singurd , privind in gol, c4nd un barbat se opri sd stea de vorba cu ea si-i oferi un pahar cu sampanie , insi ea n-avea nici un chef s& stea de vorba cu el. Dupd ce el se indeparta , se trezi din nou , gindindu-se la acelasi lucru. Ce-ar fi totusi dacd ar avea un copil ? Ce-ar face Patrick ? Ar fi oare chiar asa o nenorocire ? Sau ar fi minunat ? S-ar putea el oare ingela in inversunarea lui de a nu avea copii ? S-ar obisnui oare pana la urmi cu ideea ci...?... Dar ea ? [-ar incurca munca ? I-ar inchide pentru totdeauna drumul spre cariera ei, sau gi-ar continua drumul , dupa concediul de maternitate ? Alte femei asa faceau. Aveau copii si mergeau gi la lucru , nu era chiar un dezastru , sau poate era ? Nu stia sigur. in vreme ce se gandea la toate astea , Patrick apdru brusc lang ea : —S-a facut , zimbi el. ~ Afacerea ? Parea uluita. Fusese aga de adancit& in propriile ei ganduri , o luase prin surprindere ap&rdnd aga , 79langi ea si se temea cd-i auzise gAndurile sau ca ghicea la ce se gandea ea. —Nu , incd n-am facut infelegerea. Robin vrea ca eu si m& duc la Detroit cu el luni. O s& avem cateva intrevederi linigtite cu ei , 0 s& le explicim punctele noastre de vedere , ei pe ale lor. $i dacd totul merge bine , ceea ce se va intémpla , sipt&m4na cealalti eu m intorc singur si fac prezentarea. — Uau ! Patrick ,e superb ! Asa i se parea gi lui cand o saruta. fsi ingadui doud pahare de vin si inck mai zmbea cu gura pan la urechi cand 0 conduse la magin&. Ea se intorcea la birou , iar el fi spuse c&% va gisi pe cineva care s4-1 lase in drum spre casi si pe el. fi spuse s& nu se mai deranjeze s& se intoarcd la petrecere dup& emisie , intrucat nici el nu credea c& va mai sta prea mult. fn timp ce ea porni masina , el fi facu cu m4na , apoi se intoarse la gazda lui. Pentru Patrick , fusese o searad nemaipomeniti. Pentru Darryl , mai putin. Brusc , chiar gi-n mijlocul bucuriei pe care o simgea pentru incredibila sansi ce i se oferea lui Patrick , ea nu se putea gindi dec&t la un singur lucru : era sau nu insarcinati ? Ideea o framantd pana gi in timpul emisiunii de stiri de seari , 0 preocupa si-n drum spre casi. Cu o miscare bruscd , facu un ocol si se hot&rt si se opreascd la 0 farmacie de noapte. Patrick nu trebuia S& tie, nimic. Dar ea , ea trebuia s& stie neap&rat... daca nu in seara asta... atunci candva , foarte curand. Dac& ar cumpara testul acum , Lar putea utiliza oricdnd s-ar simti destul de curajoasa s& 0 facd. Putea si-l fact ct era Patrick plecat la Detroit. Cumpard trusa gi-l rugi pe farmacist si io impacheteze intr-o punga din hartie maro , pe care 0 puse undeva la fundul posetei ei , apoi urcd din nou in BMW si se indrept& spre casi. CAnd ajunse , Patrick era deja acasa , in pat , pe jumatate adormit , cu o nota de supremd exaltare pe fat’. Era convins c& era in drum spre Detroit ca si fact afacerea vietii lui. 81 80fn apartamentul siu , privind intunericul din noaptea aceea de sAmbat% , Scott Robinson ar&ta oricum , numai fericit nu. Scrisese o vreme , isi cumparase m4ncare chinezeasca semi - preparata , isi sunase biietii in New York , se uitase la TV gi se simfea ingrozitor de singur. Era ora unu noaptea si se hotri s-o sune pe Gloria in camera din hotelul din Miami. S-ar putea si se fi intors deja , isi spuse el , sau , daci nu , macar ii ldsase un mesaj. Telefonul sung de vreo gase ori. Scott se gandi s& lase un mesaj pe robot , dar , auzi o voce morocinoas& de barbat , pe jumatate adormit , care nu zise decat "Da 27! "si Scott astepta. —Vreau sa las un mesajy pentru camera patru sute doi , zise Scott pe un ton transant. ~ Camera patru sute doi , morm4i vocea , ce vreti? — Probabil am gregit camera , ma scuzati... Scott , se mir cand auzi : 82 astepti vreun telefon ? Vocea morocdnoasi intreba pe cineva , apoi se auzira cAteva replici inabusite , cu mana pe receptor , si , in fine , Gloria vorbi la telefon , parand foarte emotionatd. Ar fi fost mai inteligent s4 nu fi rdspuns la telefon , dar