Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Documents - Tips - 117006147 Introducere in Psihologia Copilului Schaffer 5584665514add PDF

    Uploaded by

    Diana Olteanu
    19 views96 pages

    Original Title

    documents.tips_117006147-introducere-in-psihologia-copilului-schaffer-5584665514add.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    19 views96 pages

    Documents - Tips - 117006147 Introducere in Psihologia Copilului Schaffer 5584665514add PDF

    Uploaded by

    Diana Olteanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 96
    Pentru Evie INTRODUCERE iN, Prihologia copiluler H. RUDOLPH SCHAFFER Editura ASCR Competenta emoyionala Dyer eat iret in pln omer! moat Rezumat Bibliografie recomandata 6 Copilull ca om de stinft: teoria tui Piaget despre dexvoltarea cognitiv Caracterizare generals Sepa i mode Trintride bag ale teri Stadiile dezvoltirii cognitive Staind ensorometor ‘Sadi preperaionl Stadia operat concrte Stadia serait forme Pro si contra teoriei lui Piaget Contribs Limite Rezumat Bibliografie recomandata CRE ee ee socio-cognitivt Caracterizare general Omut Teoria 160 161 164 167 167 v7 w7 181 182 184 199 roy 192 194 194 195 cere De la ajutoral acordat de aly la autoreglare Coseintimpld in yma primed dexoatai? Cam sasin ad performanta cpior in saci? Ce inmamnd gitar gent? otal csp fle tor?” (Ceol jas factor ealtral te relia adult — cpil ogare® Ete resplearea de prableme prin eolaborare superar sel inca? Evaluare Contrbusi Limite Rezumat, Bibliografie recomandats 8 Copiti ca procesori de informatie Modelarea actviayfi mentale ce mint an alr? Natura gindisi Problema ase’ Representareasmbolct: my jo, dsen Organizarea mental Natura memarici Degwotares merrriet Mowe nb orem Géndind despre ceilayi oameni Desrindei pe cla Expiictnda pe celal 201 202 203 207 209 210 213 215 215 26 27 a8 x Ge Bema Bibliografie recomandati 9 Uthind bball Ce este limbajul? Cursul ontogenetic al limbajului Primlesuince Formares proporitilor ia faglor E-sutdperioade etc ahi mbajui? Competent de coaniare Despre allebesicare Explicarea achizigei limbajului Abordir bebavonite “Abort nasvisce ‘Abordiriencrapiant sot Rezumat Bibliografie recomandata 10 Catre virsta adult Addeveni o persoana Corte biloie ae inaiidsttit Constr snl Sima de sine cacti Sina tn adoecont Ixfuente asus depot sinlt Dabindires deni degen oi dexoltare Continuitate si schimbare 264 265 266 268 258 zm 302 333 306 308 310 313 316 319 322 328 Caprias Rezumat Bibliografie recomandata Glosar Bibliogralie Tndex de autori Index tematic Casote Gitde mul ar trebui si se uite copii a televizor? onvensia Nayinilor Unite privind Dreprurile Copiilui Mamele japoneze si copii acestora ‘Birbat sau ferme? Dervoltarea identity sexuale ‘Are ,consumul socal” de alcool in timpul sarcini efeete negative? Tnteraciunea cu un bebelis prematur Now-niscuyi pot recunoaste vocea mamei lor Lezhunile free plastceaeacerbrall Depresia postnatali si efectele acesteia asupra copillor Famille cu copii cu handicap Copii ads pe lume prin noiletehnic! reproductive Poate fi tira formarea atagamentulul prima? Formarea aragamencului la copii maleratafide paring Studierea emoyilor int-0 societate neoltick Tavestigarea mindriei sia rusnid Viata emorionali a elefancshi Elie *Niciodati miinios’ stil de vagal eschimosilor Us Tntreruperea cursului emosional Patologia emoyilor la copii cu autism. “Tehnicile pigetione de colectare a datelor—« Giutarea obiectelor ascunse Investigarea injlegeri conserve de eatre copii Iafluenjeculturaleasupra performante la probele pagetiene Galeubtoarele ca instrumente eulturale Invitind cu mama despre mere Rezolvarea de probleme prin colaborare ~ mame si copii din Guster Stale Unie be Monologue lui Emily de dinainte de euleare ale Desenarea figurilor umane de citre copii orbi 2 2 8 8 7 70 7% 78 ot 96 108 108 130 2 B9 rr 146 133 163 v9 186 197 206 au 20 241 83 84 9. 