Professional Documents
Culture Documents
Cuprins
Introducere
...5
...5
...17
...29
...36
...47
...47
...63
...82
...93
...93
...98
...105
...129
Introducere
Amenajarile
hidroenergetice
de
mica
putere
(microhidrocentrale)
scarilor de pesti este realizat prin metoda elementelor finite, pentru caracteristicile
pamantului reprezentate prin modelele Winkler si Pasternak.
Priza de apa poate fi amplasata pe unul din maluri sau poate sa fie de tip
priza de fund sau tiroleza. In material se prezinta calculul prizelor cu fereastra de
captare amplasata in mal.
11 X 1 1 p 0
22 X 2 2 p 0
(1.1)
33 X 3 3 p 0
Eforturile in sectiunea curenta a conductei sunt:
m1=1; m2= -y = -rcos; m3= x = rsin
(1.2)
m12
1 r d 2r
, in care ds rd
ds
EI
EI
0 EI
2
11
m22
ds
EI
0
22
r 2 cos 2 rd r 3
EI
EI
2
cos d
0
r3
EI
1 cos 2
d
2
0
r 3
r3 1
sin
2
EI 2 4
EI
0
s
m2
33 3 ds
0 EI
r 2 sin 2 rd r 3
EI
EI
r3
sin
0
EI
2
r 1
r 3
sin
2
EI 2 4
EI
0
3
1 cos 2
d
2
0
(1.3)
M p m1ds
1 p
EI
2 p
M p rd
EI
M p m 2 ds
EI
r
EI
M p r cos rd
EI
d
r2
EI
(1.4)
cos d
X1
X2
1 p
11
2 p
22
1
2
(1.5)
cos d
(1.6)
N=Np+n1X1+n2X2= Np+X2cos
Cazuri de incarcare
a) Incarcare verticala concentrata la cheia boltii (si reactiune concentrata)
a.1. Diagrama de moment din incarcare
Mp
P
P
x r sin
2
2
1 p
2r
2r P
2Pr 2
Pr 2
2 Pr 2
M
d
d
r
sin
cos
cos
cos
0
p
0
2 EI
EI 0
EI 0 2
EI
EI
X1
X1
1
2 1 P
Pr
Pr
Pr
M pd
r sin d
sin cos 0 ; sau
2 0
2 0 2
2 0
2
1 p
11
2Pr 2
Pr
EI
2r
EI
(1.7)
X2 0
Pr P
1 sin
r sin Pr
2
2
(1.8)
M=0,318 Pr
M mo
2
1 sin 1
ds
Pr
r sin rd
EI
EI 0
2 2
0
Pr 3 1
Pr 3 1
1
1 1
2
sin
sin
cos
sin
2
EI 0
2 0
22 4
0
EI
3
Pr 2 1
EI 2 2
P 0,149
PDm3
Pr 3
0,0186
EI
EI
(1.9)
Et 3
EI
3
3
12 Dm Dm
(1.10)
fo P
, in care
l
(1.11)
) 10 5
Dm
(1.12)
10
(1.13)
P
, sau
Dm
(1.14)
P=2,68SNDm
(1.15)
P
l
(1.13)
SN 0,3725
P
Dm l
(1.14)
P=2,68SNDm
(1.15)
11
px 2
pr 2 sin 2
2
2
(1.16)
Termenii liberi devin(conform relatiilor (4)) :
1 p
2r
2r
M pd
EI 0
EI
p 2 2
2 pr 3 1
r sin d
(1 cos 2)d
2
2 EI 0 2
pr
pr 3
[ sin 2]0
2 EI
2 EI
2 p 0 (diagramele M p si m 2 sunt simetrice respectiv
12
(1.17)
X1
1
2 1 p 2
pr 2
pr 2
pr 2
2
2
M
d
sin
sin
cos2
0
p
2 0
2 0 2
2 0
4
4
sau
pr3
1 p
pr 2
X1
2EI
2r
11
4
EI
X2 0
(1.18)
M M p 1 X 1
1 2 2
1
pr 2
pr 2
pr sin pr 2
(1 2sin 2 )
cos 2
2
4
4
4
(1.19)
pentru diagrama de momente:
=0
=/4 M/4= 0
=/2 M/2= -0,25 pr2
=
M=0,25 pr2
1
mo r sin
2
13
Mmo
2 1
p
ds
EI
4 2 EI
0
2
2
pr (1 2 sin ) r sin rd
0
pr 4 2
1 pr 4
4 EI 3
6 EI
(1.20)
in care M si mo au fost explicitati iar ds=rd
b.3. Diagrama de moment din incarcare distribuita considerand reactiunea
terenului concentrata (sprijinire pe generatoarea inferioara)
x
1
pr 2 sin 2
2
2
(1.21)
14
r
EI
M pd
0
2r
EI
/ 2
2r
/ 2 M p 2 d EI
M p1d
3 / 2
1
2 pr
2
/ 2 pr (sin 2 )d 2 EI
/ 2
1 2 2
pr sin d
2
1
2 pr 3
(1 cos 2)d
2
EI
2r
EI
pr
2 pr
pr
2 pr 3
/ 2
cos
(1 )
sin 20
2 EI
EI
2 / 2
4 EI
EI
4
3
(sin 2 ) d
/ 2
pr 3
pr 3
(2 )
1, 215
4 EI
EI
(1.23)
2 p
r2
EI
2 / 2
2r
EI
M p cos d
0
2r 2
EI
2
1 2 2
2r
pr sin cos d
2
EI
/ 2
M p1 cos d
/2
p2
cos d
1
1 pr 4
1 pr 4
2
(sin
)
cos
0
pr
2
3 EI
3 EI
/ 2
X2
1 p
11
2 p
22
1, 215
pr 3
EI 0,193 pr 2
2r
EI
1 pr 4
1
3 EI3
pr 0,106 pr
r
3
EI
(1.24)
1 2 2
1
pr sin 0,193 pr 2 r cos
pr
2
3
sin 2 1
pr (
cos 0,193)
2
3
(1.25)
15
Mmo
2
ds
EI
0 EI
p
2
EI
/2
pr 2 (
sin 2 1
1
cos 0,193) r sin rd
2
3
2
pr 4
1
1
pr
r
rd
(sin
cos
0,693)
sin
0,
233
EI
3
2
/ 2
2
16
(1.27)
[bar]
(1.28)
[bar]
FS D
(1.29)
in care
Pc - clasa de presiune a conductei [bar-atm-daN/cm2] (este presiunea maxima
interioara admisa de tipul de conducta)
HDB - tensiunea admisibila in peretii conductei in sens circumferential [daN/cm2]
(hydrostatic design basis)
HDB - deformatia admisibila [cm/cm] in sens circumferential
FS - factor de siguranta (minim 1,8)
t - grosime perete conducta
D diametru mediu al conductei; D= ID+t
ID - diametru interior al conductei (nominal-pentru conducte PAFSIN)
EH - modulul de elasticitate circumferential (inelar-hoop) al conductei
Conducte PEHD calcul conform standard romanesc I22
Pc
2 HDS
[MPa]
SDR 1
Clasificarea mrcilor de
(PEID)
PE 100
PE 80
PE 63
PE 40
PE 32
(1.30)
Rezistena
minim
echivalent (MRS) (MPa)
10,0
8,0
6,3
4,0
3,2
Rezistena hidrostatic de
proiectare (HDS) (MPa)
8,0
6,3
5
3,2
2,5
17
2 t p Dm
Daca introducem un factor de siguranta obtinem
p
2t
FS Dm
(1.31)
2E t
FS Dm
(1.32)
D
1) si cum D/t=SDR (raport dimensional standard) obtinem:
t
2HDS=p(SDR-1) si in final
p=2HDS/(SDR-1)
(1.33)
b. Presiunea de lucru Pw
Clasa de presiune Pc trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie
PcPw
18
c. Suprapresiunea Ps
Trebuie indeplinita urmatoarea conditie:
Pc
Pw Ps
, [AWWA M45] in care
1, 4
(1.34)
2L
c
L=lungimea conductei
c = viteza de propagare a undei (celeritatea)
D
1 C1
Et
1425
E D
1 apa
Econd t
(1.35)
c V
g
19
(1.36)
2L
V
gTi
(1.37)
( DL Pv PL ) K x
, in care
D 149 PS 61.000M s
(1.38)
57,5 kN
- presiunea de contact
0,625Mpa
american
preia
incarcarile
verticale
0,171m
corespunzatoare
60 kN
- dimensiunea amprentei
70x20 cm
0,428 Mpa
PL
M p PI f
L1 L2
[N/m2] in care
(1.39)
P
20
20 cm
70
L1
=2
0
70 cm
cm
+f
L2
+f
0c m
=7
EI 106
[kPa]
0,149(r / 2)3
[AWWA M45]
(1.40)
[mm4/mm]
Et 3
EI
3 [N/m2] la tuburi PAFSIN si [kN/m2] la tuburi PVC
3
12 Dm Dm
(1.41)
fo P
, in care