nu-si inchipuise c& era Scott , care o suna din Los Angeles. — Buni !... a fost o incuredturd cumplita , incepu ea sd explice , in timp ce Scott aproape ci radea de absurditatea situatiei. Au uitat si rezerve camere separate si suntem patru in aceeasi camera. Era frumos. Era 0 poveste numai bund pentru serialul lui , iar el era personajul principal. Se simyea de parca privea viata altcuiva si nu a lui personal. —E ridicol... Gloria , ce dracu ’ se intampld ? spuse el cu 0 voce de iubit iritat. Dar lucrul ciudat era c& nu se simtea deloc in aceasta posturd. Se simtea , dimpotriva , prost , ca si cum ar fi fost , dar adevarul era ci nici macar nu era infuriat , era numai dezamdgit. Trdisera impreund ceva plicut o vreme , dar era mai mult dec&t limpede ca se sfargise. - — Eu... imi pare foarte rau , Scott... nu pot s&-ti explic acum. Dar totul s-a incurcat aici... eu... Plangea , iar el nu simtea decat ci e nebun c-o asculta. O prinsese asupra faptului si tot el voia si-si ceara scuze pentru cd fusese tampit. — Hai s& discut&m despre asta cAnd te intorci , bine ? 83~ Ai si ma dai afard , n-ai sé m4 mai lasi si joc in serial ? Se intrist& pentru ea , ascultand-o. Nu era felul lui de a fi si-l durea faptul c% ea nu stia asta. — N-are nimic de-a face cu serialul. Sunt douad lucruri complet diferite. —Bine... imi pare rau... m& intorc duminicd seara. — Distractie plicut , zise el moale gi inchise. Se terminase. Nici n-ar fi trebuit si inceapa vreodati , dar incepuse pentru ca el era lenes si ea fusese asa de comod& gi atat de-a naibii de sexy. fl d&duse gata , nu putea nega , iar acum il dadea gata pe altul. O clip% , Scott se gandi ci poate barbatul acela cu voce grav reusea s-o faci mai fericit& decat o facea el. El avea prea putin de dat unei femei din viata lui. Avea prea putin timp pentru ele gi era si mai putin interesat sd se lase ranit , si se deschidd acelui tip de durere pe care o simtise c4nd Alicia si copiii lau p&rasit. Aranjamentele de acest tip erau intotdeauna simple , dar mereu sfargeau aga sau . asemanator. Stiuse o vreme ca ea dorise altceva , ceva ce el nu-i putea da. Timp. Devotament adevirat. Poate chiar dragoste. Ins% el n-avea de oferit decat blandete si ceva amuzament. Se gindi la ea o vwreme , uitandu-se pe fereastra, la cer , apoi toast pentru ea cu un pahar cu apa minerali , dup& care se duse la culcare , cu gandul la viata sa. Se simti deodat& gi mai singur , trist cd se 84 sfarsise astfel , cu un telefon in Miami. Ramase treaz , mare parte din noapte aceea , gandindu-se la femeile care-i trecuser& prin viatd in ultimii ani , la cat de putin se implicaserd gi ele , cat de fard sens fuseserd relatiile lor , cat de intampla- toare vietile lor sexuale , iar , in timp ce adormea , se _ pomeni gandindu-se cu jind la Alicia , in primiilor ani si la tipul de relatie pe care-l trdiséra impreund , cAndva. Parca trecuser4 zeci de ani de atunci si chiar asa era. Se indoia ci va mai avea vreodati aga ceva. Poate nu fi se intampla decat o singurd data in viata, cat esti tandr. Poate c& n-ai o a doua gsansi a ceva adevarat , dar , poate cd pAnd la urma nici nu conteazd. Adormi intr-un tarziu , gandindu-se nu la Gloria , nici la fosta lui sotie... ci la baietii lui : Mike si Terry. fn ultima instanta , numai ei contau. 85Duminica se scurse in febra pregitirilor pentru c&litoria lui Patrick , intrep&truns& cu jocuri de tenis. Darryl nici nu se atinse de trusa ascuns4 in poseta ei. I-a pregatit lenjeria , pranzul pentru el si cei trei prieteni cu care a jucat la dublu. Nu a scos aproape nici o vorba , ins& lui parea s& nu-i pese. fn acea sear’ , se duser& Ja un film. Ea abia de auzea ceva $i nu se putea gandi la nimic altceva in timp ce citea subtitrarea filmului suedez : n-o preocupa decat dacd este sau nu ins&rcinat’. Era o nebunie , in ultimele doud zile devenise o obsesie , desi nu era o intarziere. prea mare. Dar , parcd avea 0 premonitie. Nu se simfea rau , corpul nu i se schimbase , sdnii i se