‘AUTORI PRINCIPAL Profesor dactor docent Cont. dt. DUMITRU DOBRESCU ‘SIMONA NEGRES Medic primar Farm. primar ‘COAUTOR! Medic primar Dr, gt nat. farm, LILIANA DOBRESCU UXANDRA NIcKINWON MEMOMED 2014 MEMORATOR DE _ FARMACOLOGIE ALOPATA EDITIA A DOUAZECEA GREE HEDIOHR BT BR ERE pibioteca UMF Craiova wwii 018148 EDITURA UNIVERSITARA BUCURESTI, 2014‘Au cobalorat: ‘Sef. lucr.dr. Chir Cornel Asist. univ. dr. Cristina Elena Zbarcea Asist. univ. Oana Seremet Asist. univ. Anca Buzescu AAsist. univ. Velescu Bruno Stefan Asist. univ. Stefanescu Emil Coperta: DUMITRU DOBRESCU Tehnoredactare: Ameluta Vigan Editura recunoscuté de Consiiu! Nafional al CercetariiStingiice (C.N.CS,) $1 inclusa de Consitul Nalional de Atestare a Tiluror, Diplomelor gi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) in categoria exiturlor de prestigiu recunoscut. ISSN 2069 - 2447 DOI: (Digital Object Identifer): 10.5682/20692447 © Toate drepturle asupra acestel lucrari sunt rezervate, nicio parte din aceasié lucrare nu poate fi copiaté fara acordul Edituri Universitare Copyright © 2014 Editura Universitaré Director: Vasile Muscaly B-dul. N. Baleescu nr. 27-33, Sector 1, Bucuresti Tel: 021 ~ 315.32.47 1319.67.27 wonw.editurauniversitara.ro e-mail: redactia@editurauniversitara.ro Distribute: tel: 021-315.92.47 1919.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 CARTE ‘comenzi@editurauniversitara.ro OP. 15, C.P. 35, Bucuresti www editurauniversitara.ro CUPRINS Prefalé la edilia 2 douszecea si 5 la edilia a optsprezecea . 7 Profalé la etilia @ cincisprezecea 9 Profalé la prima edie... 1" ‘Terapia cu medicamente - dameniu In care se impun importante gi rapide corecturi - D. Dobrescu 12 Utlizarea Memoratorului 20 Prescurtari si semne fOlOSi© vor 21 ‘A. Tractul digestiv gi metabolism - D. Dobrescu, ‘Simona Negres. ' 2a B. Sénge §1 organe hemetopoetice - D. Dobrescy, ‘Simona Negres 173 ©. Sistemul cardiovascular - 0. Dobrascu, Simona Ne § oer 209 D. Preparate dermatologice - 0. Dobrescu, Simona Negres.. snes 988 G. Aparatul genito-urinar si hormoni sexuali - Simona ‘Negres, D. Dobrescu rn 440 H. Preparate hormonale sistemice (exclusiv hormanil sexual) - Simona Negras, D. DObP@SCU varcrannne 511 J. Antinfectioase de uz sistemic - Simona Negras, D. Dobreseu. ne 839 LL. Antineoplazice s! imunomodulatoare - D. Dobrescu, ‘Simona Negres 8Tt M, Sistemul musculo-scheletic - Simona Negras D, Dobresct.e. 772 NN. Sistemul nervos - D. Dobrescu, Simona Negros. 832 P. Produse antiparazitare - Simona Nagres, 0, Dobrescu, . on 972 R. Apsratul respirator - Simona Negras, D. Dobrescu 982 S. Organe senziive - Simona Negres, D. Dobrescu. 1050 V. Varia - D. Dobrescu, Simona Negres von 1084 X. Produse ftoterapice, apiterapice $i homeopate.... 1119 Index alfabetic (denumiri comune internationale ~ D.C. gi denumiri comerciale - ©) 1128MEMOMED 2014 5 emaratr de farmacatgte PREFATA ‘LA EDITIA A DOUAZECEA Pin aparifi ani de existent cestel edi MEMOMED implineste dovdzec! de In aceasta perioada, aparont, domeniul medicamentulul 2 ‘menfnut in litle definite n mad oficial de mai multavreme, Folosese fermenul aparent pentru a evidertia faptul ca tof col implica In ‘domeniu! medicamentulul (autora nojionales1intemafionale, melt ‘academice $universitare, cercetstor, medic si farmacist practicin, producatar si distribuiteri de medicament ete.) sau indepiint eperturbali indatoririle profesionale, mergand linit{i pe cai Consacrate. Acast parcurs a fost reflectat In mod lidel in ediile ‘suceasive ale Memomed-uii In uitinitgase oni, in domeniul medicament au aparut ins concep no, elaborate da mine, ca rezullat al experanf indelungate jn domeniu, de peste 66 de ani, Acaste concepfi au fast publicate in carlea FARMACOLOGIE HOMEOPATA, volumul I, PARTEA GENERALA, (aparuta in 2007 in limba romana, in 2008 in limba ‘engleza, in 2017 in mba franceza, edfia @ dous, in 2011 in limba romana, edifia 9 treia revazuta $i adaugita) gi in cartea FARMACOLOGIE HOMEOPATA, volumul i, APARATUL RESPIRATOR, apéruta in 2009, in esenfa, concepfile nol, bazate pe legile naturi si pe o logica Iimpecabia, exprima, print allel: liriterea la dova a numrull de ‘metode farmacoterspeutice posibile; analogia celor dous metode Tarmacolerapeutice, alopatia — homeopati; egaliatea lor valorica din ‘punct de vedere al efcactii terapeutce:inegalitatea for din punct da ‘vedere al evolu gal ponder a sistenfa boinavilor. Aceste cancepii sunt no in sensul 8 scot in even si contrazic concepfie existent ‘despre subiectele respective, care sunt evident gresie, logic scant Jegilor natu si care au adus $i continua sa aduca mari prejuaicl ‘sénatali populafie din toats lumes. Conciuzilelogice ale conceptilor mele nu pot fi altle decat necesitstes obieciva de a se realza, in cal mai scurt timp posto, ‘egaliataa celor dou metode terapeutig, pe toate planurle (infant ‘medical sfemaceutic, cercetare, praclics terapeutcs) gia se inlatura Tara rezerve tot ca aste grit Din nefercire, conceptile noi nu au produs nel cel mai mic ecou, Inciferenfa total 9a tuturr find modul cel ma efiient de neutralizare a nou Surprns $1 nemulumit de aceasta situate, am recurs fa 0 noua incercare de @ m8 face auzit. Am scas o revista on line, FIRST JOURNAL OF HOMEOPATHIC PHARMACOLOGY, programala s@= msmomep 2014 Bleniorator de fara ‘para do 4 ori pe an, ta incepull flecarui tmestru Pénd acum av ‘pérut primole doua numere, care pot fgasite la adresa de intarnel it: vn. Pana in prozent rit ta aceste semnale nu am primit ecour. Cu {ate acestea imi pastrez convingeres c3, maide vreme sav mai taza, ‘ult in col implica n domeniv! mecicamentuli vor infalege $i vor accepta cé trobule sé se find sama de legle natu gi do gérviios ‘ogied, pentru a se ajunge fa forma gi dimensiunile norte logics, pen ajunge i lt il le ale 2013 Prof. dr. docent Dumitru Dobrescu Membru corespandent al ‘Academisl Romane ‘Memory titular af Academiei de Stinje Medicale MEMOMED 2014 7 “Mentorator de farmiacolog PREFATA ‘LA EDITIA A OPTSPREZECEA Acoasté edie a Memomed-ulul reprezint@ © noud premiera Ccartea apare In (ref volume: vol. 1, Memorator de farmacolagio alopata; vol. 2, Memorator de filoterapie; vol. 3 Ghid farmacoterapic alopet si homeopat. Holdrérea