l
(1.42)
Dm3
P , in care
EI
(1.43)
l t3
12
(1.44)
Daca notam Io = t3/12 este momentul de inertie al sectiunii prin inel de
0,0186
Dm3 P
EI o l
(1.45)
24
Dm3 12 P
P
0,0186
3
Et
l
SN l
(1.46)
P
l
(1.47)
) 10 5
Dm
12 Dm
P
Et 3l
Et 3
P 1,612 Dm l
3
12 Dm
P=1,612Dm lSN
Daca admitem deplasarea de 5% rezulta:
P=2,688Dm lSN
25
PS
EI 106
EI 106
si transformand in SI de unitati [N, m] obtinem
Dm 3 0, 0186 Dm3
0,149( )
2
PS
EI
1
SN (relatie aproximativa)
3
0, 0186 Dm 0, 0186
26
(1.48)
Exemplu de calcul
Diametru
900mm
Presiune de lucru
800kPa
Suprapresiune
Acoperire cu pamant
-maxim
2,5m
-minim
1,2m
60 kN
10 at (1000kPa)
Rezistenta nominala PS
250 kPa
Rigiditatea nominala
Diametru exterior
924mm
12 mm
12,5 Gpa
HDB
0,0065 mm/mm
5%
69 Mpa
18 Mpa
-Greutate specifica
17,8 KN/m3
-Unghi de frecare
30+0,2n
1,05
D+0,25H m
Se vor calcula:
- Deformatia verticala a conductei sub incarcari (pamant de umplutura +
autovehicul)
- Rigiditatea nominala (SN)
27
D 149 PS 61.000 M s
DL=1,05
Kx=0,1
Ms=18 Mpa
PS=250 Kpa
Celelalte marimi se calculeaza
Pv=CTh
Pentru gasirea CT avem nevoie de k=tg2(45o-30/2)=0,33, H=h=1,6m, B=1,3m,
H/B=1,23
=tg30o=0,577
k =0,192, rezulta din grafic CT=0,78
Pv=0,7817,81,6=22,214 kN/m2=22.214 N/m2
PL
M p PI f
L1 L2
Mp=1,2
P=60 kN (sarcina pe rotile duble la convoiul de calcul A30)
If =1+0,33[(2,44-h)/2,44]=1+0,33[(2,44-1,6)/2,44]=1,11
L1=20cm+fh=0,20+1,11,60=1,96m
L2=70cm+fh=2,46m
PL
=0,0035 (0,35%)
D
149 250 61.000 18
Et 3
12,5 109 0,0123
=2372 N/m2
12 Dm3
12 0,9123
T= F1
T= F2
D P sin
2
2
Forta (centrifuga in coturi ) datorata curgerii apei (dinamica)
Q 2
2sin
2
2
D
g
4
29
Q2
sin
F2 2 F sin 2
2
2
g A
Semnificatia notatiilor:
P=Pw+Ps presiunea pe conducta compusa din presiunea de lucru Pw (statica) si
suprapresiunea din lovitura de berbec Ps
este unghiul (ascutit) dintre conducte
Q este debitul conductei
D este diametrul interior al conductei
[kPa]
48
72
144
sand (nisip)
192
287
431
Inaltimea blocului de acoraj HB trebuie sa fie mai mica decat jumatate din
adancimea transeei :
HBh/2
31
33
Mmax =pl 8
T max =0,5pl
34
M
a
W
in care
( De3 Di3 )
pl 2
W
M
32
8
Starea limita de exploatare
5ql 4
384 EI
35
b
zo
Hcr=2zo
Htg 2 (45o )
2
2c tg (45o )
2
2c tg (45o )
1
2c
2 2c
zo
tg (45o )
2
tg 2 (45o )
tg (45o )
2
2
zo
2c
36
l2
sprait
l2
l2
l2
filate
dulap orizontal
l1
l1
38
Figura 1.20
Notatiile din figura sunt:
39
q pa b
(1.48)
unde:
qll2
Md
8
(1.50)
ql2l
M
8 2 R ic
W bd
6
(1.51)
40
in care
W- modulul de rezistenta al sectiunii dulapului;
d- grosimea dulapului;
Rci-rezistenta de calcul a lemnului la incovoiere
Calculul filatelor
Se realizeaza ca pentru grinzi simplu rezemate avand
ca
q f pa l1
(1.52)
q f l22
Mf
8
(1.53)
Mf Mf
2 R ci
Wf ef
6
(1.54)
N pa l1l2
(1.55)
'
N
R cc
A
(1.56)
unde:
A- sectiunea spraitului;
1 0,8
pentru 75
100
unde
(1.57)
3100
pentru >75
2
(1.57)
lf
i
d 4 / 64 d
I
,
A
d 2 / 4
4
i=0,25d
in care
d=diametrul spraitului.
Pentru verificarea la strivire in lungul fibrelor la contactul spraitfilata se foloseste relatia:
''
N
R sc
A
(1.58)
42
specii
43
3
-greutatea volumica in stare naturala =17,8 kN/ m
30
In concluzie
incarcarea
pe
metru
q p b 9, 64 0, 20 1,9 kN/m .
44
liniar
de
dulap
este
Daca
0,5428kNm=5428 daNcm
8
8
se
considera
grosimea
unui
dulap
d=5cm
bd 2
83,3 cm3
6
M 5428
ef
Obs: Pentru cazul de fata s-a utilizat lemn de esenta rasinoasa calitatea aIII-a.
In concluzie dimensiunile unui dulap sunt :
-sectiune: 20 x 5 cm 2
-lungime:2,0 m
Calculul filatelor
Filatele fiind amplasate la o distant interax l1 1,5m , incarcarea pe metru
liniar de filata este:
Daca
se
considera
sectiunea
unei
filate
de
10 x 10 cm 2 W 166, 6 cm3
ef
M 18125
ef
M 18125
63 daN/cm 2 R ci 87 daN/cm 2
W
288
45
N1 p l1 l2 9, 64 1,5 1 14,5 kN
Se considera spraituri realizate din bile cu diametrul =10 cm.
A
d 2
78,5 cm 2
4
I
r4
r
A
4 r 2 2
2
(coeficient de zveltete)
lf 116
46,4 75 1 0,8
0,82
i 2,5
100
'ef
N1
1450
50
2.50
1.50
50
le
hr
To
hr
hr
Vo
2g
Albie naturala
Prag deversor
Bazin
disipator
Rizberma
Prag disipator
V
2g
se
clasifica in:
- praguri deversoare cu profil practic (dreptunghiular, trapezoidal);
Cea mai des folosita sectiune de prag este pragul cu profil practic
cu muchii rotunjite si taluz aval de 3/2, mai jos prezentat:
48
Praguri frontale
Praguri poligonale
Praguri oblice
anrocamente
gabioane
beton monolit
d1
d2
Fig.2.5.Tipuri de fundatie la praguri
Prag
deversor
hc
hc
hav
z'
Bazin disipator
Prag
de disipare
Risberma
Prag
de disipare
Risberma
Prag
de disipare
Risberma
Prag
deversor
hc
hav
hc
Bazin disipator
Prag
deversor
Bazin disipator
hav
d
hc
hc
aceste puncte, sau va fi determinate pe baza calculelor de infiltratie prin metode din
literatura;
- actiunea seismica va fi evaluata tinand seama de: NP 076-2013 Normativ de
proiectare, executie si evaluarea sigurantei la actiuni seismice a lucrarilor
hidrotehnice din frontul barat
Principalele actiuni ce trebuie luate in considerare la verificarea stabilitatii
pragurilor de fund sunt urmatoarele
Actiuni normate
-actiuni
-greutatea proprie
permanente (P)
-actiuni temporare
(T)
-actiuni
exceptionale (accidentale)
(E)
53
Gruparea actiunilor
Conform NP 130-2013 actiunile se grupeaza in:
-grupare fundamentala;
-grupare speciala.