92 93 10.1 102 103 Casale CCredingele copillor despre vail si moarte ‘Able mneziee ale copiloraborgeni din Austria Tavisacealimbsjlui sermelor Povestea lui Genie Limbajul parental vizut in context eultural Victimele agresiunlor seolate ji sinele lor Experimentele ,Bebeluyul 3° oats fi prezsiinteligenga ulerioari pe baza comporamentuli din prime an de viags? 38 4a 43 44 45 61 62 63 65 7A 8 82 ae ‘Rela sistemelor de credinye parentale cu practcile de erestere si dezvoltarea copilor ‘O cell cu perechi de cromozosai Secvenga achizillr esengiale in dezvolares motorie Gere propojnal corp an din prion prensa pind la maruntate ‘Aparat pentru inregistraea atenyie vizuale a bebeluslor Stimuli utlizayi in experimentele referitoare la percepya fejelor Linii de scanare a fejei umane de citre bebelusii de I side 2 tani Petioadele de soman ji vephe ale unui bebelus, pentru fiecare i dintrezilele 11 si 31 nile groase reprezints somal, Rute relative de crjtre: a creeruli, a organelor de reproduces 4 corpului in gener Relapile dinte niveluie succesive ale complesitii sociale Fania ji subsistexele ei Reciprocitatea influentelor fare ‘Timpul petrecut cu ai copii si eu aduli, la dierte varste Pegmie naeeae coe cial lal eoeeineeerce esajul cu tei muni utiizar de Piaget Experimentul pentru testarea conserviri volurmulit Probele pentrs conservarea numirului, a kingimii sia masei Experimentul privied permanenya obiectalui realizat de Bower Experimena de ascandeereaizat de Hughes pent tesarea Peclormana a doi copii avunei cind luereazi singur si cu persoani expert Diagrama proceselor informayia eceptati gi stocati Modiicsriapirare odati cu virsta in capacitatea de procesare a informayie:repinere de sirue de cife sicuvinte 200 2B 83 BS: 86 88 92 93 94 10.1 102 103 4 ae Modiicivle ontogenetic in desenarea figuri umane de citre copii Desenarea oamenulor de citre copi orb in virsti de 19 ani Figur uae desenate de (a un bia orb he ests de 8s (8) un copil orb in vies de 9 ani Olerashie a conceprelor aranjati pe nivelur: supraordonat, de bai sisubordonat ‘Nunsinal de poztide sah side cfre rexctualizate coreet de copii expert in sah side adulyi novici in gah ‘estl “Sally ~ Anne” privindinjleyerea credinjelor false Localizarea ailorlimbajului in creier CCeesterea vocabularuui la yase copii pe parcursul celui de al doilea an de vast Limbajul semnelor cteva exemple “Seri!” la 2 ani sijumatate a3 ani sila 4 ani Exemplu de item din Profil de auto-perceptie pentru copii elaborat de Harter Proflure stimei de sine la patra copii Preferna baer sa feeor ca vse fe 16 ani pent pparteneri de joaci de acelai sex Coeiciensi de inteligent ai copiilor din sudial lui Dennis 29 24 22 244 21 263 D3 78 282 21 3s 315 328 339 Acctiviiie copilulu in dout societi(procentje ale timpuli tora) 30 Coeficienti de corelarie pentru intcligen si extraversiune la kemenii monozigoyi (MZ) sidizigoyi(DZ) crescus!impreunt si 46 oo Care teee tee ee objinuside la perechi de piriate (biologic si adopts) - cop ” Caracteristicipsihologice investigate din perspectivainfiuengeloe ee ° Se apse a Stirle de somn si veghe la now-niscuji 7 Sarcini in decvolatea timpurie 8 Fels depo anya ie “par de tngemene tte ‘Caracteristici ale modelelor interne de lucru 110 CCanicteristcile de personalitae ale copiilor popular ale celor * respingi si ale celor neghjasi ns Sse emo de bats epresile aceon 2 Acord (in procenta)intre membrii dferitelor cultui tn idemtificarea emorilor pe baza unor fee forografiate 1 Frctena referior la seninent i copicu vite ie 142 4 ani sila mamele lor b5 Acursteea copilor in ifentificarea natrii cauzelor emoyilor a Componentele competenjei emoyionale t Strategiiutizate pentru autoreglarea emojillor 