4 Sint este urmériti conform legil. Reproducerea Interits, Nerespeotaces Standarde::, 16 Pag PRETUL Ler 475, fot REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DB STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 10144/4-83 @ | CONSILIUL NATIONAL AMEN, ERS Inlocuieste : — TENTRU semmpa” |, AMENAJAREA INTERSECTIILOR SI_TEHNOLOGIE DE STRAZI | INSTITUTUL ROMAN ar intii de prok DE Clasificare si preseriptii de proiectare Clasiticarea alfspumerics STANDARDIZARE on STREET CnossiNGs DEVE. AMENAGENENT DES cyoiss- | YCTPONCTEO TEPECENENUA ccunnteaton LOPMENT a ancationg | Slaltictan ef prasdeect on we, | Rascergunan ee ipenmveuran and Gesigm specticatone de Tetablissemeat ov projet” ‘Bpoeirnponassia 1 GENERALITATI 1.1 Obieet: si domenin de aplieare : Prozentul standard stabileste clasificarea si prescriptitle de proiectare pentra a:splasarea, amenajarea si caleulul elementelor componente ale interseotiilor de strizi de diferite catagorii tebnice, din localitatile urbane si rurale. Prevederile prezentului standard ou se aplics la: = intersectiile drumurilor din afara localitutilor, din incinte industriale precum gi ale urilor de acces si do exploatare interzise cineulajiel publice; ._ — amenajarea pietelor agroalimentare, pietslor aferenté unordotiiri social-economice (ex. expozitii, stadioane) care indeplinese alte tunctii majore decit cele de circulatie general ; — caleulul capacitiitii de circulatie pentru intersectii de strizi. = a 12 - Alektuirea si amendjarea intersectiilor se ya efectua astfef inctt s& se!asigure : — fuenta circulatiei de vehicule, pietoni si biciclisti cu consum minim de eneigie 3i timp, in condipii de siguransa si confort; = Tezervarea spafillor necesare amplasiinii refelelor tehnico-edilitare gi a echipamentelor tehnice de semnalizare gi dirijare a cieulatiei; : ~ incadrarea ansamblului de lucriri aferente interseotiilor in specificul zonei ur- bane limitrofe; : , : ~ seducerea 1a strictul necesar a terenului ocupat si a volumelor de lucriti corespun-, zitor gradului de ocupare a terenului si condifillor topogratice, geotehnice gi hidrologice, 1.3 Proiectarea si amplasarea intersectiilor se va face in conformitate cu prevederile legale in vigoare si ale schifei de sistematizare a localitapii, pe baza studiului de dezvoltare i ongani- zare a circulatiei intocmit pentru o perioadi de perspectiva de minimum 15 ani, 1.4 Cazurile admisibile dé relafii ale traficului pentru diferitele categorii tehnice de striizi care se pot intersecta sint conform STAS 10 144/3-81. 1.5 Dirijarea circulatiei si traversirile de pietoni in intersectii se Yor face in conformitate cureglementarile legale in vigoare 5i a prescriptiilor din STAS 1848/1. ..3-71, STAS 1848)4-78, STAS 1848/5-82 5i STAS 1848/6-77. : 1.6 In anexd la prezentul standard se dau orientatiy intensitifile traficului total oe intré {in intersectii pentru diferitele tipuri de amenajare a acestora. 1.1 Amenajarea intersectiilor impun lucrari de sistematizare vertical% care se vor fate oO respunzitor categoriei tehnice a strizilor ce se intersecteazd, stabilindu-se cotele de nivel ¢ Pantele cdilor de circulatie siale elementelor componente ale intersectiel, finindu-se seama gi de amplasamentele si cotele de nivel ale retelelor tehnico-edilitare, precum si de Iucririle de eva- cuare a apelor. 4 h, ‘Aprobat de. > INSTITUIUL ROMAN DE STANDARDIZARE Blaborat initial im 1982 Dats inter in vigoare: Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI 1983-02-01 ‘Telex 11312 CNST R 2INTERSECTHLOR asiizi? Pinot de vedere functional si al roglementirilor destisurdris traficului, interseetile clasified contorm schemei: — Dirijare mam r — Cu circulatie lee dirijare neeanalizati | _ Cy diijare —> — Sem: Intersectii 7 : enn da Scelagi _ a cireulatio —Fird dirijare —Semafor cu nivel” wnalizata ix (regan de * | —0u dirijare—~ | _ program fis circulatie) programe multiple —Canalizat si Insts Es — Instalagii ow —Cu un pasaj eu dirijare —— program colectiv « denivelat ~Canalizat fara unda-verde Intersectii ciate denivelate ra ~ {atriai-iesiricama~ | _ rostatatié ou selt lizate cu control si comands —Cu mai dirijare —~ ® multe pasaje denivelate — Intriri-iegiri caualizate fri dinijare lL 2.2 Din punct de vedere geometric, al num&rului de accese {brate sau