Gruparea fundamentala va cuprinde actiunile permanente si pe cele
variabile in timp, dar cu o frecventa mare.
Gruparea speciala va cuprinde in afara actiunilor din gruparea
fundamentala, pe cele exceptionale, cu o frecventa unica, cum ar fi: seismul,
solicitarile din perioada de executie, sau datorate degradarii unor parti ale
constructiei (afuierea patului, dislocari datorate curentilor etc.).
La evaluarea actiunilor pentru diversele grupari, se va tine seama de
nivelurile posibile ale apei, care sa conduca la situatiile cele mai deformabile de
incarcare.
Verificarea sigurantei constructiei
Calculul se face cu metoda de calcul la stare limita ultima.
Calculul se va desfasura in doua ipoteze.
In ipoteza 1 de calcul se iau in calcul actiunile din gruparea fundamentala
P C V
i i
(2.1)
i i
s fie mai mici dect rezistenele de calcul n seciune (in cazul verificarii la starea
limita de rezistenta) respectiv mai mici decat efectul fortelor care asigura
stabilitatea structurii (in cazul verificarii la starea limita de stabilitate a pozitiei.
n relaia de mai sus simbolul "+" nseamn "n combinaie cu" sau "efectul
combinat al".
Pi - este efectul pe structur al aciunii permanente i, luat cu valoarea sa
caracteristic.
Ci - efectul pe structur al aciunii temporare cvasipermanente i, luat cu valoarea
sa caracteristic;
Vi - efectul pe structur al aciunii temporare variabile i, luat cu valoarea sa
caracteristic;
54
P C
i
d
i
Vi E1
(2.2)
unde:
E1 - este valoarea caracteristic a aciunii seismice ce corespunde intervalului
mediu de recuren, IMR adoptat de cod (IMR = 225 ani conform P100-2013);
In fig. 2.7 este prezentata schema cu incarcarile pragului de fund. Notatiile
in schema sunt urmatoarele:
55
h'
Eam
Eav
Epp
d'
Epa
S
MO
Fv
p2
p1
f FV
f=0,3
gruparea fundamentala
F
V
Gp
F
H
Ci
G p Ci Ci V V 0,95 G p 1 S
Ci V V 1, 2 ( E pa E pp ) 1 Eav 1 Eam
forte tip C coef 1,2
unde:
FSl este factorul de stabilitate la alunecare
FV sunt fortele verticale
56
tip C coef 1
tip V
M
M
s
r
gruparea fundamentala
in care
FSr este factorul de stabilitate la rasturnare (in jurul piciorului aval)
Mr este suma momentelor fortelor ce produc rasturnarea
Ms este suma momentelor fortelor ce mentin stabilitatea
c). Verificarea presiunilor pe talpa de fundare
p1,2
F M
V
gruparea fundamentala
FV a fost definit mai sus
Mo este suma momentelor tuturor fortelor fata de centrul de greutate al
sectiunii de contact intre prag si teren
W = modulul de rezistenta. al sectiunii de contact intre deversor si
teren
p M oGp C M oC V M oV
57
Tipuri de incarcari:
- permanente P
greutatile penelor G1, G2, G3
- temporare cvasipermanente C
subpresiunile (presiunile apei din porii pamantului) U1, U2, U3
- presiunea hidrostatica amonte la nivelul de verificare V1
Delimitarea penelor(blocurilor) amonte si aval de deversor se face dupa un
unghi de 450+/2 (vezi figura)
Se obtin astfel:
pana 1 in amonte si pana 2 in aval care sunt alcatuite din aluviuni. Blocul (pana) 2
este deversorul.
Se figureaza fortele care actioneaza pe fiecare pana(bloc) punandu-se in
evidenta componentele dupa directiile paralela si perpendiculara cu suprafata de
alunecare a penei.
Se scriu ecuatiile de echilibru ale fortelor pe doua directii pentru fiecare
pana.
Echilibrul fortelor pe directia perpendiculara pe suprafata de alunecare:
Tr N itg i ci Li
Factorul de stabilitate este:
FSi
Tr N i tg i ci Li
Ti
Ti
59
(2.3)
Exemplu de calcul
Blocul 1
1 = - (45o+/2); cos (45o+5o)=0,642; sin (45o+5o)= 0,766; d=3,8m; h=1,3m
tg 1
cos 1 sin 1
FS
0,176
0
(102,85 41,39)( 0,766) 4,96
[(102,85 41,39) 0,642 158,7]
1
1
145
0,176
0,642 ( 0,766)
1
[(G1 V1 ) cos i U1 ]
Blocul 2
2=0; L2=5m
G2 =greutatea deversorului din beton (pe ml )
G2= bSb = 249,25=222 kN/m
V2=0
U2=0,5(h+d+d)L2=0,510(1,3+3,8+1,5) 5=165 kN/m
HS2=1/2(1.3+1)/2H0.3H)=0.5101,150,3=1,7 kN/m
HD2=0
tg2 = f =(coeficient de frecare intre beton si argila tare 2=24o)
( P1 P 2 )
(G2 U 2 )
tg 2
c
0, 268
50
H s cos 2 2 L2 (222 165)
1,7 1 5
FS
FS
1
1 =
1
1
263,5
61
Blocul 3
3
(45o+/2)
cos
(45o+5o)=0,642;
sin
(45o+5o)=0,766;
d=1,5m;
Li
HSi
HDi
Vi
Gi
Ui
Pi-1-Pi
-50
4.96
41
102
158
- 145
1,7
222
165
263.5
50
1.96
16
14
22
Total
140,5
(-) cedare
(+) stabilitate
Pentru FS = 1 structura are stabilitate (Pi-1-Pi)=140,5>0
62
Rc, d Rb ,d Rs , d
Rb ,k
b1
Rs , k
s1
Ab qb , k
b1
U qs ,ki li
s1
(2.5)
unde:
Rb,d
Rs,d
Rb,k
Rs,k
pilotului
b1
s1
Ab
li
qb,k
Rc, d Rb ,d Rs , d
Rb ,k
b2
Rs , k
s2
Ab qb , k
b2
U qs ,ki li
s2
(2.6)
in care:
Rb,d ; Rs,d ; Rb,k ; Rs,k ; Ab ; U ; qs,ki conform a);
b2 = coeficient al conditiilor de lucru, care depinde de tehnologia de
betonare a pilotului, dat in tab. 7 din NP 123;
s2 =coeficient al conditiilor de lucru care depinde de modul de executie a
pilotului, dat in tabelul 8 din NP 123.
Valoarea caracteristic a presiunii pe baz, qb;k, se determin, dup caz, astfel:
- Pentru piloii de ndesare executai prin batere sau vibropresare, valorile sunt date
n tabelul 5 (NP)
- Pentru piloii de dislocuire care reazem cu baza pe pmnturi coezive, cu
condiia asigurrii ptrunderii bazei pilotului n stratul respectiv pe o adncime
egal cu cel puin diametrul pilotului sau al bulbului:
qb ,k N c cu , d d ,1 D
unde:
Nc
cu;d
d;1
qb ,k ( d db N d ,1Dc N q )
unde:
coeficient determinat n funcie de gradul de ndesare ID al pmntului de la baza
pilotului, dat n tabelul 10 din NP 123
d
d;1
N , N q
terenul natural
Dc db daca D d b
Dc D daca D< d b
unde este coeficient n funcie de gradul de ndesare ID al pmntului de la baza
pilotului, dat in tabelul 7
OBSERVAIE
Cnd deasupra stratului de pmnt necoeziv n care ptrunde baza pilotului
se afl un strat de umplutur recent, necompactat sau de pmnt coeziv plastic
moale sau plastic curgtor, sau un strat de turb, fia D se consider doar
adncimea pe care ptrunde pilotul n stratul portant, iar la expresia qb,k definit
mai sus se adaug termenul d;2 h unde d;2 este valoarea de calcul a greutii
volumice a stratului slab si h este grosimea acestuia.