de @ adauga la cele dove volume ale editior precedente, un al treilea volum, dedicat ftoterepiel, ro la baza conceperea domeniulul medicamentuut in toata complexitatea ul Potrvit fonomenului natural hormesis, pe planeta pémént, nu pot exista decat doud tipuri de medicamenta, alopat gi homeopat. lire acestoa exista 0 analogie deplin, c&nd se lau in consideralia legile obiective, logice, ale naturi. In realitatea din domentul ‘medicamentulul, construlta In mare parte artificiel, pe eriteri subjective, jlogice, apartinénd intereselor celor putarnici la un ‘moment det, anslogia elopatie-homeopatie nu apare daloc. In ‘schimb spar deosebiri evidente, care arata neverosimilitatea srealitai ‘Astfel, asfe absolut car c@ alopatia si homeopatia: au sceeas! forigine, Materia medica din secolul 18 si anterior; au aceleasi ‘unc, de terapit cu medicamente; au aceleasi structur, de stinje ale medicamentului. Din punct de vedere al stinjet medica- ‘mentulul, fecare reprezinia jumatate gin potentialul oferit de ‘natura, in relajia medicament-organism. Sunt deci complementare. ‘Ambele tipuri de medicaments actioneaza asupra acelorasi funci ‘ale organismult, infuenténduvte in sons pozitiv (stimulator) sau rnegativ (inhibitor). Gu toate acestea nici alopafii $i nici homeopatii nu accepts ‘aceste argumente $i se cultva cu abstinenfé fot ce poste accentua ‘ieosebile. Astfel,nicaier, In lume, nu axista nici macar 0 singurd carle $i nici 0 sociotate sau asociatio de alonatie, in schimb, Farmacalogia alopsta, forma stinjiicd a alopatic, so preda obligatoru fa toate facullaie de medicind si exist, in toate {ale $1 pe plan international, societati de Farmacolagie alopata. Fe de alté parte, peste tol in lume, exista sute de cari si zeci de societéi, de as0ciafi, de ligt ete. de hameopatie, pe plan nafional 31 international. in schimb, Farmacologla homeopata, forma Slinjiica @ homeopatiel, nu a existat pana in anu! 2007, céind a aparut carte mes ,Farmacologia homaopata general’, prima din lume, de acest gen. Evident, aceasta farmacologle $i nici hhomeopatia nu se predau in nicl 0 faeultate de medicind. Unde este locul ftoteraplel? Fitoterapia este terapia ey plante ‘medicinal. Ca $i terapia cu medicamente alopste (farmacoterpia slopats) $i coa cu medicamente hameopate (farmacoterapia ‘homeopata), care sunt ramuri ale fermacologiel alopate, respectiv ‘homeopate, fitoterapia este ramura a farmacologiel plantolor ‘medicinal,a MEMOMED 2014 “Mentorator de farmacotogie {in realitate, conceptul de medicament este unul singur Este orice substanta sau produs folosit pentru tratarea sau prevenirea bollor. Formele concrete de existen{s a medicamentulu! sunt maj multe Din punct de vedere al legilor fundamentale pe caro Io reprezinta, exista modicamente slopate, bazate pe legea Contrarlor si pe doze pondorale si mecicamente homeopate, bazate po legea similiudini $1 pe doze subponderale. Din punct de vedera al origini, exista medicamente naturale, ‘majontates vegetale, unele animale $i minerate, si medicaments do sintezé, Medicamentele din plante pot ff alopate sau fnomeopate. In vorbirea curenté, prin fitoterapie se infolege nse ferapia cu plante potrivt legilor slopatie. Fioterapia este porto integranta 2 alopatic. Din nefericio, tof mai multi alopati resping medicamentele vegetale si proferd exclusiv pe cola de sinteza, Aceasta oxcludere 2 plantolor a determinal in mare pet, trecerea lor in categoria -suplimentelor alimentare’, ceea ce este 0 mare grescald, alt p.v. stintic e3t si al practici terepeutice. Plantele medicinale ‘sunt active $f utile pentru numeroasle catogorl-de suferinje care raspund favorabil la actiunile for. Pledez cu tarle pentru ‘mentinerea lor in arsenalul terapeutie stinffic. Intocmirea ‘Memoratorului de foterapie este pledosria mea in acast sens. ‘Memoratorul de Mioterapie ar fi rebuit s8 fle numit Memorator de farmacologie @ plantelor medicinale. Am pastrat termenul de ‘Moterapie, flosit curent. zon Prof. dr. docent Dumitru Dobrescu Membru corespandent al ‘Academie Romane Memb titular at ‘Academici de Stinje Medicale MEMOMED 2014 9 “Memonator de farmacotogie PREFATA 1 EDryn a conersPRezeceA ia do fa[é marchesza cincsprezece ani de cdnd am conceput pritalfoma'o Momorstoru, destinata 68 ofere medialor Pam clslor informaile pivind madicamentale inregistrate In cermaris gf necesare une folosi rajonale 9 siniice tn practica acoterapied. ‘oiecore vinire cole 14 edit’ anterioere au fost revcuite si ampliteate, rusindu-se tinerea la 21 2 cunostinflor farmaco- tora "Kew, la eda @ 16.2, sim! nevola s@ fac unele manus pont cae Ger leriare color pe care I-3§ putea derana, "ain decal medlcamentukd peste 60'de ant de viol, avénd pomanent asupra lo vizlne completa, bazata pe progatrea de Prades famacist, de om de laboralr, de invafémant superiy, de cine, de oftna. “Am fst marca, prinire allel, atat de un split anaiie cat gi do unl de sinteze, complotate’ cu nevola villa de largire si Sprofundare a cunogtinjelor sf un evident progmelism. Toala seestog mau delerminat £8 fu singurul profesor de farmacolagie din ume, care am stud, aprotunde s practicathomeopata. Arm ‘june (a'conclal! nebénuite: c@ homeopatia este armacologla ‘omeopata, 0 sinfé medical, nu .medicina alarnatva’ ca exist tn singur concep! de «medicament, cu dou forme concrete de tneten(a, alopat $1 homeopat, ca exists 0 singurd farmacologl, 1 doz remuri,alopald $1 homeopala. Toale acest Ide le-om desers pe lrg in cartes ~Fermcologia homeopata generals”, publ in imbile roména, engleza, ranceza. Este prima carte fin lume de fermacologle homeopate, ea consituind si punerea bazelor unei nol stinfe medicale, In fept, este vorba de sparila tne! nol vizluni, una globald, supra. medicamentulu! sf FFarmacologiel, care marcheaza 0 noua etapa superoar In istoria tcestora Consecinjele acestor concepte vor f, mal deveme sau mai ‘az, mantestte in modi’ mporente in teara $! pracica farmacclogic si farmacolerapis. in facultefio de medicina ve trebui s8 fle predata toala Farmacologia,alopaté 31 homeopeta. In vitor onicare medic va Irebu! 