130 Stadif ingelegerea cauzalitigia 162 Debit core termed puget ts Stale pagetione ale deel 8 Strategie adulflor arunci cind i ajuta pe copii si rezolve probleme Insinuf unwebeuna 204 72 73 Tebule ‘Nivelur ale controlului parental aplicat in timpul rezolvari de robleme prin colaborare Epmporstaennd manlor in scuyile de rezolvate de probleme prin colborre: compare inte esantionul guatemale si cel nord- Design-ul de certare pentr sei care investigheaca efectele rezolviri de probleme prin colaborare Scorur pre ji pos-test ale copilor de 3 315 ani care au avut Sesiuniindividuale sau cu un tutor Exemple ale progresului ontogenetic fn procesarea informayiei Vocabularul unui copi de 14 luni Niveluri ale joculut Scrategitle mnezice utilizare de copii . Modilicii ontogeaetice refertoare la freeventa vorbricu sine CCuvintele copillor mici pentru ,mama” 5 .tata” in diverse lim CCresterea vocabularulu‘in primi 6 ani Gera canter ale vorbir ak ete cop Discuyia mamelor cu copii care mu au frati gemeni gi cu gemenit “Trl stheme de elsfiare a temperament “Modifies ontogenetce la nivelul concepealui de sine Stadile privind cicturlle vey, dupa Erikson 7 Cera exemple le comportimenl adore refleett stereotipurle de sex fyi de copii _ Comportamenral copillor inhibay i neinhiba la diferite virste CGontinuitate la nivel! sclului de personalitate, din copiliria impurie pint in perioada adult Bsa Reaultate obtinute la testele cognitive de copiiide 4 ani adopts din orfelinace rominesti Rata depresei (4) btn grup de femei tn functie de pierderile ssuferte in copie gide clitatea ingriiri ulterioare 25 ait 213 24 2s 23 BS 232 a 26 2a 296 301 309 32 318 335 334 37 339 at Profits Copii sunt fascinang yi extrem de importanyi ~ dou motive foare bune pentru a dori si descoperim mai muke despre ei. Ei sunt fascinangi pentra ci seaming cu adulpi, dar fn acelasi timp sunt si diferi de acegta pe de o pare, au potenyialul de a dezvolea intreaga pale a capactiilor ure pe care le valorzim la indivi maturi, iar pe de alts parte, au abi si cerine prop, specifce fcarei vinte, pe care tebuie si le luim in considerare, si le respectim si care au nevoie si fie satisficure. (Copii sunt fascinangi si pentru ci esenya coplirci este schimbcrea; a observa fell in care now-niscutal devine bebelus, iar apoi,succesiv, prescolar scolar si adolescent, pprecum sia incerca si fujlegem mecanismele care stau la baza acestei schimbic, feprezinei o activiite iteresanté din punct de vedere intelecual dar si una care colecs multe satisfac din punct de vedere emoyional. Au expesentce din primi ani de vag efecteineversibile la nivel mentaP fa ce misurt suntera modelay de zestvea noastri geneticf? De ce uni cop fava limbajul mai devreme decit ali? Care sunt efectele divorului asupra copillor de diferte virste? Existi o modalitate optim de si ajuta pe copii si dezvolte ability de rezolvare de problerse? Acesta si multe alee sunt inebirile care se nase din activtatea allies de igre si educare a copillr,fatebiri la care am dori un rispuns, chiar daci numai entra a ne satsface curizitatea, Dar copii sunt imporanyi si pentru ci evoluia socetgii depinde de fell in care crejtem si educim generaple vitoare. Se nasc ji in acest ciz 0 muljime de furebis, Existt modality’ *corecte” pentra a creyte Copii i pentru ari ajuta si Bi dezvolte masimal potenyialul? Exist factor de ssc pe care trebue si fi cunoastem si si fi evitin Este agresivitatea timpurie un semn care prevestiste violeaya de mai rz pi dalinevenga? Por copili af recupereze pierderea fa momeutul pourvic a unor experienge importante, com ar fi formarea unei zelasi aproviate cu. pirinjl in copiliria timpurie sau implicarea in activitisi cu texte tipirite ca mult fnainte de a ‘merge la scoala? Aflaea rispunsurilor este uti mu doar pentru indivi responsabili