65
Rt , d
U qs ,ki li
(2.7)
m s1
Pentru piloti executati pe loc valoarea de calcul a rezistentei ultime la tractiune este
Rt , d
U qs ,ki li
(2.8)
m s2
66
l0
4d
avand IC 0, 5
3d
2d
F
1.5d
Rtr ,k
2 M cap
(2.9)
l0
Rtr ,k
M cap
(2.10)
l0
67
Rtr ,d
Rtr ,k
tr
(kN)
(2.11)
n p int reg
N 1 2 , dar nu mai putin de 4.
R
68
N G r,p
np
(2.12)
(kN)
N G r ,p
np
Mx y
n
yi2
i 1
My x
n
x 2i
(kN)
(2.13)
i 1
in care:
69
Incarcarea orizontala
Solocitarea transversala efectiva in orice pilot vertical al unei fundatii cu
radier jos produsa de o incarcare orizontala , Hor, se determina cu relatia
simplificata:
For
H or
np
(2.14)
Fc R cg
(2.15)
unde:
Fc-solicitarea efectiva maxima de compresiune;
R cg m u R c,d (kN)
(2.16)
in care:
Rc,d -capacitatea portanta a pilotului izolat,in kN;
70
Valorile coeficientului m u
r/r0
1.8
1.6
1.4
1.2
1.0
0.8
mu
1.00
0.95
0.9
0.85
0.8
0.7
0.6
unde:
r- distanta minima intre fetele alaturate (lumina) ale pilotilor invecinati, in
metri;
r0 raza de influenta a pilotului izolat, in planul varfului, in metri;
r0 li tgi
i
4
Fmin 0
(2.17)
unde:
Fmin R t ,d
(2.18)
71
Exemplu de calcul
Dimensionare fundatie pe piloti pentru parametrii:
incarcarea verticala
Q = 3000 kN/m
momentul incovoietor
M = 900 kNm /m
forta taietoare
T =220 kN/m
L pilot = 14m
Stratificatia terenului este cea mai jos:
I
0-lm
umplutura
3
I=17kN/ m ;
argila
II
l-3m
III
3m-9m
praf argilos
IV
9m- 50 m
a) piloti prefabricati
Calculul capacitatii portante a pilotului izolat la solicitari axiale
Rc, d
Ab qb , k
b1
U qs ,ki li
s1
b1=1
s1=1
Ab
li
qb,k
72
Strat
Strat
Adancimea
IC
li [m]
qs,ki
qs,ki li qb,k
2
[kN/m ]
[kN/m]
33,75
16,8
II
2,75
0,7
III
0,28 2
10
III
0,28 2
6,5
13
III
0,28 2
7,6
15,2
IV
10
65
130
IV
12
67,8
135,6
IV
14
70,6
141,2
IV
15,75
1,5
73,2
109,8
li=14
[kN/m2]
4000
qski
li=571,6
= 1290 kN
1
1
1, 2 1,5
3000 5
np
Q 1 2
1, 2 1,5 1 2 =(14-17)+(1-2)=15-19 piloti
R cd
1290
Se aleg 15 piloti.
73
Alcatuirea fundatiei
7.60
615
35
1,36
5.00
35
1.36
35
615
59
35
1.17
35
1.17
35
1.17
35
1.17
74
35
59
0,00
2.75
4.00
6.00
-3,00
8.00
10.00
-5,00
12.00
14.00
-7,00
15.75
-9,00
-11,00
-13,00
-15,00
-16,50
75
A P
u
EA
L
k u
EA
EA
u , obtinem k
, in care k este rigiditatea axiala a pilotului
L
L
P
u
76
My
u1
P1
P2
P2
P1
x2 x2
x1
x1
unghiul)
xi - este distanta de la axul pilotului i la axa de simetrie a radierului
77
Px
i i
k x x M
k x M
i
2
i
Pi
xi
2
i
, sau inlocuind k
P
xi
M y xi
2
i
Daca pe radier actioneaza si forta verticala Q atunci forta totala din pilotul
i este:
Pi
Q M y xi
Si
Q M xi
np np 2
xi
1
Q=30005=15.000 kN
np=15 piloti
M=9005= 4. 500kNm
x1=x2=x3=-3,04 m
x4=x5=x6=-1,52 m
x7=x8=x9=0
x10=x11=x12=1,52m
78
x13=x14=x15=3,04m
xi2=61,522 +63,042+30=69,3
S1 S 2 S3
15000 4500 3, 04
802kN
15
69,3
S 4 S5 S6
901 kN
15
69, 3
S 7 S8 S9
15000 4500 0
1000 kN
15
69,3
15000 4500 1, 52
1098 kN
15
69,3
15000 4500 3, 04
1197 kN
15
69,3
79
b) piloti executati pe loc prin forare si betonare (foraj sub apa cu tubaj
recuperat)
Rc ,d
Ab qb ,k
b2
U qs ,ki li
s2
d=60 cm
Ab=d2/4=0,28 m2
U=d=1,88m
b2 = coef. al conditiilor de lucru, care depinde de tehnologia de betonare a
pilotului, dat in tab. 8(NP 123)
s2 =coef. al conditiilor de lucru care depinde de modul de executie a
pilotului, dat in tabelul 9(NP 123)
b2 = 1,3 (pamant necoeziv, betonare sub apa fara injectie la baza)
s2 = 1,9 (pamant coeziv in jurul pilotului, tubaj recuperabil)
qskili = 571,6 (la fel ca la pilotii prefabricati-piloti de aceiasi lungime)
qb ,k ( d db N d ,1Dc N q )
unde:
=0,4 (indesare medie) coeficient determinat n funcie de gradul de ndesare ID al
pmntului de la baza pilotului, dat n tabelul 10(NP 123)
d = 17 kN/m3 ;valoarea de calcul a greutii volumice a pmntului de sub baza
pilotului
d;1 =18 kN/m3 ;media ponderat, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul
ale greutilor volumice ale straturilor strbtute de pilot
db =0,6m
N,=24,4; Nq =45,5
Dc d b daca D db
Dc D daca D< db
80
unde =15 (nisip indesare medie) este coeficient n funcie de gradul de ndesare ID
al pmntului de la baza pilotului, dat in tabelul 7
D=16,5m (adancimea bazei pilotului masurata de la terenul natural)
Dc=db=150,6= 9 m
=1222 kN
1,3
1,9
np=15 piloti
Se observa ca obtinem acelasi numar de piloti chiar daca ca sectiunea
pilotului circular este mai mare decat dublul sectiunii pilotului cu sectiune patrata.
Diferenta provine din metoda de executie. Pilotii de indesare sunt mai eficienti
decat pilotii de dislocuire.
