Rezolutiunea unilaterala (art. 1552 N.C.

C)
-sub aceasta titulatura, noul Cod civil cuprinde trei cazuri de desfiintare
pentru neindeplinire a obligatiei al caror numitor comun e declaratia de
rezolutiune;
-aceasta este un act juridic unilateral si irevocabil prin care se proclama
rezolutiunea contractului ce opereaza de drept;
-din acest unghi, rezolutiunea unilaterala isi produce efectele intocmai ca
pactul comisoriu fara notificare:
a.)de drept, fara sa fie necesara interventia instantei
b.)indeplinirea altor formalitati.
-declaratie de rezolutiune se materializeaza intr-o notificare a debitorului,
iar pentru opozabilitatea ei erga omnes, trebuie sa fie inscrisa in registrele
de publicitate, care au incidenta cu obligatia neexecutata;
-in fine, pentru a fi eficienta , declaratia trebuie emisa in termenul de
prescriptie extinctiva prevazut pentru actiunea in rezolutiune;
-trei sunt cazurile in care noul Cod civil acorda posibilitatea ca
rezolutiunea sa opereze automat , doar in temeiul unei declaratii
unilaterale;
1)primul dintre acestea se refera la posibilitatea rezolutiunii
unilaterale cand partile au convenit astfel;
-nu este decat o aplicatie a pactului comisoriu, al carui
continut se traduce in conferirea unuia dintre contractanti a dreptului de a
considera desfiintat un contract pentru neexecutare, drept care se exercita
si exprima printr-o declaratie unilaterala de rezolutiune;
-daca pactul comisoriu este fara notificare, declaratia de
rezolutiune isi produce efectele exact ca pactul care o contine, adica
automat si fara vreo formalitate in plus;
-daca pactul comisoriu este cu notificare , se vor produce
consecintele acestuia , ceea ce inseamna ca declarantul va trebuie sa
puna anterior manifestarii sale de vointa , pe debitor in intarziere;
-de notat ca dreptul de a rezolvi unilateral contractul este de
origine conventionala si isi produce efectele in functie de tipul de pact
comisoriu care il genereaza;
2)celelalte doua cazuri pot fi comprimate intr-unul, care e
explicat de punerea in intarziere a debitorului;
-astfel, daca aceasta este de drept infaptuita, creditorul poate
direct sa emita o declaratie de rezolutiune, care isi va produce automat
efectele de desfiintare a contractului.
-in a doua ipoteza, debitorul a fost pus in intarziere prin
notificare, dar nu a indeplinit obligatia la care era tinut in termenul aratat
de notificare, situatie in care creditorul poate sa emita direct declaratia de
rezolutiune, cu efectul desfiintarii automate a contractului.
-de observat ca, in oricare dintre aceste cazuri , declaratiile
unilaterale de rezolutiune au fost precedate de punerea in intarziere, ceea
ce face inutila o noua notificare inainte de emiterea lor;
-astfel se poate evita formalismul inutil si recursul la instantele
de judecata;
-daca totusi debitorul se va adresa instantei dupa emiterea
valida a declaratiei de rezolutiune, instanta nu va putea decat sa constate