ramuri concurente), Precum si al dispunerii in plan, intersectiile la acelagi nivel se chute ae 5, sou bifuren pu irektamuri cu sau #808 insule; eare pot fi oblice fig. 1 a, normale (in) 2g 1, Sau bitarcatii (in Y), fig. 1.0, Tatersectia este nore gone unghiu! ‘dintre ramurile adiacente este cuprins intre 75°...105°; 5 intersectii cu patru ramuri (incrueisii) # (in cruce) fig. 2.4, sau oblice fig. 2b; 7 Intersectii cu cinei sau mai multe brate metral ions, Stratorii previzute cu insuld centralt, gi ou circulatie continus pe un sa epuimetzal ; de ex: giratie ou patru ramuri normale fs, 3's, oe fase ramuri fig. 35, siratie bu utbind fig. 3, si ew giratie normals cu trecere secantd penne directia principal’ echipats cu semafoare fig. 3d. ig. 2, cusau fir’ insule, care pot fi normale a *b Fe 1 (@,b.6) fl \ = La? . I Ss Fig. 2 (2.4) Mt- STAS 10 144/483 + Fig. 8 bed) - ‘ eer pisaje la niveluri diferite, intersectille denivelate se pot clasifica astfel: — cu trei rainuri, in forms de tritinghiuri cu 3 pasaje fig. 44, in forma de trompeti dublé cu pasaj la 2 nivele fig. 4 9, in forma de trompeti dubli cu 2 pasaje fig. 4, in forma de ‘trompetd simpli cu un singur pasaj fig. 4d; ~ - — ou 4 ramuri in forma de trifoi cu 4 foi fig. 4 , cu 2 bucle fig. 4 f, in forma de romb fig. 4 9, sav.cu accese bilaterale fig. 4h. 24, Din punct de vedere al organizirif trafieului, pieyele de circulatie se clasificd in — piete cu circulatie dispusd longitudinal, rezuitate din amenajarea mai multor inter- ° seofii apropiate ale unei strzi de categoria tehnick I sau II, fig. 53 — piete cu traversare ‘direct a fluxtfrilor prioritare gi inel giratoriu, tig, 5} gi fig. 5.05 — Piefe cu circulafia dispus& perimetral pe una sau mai multe laturi, fig. 5d. Fie € (abe dete a). 9 AMPLASAREA $1 ALCATUIREA INTERSECTIEOR dicing @A@Plasared interseotilor pe reteaua principals de Cireulatie se stabileste pe baza stue Giului de citeulasie si a schitei de tistemateeenn localitatii conform STAS 10 144/5-81, ginfani oAMtSectille se vor amplasa, pe eft posibl, in aliniamenre care se intersecteaz in un- ghiuri olt mai apropiate de 90° i declivitatt Gee 2,5 %. Elementele geometrice ale arterclon contonar (op Zeus interseetie’ se dau in funetie de toa ce Proiectare a arterei principale conform tabelului 1, 7 7 } “ De __ Tabelal 4 ‘Viteca de. proiectare 4 arterei prnapals Emi : Elemente geometrice —— | ieee ees oe a a ee) 30 urbe crazy minim’, m 600. | 400 270 150) ects mime, % Racor convene rant mind JPistanta de vizibilitate minima, m | 3.3 pun sistematizarea strizilor gi tulney chlor existente se vor prevedea, dupi caz, diferite prea wiiri care si asigure thuenta circulaties Gum sot Gesfiintarea unor intersecti secundare pe eigPrePlate, corectarea axclor strizilor in’ zome go intersectare pentru a se realiza intersectil Bo ct posibil la 90°, mentinerea unor intersecfil intermediare dar numai pentra relafilioas ‘4 La aledtuirea si amenajarea intersectiei se va tine ssama de: #) earacterul circulatiei, care poate fi: Geaiontinua (en sori intimplitoare sau intermaitonte de vebicule) sau continud (ow Sosiri la intorvale regulate),” ‘Blementele componenteale intersectiei situate laacelasi nivel, fig.’ ~ ‘= dand’ de incetinire si oprire (4); }) relatiile dintre curentii de trafic fig. 6, care pot fi = "seeanti, normali (fig. 6a) sau obliei (fig. 60); = Ge insertie (fig. 6c) pe o singurd parte sau pe ambele pris Z Givergenti de ocolire la stinga sau la dreapta (fig. 6d); = paraleli (fig. 6 @); = Ge impletire intre doi sau mai multi curenti (tig. 6 f)3 “¢) modul de dirijare a trafieului, care poate fi eu accese libere (pe baza prioritatii de Greapta sau de flux) sau cu atcese dirijate in mod alternant; =a) ordonarea in plan a benzilor de deplasare a fluxurilor altemante sau continue astfel |: ineit s& se" asigure tluenja deplasirilor, reducerea numéruiui de.puncie teoretice © de conflict, precum sia timpilor de asteptare, intrare, si traversare a intersect} ¢) asiguratea Vizibilitijii la apropierea de intersectie gi la traversarea ei.“ constan in principal din: ” Renal de cirenlatie, de fluxul sccundar de inserfie .