81
83
84
Figura 2.14 Romania-Zonarea valorior de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag cu IMR
=225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 ani
a SEE
Perioada de revenire(ani)
ag conform P100
de
85
este
neconservativa
datorita
neconsiderarii
amplificarii
unde
2
2
pz max H 0,875 K C ,OBE a H 2 0,583K C ,OBE a H 2
3
3
87
Tr N itg i ci Li
Factorul de stabilitate este:
FSi
Tr N i tg i ci Li
Ti
Ti
89
Exemplificare
Blocul 1
1 = - (45o+/2)
G1 greutatea penei 1 calculata cu greutatea volumetrica a pamantului neimersat in
apa p(imersarea este cuantificata de forta U)
V1=hL1cos 1
U1=0,5(2h+d)L1
SG1= aOBEG1/g
HS1=SG1
90
HD1=0
tg 1
c
H S1 sin 1 (G1 V1 )sin 1 1 L1
FS1
FS
tg 1
cos 1 sin 1
FS
Blocul 2
2=0
G2 =greutatea deversorului din beton (pe ml )
V2=0
U2=0,5(h+d+d)L2
SG2= aOBEG2/g
HS2=Eda +SG2
deversorului)
HD2=0
tg2 = f =(coeficient de frecare intre beton si argila tare 2=24o)
( P1 P 2 )
(G2 U 2 )
tg 2
c
H S 2 2 L2
FS
FS
1
Blocul 3
3 = + (45o+/2)
G3 greutatea penei 3 cu greutatea volumetrica a pamantului imersat in apa p
V3=0
U3=0,5dL3
SG3= aOBEG3/g
HS2=SG3
HD2=0
( P2 P 3 )
tg 3
c
H S 3 sin 3 G3 sin 3 3 L1
FS
FS
tg 3
cos 3 sin 3
FS
91
Li
HSi
HDi
Vi
Gi
Ui
Pi-1-Pi
1
2
3
Total
(-) cedare
(+) stabilitate
Gruparea incarcarilor conform NP 130 - 2013
Gruparea speciala este urmatoarea: (verificarea prin metoda penelor
Ed Pi Ci id Vi E1 , in care
Ed este valoarea de calcul a efectului aciunilor ce conduc la pierderea echilibrului
Pi sunt actiunile permanente (Gi)
Ci sunt actiunile temporare cvasipermanente (HSi ; HDi ; Vi ; Ui )
Vi sunt actiunile temporare variabile (daca am considera nivelul apei peste creasta
deversorului aceasta ar fi actiune tip V, dar ipoteza de simultaneitate cu actiunea
seismica nu este rezonabila)
E1 este actiunea exceptionala predominanta (seismica) -in unele cazuri nivelul
exceptional al apei ar putea fi actiunea exceptionala semnificativa
92
tailwater
94
htot
1
h
Dimensionarea bazinelor
Scarile de pesti sunt in general realizate din beton sau piatra naturala.
Peretii transversali pot fi din lemn sau beton armat prefabricat. Dimensionarea
bazinelor se face astfel incat pestii in urcare sa aiba spatiu suficient de miscare,
viteza apei sa fie suficient de mica si turbulenta adecvata. Aceste conditii se
indeplinesc prin limitarea cantitatii de energie hidraulica disipata. O cantitate de
150W/m3 este considerata limita acceptabila pentru majoritatea speciilor de pesti.
Pentru salmonide se accepta o limita de 200W/m3.
95
Dimensiunea bazinului
[m]
Calcul hidraulic
Parametrii de dimensionare sunt:
-viteza apei sa nu depaseasca 2 m/s
- debitul de calcul
-energia hidraulica disipata sa nu depaseasca 150(200) W/m3
Viteza cu care circula apa intre doua bazine este data de relatia
v 2 g h
96
0,385
hQ
in care
bhm (lb d )
Q=Qs+Qa
perete
tranversal
profilat
c
a
curent
principal
lb
s
a
deflector
99
Calculul hidraulic
Urmatoarele caracteristici trebuie monitorizate (determinate) :
- adancimea apei
- viteza apei in fante
- debitul
-energia disipata
Adancime apei in fanta trebuie sa fie mai mare decat adancimea critica
(adica regimul de curgere sa fie de tip lent nu rapid) :
Q2
gs 2
htot
1
h
100
vs 2 g h
2
r s 2 gh03 / 2 unde
3
r f (hu / h0 )
Coeficientul r se obtine din graficul urmator:
hQ
in care
bhm (lb d )
0,122
0,37 [m]
g 0,17 2
2
Q r s 2 g ho3/ 2
3
2
0, 49 0,17 2 9,81 0,643 / 2 0,125 [mc/s]
3
g hQ
1000 9,81 0,14 0,12
=192 [(kgm2/s3)/m3]=[W/m3]
bhm (lb d )
1,5 0,57(1,1 0,1)
htot
2,10
1
1 15 1 14 bazine
h
0,14
1,50
1,10
64
51
37,20
35,10
1.50
40
50
1.35
70
Figura 3.8. Vedere in plan sectiune longitudinala si transversala prin scara de pesti
104
E p ( B / 2)3
1 b2 E p ( B / 2)3
10
1 2p Eb
4I
Eb h3
I=0,33 m4
Eb = 30 GPa (beton C25/30)
Ep = 25 MPa (argila nisipoasa)
b = 0,2
p = 0,35
105
KG
2
12 (1 b2 ) E p L B
1 2p
Eb 2h 2h
L
B
B = 2,60m; latimea fundatiei
12 I
1,15 m
B
=2,88
KR
V M
A
Wx
M
Wy
in care
107
K d q
(3.1)
unde:
[K] = matricea de rigiditate a grinzii
{d} = vectorul deplasarilor
{q} = vectorul incarcarilor
Relevanta relatiei (3.1) este data de faptul ca orice modificare a
comportarii(structurii) grinzii poate fi exprimata prin modificarea matricii [K]
In modelul Winkler (fig.3.9) comportarea grinzii la incovoiere este data de
ecuatia(3.2)
incarcare q
Grinda (E, I)
x
Resorturi Winkler (p=kww)
EI
d 4 w( x)
p ( x ) q ( x)
dx 4
(3.2)
p ( x ) kw w( x)
kw = coefficientul Winkler
E = modul de elasticitate
I = moment de inertie al sectiunii grinzii
Rezolvarea ecuatiei (3.2) prin FEM este exprimata prin relatia (3.3)
K K d q
e
(3.3)
108
2;
2
l
l2
l3
l
2
3
2
3
3x
2x
x
x
; N4 x 2 .
N3 x 2 3
l
l
l
l
N1 x 1
(3.4)
EI 6l
Ke 3
l 12
6l
6l 12 6l
4l 2 6l 2l 2
6l 12 6l
2l 2 6l 4l 2
156 22l
2
k wl 22l 4l
K
w
420 54 13l
13l 3l 2
(3.5)
13l
13l 3l 2
156 22l
22l 4l 2
54
(3.6)
d 4 w( x)
d 2 w( x)
p
(
x
)
g
q( x)
dx 4
x2
(3.7)
K K
e
K g d q
(3.8)
2
g 3l 4l
K g
30l 36 3l
2
3l l
36 3l
3l l 2
36 3l
3l 4l 2
(3.9)
Introducerea celui de-al doilea parametru pentru pamant (modulul de forfecare) are
ca efect cresterea aparenta a rigiditatii grinzii (cresterea termenilor matricii de
rigiditate)
109
incarcare q
Grinda (E, I)
Strat de forfecare (g)
x
Resorturi Winkler (p=k ww)
y
K41
EI
K21
K23
EI
1.0
K11
kw
1.0
K31
K13
kw
K33
y
K22
K43
y
K24
1.0
K42
EI
K12
K32
l
1.0
EI
x
K34 x
K14
kw
K44
kw
110
k l 0 0 0 0
K w w 0 0 1 0
2
0 0 0 0
(3.10)
Aceasta expresie este sugerata direct de schema de calcul din fig 4 in care
se poate observa ca numai elementele K11 si K33 ale matricii de rigiditate au valori
diferite de zero. (un element Kij al matricii de rigiditate este forta generalizata care
se dezvolta pe directia i atunci cand pe directia j este impusa o deplasare sau rotire
unitara).