ca desfiintarea contractului s-a intamplat deja , ca efect nemijlocit al

actului juridic unilateral de rezolutiune;
-rezolutiunea unilaterala nu trebuie confundata, nici macar atunci cand
dreptul de a declara desfiintarea contractului are o sursa contractuala, cu
denuntarea uniltarerala a unei conventii;
-scopurile si efectelor celor doua entitati juridice sunt diferite;
-in esenta, denuntarea nu este decat revocarea consimtamantului initial ,
indiferent de cauza concreta care a stat la baza luarii unei asemenea
hotarari juridice, cu efecte pe viitor;
-in cazul contractelor incheiate pe durata nedeterminata, dreptul de
denuntare unilaterala este latent si tine de ocrotirea libertatii
contractantilor;
-rezolutiunea unilaterala e in schimb justificata de neexecutarea
contractului si desfiinteaza actul, producand efecte si pentru trecut, pentru
contractele cu executare uno ictu;
-pe scurt , substantial, chiar daca ambele se exteriorizeaza prin
manifestari unilaterale de vointa , cauza acestor acte unilaterale e diferita
si produc efecte distincte;
-rezolutiunea unilaterala din dreptul romanesc nu trebuie confundata
nici cu mecanismul omonim din dreptul francez;
-in acesta, se recunoaste jurisprudential, in lipsa unui text legal ,
posiblitatea de rezolvire a unui contract , indiferent de durata acestuia ,
prin simpla declaratie unilaterala a creditorului , pe care acesta o face pe
riscul sau , in cazul comportamentului grav al debitorului;
-termenii sunt destul de imprecisi, iar efectele rezolutiunii se produc de
plin drept, precum in dreptul nostru;
-distinctia intre cele sisteme de drept este data insa de aceea ca doar la
noi rezolutiunea unilaterala e reglementata, iar conditiile ei de activare
difera fata de cele stabilite in instantele franceze;
-in fine, rezolutiunea unilaterala nu are aproape nimic in comun cu
rezolutiunea anticipata practicata in common law, unde este denumita
anticipatory breach, si care este un fel de exceptie de neexecutare fortuita
a langlais;
-efectul caracteristic al rezolutiunii este identic , indiferent daca
rezolvirea se produce de plin drept sau in temeiul unei horarari
judecatoresti : desfiintarea contractului, precum in cazul nulitatii;
-contractul desfiintat prin rezolutiune se considera ca nu a fost niciodata
incheiat [art. 1554 alin. (1) N.C.C];
-intre parti , aneantizarea contractului , disparitia lui juridica retroactiva(ex
tunc) , tine de esenta rezolutiunii , contractantii putandu-se considera
liberati de constrangerea juridica impusa de pacta sunt servanda a
contractului cu execturea uno ictu.
-in schimb, contractele cu executare continua(/succesiva) nu sunt realizate
decat pe viitor (ex nunc) ;
-solutia lipsei de retroactivitate a rezilierii este data de pragmatism , ce
comanda ca un asemnea contract sa nu poata deschida calea restituirilor
reciproce , dupa ce prestatiile au fost deja consumate1;
1

Un contract de locatiune ori de munca reziliat face prin specificul prestatiilor sale , ca partile sa nu se poate
intoarce juridic in timp , prin recuperarea a ceea ce s-a prestat (folosinta lucrului , munca prestata)

-deci , vom lasa de-o parte cazul rezilierii , care odata infaptuita isi
epuizeaza in principiu toate efectele , si ne vom referi doar la rezolutiune ,
singura interesata si de restituirea prestatiilor executate;
-intinderea efectului de desfiintare prin rezolutiune este in principiu ,
totala privind toate efectele si consecintele contractului neexecutat;
-de la aceasta regula exista si exceptii , justificate pe ratiuni diferite;
-astfel in primul rand rezolutiunea nu afecteaza clauzelor referitoare la
solutionarea diferendelor ori asupra celor care sunt destinate sa produca
efecte chiar in caz de rezolutiune;
-nu trebuie inteles din reglementarea citata ca ar fi vorba neaparat de o
rezolutiune partiala , ci de faptul ca rezolutiunea desfiinteaza cu precadere
raporturile obligationale neexecutate , consecinta implicita a desfiintarii
sursei lor.
-un contract concret poate fi insa o operatiune complexa , cuprinzand
clauze diverse , legate intre ele dupa diferite criterii;
-iar independenta relativa a clauzelor poate sa le asigure si supravietuirea
in caz de rezolutiune;
-astfel se poate intampla cu clauzele compromisorii, clauzele penale, ori
cele privind proba, clauzele care reglementeaza raspunderea
contractuala , clauzele exoneratorii etc.
-fiecare dintre aceste clauze are o ratiune distincta si un efect specific ,
asigurandu-le supravietuirea si in ipoteza rezolutiunii contractului ce le-a
generat;
-astfel , de pilda, clauzele relative la raspundere se pot activa tocmai
datorita inexecutarii contractului , la fel si clauzele penale , ce pot intra in
functie daca nu exista o indeplinire conforma a contractului;
-o alta logica ar putea duce la un efect paradoxal : unele clauze ar deveni
ineficiente tocmai in situatia pentru care au fost concepute sa se activeze
si sa isi produca efectele;
-in al doilea rand , amplitudinea distructiva a rezolutiunii poate fi si
cantitativ abordata , acceptandu-se ideea unei desfiintari partiale a
conventiei;
-astfel , rezolutiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai
atunci cand executarea sa este divizibila[art. 1549 alin. (2) N.C.C.];
-specific conventiilor complexe este ca ele sa genereze un ansamblu de
raporturi obligationale , legate satisfacator intre ele pentru a oferi
coerenta de ansamblu operatiunii juridice , dar si suficient de lax pentru a
fi considerate distincte;
-de pilda , un contract de furnizare cuprinzand si clauze cu privire la
intretinerea bunurilor livrate , el poate sa fie exectutat corect pentru
obligatia de furnizare , dar nesatisfacator pentru obligatia de service;
-cea din urma se poate desfiinta distinct , cu efectul ca livrarea se va face
in continuare , dar fara obligatia de mentenanta;
-la fel pentru o conventie care stramuta proprietatea asupra unor bunuri ,
din care unele sunt considerate doar accesorii;
-daca livrarea si plata bunurilor accesorii pot fi considerate obligatii
distincte , neexecutarea lor ar putea antrena doar o rezolutiune partiala,
-pe scurt rezolutiunea partiala poate opera doar daca contractul
privit din unghiul obligatiilor sale esentiale , mai poate supravietui