50 cunossca ambele tipurl de medieamente, alopate sf hhomeopate $1 sao prescre, fa singure, fa asociate, ait in procica nbulatore cat gi in spel, In funcfe de pertewontfe Necrul az treat in acest fel rezultatelo vatamentolor cu medlcamente vor f ImbunatfiteIntrun mod spectacuos. Peni e inlesni medelr alopat! $8 pomeascé pe acest drum, am hora 2 ae primul pas In dome. In «Ghul farmacoterapic tare face pate iegrenta din Memomed” am inrodus, atu! do “index farmacoterapic alopat, existent tn edit precedente, un10 MEMOMED 2014 ‘Mentarator de farmacolog slndex farmacotoraplc homepat". Este o premiera care, sper, s& fie de bun augur, Invit pe colegi practicien! s& consulle, comparativ, cele dove sIndex-uri". Se va observa usor ce largira incredibila oferd homeopatia pentru torapeutica. Spre exemplu consultati {ratamentele bolior aparstului respirator $i digest, hemoragile ‘te, Pentru @ da posiblltatea colegilor, mealcl si farmacigt, care sunt deschisi pentru progres, 2 se convinga de justefea Conceptelor mela, am intocmit un eseu privind .Medicamentul In secolul al XXHea", pe care Iam Introdus in volumul de fd Incereénd sa fiy cét mai obiectiv in marea problema @ ‘mecicamentulu, indraznesc s8 cred cB eseul respectv ar putaa fi ‘considerat un adevarat .manifest-program’, care va deveni ralitate Intr-un vitor improvizbi, 2009 Prof. ct. docent Dumit Dobrescu Membru corespandent al ‘Academiel Romane Morb titular at Academie! de Stinfe Medicale MEMOMED 2014 " “entonator de farmacotogie PREFATA LA PRIMA EDITIE utiizarea corecta sf efcionta a medicamentelor necests, printre attela, 0 informare corespunzaloare a medicilor si farmacislior, {supra produselorfermaceutice disponible, In aces! domeniu exist ined ipsurl in Romania, Dimensianiio acestor ipsur sunt imposibi {de estima, Este Insa sigur ca ele sunt dia ce in co mal mar, 0 dat Go erestorea marcale @ numérulul medicamontelorinregistrate ‘Memoratond! infocmit de noi @ fost conceput sa scopere, intro mare mdsurd, nevola imperioasa de informare @ medicilor si ormacistilo, cu datele de uz curent privind medicamentele invegisirate in Romania, fa inceputul enulir 1995 "Pentru ordonarea capitolelor am ales clasificarea ATC (onatomica, terapeutica ~ farmacologicd, chimics), conceputs de Gonsiful Nordic al Medicamentelor, care cuprinde Danemarca, Finlanda, Islands, Norvegia si Suodia. Clasiicarea ATC este Singura agreate de Organizalia Mondiala a Sandlali. Aceasta Glasificare a fost adoptaté de Romania, In 1992, la iniiativa Subsemnalulul, pe atuncl pregedinte al Comisiel Medicamentulul si a sid a baze Nomenciatorului de medicamente al Ministeraut ‘Sanat Pentru grupele importante $i pentru flecare medicament sunt prezentale date de interes practic, imediat, privind farmecocinetca, farmacodinamla, indicafile terapeutice, reactile adverse, contrainicaile, precaufile si modul de adminisrare. Dupa fiecare Imedicement sunt prezentate produsele fermaceutice, cu denuminle for comerciale (generice sau depuse), formele farmaceutice §1 dozajale corespunzatosre. Sunt incluse practic toste produsele industriel romdnesti de medicamente si 0 mare parte din produsele sraine. No-am strédult 68 nu amitem nici una dint substanjelo ‘cive inegistrate. Am facut insd o seleclie inte produsele care au ‘sceeas! substenfa activa. Inleracfunile mecicamentelor, capitol important pentru practic, au fost grupate intrn capitol separat Inleniondim sa redactém Memoratoru In fecare an pentru 2 oferi practcienior informafife privind noile produse, autorizate in vitor, Ct gi modiiedrle care vor apérea In iteraturs,privind produsele Aja. cunoscute. Pentru 2 réspunde cét mai complet necesitaior practcienlor vom fi recunoscatoricolegilor care ne vor transmite observa $! sugesti ‘Ne exprimam speranfa cd lucrarea prezentalé acum va fl un real Instrument de lucru, pentru activitatea curenta, in ullizarea ‘medicamentelor. Esto si unu! din motivele penta care lucrarea este 3 ‘eee —*,er wef@ MEMOMED 2014 ‘Mentorator de Tarancologie TERAPIA CU MEDIGAMENTE - DOMENIU iN CARE SE IMPUN IMPORTANTE $I RAPIDE CORECTURI Prof. dr. Dumitru Dobrescu Universitatea de Medicina si Farmacia Bucuresti, Romania REZUMAT In terapia cu mesicamente, pe plan intemational, de peste dou secole, exista 0 foarte mare anomalie, pe care rimeni 1 0 vede, desi ea aduce pagube uriage sénatati umaniti Este universal folosité matoda teraputie alopata, dar nimeni fu vorbesie de acest fap. In schimb, se foloseste, concrt, Instrumontul metode!, medicamentu alopat, care este obiectul une! stinfe medicale propri, Farmacoiogia(alopat),prodata in toate facie de modicnd. Se folosest gia doua metods terapeutics, homeopatia, fa a se conglientiza ca atare, dar iment nu vorbeste de instrumentul metodei, medicamentul homeopat si nu exist@ ine@, oficial, 0 stinf@ a acestuia, Farmacologia homeopata, care, evident, nu se preda in faculttile de medicina, Autorul, profesor universitar de farmacolagie 51 medic homeopat practician, a descoperit c8 terapia are dous componente, metoda si instrumental el. A descoperit apoi ca existi 0 analogie evidenta intre alopatie gi homeopatie, ambele metode terapoutice bazindu-se pe acelasi tip de instrument, medicamentul. Stinta medicalé a medicamentului este Farmacologia, existenta numal pentru medicamentul alopat, nu si pentru medicamentul homeopat, Din considerente logice rezulta ca ar trebui sa exisie 51 0 Farmacologie homeopata. Autorul a elaborat o Farmacologie homeop: prima carte din lume de acest fel, punand bazele unei noi Stiinfe medicale. Autorul demonstreaza necesitatea existenfei gi introducerii Farmacologiel homeopate, alaturi de Farmacologia alopata, in invatamantul superior medical 1 in practica terapeutica, in ambulator si in spitale, Cuvinie cheie. Alopatie, Homeopatie, Farmacologie alopals, Farmacologie homeopata MEMOMED 2014 13 {entaratr de feriacogie INTRODUCERE ‘Terapia sau terapeutca este ramura medicinli care studieza rijloacele gi metodele de ratament a botor, decinstrumentele ‘i modul de lucru foloste in practic. in cursulistril societati 1 fost folosite multiple gi variate mijoace gi metode de trotament al olior, la inceput exclusiv empiric apoi, in masurd rmereu mai mare, pe baze sliniice. In secolul 21 terapia continué 2 folosi miloacele si metodele cemprce, mai ales In unele zone ale globulul