mirisera un pic , se ducea la baie mai des , dar nimic dintre acestea nu indicau schimbari majore. Cu toate acestea , tot ce-si dorea acum era ca Patrick sa plece. {si dorea ca el sa plece din stat ca si poata afla in linigte. Trebuia s&-stie , inst era sigura ca , dac& ar fi ficut testul cat el era prin preajma , s-ar putea ca el 86 sa afle ce se intamplase. Nu indrdznea nici macar sd-1 facd dupa ce el va pleca la aeroport. Dacd s-ar intoarce ?... Daca ar uita ceva ?... Ea ar fi in baie cu un tub de test plin cu apd albastra... dacd era insdrcinata. Tot nu-i venea si creadd cd i se intamplase tocmai ei , fuseser’ totdeauna foarte prudenti... dar o data... o singura data... cu aproape trei siptamAni in urmi... trei siptamani... Se gandi la asta toatd ziua cat a stat la birou dupa ce-a plecat Patrick , iar dupa stirile de la ora sase , se grabi spre cas& , intrd alerga sus si-si fix4 trusa in baie. Urm intocmai instructinunile , apoi se asezi , emotionata , si urmari ceasul desteptdtor din dormitor. Nu mai avea incredere nici macar in ceasul ei de m4nd. Se albdstrise , ceea ce insemna... trebuia s& astepte zece minute... dar , in trei minute , jocul de-a ghicitul se sfarsise. Nu mai era o problema de nivel , de gradul in care se albastrise , nu mai era cazul sd se intrebe dac&d lichidul din fiold se schimbase , dac% poate... ori , mai stii.. in vreme ce se uita la el , era atét de inchis la culoare , asa de stralucitor , iar raspunsul atat de clar incat nu mai era nevoie de nici o intrebare. RAmase complet nemigcaté o weme , apoi se asezd pe capacul WC-ului si se holbd la lichidul albastru intens din fiol. Nu exista nici o indoiald in mintea ei , in vreme ce-l privea isi didu seama cd , indiferent de ce 87voise sau nu Patrick , oricat de prudenti fusesera , orice-si spuseserd unul altuia de-a lungul anilor... in pofida tuturor , privind spre fiold , cu ochii gata s& izbucneasc& in lacrimi , nu mai era vremea indoielii : Era insdrcinata. Singura intrebare clari din mintea ei, mai riim4nea : ce va spune Patrick ? Stia sigur c& va face scandal si mai ales cat de serios va fi. Dar oare chiar avea sii fie real ? S-ar rzgindi oare pana la urma ? Nu s-ar obignui oare cu ideea de-a avea un copil in ultima’ instangi ? Cu siguranga ci nu vorbise serios atunci cind spusese toate acele lucruri cumplite despre copii in ultimii trei ani. Cu siguranji c& un copilas n-ar putea sd reprezinte o diferenti chiar att de mare. Stia c& e insircinaté doar de cinci minute , poate mai putin , si pentru ea era deja un copil pentru a c&rui viati ea era gata s& se zbata si se ruga ca Patrick s-o lase si-l tind. N-o putea forta s& scape de el , in ultima instant. $i de ce si vrea ? cu ochii inchisi gi lacrimi de team& incepurd si-i curga incet pe obraji. Ce-o si fack acum ? Era fericita si trist’ in acelasi timp , dar si ingrozité de ce va spune soul ei. Spusese mereu in glum’ cd , dacd ar riméne insircinat’ si s-ar hotSrt si pastreze copilul, el ar parasi-o. Nu putea vorbi serios , desigur... si daca totusi 2... ce-ar face ea ? Nu voia si piarda , bineinteles , dar cum sd renunje la acest copil ? LB Era un om rational , era-si copilul lui. St&tea in baie, . A fost o saptim4na de iad pentru ea , 0 siptdm4ni plind de neliniste , de teama a ceea ce 0 s&-i spund lui Patrick cand se va intoarce acast. De cate ori suna s-o {ind la curent cu felul din ce in ce mai bun a modului in care decurgeau intdlnirile si discutiile cu Adams & Jones , Darryl era din ce in ce mai confuza , mai distant , mai distratd , pana cand, intr-o joi seara , el o intreba , in fine , ce se intampla. Abia de putea vorbi rational , iar el avea certitudinea c& nici n-ascultase ce-i spusese. intalnirile mersesera minunat , el venea la Los Angeles a doua zi ,dar avea s& se intoarcd la Detroit martea urm&toare. — Daryyl , ti-e bine ? ~Dece? Totul parc& se opri in loc cand pronunta aceste doud cuvinte. Ce voia si spund ? Stia ? Dar cum s& stie ? — Nu stiu. Ai vorbit cam ciudat