amputarii clauzelor afectate de neexecutare , criteriul prim folosit de noul

Cod civil fiind divizibilitatea obligatiilor;
-teoretic , rezolutiunea partiala ar trebui considerata ca isi produce
efectele ex tunc , obligatia uno ictu extirpata prin rezolutiune ,
considerandu-se ca nu a existat niciodata;
-alaturi de divizibilitatea obligatiilor , noul Cod civil mai foloseste si un al
doilea criteriu pentru a judeca admisibilitatea rezolutiunii partiale :
pluralitatea contractului1;
-astfel , in cazul contractului plurilateral , neindeplinirea de catre una
dintre parti a obligatiei nu atrage rezolutiunea contractului fata de
celelalte parti , cu exceptia cazului in care prestatia neexecutata trebuia ,
dupa circumstante , sa fie considerata esentiala[art. 1540 alin. (2) in
fine];
-contractul de societate ar putea constitui un exemplu de act plural , iar
cand mai multi se obliga sa participe la constituirea capitalului social ,
rezolutiunea ar fi partiala in cazul in care unul dintre asociati nu se achita
de obligatia sa de aport(art. 1883 si 1896 N.C.C.);
-si un partaj voluntar ar putea sa intre in logica rezolutiunii partiale , cand
una dintre parti nu isi va fi platit partea de obligatii la care era tinuta;
-in fine , de subliniat este ca rezolutiunea va fi partiala doar daca
obligatia neindeplinita nu este considerata esentiala, adica se poate
permite supravietuirea contractului si dupa desfiintarea unor parti din el;
-consecinta fireasca a desfintarii prin rezolutiune a unui contract este ca
partile sa isi restituie prestatiile pe care si le-au executat deja(reciproc);
-restituirea se face dupa dreptul comun (art. 1653-1649 N.C.C.), iar aici nu
este locul decat pentru unele nuantari;
-astfel , restituirea se face in natura , iar daca nu este posibil , se va
executa prin echivalent;
-daca este de restituit un bun , acesta se va intoarce la fostul proprietar cu
tot cu fructele sale de la posesorul de rea-credinta , iar rambursarea
cheltuielilor cu bunul se face tot dupa cum cel care le-a avansat a fost de
buna sau de rea-credinta;
-desfiintarea si restituirea prestatiilor deja executate s-ar putea sa
intereseze si pe altii decat partile contractului lovit de rezolutiune;
-fata de avanzii-cauza , importanta practica a rezolutiunii e oglindita in
special de situatia cand cel care a dobandit un bun in temeiul actului
rezolvit , l-a instrainat apoi mai departe , iar acum trebuie cunoscuta
soarta bunului ajuns la un subdobanditor;
-in principiu , efectele desfintarii se produc fata de toti , iar orice act
subsecvent , care se bizuia pe un contract rezolvit , va fi si el lipsit de
vigoare juridica;
-este ceea ce se exprima prin dictonul resoluto jure dantis , resolvitur jus
accipientis;