terest sisau Uunele paturi ale populatiel, sub forma aga-ziselor medicini alternative gi complementare, Printre numeroasele miloace si metode cunoscute, o ullizare dominata, in unele zone ale globulu,o are terapia cu medicamente sau farmacoterapia. in ulimit 200 de ani, In acest domeniu, s-au inregistrat progrese ramarcabile dar si erori, acestea din urma ‘datorte unr evolu intémplatoare, uneori fre cunoasterea esentel sau cauzelor unor fenomene, alteori datoriteignorarii acestora, ( eroare importanta este ignorarea faptulu ca farmacoterapia Inseamné, in egala masur, mijloace gi metode de tratament. IMiloacele, instrumenteleindispensabile sunt medicamentele, care ‘rebuie cunoscute sub toale aspectele privind intercelatie lor cu lorganismul, Metodele reprezints modul de ulilizare a medica smentelor, deci farmacoterapia. Aceasta ignorare a determinat existenta unei situafii absurde in domeniu! medicamentulul, pe care atétlumea medi- call gifarmaceutica, dar si popuialia,o suporta ca pe ceva normal ALOPATIA $1 HOMEOPATIA De peste 200 de ani, in farmacoterapie existé doud feluri de medicamente, alopate si homeopate. Ele sunt expresia unor legi ‘ale naturi g sunt singurele metode farmacolerapice care pat exista, potrvit acestor legi (legea Amdt=Schutz, fenomenul hormesis) Alopatia este metoda terapeuticé bazaté pe legea contrarifor ‘1 care foloseste doze ponderale de medicaments. Homeopatia este metoda terapeuticd bazata pe legea simiitudinii si care foloseste doze subponderale, inte alopatie si homeopatic exist © analogie evident. Ambele sunt metode terapeutice. Ambele folosesc ca mijjoc sau instrument, medicament, fra care nu ar putea existaaR, MEMOMED 2014 “lentorator de farmacologie Metoda lerapouticé alopata se practica datorité cunoasteri complexe a medicamentului alopat, studiat de stinta medicala roprie, numité Farmacologie alopata, Metoda terapeuti homeopata se practic8, evident, prin folosirea medicamentului homeopet, dar fara cunoasterea completa a acestuia, pe baza Studiului in cadrul unel gtinte medicale propri, Farmacologia homeopata, care nu exista inca Metoda terapeutica alopata se invaja in toate facuitaile de ‘medicind din lume. Aceasta invatare decurge in mod automat cin Studiul Farmacologiei alopate. in plus, in toate {aril si po plan Intemational existé societal de farmacologie, Paradoxal, nimen, ‘iciodalé nu vorbeste de existen{a metodei terapeutice slopate ‘Nu exista nici o carte cu tilul Alopatie. Nu existd nic o societale, lig, asociajie profesionald a medicilor cu titul alopata. In industria farmaceutica monciala peste 95% din madicamentele produse sunt alopate, tard s8 se vorbeasca de acest fapt. Metoda terapeutica homeopald nu se invala in facultaile de ‘mediciné. Ga este insugité de unii medicl prin cursuri postuniver. sitare, organizate de societajile de profi, dar si de oameni din ‘fara profesiunii medicale. Despre homeopatie se vorbeste ‘cazional,intre medici glisau in r2ndul populatei, de multe or! in Sens nefavorabil, chiar daca persoanele respective nu au. ‘cunostinle minime despre subiect. Jn tume exist tiparite sute de cri de homeopatio, conceputa exclusiv ca metoda terapeuticd, deci ca farmacoterapie si farmacotoxicologe,ignoréndu-se total faptul ca metoda folosesta a instrument medicamentul homeopat §i cd folosirea corecta a ‘acestuia necesité obigalor cunostinte studiate in celelalle ramuri ‘ale farmacologiei, comentate in acest artical. Timp de 200 de ani ‘imeni nu s-a génditc8 ar rebui sé existe o sin a meicamentul homeopat, 0 Farmacologie homeopata, prin analogie cu Farmacologia alopata, care 4 studieze complet _medicamentul homeopat. Find profesor de farmacologie alopata, dar si medic homeopat practician, am descoperit analogia dinire cele dous ‘metode terapeutice, alopatie sihiomeopatie, si am scris prima carte din lume de Farmacologie homeopaté general, in 2007. Desi am ‘ip@rt cartea $i in imbile engleza si trancaza, ea continua sa fe |gnorala. Paradoxel, in lume exista zeci do societal, asocafi de homeopatie, care continua tradiia de a se ocupa exclusiv de metoda terapeutica, ignordnd total necasitatea cunoasteri complete @ medicamentului homeopat si a Farmacologie! homeopate, MEMOMED 2014 6 ‘Mentoraior de farmacologie HOMEOPATIA $I FARMACOLOGIA HOMEOPATA Homeopalia este metoda terapeutc’ bazaté pe medicament rhomeopat, este deci homeoterapie sau farmacoterapie homeopala Fermacologia homeopala este sin|a medicamentului homeopat care studiaz2 Iierelaile acesiuia cu organism, Fenomenele tare exprima aceste interealii sunt multiple si diverse si sunt Studiate stinific in cadrul celor gase ramus constitutive ale Farmacologie, farmacocinetica, farmacodinamia, farmaco- {oxiclogia,farmacoterapia, armacoepidemilogia, sciatic nea on feat ve eee Sm Tecue aera aaa In primut rand, termenul de medicini alternative gi comple rmontare este absurd. Medicina este una singura, este stinia care studiaza structure, funcile si bole organismulu gi tratarea acesiora. Aga zisele medicini alternative 51 complementare sunt, in realitate, metode, tehnici, procedee paramedicale, ompirice, nu au la baza o slinj& medicalé a instrumentull respec. In al dolles rand, homeopati, ca melods terapeutica, se bazeaza pe medicamentul homeopat, care poate fsludiat Stiniic, rin analogie cu medicementul alopat. Homeopatia nu se va putea implini niciodata daca rimane in for incompleti, de homeoterapie. Singura posi alternativd, este Farmacologia homeopata, care va plasa homeopatia in randul stiinfelor medicale. Prin edmiterea Farmacologie! homeopate in réndulstinelor megicale medicina se va intregi cu un enorm bagaj de cunostinje teoretce si cu cresterea evidents a aportului practic la stares de sdnalate a Populaie Cu toate 8 argumentele care sustin existenta Farmacologiei homeopate sunt de o logic’ impecabila, abia dupa gase ani de la6 MEMOMED 2014 ‘Mentorator de farmacorogie aparitie primei c&rjl de Farmacologie homeopaté s-a reusit inroducerea, In premiera intemajionald, a unui curs universitar de Farmacologie homeopata, la Facultalea de Medicina a Universiti Titu Meiorescu din Bucuresti, la 25 februarie 2013, data care va intra in storia medicinil, Este timpul ca toate