¥, si de capacitatea’ mentee | de circulajie a primei bonzi a, drumului prinetpal, F Tebelal OD E ‘ he fl fe : s F / 5 Fy 90 a6 exis to Vi ; | 5.3, Seetorul de stoeaj 3 - ee “ to 531 Pentra intersecfille cu semafoare, lungimea sectorului de stocaj Ty se stabilests ou» relafia: : fous 5 tg = CE Mt Bt) y - - hs = 3600 aS in cars 7 : pees ~ ° Gobitul incident peo band’, Th; f @ _Tungimea vebiculului conventional’ (pentru autoturisme a= 5 m); 3 spatiul de siguranté,’ minim-1m; f, durata de semaforizare, tim rogu, in s5 te durata de semaforizare, timp galben, in s. 53.2 | tn interiorul intersectillor cw'semafoars, spatile de stocaj se vor dimensiona-corespun- 2itor numirului de vehicule oprite pe timpal royu al semaforului. Litimea benzilor de sieca] Se stabileste dupa caz, in funcyie de caracteristicile vehiculelor, avind valori de 2.75,at in flux a vebieuh lor (fi traficului, astiel 17)se va amenaja in funetie de tipul — sector simplu pentru o singuri banda de cireulatie, (fig. 17 @.) oud be = sector dubla pe zi de cireulatie, fig. — sector pentru trei sau mai! muite benzi de circulatie pe sens directional (f gi fig. 17@) sau pe sens giratoriu, : x Fig. 17 fe 5.4.2 Blementele ‘caracteristice ale -sectorului de selectare constau in: mumiral de benzi +4, lijimea unet benzi 3,00...3,50 m, deolivitatea 0,5%...3,50% panta. transversal 1%, .12,5% si lungimea de deviere pe Banda invecinaté corespunzdtoare vitezei de deplasare. Benzi suplimentare "| Fig. 18 “Intririle si iesirile din intersecfil se pot amenaja, dup’ névesitate, eu benzi suplimén:S10 144/485 : fn zona eontralii benzile suplimentare servese si pentru oprire, stoea} si genlive kr: tia. fig. 29 * > Fig. 19 5.5.2 Tesirjle din interseotii vor avea, de regulé, acelas numir de benzi ca si intririle, dar cu Functii complementare. Atit la intriri cit si la iesiri se interzie stagiondirile de autovehicule, iar stafille de transport in comun se vor amplasa, pe cit posibil, in alveole, la circa 50 m de in- tersectie. \ - 5.5.3' + Intersectiile strizilor de categoria tebnich I si IT se vor prevedea cu benzi suplimentare ‘pentru viraje la stinga, dacé dtuxul ocolitor este de cel putin 750. V,fh, precum si la dreapta, dacd acest flux depigeste 200 ViJh. Numérul benzilor se determin ‘pe baza caleulului de ca” Pacitate. "7 Ne y ‘ : es 5.5.4. La intersecfiile cu traversiri alternante, benaile de ocolire vor avea raza de c:l pufin 12 m, iar in cazwl liniei de tramvai raza va fi de min. 25m. 5.5.5 _ In zonele dens construite sé va da prionitate, in lipsd de spatin, amenajiri beuzit suplt- mentafe pentru oeolirile la stinga. : 5.6 Insule pentru dirfjarea cireutatiet 5.6.1 Insulele de la, intersectiNpot avea funcfille de: directionare, separatoare de sens sau de ceale si refugii pentru pietoni. Delimitarea insulcior xe va face, dupa caz, ou borduri denivelatey Dorduri cu faye inclinati seu prin vopsirea piri carvsabile. 5.6.2 Suprafata minim’ a insulei va fi de 5 m*, lungimea laturii de cel putin 1,5 m, bordurile perimetrale ale insulei vor fi retrase cu 1,00 m fatd de limita benzii principale gi ou 0,50 m fay do cele secundare, iar colfurile insulei ror ii rotunjite cu raze de cel putin 0,50...1,00 m. 5.6.3 Vizibilitatea asupra insulei se va asigura pe baza sistematizdrii in‘ plan si in spativ a 2o"1si intersectiei, prevazindu-se, dup caz, vopsirea pirtil carosabile, aplicarea de folii reflecto- Ticante si duminatul publie, Virful insulei din directia traficului incident va fi semnalizat gi imeadrat'intr-un mareaj de dirijare conform STAS 1818/3-71 5.64 Forma insulei va rezulta din caracteristicile funetionale si din dispunerea geometrici a ~ Denzilor de eireulatie. Insula poate fi in formi de triunghi, in pictur’, alungité cu sector de Stocaj, eireulard sak oval,— 13 - STAS 10 UUs E8t 5.0 Ramifieatiile dispuse normal se pot ame low 5 samen 0 ‘0 3) 2.00 ca 6 ramurt 60 | 110 | 4 14.00 cu 7 men n |e 4 15,00= 15 -~ STAS LOT /4-03, 5.7.3 in eazul cind trafienl majur vste coneemtrat peo anamuti directive, aceasta poate rezolvati seeaut tat de inel, cireulatia lateral des mataitre, surindise alternant prin dirjare en se- 58 Vikilititate: 58.1 Asigurarea vizibilitatii la interseetii va permite sesizarea in timp a ausamblului de ]uerazi. deplastrile reciproce ale antovelsiculelor, prezeuta si semidicatia idicatoarclor de cir eulatie. a mareajelor 9i semafoarolor Iuminoase. In acest seop se vor asieura eel putin eimpurile Ge vizibilitate conform distantelor previzute in STAS 10-L4/9-31 in imerseetii In cazul intersectioi intre dona striizi care au vitezele de proiectare T, si Tse va asigura, pe cit posibi, xa cimp triunghiular de vizibilitate ale eirui Jaturi sint D, si Dy — tig. 24SS Lo Led s3 we 5 ANEXA Amenajarea intorsectillor se va efeetua pe baza capacitatii de eireulatie a strizilor avindu-se in vedere dateie orientative din tabelu) 14 ‘i ‘Tabelul 14 Tratieal total intrat te cry ‘Tipurt principale oe intersectit sub 50 Intersect simple cu_prioritate de dreapta 30... 