Noul Cod civil nun e sugereaza ce trebuie inteles prin aceasta sintagma , dar mai mult ca sigur s-au avut in
vedere contractele colective , dar si actele cu pluralitate de autori.In toate cazurile , expresia folosita nu este bine
aleasa , pentru ca un contract are intotdeauna doar doua parti , indiferent de numarul persoanelor care le
compun , iar unele acte desi par contracte , sunt unilaterale cu autorii multipli, pe care noi le-am numit acte
statutare.

-dupa aceasta logica , subdobanditorul va pierde bunul primit de la autorul

al carui titlu a fost ex tunc desfiintat , daca nu poate invoca un alt mijloc
de dobandire a proprietatii decat contractul;
-astfel , dobanditorul unui bun mobil il va putea pastra daca invoca
posesia de buna-credinta sau uzucapiunea lui , iar dobanditorul unui imobil
se poate apara de efectele distructive ale rezolutiunii daca invoca cu
succes uzucapiunea si regulile de CF (art. 1648 N.C.C.);
Reducerea prestatiilor (art. 1551 N.C.C)
-sub imperiul vechiului Cod civil , cand se accepta idea ca rezolutiunea
ar putea fi si doar partiala , se vorbea despre reducerea prestatiilor
contractuale;
-din acest unghi , un prim sens al reducerii prestatiilor ar fi tocmai
rezolutiunea(rezilierea) partiala;
-apoi , exista situatii pentru care noul Cod civil , precum vechiul Cod
civil , a prevazut ca mijloc specific reductiunea liberalitatilor excesive ,
instrument ce tine insa de materia succesiunilor;
-cert , insa , reducerea prestatiilor nu are nimic in comun cu
reductiunea liberalitatilor excesive;
-aceasta se refera doar la donatiile si testamentele lui de cujus , fiind de
aplicat pentru alte motive decat inexecutarea lor;
-noul Cod civil a reglementat distinct reducerea prestatiilor ,
impunandu-se astfel sa ii determinam exact locul in economia cauzelor
de ineficienta a contractului;
-asadar , reducerea prestatiilor ar trebui totusi distinsa(miza practica a
acestei distinctii este totusi foarte redusa) si de rezolutiunea partiala ,
pe care noul Cod civil o aminteste expres asa cum deja am vazut;
-reducerea prestatiilor este un mijloc de diminuare a valorii sau a
obiectului prestatiilor contractuale , pe motiv de neexecutare a
obligatiilor corelative;
-desi noul Cod civil nu sugereaza , firesc ar fi ca reducerea sa se aplice
unor obligatii sinalagmatice , in ipoteza in care una dintre parti solicita
diminuarea propriilor prestatii de executat , pe cuvant ca celalalt
partener nu a platit decat in parte propriile obligatii;
-din aceasta cauza daca rezolutiunea poate fi ceruta in ipoteza unei
inexecutari totale , reducerea ar fi justificata in cazul unei executari
partiale;
-in al doilea rand , reductiunea se poate cere si daca neindeplinirea este
de mica importanta , atunci cand rezolutiunea nu se justifica ,
neexistand o neexecutare grava sau de importanta majora a
contractului;
-din acest unghi , reducerea pare un diminutiv1 al rezolutiunii , al carui
scop este sa salveze de la desfiintare contractul partial executat;
-in fine , dupa cum exista rezolutiune judiciara si conventionala ,si
reductiunea poate fi ceruta instantei2 , caz in care opereaza ope
1

In acelasi timp , ea poate aparea ca o cauza de revizuire a intinderii prestatiilor , care sa o apropie mai degraba
de impreviziune(v. Supra, art. 1271 N.C.C.), daca debitorul nu e culpabil in neexecutare.Oricum , miza
determinarii naturii juridice a reducerii prestatiilor e mai mult o chestiune teoretica.
2
Este un nou mijloc pus la indemana instantelor de a modifica contractul , care intareste pozitia acestora raportat
la acetele juridice.

