110 aPaRArUL viGEsriv INTESTINUL GROS (Intestinum crassum) Este a doua portiune a intestinului; conti- hua intestinul subyire si se deschide la exte- ior prin orificiul anal. Dimensiuni. Intestinul’ gros are in medie~ © lungime de 1,60 m ; diametrul lui este de 7 cm Ja origine si_descreste spre portiunea termi nald la 3—3,5 cm. Prin dimensiuni el se deo- sebeste de intestinul -subjire, care este _mai lung'dar are un diametru mai mie Traiect si diviziune. Intestinul gros incon- Jar, ca o+rama, intestinul subjire. Prin dis- pozitia pe care o urmeazd, el formeaza trei la- uri inegale ale unui patrulater, céruia i se lescritt mai multe segmente, In anatomie intestinul gros se imparte in cec, colon (cu subdiviziunile sale: ascendent trans- vers, descendent, sigmoidian) i rect. Aceasta impartire se face dupa criteriul asezarli topo- grafice, gi a schimbarii de directie.a diferite- Tor sale Segmente, piecum gi dupa” modul de comportare a peritoneului care confer unor segmente mobilitate, iar yaltora dimpotriva xitate Intestinul gros incepe in fosa iliacd. dreap- 1a printr-o portiune dilataté, saculard, situata sub varsarea ileonului, Se numeste-cec si are ‘anevat apendicele vermijorm. Urmeazd a doua portiune, cea mai lung, numita colon, Dispo- ‘ili acestula In cavitatea abdominala reali- zeaz3 un cadru colic, in interiorul céruia se gaseste masa anselor intestinului_mezenterial La inceput ascendent, colonul se coteste sub ficat devenind transversal; apsi la nivelul splinei se coteste din nou si coboara in fosa Hliaca stinga si in fine in pelvis, Sint cele patra portiuni ale colonului: ascendent, transvers, descendent’ si sigmoi- dian. Ultima porfiune a intestipulli gros este rectul, care descinde Ia exterior prin ori ‘cjul anal, fn. stabllirea subdivizivnilor intestinulul gros pot fi uote’ in seama 31 alte erlterit; dezvoltarea onto: Beneticd, activites’ fielologics, aplieagile ehiruni ale Din punct de vedere fistolovic, se semnatéaza pe gplonul, transvers. upto fuceicigeays porte Sescendentd a dvodentlui. un fel do sfincter deseris e Cannon, care ar delimits.colunul dept. — unde fu loc procesele de fermentatie — de colon! sting — lunde se petree procescle de putretactie, ‘Find searna do. alternaren-segmentelor fixe ci cele imgbile, 22 poate {ace 0 impdrjive “anatomo-cht Turgicald a" tatestinulul gros. "Cecil exe de. regal ‘mobil: cologul drept este fix si include aseendentul si treimiey dreapta a transversuluiy urmeaza un seg" ent mobil format” de-eele. doua treiinlstingi ale fransversului: apat_un. segment fix — dat’ de. colo: fal dereondent i iarigie.partiune mobil ul sigmoidian; “wtima-parte = rectal — este din rou fix Plecind de ta practicarea colectomiilor pentru cancer, intestinul gros este impart ia, colon rept 1 colon ‘sting. Aceasta “impariire este utifieata de fap ine seaman de trtorie Yasculare sanguine linfatige si permite efectiarea nel ablati ehi- Furgicale ule, Curative. Ta. cadral_acesteldiviziani, folonul “drest euprinde inteeaga:portiune. de intestis, ros situata la dreapta liniei-de ‘coalescent preduo112 APARATUL DIGESTIVlonul sine cuprinde resol inlestinulut”eron, pind 1a" Jonctuneastgmowdorectal Este irigat Ge ‘arena Meaenteria inferior st Wma se coleteata. in no Sluite mezentericeInferoare. Menlionim deasemenea fantul oi adesea_ se to- tose terme ae colon ents Seon Ines ‘row ‘cecul, colonel propria ais = ford ree ase CONFORMATIA EXTERIOARA Din cele spuse mai sus, reies unele dife- renfe intre intestinul mezenterial gi intestinul gros: 1) intestinul gros este mai seurt; 2) el are