facultajle ‘de medicind, dar mai ales cele de la Invakimantul de stat, s8 introduc predarea Fermacologiet homeopate, CONSECINTELE FAVORABILE ALE EXISTENTEI FARMACOLOGIE! HOMEOPATE 2) Din punct de vedere al sanataii populaliel = Pentru tratamentul bolilor care se trateazé in prezent cu medicamente alopate = Cresterea ponderii medicatiei stintifice, alopate si hhomeopale, in cadrul ansamblului metodelor terapeutice, inlusiv a celor alternative si complementare, va determina reducerea semnificativa a imbolnavirilor acute si cronice si ameliorarea evidenta a star de sénatate a populate, ia nivel global = Practc, se va produce dublarea numdrulul medicamentelor disponibile = Mulle dintre medicamentale homeopate sunt, comparativ, cegale sau mal eficace decat cele alopate, pentru aceeasi indicalie terapeutics inbolle acute (de ex. ale aparatului respirator, ap. digestv), medicamentele homeopate pot avea ca rezultat final, frecvent, ‘oblinerea vindecari, Astfel va scddea semnificativ incidenta cazutilor de cronicizare gi deci numarul bolnavilor cronic. bolile acute medicamentele homeopate produc, ‘comparatv cu cele alopate, efecte mal rapide, scurtarea perioadel de evolulle §1 a convalescentei. Pentru bolile care necesita lntemarea in spital se va scurta perioada de spitalizare. = Medicamentele homeopate nu produc efecte adverse decat rareori gi atunci mai putin agresive. Inbolie infectioase asocierea medicajelalopate, etiotrope, cu cea hameopata, simptomatic-patogenics, permite abtinerea de efecte terepeutice superioare, scurtarea perioadei de evolule gia Convalescentei, diminuarea complicajilor sia sechelelor. in cazul tuberculozei $i sifiisulul, asocierea medicatie! alopate ‘antimicrobiene cu cea homeopala, care se adreseaza terenulu, ignorat de alopatie, ar putea determina, in céliva ani, eradicarea ‘celor doua boli, rezuitat imposibil de objinut numal cu unul din ‘cole doua tipuri de medicamente, = Pentru multe cazuri de boli cronice ( de ex. reumalismale, ‘asim brongic), medicamentele homeopate, folosite ca tratament de intretinere, permit objinerea de efecte cel putin egale cu MEMOMED 201 ‘Memorator de farmacotogie 7 medicatia alopatd, dar fara efecte adverse gi la costuri mult mai b) Din punct de vedere al costuluiingijilor medicale Medicamentele homeopate au prejuri de cateva ori mal mic! decal cele alopate. Se vor obtine economii substantiale in chelluielle cu medicamente atal pentru populajie cat si pentru societale, 6) Din punct de vedere al cercetarl slinjiice medicale Pin aplicatea in cercetarea farmacologica a legi similtudini la nivel celular $i molecular (lege Dobrescu), se vor descoperi rnumeroase medicamente homeopate nol. Se vor putea trata astfel fmulte boli care in prezent nu au tratament medicamentos sau pentru care acest tratament este nesalisfScalor. 4) Din punct de vedere al medi Medicamentele homeopate nu polueaza mediul ambiant nici in perioada de preparare si nici dupa administrarea la bolnav. Se va produce $i reducerea semnifcativa @ poluarii mediulu intern al borganismelor umane, la scard planetara, Farmacclogia homeopala este, prin natura sa, singura fermacologie ecologica posiblié. Va dispérea patologia medicamentoasa propre alopatial, INSTITUTUL INTERNATIONAL DE FARMACOLOGIE HOMEOPATA ‘Am convingerea c& argumentele pe care le-am adus in acest articol, in favoarea Farmacologiel homeopate, au o logica impecabila si subliniazé necesitatea unor actiuni hotarate, rapide si eficente pentru recunoasterea acestei noi stinje medicale si antrenarea ei la slyjrea sanaiati publice, De aceea consider ca tice atitudine pasiva si, mai réu, orice impotivir, din partes oticarel persoane care, prin pozla profesionala si sociala, ar putea aduce 0 contributie pozitiva Ia promovarea farmacologie! homeopate gi nu o face, poate fi considerala un act de inamic al binelui public, Prin realizarea, in condi optime, a dezideratelor care reios din expunerea problemei analizate, cea mai potrivité cale este {nfinjarea unui Insitt international de Farmacologie hameapata, Inacest scop am intoomit un proiet initial, care poate fimbunatati. ‘Am ajuns la aceasta concluzie tindnd seama de dou considerente. Inprimul and, existenta concreta a Farmacolagiel homeopate va influenta in bine, de 0 maniers semnifcativa, medicina practic din toate farile lumii si va Tmbunatal| sandtates iniregii umanitalw MEMOMED 2014 Memorator de farmacolog Inaldoiea rand, actvitaile care rebuie depuse pentru a aduce farmacologia homeopata la nivelul farmacologiei alopate va necesita eforturi deosebie, in timp, resurse materiale si umane. Pentru a iustra importanta problomei, citez dint scrisoare bo care mia timis-o Christian Boiron, patronul Laboratosrelor Boiron din Frenfa, lider mondial in producjia de medicaments ‘homeopate, dupa ce a cit cartea mea ,Farmacologia homeopata generala’. El insusi este autor al unor apreciate cérti despre omeopatie $i un foarte bun cunoscaitor in materie, ,Cartea dvs, este un monument. Ea va marca destinul medicini si homeopatie! prin forta sa conceptuala, logica sa imparabila, curajul su intelectual si autoritatea sa. Ne-al rasat drumul pentru o suté de ani de munet Institutul de Farmacologie homeopata va avea ca obiectiv prioritar elaborarea Tratatului de Farmacologie homeoapa, primul jn lume de acest fel, Aceasta elaborare a inceput in 2007, prin Conceperea capitolului de Farmacologie homeonala generala, de catre subsemnatul. Cartea a ajuns la ediia a trea a limba romana $1 2 fost tradusa in limbile englezé gi franceza. Am elaborat $i primul capitol din farmacologia speciala, Farmacologia homeopals 2 aparatului respirator. Peniry orice activate vitoare in domeniu ‘este necesar sa fie elaborat Tratatul de Farmacologle homeopalé in intregime. Pentru a pastra analogia alopatie-homeopatie siructura Tratatului va trebui s8 respecte clasificarea ATC a Organizatici Mondiale a Sanalatii pentru medicamentele alopate ‘sipeniru plantele medicinale (ATC index si Herbal ATC inden). In cest sens mai sunt de elaborat inca 10 capitol. In elaborarea Tratatului trebuie sa se foloseascd tot ce s-a scris in domeniul homeopatiel, care reprezinta aspecte de farmacoterapie si farmacoloxicologie. Operatia