toatd saptamana. Te simti bine ? — Da... nu... de fapt , am niste groaznice dureri de cap. Cred ci e numai din cauza stress-ului... de la serviciu... In realitate , ii fusese great% ,o datd sau de douad ori, dar ea era convinsd cd i se parea numai. Sarcina, insd , nu mai era o parere. Era siguré de ea. Mai facuse incd o dati testul ca sd fie absolut sigura. O podidird lacrimile ascultandu-l. Ar fi vrut ca el sa vind acasf acum , s4-i spund. Ar fi vrut sd inceteze 89cu asta , Si fie corect’ cu el , si-i spund adevarul , iar el si-i spund cA totul e bine , cd nu era nici-o problema , ca ea s& se poat% relaxa si s& aib& copilul lor... copilul... era uluitor... in cdteva zile , intreaga ei viati se intorsese pe dos si nu se mai putea gandi decat Ja acest copil. A fost mereu multumitd s& renunte la ideea de a avea copii , de dragul lui, iar acum , dintr-o dat’ , voia si intoarca totul cu susul in jos in viaga ei pentru un copil necunoscut. Voia sa-si schimbe apartamentul , stilul de viata , meseria chiar, daci era necesar , si renunte la cuibul lor , la noptile lor linistite , la existenta lor liber%. Se mai temea inc’ ,de cAte ori se gandea la asta , la ideea de a fi mam& , era si mai speriat& , dar in ciuda tuturor, stia ci trebuie si incerce. Vru si se duck la aeroport s&-1 astepte vineri seara , dar pana la urmd a avut atat de mult de lucru la birou incat a trebuit si rim4nd pana mai tarziu. Nu La vizut-decat cand a ajuns acas&. fsi despacheta valizele si se uita la televizor , cu radioul deschis. Revenise intreaga viatd acum , cd Patrick era din nou acasi. Mormiaia ceva de unul singur cand ea intr si el zambi cand 0 vazu. ~ Bun ! Unde ai fost ? —La lucru , ca de obicei. ZAmbi fortat , se apropie incet de el , dar cand igi puse brafele in jurul ei , ea il stranse tare , ca si cum s-ar fi inecat dac4-i d&dea drumul o singuré clip’. 90 — Jubito... ce-i cu tine ? Stiuse cd ceva se intamplase toaté saptamana , dar nu stia ce anume. I se parea c¥ aratd bine , apoi, brusc , cu un sentiment de groaza , se intreba dacd nu cumva fusese concediatd si-i era jen sa-i spund. Poate , pentru cd el se descurca ataét de bine in meseria lui , ei- fi era teama sd-i spund. Avea o meserie bund , chiar avea sa-i para rfu pentru ea daca ar pierde-o. —E ceva la serviciu ?... Te-au... Se opri cand ii vdzu privirea din ochi. Nu gtia exact ce , dar isi didu seama imediat c& ceva foarte grav se petrecuse. O trase pe pat , langd el , imbratisénd-o , dorind s-o consoleze cat de mult putea. Acum igi putea permite , intreaga lui viatd mergea ca pe roate , Robin ji spusese deja ci va obtine 0 promovare enorma dacd agentia lor va semna contractul cu Adams & Jones. —Ce este? Ochii i se umplurd de lacrimi in timp ce-I privea, iar o clipa nici nu reusi s4 se adune s& pronunte cuvintele. Acesta ar fi trebuit s4 fie cel mai fericit moment din viata lor , dar din cauza lucrurilor pe care ile spusese in trecut , era , dimpotriva , cel mai infricosdtor moment. — Te-au dat afard ? Ea rase printre lacrimi , in vreme ce cl&tina din cap. OL—Nu , din nefericire. Uneori cred ci asta ar fi fost 0 usurare. El, ins& , 0 lua in serios. Stia cat de mult i plicea meseria. Era o slujba grozava. $tia si el. ~ Esti bolnava ? Clitind din cap , mai incet de data asta sid privi cu 0 disperare linistita : — Nu , nu sunt... Apoi , respira addnc gi se rugd ca el s& accepte : — Sunt insarcinata. Se asternu 0 tacere fara sfarsit in camera in care ea nu mai auzea decat propriile batai de inima , apoi respiratia lui , in vreme ce-o finea in brate. O dadu la o parte , se ridicd si se uitd la ea cu o privire disperata : — Vorbesti serios , Darryl , nu ? —Da. Stiuse ci va fi un soc pentru el. Si pentru ea fusese un soc , dar fusese o greseal& cinstit’. — M-ai ingelat ? Ea dadu solemn din cap : — Nu. S-a intamplat pur si simplu. — Pacat ! Fata lui deveni ca de gheaji. CAnd se uit la el, Darryl se simgi cuprinsa de panic’. — Esti sigura ? — Absolut. — $i mai rau , zise el linistit , dar cu o infagisare 92 de durere intensi. fmi pare rau , Darryl. E un adevarat ghinion. — Eu nw i-ag spune chiar aga , zise ea. O sd ne dea un pic de bataie de cap , stii. El dadu afirmativ din cap , parandu-i riu pentru ea si pentru el: ~ B&nuiesc c& va trebui s& te ocupi de asta sAptémna viitoare... I se opri sdngele in vene cand il auzi. Asa de usor era pentru el. " Sa te ocupi de asta ". Dar , pentru ea , nu mai era la fel de simplu gi se uita fix la sotul ei : — Ce vrei s& spui ? — $tii ce vreau si spun. Nu putem avea un copil, pentru numele Jui Dumnezeu , stii doar prea bine ! — De ce nu ? E ceva ce eu nu gtiu ? Vreo boalad ereditara , ne planuisem cumva 0 excursie pe Luna ? E vreun motiv real pentru care nu putem avea un copil ? — Da. Unul foarte puternic , spuse el , uitindu- “Se la ea cu o fat& de neclintit. Ne-am inteles cu mult ~ timp in urm& cd nu wem copii. Am crezut ca amAndoi vorbeam serios. — Dar de ce nu ? Nu exista nici un motiv concret pentru care s{ n-avem copii , il privea ea rugator. AmAndoi avem slujbe bune. Avem o viata frumoasd si bogata. Ne permitem sf intretinem un copil fard dificultate din veniturile noastre. 93-— Ai cea mai mica idee cat te costa un copil ? Educatie , haine , ingrijiri medicale. Nici n-ar fi cinstit pe lume un copil nedorit in viata noastra. Nu, Darryl , nu e drept. Parea ingrozit , cu atat mai mult cu cAt vedea ci nu reuseste s-o convingd. Ea stia cit de categoric era el in parerile sale datorita sdrdciei din tineretea lui , dar viata lor era complet diferita. — Nu banii sunt totul. Avem timp , dragoste ,o casa frumoasa si ne avem unul pe altul. Ce vrei mai mult de atat ? —Dorinta de a le avea , zise el incet , si asta n-am. N-am avut niciodata. Nu vreau copii , Darryl. Ti-am spus asta inainte de a ne cdsdtori , iar dack acum ma ingeli , n-o si accept aga ceva. Trebuie si scapi de acel... , ezit% elo clipa , ...de sarcina , refuza sd-1 numeasca copil. ~— $i dac&4 nu vreau ? ~ Ai face o nebunie , Darryl. Ai perspectiva unei mari cariere in viata ta , daca-fi pui mintea gi n-ai cum s& faci ce vrei tu s& faci dacd vei avea un copil. — Pot s&-mi iau un concediu de maternitate sase luni si apoi s{ m4 duc inapoi. Multe femei asa fac. — Mda. Si pana la urma , renunta la cariera lor, mai fac vreo doi copii si devin casnice. Iar in final se urasc pe ele insele gi pe copiii lor pentru asta. Dadea glas celor mai cumplite temeri ale lui , numai c& ea tot mai considera c& merita s& incerci sd 94 ai un copil. Nu voia si renunte numai pentru ca era mai usor sa n-ai copii. Ei , si ce dacd nu erau milionari ? De ce trebuia sd fie totul asa de al naibii de perfect ? De ce nu intelegea ce simjea gi ea ? ~ Cred cd trebuie si ne mai gindim o wreme , inainte de-a lua o masurd drasticd pe care s-ar putea S-O regretim mai tarziu. Avea prieténe care facuserd avorturi gi apoi regretasera enorm , se urdserd pentru asta , iar , pe de alta parte , altele care nu. Patrick ins¥ nu era de acord cu ea. — Crede-ma , Darryl , igi indulci el putin glasul si facu un pas spre ea , tu n-o s& regreti. Cand te vei gandi la asta , dup aceea , te vei simfi usurata. Acest jucru poate fi o grav amenintare la adresa cdsatoriei noastre. . “Lucrul “acesta era copilul lor. Copilul pe care ea incepuse si-] jubeascd in patru zile de cAnd stia de existenta lui. — Nu trebuie s&-I lisim sd fie o amenintare la adresa c&s&toriei noastre. Ochii ei se umplura de~ lacrimi , in timp ce se intindea spre el. Patrick , te Tog... nu ma obliga sa fac asta... te rog... — Eu nu te oblig si faci nimic , paru el suparat. Se plimba prin dormitor ca un animal in cused. Se simtea amenintat pnd in m&duva oaselor si foarte infricosat. — fgi spun numai ca Asta-i un ghinion nenorocitsie o dozi de nebunie pana si faptul de a-l lua in seami. Vietile noastre sunt pe rug 1 Pentru Dumnezeu , ff ceea ce trebuie s& faci ! — De ce trebuie s% gandesti asa ? De ce si fie un copil o amenintare atat de mare 2 Nu infelegea de ce era el asa de