un lumen mai larg: 2) are o agezare gio. directie mai fixa. In plus fafa de aceste carac- tere — nu totdeauna suficient de sigure pen tru a le putea diferentia — intestinul gros are unele particularitayi morfologice absolut carac- teristice, care il deosebese de ansele jejun-ileo- nului. Aceste particularitaji sint: teniile mus- culare, haustrele separate prin sanfuri trans- versale si apendicele epiploice Teniile colonului (Taeniae coli) sint_ tre benzi musculare, late de aproximativ 0,5 em, Ble pleaci de la insertia apendicelui vermi- form, se desfasoara de-a lungul cecului $i a colonului si isi pierd individualitatea la nive- Jul rectului, continuindu-se cu stratul museu- lar longitudinal al acestuia. Dintre cele trei, benzi muscularé, una este vizibilé in tot lun- gul intestinului, ‘la nivelul ei nu se inserd nici © formatiune peritoneald si de aceea se nu- meste tenta iberd (Taenia libera). A doua co- respunde insertiei_mezocolonului dorsal _pri- mar (embrionar) gi se numeste tenia mezoco- ied (Taenia mesocolica). A treia da insertia o- mentului mare pe colonul transvers si de a- ceea se numeste tenia omentala (Taenia ‘omen talis). Comportarea si orientarea tenillor va fi deserisa odatd cu prezentarea porjiunilor in- testinului gros, Haustrele colonuluj (taustra coli) sint por fiuni bombate spre exterior, ca nigle hemisfere (latineste haustrum — galeata) ale peretelui in- testinului gros. Ele sint separate prin santuri transversale adinci, care proemina in: lumenul intestinulut sub forma unor cteste falelforme humite- plice semilunare ale colonului (Plicae semilunares coli).. Spre deosebire de intestinul subjire unde numai mucoasa forma acele plice ireulare, in céaul intestinului gron plicaturarea intereseava intgeg peretele sau. Incizurile trans versale se datoresc unor inele de contractie ‘a musculaturii circulare. In. plus, cind se scur- teaza teniile, plicele se adincese si mai ‘mult ‘pre interiorul intestinului, iar haustrele. bom- beazd spre exterior. Sectionarea-teniilor poate duce la disparitia haustrelor. Incizurile trans- versale de la cadavru sint consecinta -contrac INTESTINUE Gitos & 113 tiilor agonice ale musculaturii circulare. La omul viu, plicaturarea nu este permanent, santurile se deplaseaza la suprafata intestinuc lui in decursul migearilor peristaltice (asa nu- mite .curgere a haustrelor') §i poate fi urma- itd sub ecranul radiologic. ° Apendicele epiploice (Appendices epiploicac) — Sint nite ciucuri grasosi, de culoare gal- beni, cu forme diferite.— simpli sau lobulati, sesili sau pediculati, cilindroizi sau aplatizati Sint formati dintr-un invelig peritoneal care confine 0 masa de grsime. Locul lor de in- serfie se afld la nivelul teniilor intestinulut gros. Sint formatiuni caracteristice colonului, litre” hausire, in" spate “dintre intestinal subtire 3 cel_gros sau intreintestin gh peretele abdominal Fie’ ar impiedeca erodarea seroaeel in timpatmiyed= File Intestinuloy gros CONFORMATIA. INTERIOARA. Colonul presints o disportte tnversi:conformatiet ex ferioare, Tenile proemina sub forma nor fis longitudinale. ‘Houstrelor le corespund iste ungi sau ceiule, iar santurior transversale le CSrespund pilcele semtunare cae’ separa ees iutete ‘ Amaginea radiologcs. Intestinul gros este vidibi a examentl radiologic simplu fumot pe acele_portun! are contin gaze. fn mod” ably nuit se examineaza Inst prin optcfierea 1a “ee oralat dupa ingeraredunel suspensit raUd © apaRaTuL-piGéstIV EX 4 Fig. 195) Imaginea radio Tt ital pi a dioopace, sau_ prin administrarea ‘Uunei clisme baritate. Se