200 sechik simple cu priritate Ue draspta sau de flux, prevazute cu ingicatoare si even tual mareaje 200... 500 Intersect ew prioritate de flux emenajate cu canalieate partsal8, Benzi pentr viroj la sttusa, spatil de asteptare si echipate cu indieatoare de cirewiatie si marcaje 500... 1 000 Interseetf in sistem canatizat prevazute cu iudieatoare, marcaie, eventual semafoate de salentlonare $f alte dispositive 5.000. ..10 000 | Intersectii denivelate pentru fuxutile majore si prevAzute cu solu} la nivel pentra fluxurile ie a CONSILIILOR POPULAR Institutul de cereetare si proieetare pentru sistematizare, Tocunte si gospodinie somunats Respowsabitel prowetuloh: Dr. ing. Viewor Gutw Redaetat finals Iosftutul romin ue standardizare Serviciul constiuetis, materiate de consteicti 9) eeonamic forestiers The. Paula Stoneseu — Inspectoratul General al sttiet = Ministerul Transporturilor st Telecomunicatilor = insttutnl, Protect — Bucuresth = Institut de proicetare ~ Prahova S instituest de proseetare Judetean — Constanta = Iatrepein deren de Transport — Gucvresth ditura Tehnicd. Bucurcstl 1003, ‘Tiparit 1a 25.01.1989 Euifla 1 — 2010427 ex P. Informatia © 10910ANBXA nn a STRUCTURE CARACTERISTICE DE SISTEME RUTIERE ane Heian} ues | atin | tin Vv = Ieararer rarer iusrecromacccer| $800 | 700 | 690 ALENT eceoanteg fot CY. a Le a z K n z N + vv & 3 v ~ = LEGENDA ‘ ~ Tom EE © Seoes lend O07 y — : re ACAD AN PIATRA. vA = 2 Bie SH ere] BALAST wise nee aa70¥ +=] AUTUARE — me a & & 3 g 3 — Grosimile sraturilor de basi xi de fundatil sint medll, ele urmind = 6 stabilite pe bool de calcu) penta fiecare caz tn parte. 2. — Grosimile straturilor de fundatie sfnt calouiote pentru modulul de Geformatie a terenului de 100 ko/em?y pentru terenuri co modulul de deformatie diferit de aceast# valosre se aplicd corectil rezultate din caleule. 3. —Sistemele rutiere cu tmbrickminti din pavaje din platrd eioplitd se vor prevedea de regulS pentru statio- ‘ari si in carul refolosirii pavajelor existente, 4. — Structurile din tabel mu cuprind straturile necessre pentru asigurarea rezisten{ei to cazurile pimfnturilor sonsibile Ia actiunea tnghet-dezghet 3. — Pentru strdsile din localitdti rurale ae aplicd structurile cu modulua de deformatie echivalent necesar, egal sau mai mic de 400 ke/em*.Leontorm legii. Reproducerea interzist Nerespectarea Standardelor de Stat este urmacita { 3M Pag. PRETUT, LET 9,59 | lartocel4 ReFUREH SSCA STANDARD we Stayap™ ~~ Roman EDITIE OF ICTALA a STAS 1849/7-85 && So > —— CONSILIUL NATIONAL SIGUNANTA CHICULATIED poms PENTRU Sty SPAS 1805;9-11 1 TEHN ~ PE: a Sees MARCAJE RUTIERE Ctasiticorms sttanumeriea oe ee i bI96%0 on STANDARDIZane. Trattic satety Sureté du trate Besonacnocrs nau-xerun ROAD MARKINGS MARQUES ROUTIERS SHARIE AOPOINALIE IFHRIGe Me aka EECA COREA 1 GENERALITATI 11 © Obiect si domeniu de aplieare ure peidgentl standard se refer’ la mareajele rutiore pentru siguranta cireulatiei pe dru: Aplreaed lice din lovalissi si din afara acestora si stabileste formele, dimensiunie, Inca ae aplicare, semnificajia si dispozitiile generale de execayie, Pe ieee afetdele se aplics pe suprafata pint carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, Pe luerdri de.atti, pe accesorii ale drumurilor preoum gi pealte elemente din aace drumnrilor, Pe comma iared 3 orfentares rehicutelor in scopul asigurarii condipilor de siguranta a crew Hel, completind sommificajia indicatourelor gi instalafiilor de semmalizare rusters, Hee tra relat Mareajslor i locul de aplicare se stabilese de unitiile de administrare a drama. : Tilor impreund en eele ale milisfei care rdspund de siguranta,cireulaf . a7 1 Mareajele se exeuth st'se latretin de oltre unitigile de administrare & drumurilor, Mareajele pot fi refioute, dupa caz, pentru a li se asigura vizibilitates, 12... Glasitiearea maréajelor .” 