radical in privinta asta , ea nu fusese niciodat&. El considerase totdeauna copiii ca si cum erau amenintarea unei invazii dugmane. — Habar n-ai ce pot face copiii din viata ta , Darryl. Eu stiu. Am vdzut asta in propria mea familie. P&ringii mei n-au avut niciodata nimic. Mama n-avea decat o pereche jerpelita de pantofi ,o singura pereche de inc&lgari toat% copilaria mea. A facut tot ce-a putut. Noi purtam inc<arile pan& se alegeau bucdfi din ele , iar hainele ne cideau de pe noi de zdrenturoase ce erau. Noi n-am avut carti , papusi, jucdrii, N-am avut nimic decat sirdcie si unul pe altul. © durea sufletul pentru el , trebuie sd fi fost groaznic , ins{ n-avea nimic de-a face cu realitatea in care triiau ei acum gi , cumva , ¢a refuza si-l inteleaga. — {mi pare riu cf ti s-au intamplat toate astea. Dar copii nostri nu vor trai niciodat4 asa. AmAndoi avem salarii mari , avem suficient pentru noi si un copil ,ca s& traim mai mult dec4t confortabil. — Aga crezi tu. Dar scoala ? Colegiul ? $tii cam cAt cost! Harvard-ul ast’zi? zise el si addugd ca un copil abandonat : Dar excursia noastra in Europa ? Nu ne vom mai putea permite asa ceva. Va trebui sd renuntim la tot. Chiar esti pregatitd pentru asa ceva ? — Nu inteleg de ce vezi lucrurile atat de extremist. Chiar dacd vom avea de facut sacrificii , Patrick , nu va merita , oare ? - Nu-i raspunse , dar ochii lui spuneau totul. Spuneau limpede ca pentru el nu. —Numai cd noi nu plinuisem si avem niste copii , poate , candva in viitor. Vorbim despre un copil care exist’ deja. E o diferenta foarte mare. Pentru ea , cel putin era. Nu ins& si pentru el. Asta macar era foarte clar. — Noi nu discutém despre copil. Discutim despre un nimic. Un strop de sperma care a atins un ou de marime microscopicd , si nimicul acela microscopic este un posibil nimic. E un semn de intrebare , 0 posibilitate , nimic mai mult ; si e o posibilitate pe care noi n-o wrem. Numai la asta trebuie s& te gandesti. Nu trebuie decat si te duci la doctorul tau si s4-i spui c& nu-l vrei. — Si apoi ? Simtea cd fierbe de furie , in timp ce-l asculta. Apoi , Patrick? El va spune “ Bine , Darryl , nu vrei copilul , nici o problema " si dupa aceea va verifica in cutia lui cu "nu "pe o listutd ? Nu-i chiar asa. fl va trage din mine cu un instrument de scoatere , va rizui uterul meu cu un bisturiu si ne 97 {9Gva omori copilul. Asta inseamnd " Spune-i cd nu-l vrei" . Problema , ins& , este c% eu ff vreau si tu va trebui si te gandesti la asta. Nu e numai copilul tau, e si al meu ,e al nostru , fie c4-1 vrei sau nu. Eu n-am de gind s& scap de el numai pentru cd aga spui tu. in timp ce vorbea , incepu sa plangd si si suspine , dar Patrick parc& nici n-o auzea. Era atat de ingrozit inc&t nu se putea comporta decat ca un om de gheati. Era literalmente inghetat de fricd. Darryl era coplesitd de ciuda. — Infeleg:, zise el rece , uiténdu-se distant la ea. Vrei si-mi spui cd nu vei renunga la el? — Nu-fi spun inc’ nimic. Nu-ti cer decat si te mai gandesti si-fi spun cd ag vrea sa-1 pastrez. $i ea era surprinst c& admisese faptul ca gil dorea. Cerandu-i s&-1 pastreze , i se parea ca si cum ar fi vorbit despre o papusi si nu despre copilul lor. Patrick d&du jalnic din cap , 0 lua de mana si o trase pe pat , lang el. Brusc , ea nu se mai putu controla cind el o lua in brate si ea incepu s& planga si mai tare. Tot socul , teama , tensiunea , emofiile care fierbeau si clocoteau in ea explodar’ deodat& , pana cand nu se mai putu opri si se lis% in brafele lui , suspinand in timp ce el o finea stans. — {mi pare r&u , iubito... imi pare rau c& ni s-a intamplat noua asta... 0 s& fie bine... o s& vezi... imi pare rau... 98 Ea nu-si didea seama ce-i spunea , dar era multumitd ca o tinea in brate , poate se va razgandi dup& ce se va mai gandi o vreme. Credea cd poate , dar era atat de sec&tuitor sufleteste sd-i rezigti. — $i mie imi pare rau , zise ea intr-un tarziu. El fi sterse lacrimile si o s&rut’. Incepu sa-i méngiie din nou