de cresterea copillor, ci si pentra cei care sispund de constnirea de politic ia ‘ Deiudevd exemply, un studi care a identifica timiditatea ca fiind 0 tisiturt stabi exprimati in copilira mijlocie este probabil si dea nastere la tot felul de faebii Git de timpuriu putem detecta semnele timidivigi? Este timiditavea o trisieuri stabil deja din primal an devia? Au factor genetici vreun rol in determinarea e? Sunt manifestirle extreme timpuri semne care si indice patologie mai tirziu ia dezvolrare? Gx ake cuvinte, cercetarea are si un impuls propriy, iar preocuparea tru cunoastere este o activtate care instigi prin ea ins iy. is ee eee ee etcetera snd uel cir preupan ral ml deci de valor det date de eee ‘Au pirinii dreptl si fyi pedepseasci fiic copii? Cercetarea poate oferi rispunsuri privind efectele pedepsi fice asupra copillor, ini ex nu poate si decid care ar trebui si fie dreprure pirinlor sau ce drepruti ar trebui si aibs copili ia aceasti situate. Aceste probleme trebuie rezolvate de societate. O alti limitare constt in seccnl Je lnsnumene _metalogice aera, trek eatt specie comportamentului uman care sunt prea subtle pentns a fi deserise cu acurateje sic tie ral mu misirns Progese concaprtl depinde, cel pupa panel de spr iho evs fel concen pe derobne ner in stadiletimpuri ale psthologie copiului a reflecat in mare misuri wtlizarea pe scaré ligt « teelor cognitive © carsceride sore 9 emnyiole au font rena nlite, pentra ct pireau prea “alinecoase” pentru a fi obiect al unor studil riguroase. Doar tn ukimii ani, odati cu aparija instrumentelor relevante, aceste aspecte au fnceput si beneicieze de atenya pe care o merit si bine Metode Paihologii obyin reaulate din trei suse principale: observare, adresare de intrebir gi cexperimentare + Obsenatis poate si pari, la prima vedere, o tehsiet wor de aplicay; in fond, utilizarea ci eficenti presupune multi practcs i mult planificare. Trebuie lute decicit cu privre lace, cine, eind si unde va fi observat gi despre care dintre mumeroasele tehrici de observayie si fie apicatt. Observatile pot fi participative sau non-partcipative; por sf ia forma unor nara continue Sau si se Emiteze la anumite episoade; pot si implice eyantionarea temporalt sau ejantionarea evenimentelor, pot si se centreze pe mai multe categori de ‘comporsamente sau doar pe una singuri, pot si implice un singur individ la tin moment dar atu conporanesna nese al ral miler indi Deoarece aus este wor pentns nici o fing’ umd si fie complet obiectivi tunel cind faregisveazi comportamental alti fie umane, trebuie cefectuate verifcii ale fidelitiii observayilor, bazate de obicei pe acordul distre mui mui observatori (pentru detalii suplimentare despre observayie si alte tehnici de colectare 2 datelor menjionate mai jos, vezi S. A. Miler, 1998), eee : Admarsa de tnirbiri implicit douk abordiri principale: intervial_ gi chestionard. Uilzarea lor in exzul copillor mici este evident limits $1 tony, atunci clad inrebirile sunt integrate tn conversaii naturale despre subiecte care au sens pentru ei, pot fi extrse informayii utile chiar side la prescolari (de ex, Bartsch &’ Wellman, 1995, Dunn & Hughes, 1998). Anunci cind se aplict la copii mai mari sau la piringi si profesori lor, atie intervil cit si chestionarl por si imbrace mat multe forme: structurate $i nestructurate, formule si informale, predeterminate si cu rispunsuri deschise. Alegerea uneia dintre acestea va depinde in mare misuri de scopul ciruia fi serveste, pentra ci forma intrebitlor si condiile de administrare ppot si aba implicariconsiderabile asupra informajlor obginute, Esperimentaea, atunci cand se aplici la subieci copii, poate si ne duci cu gindul Ia ceva neplicut si nondezirabil; de fapt, se referi doar la procedurile prin care situayia fn care e pus copilul este