judiciis , ori se poate intemeia pe o clauza speciala , cand reductiunea

ar putea opera chiar ope legis;
-pentru contractele cu executare succesiva(/continua) , rezilierea se
poate cere chiar daca inexecutarea este de mica insemnatatea , dar are
un caracter repetat [art. 1551 alin. (1) N.C.C.];
-reducerea se poate aplica si acestor contracte , daca natura concreta a
prestatiei o va permite;
-optiunea , in acest caz , intre rezilierea si reducerea prestatiilor , tine
de voia creditorului , care va alege calea cea mai avantajoasa , dar
efectele amandurora se vor produce doar pe viitor;
-pentru contractele cu executare uno inctu, reducerea prestatiilor este
mai dificil de aplicat dar nu imposibil;
-astfel , noul Cod civil a reglementat actiunea estimatorie ca aplicatie a
reducerii prestatiilor in materie de vindere imobiliara , cu indicarea
suprafetei si a pretului pe unitatea de masura , cand suprafata reala e
mai mica decat cea indicata in act , iar vanzatorul are dreptul sa ceara
reducerea corespunzatoare a pretului[art. 1743 alin(1)];
-si in acest caz subzista dreptul vanzatorului de a alege rezolutiunea
vinderii , dar ea este circumstantiala , existand doar daca terenul nu
mai poate fi folosit in scopul pentru care a fost cumparat;
-efectele reductiunii , desi privesc un contract cu executare dintr-o
data , se vor produce tot pe viitor;
-bizar , noul Cod civil pare sa lege cauzal obtinerea de daune-interese
de imposibilitatea reducerii prestatiilor contractuale [art. 1551 alin (3)];
-generic , reducerea prestatiilor poate fi obtinuta indiferent de cauza
concreta a neindeplinirii obligatiilor corelative , indiferent daca debitorul
este sau nu vinovat de neexecutarea acestora;
-daunele-interese nu pot fi insa obtinute decat daca se retine o
culpa a debitorului in neindeplinirea obligatiilor sale (art. 1547);
-raspunderea contractuala fiind o institutie distincta , cu conditii si
efecte proprii , nu depinde si nu poate fi anexata(principial) de
reducerea prestatiilor;
-prin urmare , trebuie sa intelegem ca nu se va angaja raspunderea
debitorului vinovat de neexecutare doar pe motivul ca reducerea
prestatiilor nu poate avea loc;
-solutia va putea fi acuma rezolutiunea totala si acordarea de
despagubiri , daca creditorul nu e interesat de executarea silita a
obligatiilor;
-in concluzie , reducerea prestatiilor se prezinta ca un intrument
juridic de salvare a unui contract de la desfiintare , aplicabil firesc
raporturilor sinalagmatice , cu efectul diminuarii cantitative a
prestatiilor de executat pe viitor;
-reducerea nu este o specie de rezolutiune si nici nu o inlocuieste , ci se
prezinta ca o optiune pe care creditorul o va imbratisa , daca o
considera oportuna si e posibila dupa natura prestatiilor;
-drept tranzitoriu :
-reducerea prestatiilor se poate cere si obtine si pentru contractele
incheiate sub vechiul Cod civil , a caror efecte se executa si sub
imperiul noului Cod civil;

-aceasta , pentru ca reducerea nu vizeaza sursa obligatiilor , pe care de

altfel nici nu o modifica, ci doar modalitatea de indeplinire a obligatiilor,
care cade sub incidenta legii in vigoare la momentul platii;
-acelasi rationament se poate aplica si pentru rezolutiune(/reziliere) ,
precum si pentru exceptia non adimpleti contractus;
Raspunderea civila contractuala
1.Delimitari
-neindeplinirea obligatiilor voluntare1 este o cauza tipica si unica, de
angajare a raspunderii contractuale;
-efectul specific al acestei raspunderi este generarea unei obligatii
pecuniare ce imbraca forma daunelor-interese , pe care debitorul le
datroreaza creditorului cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul cauzat
prin neexecutarea contractului;

Pentru a sublinia originea lor conventionala , se poate folosi aceasta expresie ca sinonima pentru obligatiile
contractuale