parul , apoio saruta pe lacrimile de pe gene si de pe obraji , ii desfacu incet bluza , ii dadu jos chilotii si furoul , pana la glezne. Statea goal langa el, iar el o admira. Avea un corp foarte frumos , iar dup pdrerea lui , a-1 m4nji cu un copil , ar fi fost o crima. N-ar mai fi ardtat niciodata la fel , dupa aceea. $i el stia asta. —Te iubesc , Darryl , spuse el bland. O iubea prea mult ca s-o lase si facd ceva nebunesc. Se iubea gi pe el si viata lor si tot ce se straduisera s& obtind , si implineasca , si acumuleze si nimeni , niciodata n-avea voie sd monopolizeze acest lucru , cu siguran{% nu un copil. O s&rutd cu nesat , il sfrutd si ea , gandindu-se c& el intelesese pana la urma ce simtea ea. Facurad dragoste , in liniste , cu tandrete. Era timpul sd se simt4 apropiati unul de altul , si lase cearta la o parte , fiecare sperand cf celdlalt va intelege punctul lui de vedere. Apoi , stdtura intinsi , unul in bratele celuilat , se sdrutard din nou , simtindu-se mult mai apropiati unul de altul. Era mijlocul amiezii cand se trezira a doua zi, iar 99Patrick sugera si ias& si inoate , ceea ce facura , dupa care facura un dus si luara micul dejun. Darryl era t&cut% , nu spuse nimic in vreme ce mergeau spre bazinul de inot , tinandu-se de mana , ganditori. Era un bazin pe care il foloseau tofi locuitorii zonei , dar acolo nu era nimeni in aceast& zi. Era o insorité dup& -amiazi de mai , oamenii se duseserd la plaja , ori si-si viziteze prietenii , sau pur si simplu stateau intinsi pe sezlongurile lor , ascunsi , bronzandu-se , cel mai adesea , goi - goluti. Patrick inotd mult , cu migc&ri largi , pe cAnd Darryl inot& doar putin , dupa care se fntinse la soare si adormi. Nu mai voia si vorbeascd despre copil. Nu acum. Spera ci pana la urmi el s& se calmeze si si se obisnuiasc’ cu ideea. Fusese 0 adaptare grea si pentru ea , dar stia c va fi si mai dificil pentru Patrick. — Ei, ne intoarcem , zise el intr-un tarziu , la ora cinci. Abia isi vorbir’ in acea dup% - amiazi , dupa emotionanta ceart% din noaptea trecutd , iar Darryl se simtea inc’ epuizata. Se intoarser’ acasd in liniste , iar dup ce Darryl isi ficu un dus , Patrick deschise radioul , si ascultara impreund emisiunea UB 40 in timp ce ea pregiatea cina. Darryl dorea si petreacd o sear& linistit cu el , trebuiau s& se gandeasc4 mult , aveau 0 multime de 100 lucruri de luat in considerare. — Te simti bine ? intreba el in timp ce ea pregatea o m4ncare din paste fainoase si o mare salat& verde. — Mi-e bine. M& simt numai putin obositd , zise ea moale gi el didu din cap. —O sa te simi mai bine sdptam4na viitoare cand deja totul se va fi sfarsit. : Nu-i venea sa creada cd el spusese asta gi se uitd la el uluita. — Cum pofi spune aga ceva ? se uitd ea ingrozitd si-si dadu dintr-o data seama cd el n-avea de gand si-si schimbe pdrerea. Era mai hotarat ca niciodata. ~ Darryl , tot ce trebuie facut acum este o simpla problem. fizicd. Te face sd te simfi nefiresc , deci , aranjeaz-o. Asta-i tot. Nu trebuie si te gAndesti la acest lucru ca fiind altceva decét ataét : o mica problemi pe care trebuie s-o rezolvi. Nu-i venea si cread% cat de complet insensibil era ,cat de neimplicat se simtea in existenta acestui copil al lor. —E dezgustétor ! E mai mult dect atat gi stii acest lucru. Nu se gandise s-o mai ia de la capat in acea seara , dar acum , pentru cd el adusese vorba despre asta , ea intentiona sa discute din nou : - E _ copilul nostru , pentru numele lui Dumnezeu! 