controlati i standardizari cit mai mule cu puting’. In acest fel ne putem asigura, ia primal ind, i toy copii din studiu tree prin aceleasi condi, inal dolea sind, putem varia in mod deiberat elteva din aceste conditi pentru a vedea cum anume se schimbi comporamentul copilor. Devin astfel posibile testarea nor ipoteze patticulare ji obyinerea de rispunsuri a tntrebici specifice. Haidefi si luim un exemplu: pot copiii care hucreazi Impreuni ‘nwe-un grup si faveje si rezolve probleme mai repede decit aceia care ucreaza singurid Pentru a objine date credible trebuie st desemnam aleator copiii de 0 anumité virsté in dou condigi experimentale, una in care ei Tucreazg, impreuns cu alyi copii i una in care lucreazi singur, cele dou sgrupuri dg copii find comparable din toate ceelate privinye care ar putea influenya rezutaee, cum ar fi ineligenta si perormanja academici. Trebuie aleasi o anumité sarcini de lucru si tebuie administra un pretest care si dovedease& fapeul ci surcina depizeste iniial capacitatea de rezolvare a ficcirui copil. Cele dous grupuri de copii vor fi spi rugate si fnceree si rezolve problema in condi identice din toate punctele de vedere fn afari de mumirul de copii care lucreaza, iar dupt aceea se administreaed un posttest (au 0 sere de post-test pe o anumitt perioadit de timp), Se poate determina th primul rind progresul realiat de copii in comparajie cu Performan dia pretest, far inal dolea rind misua fn cae cop care 3 lacat impreuni au un progres mai mare decit cei care au luerat individual, Poste fi dovedit atl ants vans colborstive fap deco cea (el puyin asa cum este obyinut ta condijile experimentale date) 5, objinind rezultate fn condig aflate sub control strc, se poate Rae ee dlferenge observate la nivelul performanyei sunt intradevic cawzate de ‘arijia numiralui de copii. Metodele experimentale fac deci posibilé operirea conchuzilor de tip cauzs ~ efect, ceea ce este rareori posibil cu sell eal Abordisitransversale si longitudinale Intrebarile noastre despre copii pot si implice un singur grup de virsti: de exemplu, ot copili de 3 ani si triasci sentimente de rine? Sau, pot copii de 8 ani si ‘njeleagi principle stinyfice abstracte? Alternativ, ne poate interesa modifcarea (care apare in timpul dezvoltir: cum se modifica reacyiacopiilo fay de separarea de familie odatd cu virsta? Au copiii de 10 ani un concept de sine mai sofistcat decit cei de 6 ani Tntrebirle relritoare Ia modificare implick urmiritea in timp a anumitor funcyi psihologice, oferind posibiitarea de a investiga acele Funcyii de la pari or pint Ja manifestarea manuri si apoi pind la decin side a determina ac, de exemplu, o funcrie i modifies exprimarea manifests pe misuri ce copilul crete, jnflucojath de aceiasifactori I fiecare virsté sau nu, duct din perspectiva genului, de exempli, au caracteristici ‘ontogenetice asemnitoare gi aga mai departe, Este necesari asadar compararea unor grupuri de copii cu virstediferte, Existi dowi ci prin care se pot realza atfel de comparayiz adoptind fie un design de cercetare transversal, fie unul longitudinal. br transversal. Mai nuke grips de cop, cu vise difete, sane comparate din pespectiva unoe mdsuettor specifice, penta evalua cum anume se medics funcyle pacar ‘oncogenes, Designal longitudinal, Aci srup de cop ee aa ents mote ontogenetic, Desigirul arstna! presupune studiul eltorva grupuri de copii avind vinte diferte, inst evaluate fn aceleasi condi si cu acelegitehnici, Acest tp de investigayi are avanajul practic de a se realia relat repede, deoarece grupurle pot fi investigate {in aceeai perioads de timp. Torus, exists dezavantajul de nu fi sigur ci grupurile variazi numai din perspectiva virstei, pent cf oricit am incerea si controlim celelalte posible influenge, precum clsa social, inteligenya si