y
y
K41
EI
K21
K23
EI
1.0
1.0
K31
K11
K13
y
K22
kw
kwl/2
K43
kwl/2
K33
y
K24
1.0
K42
EI
K12
K32
l
1.0
EI
x
K34 x
K14
kwl/2
K44
kwl/2
simpla. Termenul din ecuatie care considera forfecarea pamantului contine derivata
a doua a deformatiei grinzii (d2w/dx2). Pentru calculul matricii de rigiditate care
exprima forfecarea pamantului [Kg] in cazul rezemarii grinzii numai in noduri, se
vor folosi functii de forma similare celor pentru calculul matricii [Kw]
Relatia (3.10) pentru [Kw] rezulta din calcul prin rezolvarea cu procedeul
Galerkin a ecuatiei diferentiale (3.7)
Avand in vedere ca expresia:
we(x) = N1(x)w1+N2(x)1+N3(x)w2+N4(x)2 (3.11)
este o solutie aproximativa a ecuatiei diferentiale (3.7) va rezulta un reziduu
( x) EI
d 4 we ( x )
d 2 we ( x)
g
kwe ( x) q( x) 0
dx 4
x2
(3.12)
in care k=kw1 considerand grinda de latime unitara sau k=kwB pentru o grinda de
latime B
Cu acest reziduu se construiesc functionalele reziduurilor ponderate cu
ponderea functiile de forma:
l
i Ni x x, t dx EI N i x
d 4 we ( x)
d 2 we ( x )
dx
g
N
(
x
)
dx
i
dx 4
dx 2
0
(3.13)
k N i x we ( x)dx N i ( x )q ( x )dx 0
N
4 ( x)
l
112
N 2 N N N N N N
1 2
1 3
1 4
1
2
l N N
N 2 N 2 N3 N2 N 4
2 1
dx
Sw k
2
0 N N
N N
N3 N3 N 4
3 1 3 2
N 4 N1 N 4 N 2 N 4 N 3 N 4
(3.15)
N1 ( x )
N 3 ( x)
1, x
l
2
l
0, x l
2
0, x
1,
l
2
l
xl
2
N 2 ( x ) 0, x 0, l
N 4 ( x ) 0, x 0, l
(3.16)
2 0 0 0
0 0 0 0
Kw k
l
0 0
0
2
0 0 0 0
Am
obtinut
in
(3.17)
acest
fel
aceiasi
matrice
de
rigiditate
pentru
d 3 we
dw
Qg e
3
dx
dx
113
g N i' x
d 2 we
dw
d 2w
N i '( x) EI
EI
N
''(
x
)
dx gN i ( x ) e
i
2
2
dx
dx 0
dx
0
l
dwe
dw
dx N i x Q ( x) gN i ( x ) e
0
dx
dx
l
Ni ( x) M ( x) 0 EI
N i'' ( x)
(3.18)
d 2 we
dw
dx gNi ( x) e
2
dx
dx
g N i' x
dwe
dx
dx
Din expresia (3.18) din ultimul termen obtinem matricea de rigiditate care
exprima efectul de forfecare din pamant
N1' ( x )
l
l
l
N 2' ( x) '
dwe ( x )
'
'
'
dx
0
0
0 N 3 ( x)
'
N 4 ( x)
(3.19)
Mai departe expresia matricii de rigiditate devine
2
l N' N'
N 2'
2 1
K g g
'
'
'
'
0 N N N N
3 1 3 2
' ' ' '
N 4 N1 N 4 N 2
2
'
'
'
N 4 N3 N 4
(3.20)
x
x
N1 ( x, t ) 1 , N 2 ( x) 0, N 3 ( x) , N 4 ( x) 0
l
l
114
(3.21)
Obtinem
2 0 1 0
kl 0 0 0 0
K w 1 0 2 0
6
0 0 0 0
1
g 0
K g
l 1
(3.22)
0 1 0
0 0 0
0 1 0
0 0 0
(3.23)
incarcare q
Grinda (E, I)
Strat de forfecare (g)
x
Resorturi Winkler (p=kww)
K D Q
Prin partitionarea matricilor K; D si Q prin care se separa deplasarile dupa gradele
de libertate libere (2 si 4) de gradele de libertate cu rezemari elastice (1 si 3)
K nn
K
rn
K nr Dn Qn Rn
K rr Dr Qr Rr
(3.24)
K nn Dn K nr Dr Qn Rn
(3.25)
K rn Dn K rr Dr Qr Rr
1
w1
Dn ; Dr sunt subvectiorii deplasarilor
2
w2
l2
l
2
12
Qn q 2
Qr q sunt subvectorii incarcarii
l
l
12
2
R 0
R
l d
Rn 2 ;
Rr 1 k 1 k * Dr sunt reactiunile pe directia
2 d3
R4 0
R3
116
1
K rr I )1 (Qr K rn Dn )
*
k
(3.26)
1 1
( K rr I ) 1 (Qr K rn Dn ) Qn
k* k*
K nn Dn K nr
1 1
1 1
( * K rr I )1 Qr K nr * ( * K rr I ) 1 K rn Dn Qn
*
k k
k k
[ K nn K nr
1 1
1 1
( * K rr I ) 1 K rn ]Dn Qn K nr * ( * K rr I ) 1 Qr
*
k k
k k
(3.27)
in care
1 1
( K rr I )1 K rn ;
k* k*
1 1
Qn* Qn K nr * ( * K rr I ) 1 Qr
k k
*
K nn K nr
K nn
(3.28)
k 0, 65
12
Ep B4
Ep
(3.29)
Eb I b B(1 p2 )
117
k 0, 6512
25 2, 64
25
5,949 MN/m3=5949 kN/m3
2
30000 0,33 2, 6(1 0,35 )
k km
Ep
(3.30)
(1 2p )
k 0, 24
25000
= 899 kN/m3
7, 6(1 0,352 )
Coeficientul de pat al terenului dupa Bowles care simplifica relatia Vesi este:
Ep
(3.31)
B(1 2p )
Ep
2(1 p )
in care
118
K Ke K w K g
in care
Ke
Kw
1.507 10
5
1.5 10
1.507 10
1.5 10
1.507 10
1.5 10
1.5 10
1.99 10
4
1.507 10 1.5 10
5
1.5 10
9.95 10
5
4
5
9.95 10
5
1.5 10
6
1.99 10
5
1.5 10
5
6
5
5
3.208 10
1.161 10
1.896 10 8.707 10
4
5
5
5
3.957 10
1.896 10
1.143 10 3.208 10
5
5
5
6
1.896 10 8.707 10 3.208 10 1.161 10
5
1.143 10
3.208 10
119
3.957 10
1.896 10
Kg
4
3
4
3
6.388 10 2.407 10 1.597 10
2.407 10
3
3
3
3
1.452 10 2.407 10 1.452 10 2.407 10
4
3
4
3
2.407 10 1.597 10 2.407 10 6.388 10
3
1.452 10
1.452 10
2.407 10
2.407 10
5
6
4
5
4.732 10 3.215 10 3.719 10
1.083 10
4
4
5
5
2.305 10 3.719 10 1.309 10 4.732 10
4
5
5
6
3.719 10 1.083 10 4.732 10 3.215 10
5
1.309 10
4.732 10
2.305 10
3.719 10
K D q
(3.32)
in care matricea K este definita mai sus iar vectorul deplasarilor este
w1
D 1 iar vectorul fortelor nodale dezvoltat de incarcarea uniform distribuita
w2
2
q este
ql
2
2
ql
q 12
ql
2
2
ql
12
KP
K22 K24
Knn
K42 K44
K21 K23
Knr
K41 K43
K12 K14
Krn
K32 K34
K11 K13
Krr
K31 K33
KP
5
6
4
5
1.083 10 3.215 10 3.719 10 4.732 10
5
4
5
4
4.732 10 3.719 10 1.309 10
2.305 10
4
5
4
5
3.719 10 4.732 10 2.305 10
1.309 10
6
3.215 10
1.083 10
4.732 10
3.719 10
Krn
Knr
3.719 104 4.732 105
Krr
121
Qn q
12
2 Qr q
l
12
l
2
cu valorile
2.244 103
Qn
2.244 103
676.6
Qr 676.6
*
Utilizand relatiile (3.27) in care Knn K nn
si Qn Qn* obtinem
1 1
Krr I
Knn Knn Knr
kD kD
Knn
Krn
1 1
Qn Qn Knr
Krr I
kD kD
Qr
0.513
0.513
Qn
Qn
1.069 10 7
7
1.069 10
Dn
radiani. Conventia de semne este cea din fig. 3.14 (sensul din figura este pentru
valori pozitive)
Calculul sagetilor (vectorul Dr )
Dr
1
l
Rr in care Rr se obtine cu relatia (3.26) iar k * kw B
*
k
2
122
676.872
676.872
Valorile sunt in kN
4.398 10 3
Dr
4.398 10 3
1.069 10
4.398 10
4.398 10
1.069 10
w1
1
w2
2
T1
M1
T2
M2
K D QR
T1
M1
T2
M2
0.2
0.514
0.514
0.2
QR q
l
2
2
12
l
2
2
12
676.6
3
Q 2.244 10
R
676.6
2.244 10
2 2,487
2
l
l2
l3
l
2
3
2
3
3x
2x
x
x
N3 x 2 3 =0,5
; N 4 x 2 2, 487
l
l
l
l
N1 x 1
N1
N2 N3 N4
4.397 10 3
[m]
K Ke Kw
in care
124
Ke
Kw
1.507 10
1.5 10
1.507 10 1.5 10
1.507 10
1.5 10
1.5 10
1.507 10
5
1.99 10
1.5 10
9.95 10
1.5 10
5
4
5
9.95 10
5
1.5 10
6
1.99 10
5
1.5 10
5
6
5
5
3.208 10
1.161 10
1.896 10 8.707 10
4
5
5
5
3.957 10
1.896 10
1.143 10 3.208 10
5
5
5
6
1.896 10 8.707 10 3.208 10 1.161 10
5
1.143 10
3.208 10