101Lacrimile fi umpluri din nou ochii si-i era ciud& pentru asta. fn mod normal , ea nu plangea , dar el o impingea la actiuni extreme cu atitudinea asta a lui, obignuita si cu insistenta ca ea si fact un avort. — N-o s&-J fac , spuse ea dintr-o data , in timp ce list ceea ce pregitise pentru cini pe masa din buc&tirie si alergd sus in dormitorul lor. Abia o ord mai tarziu , veni-, in fine , si el sus , ca s& continue discutia. Ea stdtea intins& pe pat , el se asez& Langa ea si vorbi foarte bland : — Darryl , trebuie s& faci un avort , zise el calm , daci tii la cAs&toria noastra. Dac& nu-l faci , asta va ruina totul. . Dupi cate vedea ea , era ruinatd oricum. Daca nu va avea copilul ea va simfi intotdeauna aceast4 pierdere , iar dacd nu va face avortul , Patrick s-ar putea s& n-0 ierte niciodat’. —Nu cred c& o s pot., vorbi ea cu fata adancitd in pernd si fiind foarte cinstit& cu el. Ultimul lucru pe care si-l dorea era un avort. —Nu cred c& nu pofi. Asta va distruge cas&toria noastr& si te va costa cariera ta dacd nu vrei sd faci acest avort. —Nu-mi pas de cariera mea ! Adevarul era cX , in comparatie cu ceea ce ‘nsemna pentru ea acum copilul , chiar ci nu conta. Era uluitor cft de repede acest copil 102 devenise atét de important pentru ea. — Bineinteles ca-ti pasa de cariera ta. Lui Patrick i se parea , cd peste noapte , ea devenise cu totul alt% persoand. ‘ —Nu , nu-mi pasi... dar nu vreau s& ne distrugem pe noi , zise ea trist , intorc4ndu-gi fata spre el. — O s&-ti spun un lucru de care sunt foarte sigur, Darryl si acela este c4 eu nu-mi doresc acest copil. — Poate te vei razgandi mai tarziu. Unii oameni asa fac , spuse ea cu speranta in glas , dar el didu categoric din cap. ~ Eu nu. Eu nu vreau copii. N-am vrut niciodat’, nu voi vrea niciodatd. $i tu , candva , credeai ca si mine c& asa e bine , nu-i asa ? Ea ezitd , apoi admise ceva ce nu indraznise s3-i spund mai inainte : ~ M-am gandit c& poate pana la urmi... 0 sd te razgandesti si tu intr-2 zi... vreau s& spun... dacd nu ai avea niciodat& cc; ii , atunci cred c& ar fi bine , dar in cazul acesta cc;cret in care... m-am gandit ci poate... nu stiu , Patrick. Eu n-am vrut asta , dar acum cé el este aici , cum pofi s4-l dai afard din viata noastrd fark ca méacar si te gandesti o clipa ? Era ingrozitor. — Cum pot ? Pentru cd acea calitate a vietii noastre va fi mai bund dacd nu ma gandesc , iar tu pentru mine valorezi mai mult decat acest copil. 103— Putem fi am4ndoi , se rugi ea , dar el clatina categoric din cap : — Nu in viata mea ! Nu ! Nu e loc pentru altcineva in viaga mea. Nu vreau ca tu s&-fi imparfi atentia si cu un copil. Nu cred ci parintii mei si-au spus mai mult de doua cuvinte unul altuia in douazeci de ani, N-au avut niciodatd nici timpul , nici energia, nici emotia necesar’. Erau storsi sufleteste. Lor nu le mai rim&sese nimic cind noi am inceput s& crestem. Erau am4ndoi ca niste batrani morti , utilizati , sfarsiti , terminagi. Asta vrei gi tu ? — Copilul nostru n-o si ne facd asa ceva , spuse ea bland , rugandu-se din nou pentru el , desi era clar c& asta nu ducea la nimic. — Eu nu vreau si risc , Darryl. Scapa de el! Vocea fi tremura in timp ce vorbea , pentru o perioada lungi de timp , apoi cobori jos , numai ca si scape de ea si de ameningarea pe care copilul ce-l purta ea o reprezenta pentru el. Ea se gandi mult& vreme in timp ce-l astepta sa se intoarcd sus , stia ci dac& ar renunfa la acest copil ,o important’ parte din sufletul ei ar fi pierdut pentru totdeauna. 104 Vil Duminici si luni furd lungi cosmaruri de certuri si acuzatii reciproce , iar marfi dimineata , la ora gase , inainte ca Patrick s& plece , Darryl cazu pana la urma intr-un sir de suspine isterice si fu pand la urmi de acord s& facd ceea ce voia el. Nu mai fusese la serviciu in ultimele doud zile , nu voia s4-si piard& barbatul pe care-l iubea , chiar dac& acest lucru nsemna c& trebuie si renunte !a copilul lor. Promise c& se va ocupa de avort in timp ce el va fi plecat , iar in acea zi stitu intins& in pat gi planse pana cand se duse la doctor , la ora patru , dupa - amiaza. St&tuse in pat , simgind cum teama i se transfor- mi intr-o teroare oarba. {n timp ce se imbrica , voia si fugi din fata tuturor acestor probleme. Voia si scape de ceea ce i se jntémplase ei, de ceea ce avea de facut , de ce astepta Patrick de la ea , de ceea ce simtea ci fi datora lui , dac& pretuia c&satoria lor. — Darryl ! o strigd sora gi ea se ridicd , aratand foarte emotionat&. 105