sinstatea, pot si existe factori de personalitate sau contextuali necontroaji care vor infhuenya rezukatle obynute ha desigaral eitadinal, ai’ copii sunt umm si stadia fa toate vintele anilizate in cadrul cercetisi respective. In consecingi, se poate elimina varayia eauzatt de individualitatea copiilor si se poate asigura certiudinea ci diferenjele dintre gmupurile de virsti sunt datorte inteadevir vintei Dezavantajul este acela ct astiel de studi dureazi mult in timp: cle presupua ca investiga si.dureze tot ate cit este ftinderea de virsti eximinati, iar pierderea paricipanjlor in interval devine foare probabil a sigurangs desiga-ul longinudinal este de preferat dact dorim sf facem afirmayi despre modificéile ontogenetic:. Din picate, datoret durstei lor, aeste studi sunt costistoare si, de aceea, mai rare decit cele transversale. Mare parte din rezultatele despre modificiril din timpul dezvoleiri derivi din cercetiri transversale si trebuie trarate cu precauje pins cind vor fi replicae longitudinal sprint SD yecerent mea la LET fororcindurne la cea de a doua intrebare pe care am pus-o la inceput, haidey si kuim {in considerare critica freeventi care afirmi ci noi tie deja ce sunt copii i cum si fi crestem si fir toata aceastd zarvi stingfcs, ef asifel de cunogtinje au existat ca smut inainte ca psihologia si apart si cele sunt parte integranti a umanitgi, Firk de care supraviejurea specie! noastre ar fi aproape imposibili. Se spune adesea ci psihologia copilulti cuprinde doar multe cuvinte hung, care desemneazi ceva stiut de toatl lumea si care poate fi pus in practicd atunci cind e nevoie Si ne oprim insi la citeva afirmayii wauale despre copii gi despre fel in care fi cxesteme * Copii fai fay sunt copii singuri.” “Petele sunt mai sensible decit biierii” *Vizionarea prea multor emisini TV duce a fntircieri ale deavoletrii cognitive “Famille mono-parentale sunt esporsabile pentru delincvenga juvenil,” “Birbagi sunt fn mod natural pirini mai pun efiieni dec femeile.” “Copii care au mame care locreazi prezinté un ris mai mare de adaptare ineicients.” Muli considers ci aceste tipuri de generaliziri sunt de bun simy ~ atit de evidente fncit nu au nevoie de argumentare ji fn nici un caz de verificare. Dar putem si sa angumentim ci ceea ce este etichetat ca fiind simg comun au este fntotdezuna un aid fidel si ci poate si se dovedessed o baz4 instabilt pentru a formula conch despre comportamental uman, i, deci ci avem nevoie de date mai sistermtice. De aceea facem distincyia inre dou cai de a obyine rispunsuri la intrebirile noastre despre copit: calea subiectvi si caea obiectivi Rispunzind intebirilor calea subiectivi {in via de 2i cu 2i, confruntayi cu copi individual si cu nevoile lor imesite, ne bazim th mare misuri, in mod inevitabil, pe sentimensele personale cu privire la strategia “corecti” pe care si'o adopeim. Acestesentimente au surse variate * Gale mai wauale sunt simplele presque a gti cur 38 linigtest un cop care plinge, cum si stimulezi un copil care se plictiseste, cum si stapinesti pe tunul’ agresiv. Aceste presupuneri pot fi un ghid excelent pentra comportamental personal: ele reprezinti cunostinge intuitive, care sunt de folos multor persoane pentrs ai cregte eu succes copii fick si deschidt vreodati o carte pe aceasti tema. $i tory exists multe incertinadin, aya cum se poate vedea in scrsorle uneori nedumerite, ateori dsperate trimise de 10 DRecepeied set ring revistelor pentru femei sau rubriclor cu sfaturi de la “expen” din Pin Sete, fr succend emistundor TV care se adritet_ celor responsabili de tngsjizea gi educarea copilor si care doresc 3 ofere un insight in facimplie de 2i cu 2i ale cop, precum sila nivelul migarlor gquvemamentale menite st infinyeze insti pentns prin, cu scopul de a Revie gia amelior practic care pot