1.21) Marcaje longitudinale, de: “+ = separate a sénsurllor de ciroulatie; = detimitare @ benzilor; ce — codare a trecerii; . i — traversare pentru pictoni; : — traversare pentru bieiclisti, = : . 1.2.3 Marcaje diverse pentra : So = ghidare; — spafii interzise; — interzicerea stajionirii; — stajii de autobuze, troteibuze, taximetres — loeuri dé parcare; = Siyeti saul inseriptii; — reduecrea vitezii, MINISTERUL TRANSPORTURLOR aprotat aor a MINTO, DE AaTEARE INSIITUTUL ROMAN DE STANOARDIZARE — | Data Intrdcll te. vigoare ienepe er meeaee cere y] Bd. Mie Pintilie ar. 5 BUCURESTI 1985-01-01 } Direcio Dramas i Impectorstal Gers Pinte or 8 BUC1.2.4 Mareajo Interale aplicate pe — lueriti de arti (poduri, pasaje denivelute, ziduri de sy - parapete ; — stilpi si copaci affagi pe platk = borduri 13 Indieafii generate ~ 13.1 In prezentul standard dimensh 15.2, In detencle din prozentul standard, cemnificatia sSgetilor este urmrioarea: igetile cu viriul innegrit regrezint& mareaje rutiere propiu-zise; — Sgefile cu virful neinnegrit reprezintt pu de cireulatie. 1.3.3 Modul de rea inseripfiilor pentru mareaje rutiere se dX in anesa la prezentul standard lle din desene se daw in metri izare a sligetilor si 2 MARCAJE LONGITUDINALE 21 Mareajele longitudinale so execut& prin: — linie simpls sau dubla; — Iinfe discontinu’ simpls sau dubli; into dubli compust dintr-o linie continua si una discontinud Je cate inia Continud simpli sau dubl& se aplicS in locurile in care se interzice ineSloarea ef Ge eitre vebicule, Lungimea minim’ a unei linii continue este de 20m. id segmentele mai scurte decit intervalele dintré ele, se plicit in locurile unde este permis inoilearea ei de oltre yehieul i 213, Linia discontinn’ simpli, avind segmentele mai lungi decit intervalele dintre ele, se grlice Pentru a semnala fle apropierea de o linie continua, fie apropiere de un alt low face Prezint& un rise deosebit. Aceastd linie poarti denumirea de links continu’ de avertizare, 224, Linille discontinue duble se pot utiliza pentru a delimita una saa mai multe benzi Pe care sensul de circwlafie poate fi iiversat (benzi reversibile). ” : 2ah8 ,,Linla dubli, compust dintr-o linfe continua si una discontinu%, se aplicd Be sectoarele inde gste permist depasirea numai pentru unul din sensurile de eiretlatio eave nets teres lief discontinue, sgh ba. codgete 241.6 Fac exceptio de la aceste semnificatii liniile continue sau discontinue de delimitare a pirfil carosabile care pot ti depisite in caz de necesitate. . . 2.2 Mareajele longitudinale sint conform fig. 1 (a...) si se aplicd in urmatoniele situafit : ig Giscontinud fig. 1 a, pentru separarea sensurilor de circulafie pe drimurile cu doud benzi sau pentru delimitarea benzilor de acelagi sens; ~ Hala discontinud fig. 1 pentru separarea sensurilor de circulafio sau pentra deli- mitarea benzilor de acelagi sens, pe sectoare de drum din localitifi unde vitera ‘de irculatie este de max. 40 km/it; tinud de avertisare fig, 16, pentru a realiea, de regull, trecerea de la o inuli Ia o linie continua sau la o linie continu dublats de una Inte interseefit este redust, se poste Femunta fa linia — Hpia discontinu’ fig. 14, pentru a delimita bensile de accelerare, deccleraro sau” Viraj, de benzile curente ‘de ciroulajiAcest caz, linia continua care se aplici in coptinnarea Nniei discontinue se oxecuts lifime, 1 ea benzilor de acelasi se: in zone periculaase; — linia continua simp! pentra separarea seusurilor de cizculatie, pentru wii sau pentru delimitarea pi detimnit arosabile pe autostriizi — linia continu’ dub! cu minim dowd — linia dubki forme una discontinua fig. 1g, pentru sepa. rares sensurilor de ciroulntie pe anum toare periculoase ; ior de cizeulajie pe drumuril — linia discontinu’ dubl&, fig. 1, pentra delimitarea benzilor rerersibile; — linia discontinud simpisy fig. 1 i, pentru delimitarea pirtii carosabile in eazuri eurente i pentru mareajele de ghidare in intersect. an om on oa sedge ation owl on i i Tt i i t f ot} t | moi 2 uot ! ; ot boa a 1! et i 1 yt _ 2 aot I? | ryt fod [os ir 7 4 5 & ls | [I | 8 4 Jog 3 b 5 e + * ‘ fig” 2.3 Marcajele longitudinale de separarea sensurilor de circulatic se executa astfel': 2.3.1 De reguls, on linie discontinutl simpli fig. 2 a, pe dremurile cu dublu sens de cireu- ie, avind ljimea partii carosabile min. 5,50 m si dowd benzi. In cazuri speciale se’ folosess Unii continue sau linii formate dintr-o Linie contiaus dublati de o linie discontinul, conforrn prevederilor pet. 2.6 din prezentul standard. 