majord va consta in filtrarea cu discernamént numai a partior labile din aceste materiale, cunoscénd ca aceasté calitale 0 au numal cca 20% din materiale, Materialul prejios care se va objina va trebui completat cu date noi, in mare parte inexistente in prezent, privind aspectele de farmacocinetica, farmacodinamie, farmacoepidemiclogie. ‘Aceste aspecte vor trebui sa faca obiectul cereelatilor unor sect din cadrul Institut in acest fel se va ajunge ca eficienta homeopatiei sé creasca ‘spectacular, alingand cote greu de imaginat, dacd tinem seama de faptul c2, in ciuda lipsurilor majore existente in prezent, homeopatia are o eficienia frecvent egala, uneori superioard alopatci Dupa elaborarea Tratatulul de Farmacologie homeopata se va putes trece la alia etapa, introducerea Farmacologiel homeopate ‘ca dsciplina obligatore in curricula tuturor facultajir de medicina, alaturi de Farmacologia alopats. in acest fl orice medic practcian MEMOMED 201 Mentonator de farmacologio 19 va plea prescle, singure sau asociate att medicamente alopate “Gi tihomeopate in ambietor im spi, singutee ceri penta Sogores mediate! find cele stints BIBLIOGRAFIE 1. Dooreseu D., Faacolosle homeopaté general, Ed inesan, Bucres, 2007 2 Dobra D., General Romeopethie phamacoogy, Ed. Taras Medi, Bucharest, 2008, 3, Dobrescl D., Phamacolegie Homeapathiave Generale, ec Simi, Lyon 2041 {4 Dobrescu ., Farmacclogie homeopatd(eolgicd), Vol. ormacotogia generals, Edie. Edt Universo, Bucures 21 DobrescuD, Medicamantlinsecl*, Memomed, edit 17, Bi, Unveraiar, Bucwre, 2011 6. Jounny 1. Contribution a Fetude de fe abilte des esis, npr, Gerben, Auitac, 1968 patStchnomann & Organdnul medicine, Ea, Excalibur, cir 2008.8 8. WHO Colaboraing Cente for rug Salis Methodology, [ATC Index wth DDD, Oso, 2008 8, WHO Collaboprating Centre for Inlernational Drug Monitoring, Herbal ATE Indes, Uppsala, 2008,20 MEMOMED 2014 ‘Menorator de farmiacotogie UTILIZAREA MEMORATORULUI O carte de genul Memoratorulul trebule si ofere posibiliatea Une! informa satistacstoare, intr-un timp eat mai scurt posibil Consultarea poate fi fcuta In dou’ maniere diferite. 2) Daca ne intereseaza s8 aflam unde gisim informatie privind un anumit medicament cutiim in Indexul alfabetic, ‘care sunt cuprinse tat denumirile comune internationale (D.C.L) cat si cole comerciale (generice sau depuse @). Se aula imediat la pagina indicata, unde se gasesc, deja selectionate si grupate, informatie dorite (farmacocinetica, farmacodinamie, indicat, reaclii adverse, contraindicati recauti, mod de administrare, cai, daze, durata, etc. forme farmaceutice si dozejele corespunzatoare). Descrierea acestora in paragrafe clstincte permite gasirea imediat’ a informal dorte, b) Daca dorim s8 cunoagtem care sunt medicamentele isponibile dintr-0 anumité grup’ farmacologica, cdutm la Cuprins grupa anatomica corespunzatoare, apoi subgrupa $i ‘medicamentele respective. In acest fel, dacé, de exemplu, un boinav nu suport un anumit medicament, avem indicate toate altemativele pentru actiunes farmacologicd dori ©) Pentru utiizarea Index-ulul farmacoterapic se va consulta textul de prezentare a acastuia, Lm, Ina. a MEMOMED 201 ‘Mentorator de farmiacolog PRESCURTARI $1 SEMNE FOLOSITE nerecomandat in perioada algal precaulie In perioada aliptaii aléptare posibila acid dofict de stentie efcit de atenjie, tuiburare hiperreactiva administrare antinlamatoare nesteroidlene aparat interzisd conducerea auto si lucrul ta masini prudent mare la conducerea auto, risc de inca- pactate pprudenja in conducerea auto, risc redus de inca- pacitate capitol contraindicati concentrajie cutie denumires comund international farmacocinetica farmacodinamie flacon ‘grame intramuscular indicat terapeutice intravenos kilogram lichid cefalorahiian microgram (10°F g) miligram (10-3 g)2 MEMOMED 2014 ‘Momionstor de farmacologie minut miltew (10° 1) milgcivaient uma otorinoleringologie medicamente eliberse in fermacit seu drogheri {ara prescripie medicals prejul cu aménuntl in RON) pagina cole oral precauti medicamente eliberate in farmacit pe baz& de prescriplie medicala valabils 6 luni medicamente eliberate in farmacil pe bazé de prescrijie medicala care se reline la farmacie medicamente eliberate in farmacii pe bazé de Feleté cu timbru sec. denumiri comerciale (marca depusa) reachii adverse retard maticamente eliberale in spali cu destinale spacial (spitale, aparatele cispensarelor etc.) rise pentru sarcina categoria X (contraindicatie) rise pentru sarcina categoria C gi D rise pentru sarcina categoria A si B (a se vedea Ghid farmacoterapic pag. 195) subeutanat soluie buvabila solute injectabila solujfe pentru uz inten Inhibitor! selectivi al recaptarii serotoninet unit unital! internayionale medicamente pentru care detinatorii autorizatel de punere pe pialé nu au plait axa de mentinere in vigoare 2 autorizatiei Aol A02 A083 A04 A0S A06 AQ7 A08 A0S A10 Atl Al2 A13 At4 ANG TRACTUL DIGESTIV $I METABOLISM PREPARATE STOMATOLOGICE MEDICAMENTE PENTRU TULBURARI LEGATE DE ACID MEDICAMENTE PENTRU TULBURARI FUNCTIONALE GASTROINTESTINALE ANTIEMETICE $I ANTIGREATA TERAPIA BILIARA $I HEPATICA LAXATIVE ANTIDIAREICE, ANTIINFLAMATOARE/ ANTIINFECTIOASE INTESTINALE MEDICATIA OBEZITATHI, EXCL. PRODUSE DIETETICE DIGESTIVE, INCL. ENZIME ANTIDIABETICE VITAMINE SUPLIMENTE MINERALE TONICE ANABOLICE SISTEMICE ALTE PRODUSE PENTRU TRACTUL DIGESTIV $1 METABOLISM24 MEMOMED 2014 “lemorator de farmacologie A0Q1 —PREPARATE STOMATOLOGICE AOTA PREPARATE STOMATOLOGICE A O1 AA PRODUSE PENTRU PROFILAXIA CARIEL ‘A 01 AB ANTINFECTIOASE $1 ANTISEPTICE PENTRU TRATAMENT ORAL LOCAL A 01 AG coRTICcosTEROZ PENTRU TRATAMENT ORAL LOCAL ‘A Of AD ALTE PREPARATE PENTAU TRATAMENT ORAL LOCAL ‘A 01 AA PRODUSE PENTRU PROFILAXIA CARIEL NATRII FLUORIDUM bore Fein, Absorbiie bund din tubul digestiv, diminuata in prezenja calciului, magnezivlu, sluminiulul. Dupa o daza oral de 40— 100 mgizi, concentrajia serica de flor este 510 mmoll, Fixere predominanta in oase si din, circa jumalate din aport. Difuzeaza in saliva, unghil, par, lapte, traverseaza placenta. Excreie prin ‘urna, mat pulin prin fecsle gi secralia sudorala, Fain. Creste rezistenta la mediul acid a smaifului