prea maura, dar care aparent fi Zipicese pe mul. In pls, aceste presupuneri neaalizate pot sf derive Teor! dia. prejudeespi si preconcepyi profunde: argumentele despre ablitatea cuplurlor homosemuale de a crete cu succes copii pot si depind trai mult de prejudeciile personale despre sex decit de orice alte cunoytinge privind efectele unui astfel de tip de crestere asupra copllor. «© als surst este exertnta perenalé a oamenilor, in_mod particular 2 fvenimentelor din propria copllrie. Aceasti experieni_ influenyeazs jdect uel persoae en ses posi, dorind canoe genera i Dk reeleasi benefici, fe, dimpotrivi, prin protsjarea copilor de proprile expe- eee nen Pr Letina fncredere pentru a ia deci, nic! pentru copii Ini individual, nict penta opi in general. Pe de o pace, amintrl despre proprul recut dau naytere Ie tetinente cu fairciit putemied ca ot disroiom juts pe de ali parte, cazul singular (propria pesoani) pe care se buzeazi judecata poa ee iE rep prm se ca Ua spre gel Ne su mika Be iu uh problema weit preps corpo ect Sigurangi nepotrvit casi ghid pentra polit zefritoare I cop in general Seer rrunea, o mlevanglredusi in ceea ce prveyte deczia despre cum St disciplinim un ahumit copi ~ chiar si propril copi Poate au suntem ‘apabil 3 seipim fn fora de propria copie, dar nu putem si facern generalizir in mod automat, pe baza acestea, la copia ators. ¢Atreia surst repreznts fner-un fel un alt nivel, pentru eX se refers la gtr reciilor exper $i este mai explicit gi mai articula decit cele anterioare Fhideyi si ne seferim la cel mai cunoscut expert in cresterca copiilor, Benjamin Spock, a cir care, Lagrieasagaru sa api (1948), a saturn rol mujor in determinarea feluui in care parinti jeau crescut copiii ia geroaa anor 19501960. Fi indo me de shar frie Ae pock ezau perspicace gi utile i et mul pring! au pisit aceastl carte ca fant osust de confor. $i oni dackexaminim mai indeaproape severe Jui Spock penteu a determina pe ce se bazeazi sfatule sale, devine imedixe evident fapeal ef mule din afirmayile sale mu au alti bars decit opinile pemonale, presupunere, folelon si experienja cu cxzuri clinice (deci pie). Acelag ura se apie fn azul multoraya-aumigi exper si astfel na ste de mirare ch apar fkacwugi si modificiri brute in ceea ce considers feet ca fiind acceptabil pentes cresterea copilor, De exemplu, in anit 1930, accentul era pus pe stricteye, in mare masuri datoritt hii Truby King * Ensight — iyelegereclact, profunds, uncon incitvs, a narurilinrinsecia unui fenomen (nt). pee bat " (1928), un pediatra care sfitua mamele si hrineasci copii la ore fixe, fnceapit si fi obignuiased de timpuriu cu closetul si si mu rispunds atunci ceind copilul plinge pentru a solicita atenye. fn anii 1950, pendulul s-a fndrepeat spre extrema cealalté ca rezultat al accentulsi pus de Spock pe ppermsivitate; tot acest lueras-a schimbat atunci ind Spock, blamat de generasia urmitoare ca find direct responsabil de problemele elevilor si de tke manifestiri nedorite ale cneretlui din anit 1960, sia retras viziunea inijialt. Renurmele si experiensaclinict extinsi a unor oameni a Spock 3i ‘Truby King aw jocat firi indoialt un rol major in persuasiunes asupra pirinylor pentru a adoptasfatule lor ca si modaliate “corecta” de erestere 4 copillor inglepciunea lor era considersti ca find de la sine tyeleast i, astfel, ef erau trata ca nite figuri autortare in domeni Doar cind cineva oreste si examincze mi in detaliu sursele afirmayilor lor se gbservi ci sfazuie lor sunt bazate adesea pe consideratit pur subiective. In ceea ce priveste conchuzile derivate din experienja clinica, acestea au cu siguranyi Uurltatea lor ele pot si atragh atenyia asupra unor fenomene particule, care sunt importante in vais copillor si por si conduc la ipoteze despre cauzele

    You might also like