2.3.1.1 Atunci cind imbricimintea drumului este din’ beton de ciment, linia siniplt se exe- cuté decalat spre dreapta fafi de ax, menfinind o distanti de 0,06 m intre rostul. axial marginea mareajului, iar linia dubld sé execut simetric fata de rostul longitudinal 2.3.1.2 fn curbe amenajate prin supralirgire, marcajul pentru separarea sensurilor de cizcu lafie se exceuti dup’ cum urmeaat : — pentru o supralargire de max. constant; —' pentru o supralirgire care depases supralirgirea total, iar benzit interioare 60% 4,0 m se pistrenzt banda exterioar& de ltfime exterioare 40% dincacanes Tie Tumurile cu dubla sons de eiroulatie avind trel bensi de civeutaziv, mareajul se Sxeenely de regu prin tinit discontinue fig. 2 b banda eentrahs tag hoe pentru depisii, cae ahae dinie continua simpli saw dubla ori o linie dubla formath dintr-o tinie continu’ gi Te deatOntlDUA “se folosese numal in. anumite erent wee ae exemplu: la apropievea de un Peas PRU, de o inerseetie, de o trecere la nivel ee ease ferara sau in eurbe en vizibilitate Tedusi, conform pet. 26. Fein ceetoare de Arum a efzur tatime permite marearea a vei benzi, pe o Tungime de mas. safi2t interealat incre sectoare eu dian bens, ce menfine mareajul pentru douk bunzi de chron, intie, ficeasta reglementare se poate apliea si pe seetoare mat lungi, pe drumurile pe care cireulX un procent important de vehicute en eek roti. 285, Pedrumurite eu dubla sens de civeulatie avind Patru seu mai multe benzi de cireulatie mareajul ge executd astfel: ~ arate continud simplt, tig. 2 6, otnd kitimen piri carosabile nu permite detimi- {srea unor benzi cu Iisie mai mare de ‘3,0 my ~ eu Tinie continus dubli, tig. 2 @, in eelelaite situati, q a 2 > Fone gi tlBrenicle longitudinale de delimitare a Deuzilor se excoutd, de reguli, prin linii diseon- Miniamen'e avind segientele si intervalele, aes Profil transversal, pe sectoarele in Mintoment, fig. 2¢, a si tig 3 a Pe seetoarcle din apropieren interseetilor se uplied tint continue simple sau duble, ‘nei cind Uifimea mnei benzi de cireulatic este de minaoe STAs igi Aiygtdele longitudinale de dotimitiew a pivii cumabie se eseeutt pe banda de Inealvare, in exteviorul Timivet pargit earnsrbile et — al Kaiinne simple pe autosteai, fiz. Bu, si in exterioral curbelar deusebit ge evils @ lini discontinue simple pe celetaite drumuri publice sau tn intersect, fig, 2 ¢ fi ahe foo | ’ se li 3 f i i & |i i ht I Fig, 9 ~ 2.6 Mareajele longitudinale pentru locuri periculoase, se execut in urmitoarele situagii: — pe sectoare de drum cu vizibilitate’redust; — pe sectoare de drum eu obstacole pe partea earosabil’; — pe poduri gi padete inguste; - — pe sectoare unde se schimbi numirul beneilor de circulatie; . — Ia intersectii de drumuri; ; — Ia treceri la nivel eu ealea ferati. “Y] 284. Pe sectoore de drum eu vizibilitate reduss, mareajele axiole se execut eu i continue care Inlocuiese sun dubleazi tiniile discontinue, atunci cind distanja de vizibilitate Onin, este inferioard valotilor date in tabelul 2, . Tabelal : ftez0 de propre, tata sem i ® jt.” | 100 280 20 20 0 10 0 100 1) Pentru site viteze Ue apropiere valorite Wut daa $€ Cafculeaz3 prin Interpolace sau extraploase OBsrRVapit . denelete? foie teprezintddistinta de ta care un obec stuat pe parteacatotabilé avind intimea de 4.00 m etal Me SEU SE Um concucdtor de vebiel af carl echt ae eonsderd stvall Iso fouties oe 390 Geasopra parti carossbile 2 Viteza de apropiere ceprezinta vitesa care mu este depayitd de 8 ‘viteza capabild pe sectoral respecthy (siteza de basa) din vebieute sau se fa tn considerarereajele virfurilor de pai executt, dupt 1 notafillor din figuri este urmitoarea : dubia sens de civewlatie a 4,5, 6 sau 7, Semnifie 2.6.1.1 Pe drummer az, confor — A sau D este pu tul unde dis anita de vizibilitate devine inferioar Ini ders ~ B sau Cestepnnetul unde distanta de vizibilitate devine din nou superioart lui dey ul se exeeuttl ea si nutifor cu eel pufin patru