dentar, favorizeaza remineralizarea, scade producerea plcii dentare. Creste densitatea osului in osteoporoza prin stimulates osteo. blagtilor gi cresleres masei trabeculare, Ind. Prevenirea cartilor dentare la copil sub forma de adjuvant alimentar si mai ales de preparate igionice bucale. Acjiunea topica fa nivelul smaltulul $1 plicii este superioara efectului sistemic, Efecte nesigure la adulfi si la femei insarcinate, nneavand influenja favorabila asupra fetusului, Suplimentarea fluorului nu este necesara In sarcin8. in zonale in care apa de aut contine fluor sub 1 mgil (0 parte Ia un milion = 1 ppm) este Uutlé suplimentarea fluorulu prin fucrinare arificiala Osteoporoza primara si in postmenopauza. In prima cate ore efectele pot i favorable, in 2 doua nu s-a demonstrat con- Vingator reducerea incideni fracturilor vertebrae. MEMOMED 2014 25 ‘Mentorator de farmacologie ‘Raa, Rare, daca se respect concentrate corecte in apa potabila sau dozele orale in administrarea profilactica. In intoxicaii acule japar Ra. locale, ca inal gastrce prin acidul frhidrie format in slomac sau tulburari metabolice $i electrolitice, mai ales hipacalcemie. a. generale: remurdtur, hiperreflectvitate, parestezi tetanio, cconvusil,aritmil cardiace, soc, tulb. respiratorii. Doza toxicd pentru adult este de 1 g, cea lelala de 5-10 g, decesul apairand fn 2-4 ore de Ia ingestie. La copli doza letala 500 mg. In intovicalia cronicé apar cresterea densitatii oaselor, dureri ‘ariculare, mai ales Ia nivelul membrelorinferiaara, calcincarea ligamentelor, tendoanelor, inserfilor musculare. Florozé dentara la copii, in perioada dezvoltarildintlor, cu marmararea smaljlui entar. Rareori coloratia galben-bruna a dinjior, la depasirea sdozelor. ‘Sarcind, aliptare. Nu exist vreun beneficiu pentru dentijia, provizorie sau definitiva @ copiulu, s8 se suplimenteze mama cu fluor, n sarcina si tn alaptare, ind. in regiunle unde conjinutul in Muor in apa potablis este peste 0,3 mall ‘Admin. Oral. Comprimatele se sug sau se mestec in gura, pentru @ favoriza actiunea locala directé asupra smalului dentar, ‘Adminisrare seara. Dozele trebuie stabiie in functie de conti- ‘utul Tn florurd al apel potabile, de floruile provenind din diet de varsta copilor. La un confinut in floruré al apei potabile sub 0.3 ppm, doza zinicd este: pentru copil de 6 luni-3 ani 0,55 mg floruré de sodiu (= 0,25 mg florura); pentru copli de 3-6 ani 44 mg (= 0,5 mg florura); peste 6 ani 2,2 mg floruré de sodiu pe 2i (= 11mg florurd). Le un confinut in florurd al ape} potablle de 0.3-0,7 ppm: nu se administreaz’ floruré de sodiu oral la cop ‘sub 3 ani; 3-6 ani se administreazs 0,25 mg Mor ainic. Peste 6 ‘ani 0,50 mg fluor zilnic. Daca apa potebilé contine peste 0,7 ppm florura, nu se administreaza Norurd de sodiu oral Aplicali locale, dup apartiadinflor, la copii peste 6 ari, sub fomma de cltire a dinjilor, zinc, cu solujie de Rorura de sodiy 0.05% (10 mi), sau sptamanal sau lunar, cu soluie 0,2% (10 mi. Paste de dinfi cu florura de sodi. Aplicarea locala, de care personal specializat, sub forma de lac sau soluiie 2%. Dupa apliatile locale nu se cidtesc din, nu se bea gi nu se mananca el putin 1/4 = 112 ora. Metoda cea mai simpli de proflaxie a carilor const periajul dinilor cu pasta de dinif pentru copil (cu cel mult 500 ppm fluorura) pana la varsta de 6 ani si cu pasta abignuita (cu 1000-1500 ppm fluorurd) la peste 6 ani26 MEMOMED 2014 ‘Mentonator de farmtacologte In osteoporoza postmenopauza, oral, 50-75 mg/zi, asaciata cu calcu gi vitamina D. ‘BZYMAFLUOR © (Novaris, Germania) ‘Compr. 0,25 mg. Cl. x 400, Compr. 11mg. Ct. x 250, A O1 AB ANTIINFECTIOASE $1 ANTISEPTICE PENTRU TRATAMENT ORAL LOCAL (CHLORHEXIDINUM » ore Fein. Absorb redusa din tubul digestiv si prin piel. Fain, Bacteriostatic si bactericid fala de bacteri grampozitive (mai activ) si gramnegative (mai putin activ). Pseudomonas $i Proteus putin sensibil. nib micobacteri, unil fungi si unele Virusur.Inactiv asupra sporitr, Actiune mal mare Ia pH neuttu si slab acid, Ind. Gingiité (efecte fevorabile 60-90%), tuburarl periodontale {a bolnavi cu insufcien|a imunters, pentru favorizarea evolulei \dups tratamente periodontale, prevenirea placi dantare, ingriirea Zilnica a dintior gi gui, igienizarea gurl inaintea interventilor chirurgicale. Utcerafi aftoase. Candidoza oral, Ra. Iritafil locale, modiicarea culorilimbil, dinlor, materalelor slometoiogice protetice, tulburari ale gustului, senzajie de arsura la nivelutlimbi, inlamalia parotidelor. Descuamarea limbil, care poate fi diminuaté prin cluarea solute iniliale (1/1), Prec. Aplcarea localé bucald se face la cel pulin 1/2 oré distant de ullizarea pastelor de din}, ‘Admin. Spalgturi bucale cu 10 mi sol. 0,1-0,2% de 2-3 ori, timp de un minut. Gel, odata pe 2i, dupa ultima masa sau inainte de culcare sau la nevoie, 2 cm gel pe pariuta de din, cu peri) limp de 2 minute, apoi clatie usoara. Oupa 410 séptamani 'pauza fard clorhexidin timp de minim 2-3 saptaméni, © COLGATE PERIOGARD (GABA, Germania) Sol. bucofaringian 0,2% CORSODYL MINT MOUTHWASH Anglia) ‘Apa de gura 0,2 g/100 mil. Fl. 300 mi (Glaxo Smithktine, MEMOMED 2014 a “lentorator de farmacclogie METRONIDAZOL bs METRONIDAZOL CS Ind, Antinfectios pentru cavitatea bucala, ‘GGRINAZOLE © (Septodont, Franja) Pasta. Tub 4,5 9, DIMETROGENE © (Seplodont, Frania) Burete dentar 4,5 mg. Cutie * 2 pungi * 5 plicuri cu un burele. HEXETIDINUM, »ore Fain, Antiseptic, bactercid, 'ungici. Ind. Infecfi locale bucale (angine, amigdalits, feringita, stomatita, afte, glosité, giagivta, parodontopati, alveolité suprainfectata ‘dupa extracil dentare, gingivoragi, micoze bucale si feringiene} Igiena cavitatil bucale in imbolnaviri generale, dezodorizares uti 1. Rar modificarea gustului $i mirosului, dermatit de contact. ‘Admin, Apa de gura, sol. 0,1%. ‘@HEXORAL © (MCNEIL PROD., Marea Brtanie) Spray bucofaringian sol 0,2%. Fl, 40 ml MICONAZOLUM > P.6L Fein, inhibitor al citocromilor CYP2C9 gi CYPSA4 Fain. Antifungic cu specitu larg impotriva specitor Candida (albicans, glabrata, krusei, parapsilosis, tropicalis si pseudo- tropicall) si antibacterian impolriva bacterilor gram-pozitive (Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus si Enysipslothrix insidiosa). Ind. Tratamentul candidozei orofaringiane la pacient ‘compromisi imuno- Ra. dureri abdominale, greaté, discontort oral ind. Administrare concomitent’ de enticoagulante orale, sulfonamide hipoglicemiante, cisaprida, pimoridé, ergotamind, ihidroergoteming Admin, So aplicd un comprimat bucal mucoadezly 0 dat pe zi, pe 0 durata de 7-14 zile, in functie de réspunsul clinic al28 MEMOMED 201 Menionator de farmacotogie pacientulul, Este de preferat aplicarea comprimatului cimineala, Gupa spalarea dintlor, deosrece noaptea, secrefile salivare sunt ‘mai pulin accentuate, LORAMYC poate fi administrat Impreuna cu alimente gi bautur ‘@ LORAMYE 50 mg, comprimate bucale mucoadezive (Catalent Germany Schomdorf GMBH - Germenia) Compr. bucal mucoadeziv 1 flac. PEID x 14 compr. bucale mucoade2ive COMBINATIL bore ‘BD NEOCONES @ (Lab Septodont, Frania} Sulfat neomicina 15.400 ui; Benzocaina § mg. Gon dent Flac * 50. Ind, Tratamentul adjuvant al alveolitelor dupa controlul si curdtirea alveolars, ind. Alergie la componentele preparatulul. Copii sub 12 ani ‘Admin. 1-2 conurl care se insereaza in alvaola dentar’ dupa controll si curajrea acasteia, A Of AG CORTICOSTEROIZ PENTRU TRATAMENT ORAL LOCAL COMBINATIE CRESOPHENE © (Lab Septodont, Franta) Dexametazona 0,171 9%; Timol 5 9%; Paraclorfenol, Camfor. Sol pentru uz dentar. Flac. x 13 ml Ind. Asepsia canalelor radiculare inainte de obturalie, dupa extragerea pulpei dentare gangrenate gi curalare atent8. ind. Copi sub 30 luni. Alergie la componente, Prec. Solulia nu se inghite. Nu se aplicd pe pulpa dentard exces. in caz da contact ‘expusa. Buleta de vaté nu se imbibe ir ‘cu mucoasele, se clatesc cu mult apa ‘Admin. Plasarea in canalul 1 solujie, fara exces. Canalul este obturat provizoriu cu un Pansament etans, noncompresiv. Moga se lasa 3-5 zile MEMOMED 201 29 ‘Mentonitor de farmacotogie @ LEDERDENTAL (Romfarmachim SA Foreign Trade Co, Romania) Demeciocictina; Triamcinolon. Pasta dentard. Tub x § g cu canula PULPOMIXINE ® (Septodont, Franja) Pasta, tub * 5 9, Combinali cu coricosteraiz ROCKLE'S @ (Septodont, Franja) Solutle dentara, Fl. x 13 ml, Combinafi cu coticasteroi ‘SEPTOMIXINE ® (Septodont, Franta) Pasta dentard cu corticosteroizi de uz stomatologie. Tub. 789. A O1 AD ALTE PREPARATE PENTRU TRATAMENT LOCAL ORAL BENZYDAMINUM » ore ‘Ase vedea M 02 AA Fain, Antiinlamator nesteroidian, anestezic usor, dezinfactant local Ind. Local in inftamati ale mucoasei bucale gi feringeli Ra. Senzatie de infepituri, arsuri ale mucoasei bucale, Dacd se absoarbe poate produce Iritalii gastrice, greala, hemaragie Intema, insomnie, lapsus memoriae, efecte aseménatoare cu LSD. La asociere cu alcool produce halucinali cu durala 48 ore, Poate fuilizat in acest scop. Admin. Ap de ura (18 ml solujie) sau spray bucal (4 pompe) cu Sol. 0,15%. nediluat, de 2-3 orizi, sub forma de gargara (20-30 ssecunde) dupa mese. Solutia se poate dllua (15 mi + 15 mi apa), pentru spaiaturi bucale, de 2-3 orilzi. Comprimatele se sug , de 3 ‘fii, maximum 7 zle sau se dizolva penttu a objine apa de gurd. Nu se recomanda la copii sub 6 ani TANTUM © VERDE, LEMON (CSC Pharmaceuticals, Austria) Pastile pentru sup. 3 mg. Cl. 10; 20; 30, Sol. pentru gargarisme, 0,15%. FI, 30 ml; 60 ml; 120 ml; 1160 mi; 1000 ma30 MEMOMED 20 ‘ennorator de farmracooge Pasta de din! mglg. Tub Al 10; 30; 60 9. Spray bucofaringian 0.15%; 0,3%. Fl. 30 ml; 15 mil spray raza, prevlzut cu pompa dozatoare (CHOLINI SALICYLAS Fain, Antitamator nesteroidian, Ind, Stomatit, faringite, gingivite, periodontte Ra, Reagiil alergice, tuse, obstructie nazala, dificultate le Inghitr. ind, Varice esofagiene, ‘Admin. Auli si copii peste 12 ani, 150 mg de 4-6 ori. Copii de (6-12 ani, maximum 4 compr./i. GHOLINEX ® (Glaxo SmithKline, Polonia) Compr. de supt 150 mg. Ct. * 16 DICLOFENACUM »ore GLIMBAX @ (CSC Pharma, Austria) ‘Apa de gua 0,074%, Fl x 200 mi Ind. Contine diclofenac. ratament simplomatic al stérilor de irtaie-intamajie ale cavilati orofaringiene, asociate si cu durere (ée exemplu gingivita, stomatita, faringité, tratamentele slomatologice conservatoare sau extraciile dentare). ‘Admin, Claire sau gargara de 2-3 or pe zi cu 16 mi soluje pentru spélaturi bucale nediluata sau dlluaté in putind apa. ‘COMBINATII CITROLIN @ (Pharco Impex 83, Romania) Gotrimoniu 0,025%; Lidocain’ 0,003% ‘Apa de gura Flacon 120 ml Fain. Cetrimoniu este un antiseptic din grupa detergentilor Cationici, lidocaina un anestezic de suprafala cu laten{é 1-2 ‘minute si durata de actiune 15 minute, >ore ‘Ind, Orofaringite, stomatite, gingivite, ‘Admin. Apa de qura sau gargeré, nediluata, de 2-3 ofl MEMOMED 2014 3t “Mentonaior de farmacologie XYLONOR @ (Lab.Septodont, Franja) Cetrimida 150 mg; lidocaind § 9/100 mi, Solute dentara, Flac. * 36 9 Ind. Anestezic ocala de supratafa pentru adaptarea coroanelor gi punjior dentare, detatraj supra 3! subgingival. Poate modifica testele antidoping Atentionar ‘Admin, Stic local. Un put = 10 mg lidocaina. Se pulverizeaza de fo 2-4 om distan|2, pe o zond de 1 em diametru. Int-o gedin{a ‘maxim 20 doze. ‘CALGEL © (Glaxo Wellcome, Anglia) Lidoeaind 0,33%; Cetilpridinium 0,1%. Gel gingival. Tub 109. Ind, ures produse de crastaraa primilor ding. ‘Admin, Se aplicd circa 7 mm gel pe varful unui deget curat si se maseazé ugor zone afeclalé a gingiel, Cel mult 6 aplcatii, DENTINOX GEL N@ (Dentinox, Germania) Gal gingival, 1.g contindnd: Tincturd Chammomila 160 mg; Lidocaina 3.4 mg; Polidocanol (600) 3.2 mg Tub 109 Ind, Prevenitea durerilor dentare la eruptia dentijel de lapte. ‘Admin. Cu un tampon de vata se aplicd pe gingia dureroas8, de 2-3 otizi 0 cantitale de gel de marimea unui bob de mazare. KAMISTAD @ (Stada Arzneimittel AG, Germania) Gel dentar, 100 9 confindnd: Clorhicrat de lidecaind 2 g; Extrac ichid de mugejel 18,5 9. Tub = 10g. ‘BPANSORAL © (Piere Fabre, Frania) Salicilat de colina 8,7 g; Clorura de cetalconiu 10 mg/100 9. Gel bucofaringien. Tub PE 3g: 15 9: 30 g. Tub PP 3.9; 5g; 129; 18 9;309. CAUSTINERF FARA ARSENIC @ (Lab Septodont, Franta) 100 g pasta dentara conlin ciorhidrat de efedring 1 g, lidocaind 30 g gi anhidrida arsenicd 30 g, Flac. 4,5 g pasta dentara,