3.957 10
1.896 10
5
6
4
5
4.708 10 3.151 10 3.959 10
1.243 10
4
4
5
5
2.45 10
3.959 10 1.294 10 4.708 10
4
5
5
6
3.959 10 1.243 10 4.708 10 3.151 10
5
1.294 10
4.708 10
2.45 10
3.959 10
K D q
Pentru rezolvare trebuie inlaturata singularitatea matricii K prin impunerea
conditiilor de rezemare. Se separa necunoscutele independente (rotirile) de
necunoscutele cu dependenta elastica (sagetile) prin partitionarea matricii de
rigiditate si a vectorilor deplasarilor nodale si fortelor nodale
125
K nr Dn Qn Rn
K rr Dr Qr Rr
KP
cu valorile
KP
5
6
4
5
1.243 10 3.151 10 3.959 10 4.708 10
5
4
5
4
4.708 10 3.959 10 1.294 10
2.45 10
4
5
4
5
3.959 10 4.708 10 2.45 10
1.294 10
6
3.151 10
1.243 10
4.708 10
3.959 10
si submatricile
3.151 106 1.243 105
4.708 105 3.959 104
Knr
5
6
3.959 104 4.708 105
1.243 10 3.151 10
Knn
Krn
Krr
3.959 104 4.708 105
2.45 104 1.294 105
*
Utilizand relatiile (3.27) in care Knn K nn
si Qn Qn* obtinem
1 1
Knn Knn Knr
Krr I
kD kD
Knn
1.608 106 3.111 106
Krn
1 1
Qn Qn Knr
Krr I
kD kD
Qr
126
0.216
0.216
Qn
Qn
4.581 10 8
8
4.581 10
Dn
Dr
676.574
676.574
4.396 10 3
3
4.396 10
Dr
4.396 10
4.581 10
4.396 10
4.581 10
w1
1
w2
2
T1
M1
T2
M2
K D QR
T1
M1
T2
M2
0.037
0.029
0.037
0.029
N1
N2 N3 N4
127
8
4,581 10
w N D 0,5 2, 487 0,5 2,487
3
4,396 10
8
4,581 10
w
4.396 10 3
[m]
128
tipul prizei;
129
Prize de suprafa
Prizele da suprafa se adopt n cazul variaiilor mici de nivel in bieful
amonte i alimenteaz derivaii cu nivel liber: canale, galerii etc. Acest tip de priz
se amplaseaz, de regul, pe malul concav al biefului amonte.
Condiiile de dimensionare ale prizelor de suprafa sunt urmatoarele:
viteza brut prin seciunea de intrare: 0,5 - 0,8 m/s;
presiune de calcul la nfundarea grtarului: 3 m coloana de apa;
nclinarea grtarelor fa de orizontal: 60 90.
n mod obligatoriu prizele au o deschidere de decantare si spalare, care va
asigura urmtoarele funciuni;
asigur reinerea aluviunilor grosiere; va asigura depunerea particulelor mai
mari de 1 mm, in proporie de 90%;
permite evacuarea periodic in bieful aval a depozitului de aluviuni, prin
splare cu nivel liber; deschiderea de splare (buzunarul de spalare) se realizeaz
astfel: cu avanpil obinuit, cu pil necat, cu avanpil cu stavil de spalare
amonte.
130
4
5
3
6
x
7
8
Sectiunea X - X
2
8
6
1
132
Prize de adncime
Prizele de adancime sau prizele de mare presiune asigur captarea apei i
introducerea ei n aduciunile sub presiune sau uneori direct n conductele forate ale
centralelor hidroelectrice. Acest tip de priz se caracterizeaz prin amplasarea sa la
o adncime relativ mare fa de nivelul normal de retenie i asigur funcionarea la
parametrii nominali la variaii mari ale nivelului lacului.
n funcie de poziia prizei n ansamblul lucrrilor de captare, se disting
urmtoarele tipuri: prize n versani sau prize de mal; prize n corpul barajului i
prize turn (independente)
Viteza bruta prin gratar, in functie de tipui prizei, va fi:
La priza la care accesul de prevede la intervale mai mari de un an, prin
golirea totala a lacului: 0,15 0,25 m/s ;
La prize la care accesul se prevede anual : 0,20 0,50 m/s ;
La prize cu masini sau dispozitive mecanice de curatat : 0,50 1,00 m/s;
Presiunea de calcul din nfundarea grtarului, n funcie de tipul prizei, vor fi:
la prize cu acces la intervale mai mari de un an: 9 m coloana de apa ;
la prize cu acces anual: 6 m coloana de apa ;
la prize cu maini sau dispozitive mecanice de curat: 3 m coloana de apa ;
Inclinarea gratarului va fi de 90o 60o , in functie de tipul prizei,
prevederea sau nu a masinii de curatat etc.
La amplasarea pe verticala a gratarului partea lui superioara va fi
obligatoriu la 0,5 1,0 m sub cota miniuma de exploatare, iar partea inferioara la
minim 2,0 m peste nivelul maxim previzibil al depunerilor din perioada de
exploatare sau peste nivelul necesar evacuarii debitului afluent, cu asigurarea de 5
% prin golirea de fund.
La prizele cu dispozitive mecanice de curatat la nivelul platformei de lucru,
se vor prevedea platforme de evacuare i depozitare a materialelor . scoase de pe
grtare, precum i amenajri i instalaii de ridicat pentru accesul personalului la
grtar.
Este obligatorie prevederea de dispozitive de msurat nivelul apei n
amonte i aval de grtar.
133
134
y
2
3
x
Plan
Sectiunea x - x
g
2
135
136
a) Lungimea gratarului:
-
Solutia de fundare a pragului de captare se stabileste prin calcul tehnicoeconomic comparativ, din urmatoarele variante:
Incastrarea in roca de baza, prin pinteni de minimum 1,50 m adancime;
Fundarea pe aluviuni si protejarea spre aval a pragului, prin disipator de
energie;
Pragurile de captare fundate pe roca de baza vor fi prevazute cu
aruncatoare spre aval, fixate astfel:
Cota aval (de decolare a lamei) : 0,0 0,50 m peste roca de baza;
Raza: 2,50 x h ( contractat)
Digurile de inchidere in versanti se executa astfel:
Tipul: din materiale locale cu ecran de etansare din beton incastrat in roca de
baza pana la cota 0,00 a pragului;
Cota maxima: +25 cm peste nivelul lamei deversate, corespunzatoare unui
debit, cu asigurarea data de clasa de importanta a captarii (STAS 4273)
Desnisipatorul se poate executa atat transversal ( la deschideri mari ale
vaii) , cat si lateral (longitudinal). El se executa din beton simplu, beton armat, etc.
In conditiile naturale specifice amplasamentelor de la noi din tara,
prevederea cu desnisipator a prizelor cu gratar de fund cu functionalitate
hidroenergetica este obligatorie.
Prizele apropiate, amplasate pe fire de vai adiacente, pot fi concentrate la
un desnisipator comun, cu conditia ca racordarile sa nu depaseasca lungimea de
200 300 m si sa aiba panta longitudinala i 5 %. In acest caz, desnisipatorul se
dimensioneaza la valorea Qi = Qi captari racordate.