benzi de cireulafic, mare cale curenti Vitesa de | Longimea apropiere, | intel de Y fayartisa emi. | 17,00 aio | 50 I <0 |Yea to P| omc] = wage [ete Fo QPSPRYATIE: Soren econ 1a i gatut cid punetul C din Ng Wo eae sings punetolui b.2.65 Po partest eatust Gstre partew carosabil dep mrareajnl se execnti mercajal { Dislnvifor si petetelor ew cl putin doth fester min, 0,1 an deo parte si celal ete git, Cale event. Cin petite ete agony pind ane dials Contin, aves KGinen parti erowhileey henzi de cireutitie fa mie din cale ementa, MM ni sing asigurate’ e ele 6,00 ut (ig. 18), La ligimi ate parti cuosabily sub 504 ne Se eseeutd marenjul axial (tig. 16) —— Fig. 15 Vitor de | Lumines Distanta apices | lintel prensa Sep | verry [Pstinarea] Meh 7 ji e a inh mm a >60 sto a “ or Fig. 16 = Lungimea Distanta apneaa de | ine paren aprepicr, Joctinarea, 5 svertizere, is ints, " Dy ey m m >60 >17.n0 to <0oa re Distanta . by f D, peo | >t00 | <150__|_217.00 = | 60 kan/b, Tn intersectiile cu circulatie pictonall forrte intense marcajele treverilor pep pietoni pot fi conipletate prin sigeti indieind sensutile de traversire. ae intre- . Fig.27 4 MARCAJE DIVERSE 4.1 Marcajele de ghidare se folosese spre a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie sh le urmeze in vaversares interscofiel, Hind exemplificate in fig. 28, 29 91 30, “nracteristicile Tiniei de ghidare sint conform #Curbara sigetilor depinde de situatie Fig0Hi porraloly care pr Heraive dintive intersvetie este dat in tig, 32. Fig. sib Pentru viteza de apropiere ¥ 60 km/h tnctinarea t <1 80 lar pentra V < GO km/h, tncinarea 12207m [L_240min! 44 Marenjele pentru stati de antobuze, troleibuze sau taximetre se exeeuts cain fig. 33. iniite fifnd com 45 Mare in axa dramului prin linii dispuse dup’ pozi etate eu inseriptiile BUS sau TANI indieind spatiul rezervat acestor vel je pentru Tocurite de parcare pe partea carosabili, se pot exceuta lateral si fculelor, astfel : rginen eli, fig. 34 a; — inclinat& fof de axa sau marginea edi, fig. 34 0; : — paraleli eu axa sau marginea ciii, fig. 34 ¢. b) WITATTT ETT ATT T ITT? LLL. Fig. 24 4.6 ‘Sagefile se folosese 1a marcarea sensului de circulafie. Sagetile si insoripfille sint dato fn anexi In prezental standard.47 Curhele densehit de _periculoese sitnate upA stiniamenty Iungi pet TL provedate das je de ruducere a Vitezei, cuustituite din lini trausversile en Eijimes de 0,0, cuutorin 5. 33, Mareajal este cmnpns dinto line sitnaid in tangents de inteare a carhet munatt de 4 grupe de cite 3 lint avin spuitiile intre cle de 5, Wy 13 3) 20m. ; Lungimea marcati astfel totilizewzt 150 m, inainte de tangenta de iutrare in curt. Fig. 95. 5 MARCAJE LATERALE 5.1 “Marcajele laterale se execut’ pe obstacole pentru a le face mai vizibile. SAL | Mareajelé aplicate pe lucririle de artk (poduri, pasaje denivelate, fe executd prin dungi incliate in sens descendent spre partea earosabild ca in exemplole date eo at 2 eneul pasajelor inferioare, la eare na este asigurat gabaritul Ge tndljiane, wBareajul se executs si in partea superioari a pasajulai ca in fig. 36 4; marcajele pe nidurte ag sprijin $e executd cain fig. 37 iar pe coronamentul podetelor ea in fig. 38, riduri de sprijin ete.) Fug. 3730 BL. 2 Mateajele aplieate pe parapetele podur 4, b. Pentr parapete le mareatjele ; \ Ht AN si paitetelnr se daw conform fig. 39 ¢ 1 exemplete din fig, exeeuti 3 Mareajele.aplicate pe stilpii si copacii » localititilor, prin vopsire san varuire, pe ink — in zonele din In baz’; este situati la iniiltimea de peal ~ in zonele din localitai, 4 Barcajele pe bordurile denivelate ru pietoni sau ale trotuarelor se Fig. 306 i se executh astfel : fime de 1,0 m de flafi pe platforma drumy ckrui parte inferioars ind lifimen de 0,50 m, ale insulelor de dirfjare a eiteulatiel, ale refugiitor conform fig. 40 (a si 8) fi \ aN GAIT , Tose, b) Pig. 40SEAN I one 6 DISVOZTTH GENERALE DE EXECUTIE, «beni din material plastic, mistusi ede vap: GA Marvajele se pot exeeta prits aplie asfitice eolorite, plivi eolortte, hnuise de ttiarmur. Pentrit mareaje temporare se recomand folosirea butonilor stn altor elemente similare, Mareajele rariere uu trebuie si formeze proeminente nai mari de 0,6 em in apr et ii. In carn! folositii hutonitor saw altor eleimente similare se admit