objine imaginea funetionala a in- testinului gros, de la cec (inclusiv apendicele ¥ermiform) pina la ampula rectala, Se observa astfel: forma generala, traiectul si dimensiu- nile sale; se distinge conturul siu'caracteristic, haustrat (ca smochinele pe 0 sfoard) si ise ur” mareste dinamica; se poate evidentia st rel Prin examenul eadioiogic se poste urmri_pro- gresiuiea “confiautului intestinntal. gros. 31 formarea folulut fecal Aparitia substantet-radioopace in’ ee se face la 58 ‘ore dupa ingerarea el? 1a T—8 ore ‘@junge’ in’ colonul transvers, care este insé “complet tumplut dupa 10—12"orey tar dupé 18—20" ore entule Sia hartatd se sgaseste’ tn colonul descendent. La 24 e ore ea a progresat pind in sigmoid, de unde" ur- meara si fie eliminaté STRUCTURA Peretele intestifului gros este mai subtire decit al intestinulul mezenterial; este constituit, tot din patru tunici caractéristice eanalului ali- mentar. Rectul are o structura mai deosebita decit celelalte parti ale intestinului gros si va fi prezentat mai detaliat odata cu studiul sau’ ‘Tunica seroasi (Tunica serosa) este repre- zentatd la nivelul cecului, colonulut gi a primei Portiunt a rectului de.citre.peritoneu; la ni- . elul ultimet portiuni”a rectului avem o ad- ventifie. Dedesubt, peritoneul este dublat de © patura subtire de fesut,conjunctiv lax, este stratul subseros (Tela subserosa). Peritoneul se comporta in moti diferit in functie de segmen- tl de intestin gros la care ne referim. Aceste Particularitati Vor fi relevate la studiul seg- mentelor respective. Tunica musculari (Tunica muscularis) este constituita tot din * dowd straturi_museulare. Stratul extern are fibrele longitudinale (Stra- tum longitudinale), grupate in cele trei tenii; intre tenii se gasese si alte fibre longitudinale, insa ele sint extrem de rare si subjiri, Stratul intern este continu, uniform si ate fibrele dis- puse circular (Strattim cireulare) S.au descris citeva ingroyiri ale museulatuei ¢ culare, un fel de sfinctere, mat mult funeqionaie’decit inelut"transvers Cantoit-Boshor, inelul unghilul spe: ie Pays, inelul sigivoidian Moutier la stitial colo fului descendent, Existenta Tor este foarte. discuta- bia . Museulatura peretelui asigurd motiitatea intest tutu grote Tn general, mgctite sine ent, confa- {ol intestinal ‘pareurge’lntesUnul gros intro perioadé elativ. unga ‘de tmp, ceeace ii contera. int prinmul Hind un rol, de rezervor. In portigned iifiall. (cee, colon ascendent ‘si iranswers) ‘se ‘ever migetr de Toc in toe, sub forma unce inete} simltan se. pro- dice 3 seirtarea tenlllor. Aceste. migear\ favorizeaza fabsorbliaapei din. contigutul intestinal $0 explick Mobiitatea ‘desenulut plicetor.semilunare "si a. ha- UGSirelor 1a ‘mivelul.colonulul sau observatrrgcdi Peristaliice Nente si slabe, cu scurtaci si alvnget al olonuluy transvers, care ‘sub ecranul radiologic ‘mana eu migedrie’ une} armoniel. ‘Undele perisiatiee ‘au aceleagi earactere ‘cu cele aie. intesinnuh sub- ttre Periodic, de 2—3 ori pe 2i, se destigoana miscdrt peristatice yin masa, care transport continutul Be ‘mare dislang2 Unda peristaltiea porneste de 3 fhexura hepatied, trece peste teansvers 41 descendent, Yansportind. intreg conginutul pina in siemold, unde Hdepostteaza, Unis autori descriu. miséari antiperistatice fonete carasteristice pentru intestinul gros; acesteasint ins ~ contestate de al (cel putin la 0m) Stratul submucos (Tela submucosa) are turd obignuita. Ea confine vase sanguine ifatice, fornajiunt nervoase, precum $1 f0- licult limfatici solitar ‘Tunica mucoasi(Tunica