Desnisipatoarele si decantarile pentru uz hidroenergetic se dimensioneaza,
de regula astfel:
-Captarile ce alimenteaza o aductiune secundara, care debuseaza in lacul
de acumulare, vor
137
138
c
10 12
H
V0
Sectiune x -x
x
hp
H0
Zp
1 0,1n
=1,0
H
b
=0,7
=0,7
=0,4
n este numarul marginilor verticale care produc contractia (cate doua la fiecare
pila si una la culee)
este un coeficient care depinde de forma marginii obstacolului
H este caderea deversorului (inaltimea lamei de apa din amonte)
140
0,385
0,365
0,350
0,335
0,320
0,300
hp/Ho
hp/Ho
0,70
0,90
0,739
0,98
0,360
0,75
0,974
0,92
0,676
0,99
0,257
0,80
0,928
0,94
0,598
0,995
0,183
0,83
0,889
0,95
0,552
0,997
0,142
0,85
0,855
0,96
0,499
0,998
0,116
0,87
0,815
0,97
0,436
0,999
0,082
142
0.6110
0.6110
0.25
0.6220
0.6137
0.50
0.6445
0.6205
0.05
0.6128
0.6111
0.30
0.6251
0.6143
0.55
0.6520
0.6229
0.10
0.6149
0.6113
0.35
0.6288
0.6155
0.60
0.6610
0.6250
0.15
0.6170
0.6120
0.40
0.6333
0.6169
0.65
0.6725
0.6275
0.20
0.6193
0.6130
0.45
0.6385
0.6185
q e T 3/ 2 2 g (1 h ) in care
q=Q/b este debitul unitar
b este suma deschiderilor ferestrei
h n n 2 2n t2
t t / T
n
2 2 e ( t ' e )
' t
143
Qn
i
2/ 3
AR
144
Lumina
D [ESHA]
Kaplan si elicoidal
D/30[PE 022-89]
D/20 [Priscu]
Francis lent
D/40[PE]
Francis normal
D/30[PE]
Francis rapid
D/25[PE]
D 84,5(0,79 1,602nQE )
H
n
D 84,5(0,31 2, 488nQE )
H
n
D/20 [Priscu]
Pelton
10-65mm[Priscu]
D 0,68
H
n
ns 995nQE
ns 3,13n
ns n
Q1/ 2
H 3/ 4
P1/ 2
H 5/ 4
nQE
ns
1,924
[Lugaresi si Massa]
H n0,512
13000
50 ,
H 20
pentru
intre
30-500m
Internationala]
ns
3763
[Schweiger si Gregory, 1989]
H n 0,854
2283
[ESHA-Schweiger si Gregory]
H 0,486
145
[Comisia
Electrotehnica
ns
85, 49
H 0,243
Valorile rapiditatii, turatiei specifice astfel determinate sunt valori critice (maxime)
care nu pot fi depasite pentru evitarea aparitiei cavitatiei la iesirea apei din turbina
Luminile tipizate recomandate sunt: 25,30, 35, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100, 120,
140, 160, 180, 200 (n mm). In funcie de condiiile locale specifice (amenajrile
existente n amonte, caracterul bazinului de recepie), lumina grtarului se poate
majora cu pn la 50%.
Pierderea de sarcina (nivel al apei) in gratar
Se calculeaza cu relatia [Kirschmer]
hrg gr
v2
s
2g
l
4/ 3
v2
sin
2g
tipul de bara
2,42
1,83
1,67
1,03
1,00
0,76
1,70
146
1,924
[Lugaresi si Massa]
H n0,512
ns 995nQE
ns
13000
50 pentru H intre 30-500m [Comisia Electrotehnica Internationala]
H 20
ns
3763
[Schweiger si Gregory, 1989]
H n 0,854
ns 3,13n
ns n
Q1/ 2
H 3/ 4
P1/ 2
H 5/4
D 84,5(0,31 2, 488nQE )
H
n
1,924
0, 285
0,9 510,512
ns 2
13000
50 233
51 20
ns 3
3763
= 143
(0,9 51) 0,854
n1
ns H 3/ 4
283 (0,9 51)3/ 4
237 rot/min
3,13 Q1/ 2
3,13 451/ 2
n2
ns H 3/ 4
233 (0,9 51)3/ 4
195 rot/min
1/ 2
3,13 Q
3,13 451/ 2
147
n3
120 rot/min
3,13 Q1/ 2
3,13 451/ 2
nQE 3
n4
1
143
ns 3
0,144
995
995
195
3,13 Q1/ 2
3,13 451/ 2
Aceste turatii calculate cu diverse relatii statistice reprezinta valori maxime admise
D3 84,5(0,31 2, 488nQE )
D1 84,5(0,31 2,488nQE )
Hn
n
Hn
n
0,9 51
=3,18 m
120
0,9 51
=2,44 m
237
Q1/ 2
160
160
451/ 2
0,0000005ns2 ) 1/ 4 (0,3
0,0000005 2832 )
=
ns
H
283
(0,9 51)1/ 4
2,33m
D (0,3
160
Q1/ 2
160
451/ 2
0,0000005ns2 ) 1/ 4 (0,3
0,0000005 1432 )
=
ns
H
143
(0,9 51)1/ 4
3,68 m
Rapiditatea (turatia specifica) ns calculata dupa Morozov
ns 4
2200 2200
233
H 0,57 510,57
D (0,3
160
Q1/ 2
160
451/ 2
0,0000005ns2 ) 1/ 4 (0,3
0,0000005 2332 )
=
ns
H
233
(0,9 51)1/ 4
1
233
0,234
ns 4
995
995
D3 84,5(0,31 2, 488nQE )
Hn
n
[ESHA]
148
0,9 51
= 2.62 m
195
2283
2283
ns
497
0,499
995 995
ns H 3/ 4
497 (0,9 23)3/ 4
260 rot/min
3,13 Q1/ 2
3,13 351/ 2
D 84,5(0, 79 1, 602nQE )
H
0, 9 23
84,5(0, 79 1, 602 0, 499)
=2,35m
n
260
D (0,37
270 Q1/ 2
270 351/ 2
= 2,46 m
) 1/ 4 (0,37
)
ns H
497 231/ 4
149
BIBLIOGRAFIE
1. Beles A.,A., s.a. (1977) Calculul constructiilor amplasate pe terenuri
deformabile Editura Academiei RSR Bucuresti
2. Bowles Joseph E. (1996) Foundation Analysis And Design 5th ed, McGraw-Hill
Book Co - Singapore
3. Certousov, M.D. (1966) Hidraulica curs special Editura Tehnica Bucuresti
4. Cioc D., (1983) Hidraulica EDP Bucuresti
5. Ernest Razvan (1989) River Intakes and Diversion Dams Elsevier Amsterdam
6. D. Furis, M.E. Teodorescu, L. Sorohan (2005) Calculul structurilor pentru
transportul apei Conspress Bucuresti
7. Georgescu, A.M., (2007)Georgescu Sanda Carmen Hidraulica reelelor de
conducte i maini hidraulice Bucureti, Printech,
8. Jerca S.,H., Ungureanu N., Diaconu D., (1997) Metode numerice in proiectarea
constructiilor UT Gh. Asachi Iasi
9. Kiselev P.,G., (1988) Indreptar pentru calcule hidraulice Editura Tehnica
Bucuresti
10. . M.I. Gorbunov Posadov (1960) Calculul constructiilor pe mediu elastic
Editura Tehnica Bucuresti
11. Morozov, A.A. (1952) Utilizarea energiei apelor Editura Tehnica Bucuresti
1952
12. Orlovschi N., Silion T., (1978) Calculul structurilor subterane pentru cai de
comunicatii Institutul Politehnic Iasi 1978
13. Pavel D., Zarea S., (1965)Turbine hidraulice si echipamente hidroenergetice
EDP Bucuresti
14. Popovici A., (2002) Baraje pentru acumulari de apa vol 2 Editura Tehnica
Bucuresti
15. Poulos H.G., Davis E.H., (1991) Elastic Solutions For Soil And Rock
Mechanics Centre For Geotechnical Research University Of Sydney
16. Priscu R., (1982) Constructii hidrotehnice EDP Bucuresti
150
151