mucosa) e mai grow. sd decit cea a intestinului subjire. Are culoarea albicioasi-cenusie. Nu are nici plice circulare, nici vilozitapi intestinale, Cind intestinul gros e gol, mucoasa formeazi o serie de cute nere- gulate care insa nu sint permanente; ele dispar Ja intestinul plin si sint, datofate contractiei fi- hrelar musculare circulare, Mucoasa are mie merosi foliculi limjatici solitari (mai mari decit cei din intestinul subjire); placile Peyer lip- ese, Ca structurd, mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric cu *numeroase glande de tip Lieberkihn (Glan- dulae intestinales) i dintr-un corion cu infiltratii limfoide. Bpitellul de suprafat ¢ format cu prédoiminanta din celle ‘mucoase ealtettarme (prode Iucusul de lubrifiere, alunecare) se. mal gasese c= Tite absorbante (pentru absorbya ape) st des tut de numeroase celule endocrine (argenta: fine). Aparatul glandular este reprezentat prin glan- dete lut Lieberkunn — aumerosse, adincl, amificate gi lipste de celule Paneth; a ins nume- ouse celule.ealleiforme, care se-inmulfese tot mai ‘ult spre segmentul terjninal al intestinlvi gros.INTESTINUL GROS © 115 1, Secor sl ely ara 4 Seta es Eta age lca yi pe een spa) 7, Stereo ‘Biemcatas Snir i Hal -°'F Sate Ser Sirsa Musculara mucoaset este slab dezvottata * Cortonul, ogat “in. celule, confine folicwll im foiai tari solitarl, care depigese mucosa 3 Dé ‘und in submucoasa subjacenta "Absorbtia digestiva. este terminata in mod. nor mat afune! cind chimul ajunge in cee En nivelol"moconentertinulol grow se a soarbe apa, nateiul sh unele substanje minerale, pre= cm sib serie de witamine, indore cele care Tau ragtere prin gotivitatea baclertlor din colon. (vitae Iminele din geubul 3 1K). In colon se nal pot a sorbi gi canttalt mai reduse de glucozay ciel Sina GLalte Substanfe nutetive (pe Seeasta Proprietate se bee teazk administrarea clismaetor nutritive yr medicaments fase). Ch wemare a absosbtiet “opel are are td mai, ales in-cee $i colon ascendent, jal putin! ih cel transvers — continuttl intestinal Ih mareste trepe tat consistenta, si ajunge in colonul. sigmoidian, “A- festa are fol de rezervor “Alci sint depocitate Tate Fille fecale; ele nu teve in tect deci in. momental eteciss In. intestinul gros se petree gi provese .chimice, biologics, de’ fermentatie si putrefactic. Procesil de fermentajle ‘se. petrece, ih’ portiunea. sa, Greaptd consid’ in “degradarea resturilor de_glucide’ sub a fines floret bacteriene. Produgii sezultatl au o_¥ uetie acias. Tn portsunea sting a intestimalal eres fu Toc provese de putrefactic. Sub acfiunea nor bay wilt se face degradarea resturilor de. proteine.nedic berate ° , : In mod normal, intre cele dowd procese biotogice joctermentatie si putretactie — “se pastreara um ech Libru. Tn snumite’imprejurari pataiogice acest echt Ibu poate ti modificat, Anatomie aplica. fotestinul gros poate prezenta g.gerle de atectiunt. Dintre acesten ‘amintim iteva Colita este inflamatia IuiDiareon este Stare, pate: logicd ce se earacterizeasi prin, scaune’ freevente 9 lichide “(peristaltica ereseutd). ‘Stared invetsa, sind Scaunul survine cu dificultate, Ia intervale neregulate, ‘Al Tung! deel cele. normale “se mutnegte sonst ajle. La nivelu) intestinulul, gros se" poate: Tocalven fubereuloca si se pot deavolta tumor (Concent color nului este. destut “de ‘freevent), Megasotonat este 0 dilatate anormala a: colonulit, Megacolonut, congents tat sau boala lui, Hirsehsprung este eauzat de aplazl Plexi) mienterie. Dolicocolonut consta in slungires: normala’aintestinul gros.