proemineate de ou disporitive refleetorizante, La 6 seapvatars pani le 1.5 can ki ecle ubigunite si 2.9 etn [a cole previzute mamajele cu Hinit eotinie nu se folosese piesw metatien sau bitoni 63 0 2 mureajelor sint: alb, galben, grideschis 3 Terenului al i se asimileazs alh-gri si argintin neagru, utilizate i exeen 6.3.1 Culorite alb’ swa galbensi se uiilizeazd Ja reajele longimndinale, transversale si diverse: ajele Interale pe stiipi si copaci aflati pe phitforma i uta. 6.32 Culurile alternative gulben negra se utilizeari la maveajele laterale exeentate pe = Incrati de arti (poduri, podete, pasaje denivelate, ziduri de sprijin) = liseie parapetelit din Beton sat rigide; = boniati, 3.3 Parapetele clastice se vopsese de regatt in euloare gri-deschis Glisterole acestor parapete se Vopsese int culori alternative glben-negra, peo lmgine de may. 50 nm, deo parte si eralaltst a podurilor, pasajelor, vinductelor, in interiorul unor curbe deosebit de periculouse gi in veeiniitatea treceritor [1 nivel cu ealea foratd, 63.4 Stilpii p: 6.4 Pentru a scoate in evident pe timpnl noptii mareajele de pe parten cnrosabili, se Teconanié folositen de microbile rfleetorizante din sticks pe seetoarelu de dram nedluminas san aby iluminate, Se recomand’ folosiren in acclas maresjelor In parapete, In pasaje gi pe eulonie. 6.5 _ Maveajete se exeeut’ in geueral mecanizat eu masini si dispositive adecvate, Mareajele prin sigefi, inscriptii, figuri, precum gi alt mareaje de volum redus se pot executa mamaal on ajntoml gabloanelor corespunziiteare 6.6 La exccutia marcajelor cu vopsea, suprafata pirfii earosabile trebuie sh fie perfect uscati, jar temperatura mediulni ambiant trebuie si fie de min. + 15°C, astfel incit sh se asi- gure fanctionarea dispozitivelor de pulverizare fird adaos de diluant iar intensitatea vinbalui si fie suticient de redusa inet si nu perturbe jetul de vopsea. etelor din betan se viruiese, 4 scop a elementelor reflectorizante pentrn completarea zidurile de sprijin situate in exteriorul eurbelor per ‘ODE DE VERIFICAR 7 REGULI $1 ME ified din punet de vedere al formei, dimensiunilor, aspeetului si eulorilor, de siguranté a cirewlatiei. Liniile trebuie si aibi lipime constant gi st nu pre- 71 Mareajele se precum §i semniticati 7.2 _ Verificarea formel se face vizual, zinte frinturi sau gerpuiri. 7.3 Verificcrea dimensiunilor se face cu ajutoral instrumentelor de misurd obiguite, in punetele eareteristice de schimbare a tipntai de niarenj ‘A aspectulai se face viznal, Marginile marcajului trebuie xi se distings clar are se aplicd, iar mareajele vechi trebuie si fie bine sterse ex vopsea de fj suport a mnareajniai sa prin inkiturares en solufii deeapante, + nealterata de euloaren suprafefei pe etre se aplies 7.4 Verifies pe suprafara p culoarea suprate 75 tuloaren trebuie si fie mnifarm: miareajul, A Receptia Iueriuilor de mareaje preentului stumdard ia reglementirtior cu respectaren prevederilur fece intt-o Singur wale in vigoare. LE 8 DISPOZITIL FINA Organcle de administrare a dromuvilur vor ma mésuri de aplieare 1 acestni standard marelor termnene, considerate de la data intririt in si de realizare a mnareajelor, in eadrul urmiit Vigoare a standardulai = Intermen de un an pentru mavite drunuri destinare pentru eireulagia interna tionala unite ntionale, jndefene si la strteile din Torayele rege — in termen de doi aii la de inte de judete si municipit; — in termen de trei ani la celelalte drumuri publiceANEXA MARCAJE PRIN SAGETI SI INSCRIPTIL pai, du indivat ride vitezt ete, gi au dite propiere i privind destinsiia benailar, directifle AL | Mareajete prin siunidierentisie in fune de urmat spre nanuunita tie de focal unite se Sigetitor sint conform pentrn viteze de aprupiers V < 60 kmh; pentru viteze de xpropiere V > 60 Keinjlt g. 43 8 si b, peutru siyeti ce se amplaseagd Inaintea precede interseetia semnalizatts : unearen sf ALL Formete si din unei intersectii en virnj interzis jerare sia benzilor suptinwntare de aFEO BD testo —= = LS ~~=ape eer i)sint date in fiBLAS Load reajele rutiere sint date tervin frecvent inViteza de | Lungimer | 44 Distant aproplere, | cumetae | tvelisare, | Ress V, Javertizare, £ Bs Km ™ ) 2 i 1 Distant | mye tctinase, | "ints, , Jai lavertioare, ©, apropiere, Tinisi deCotaborators al Petru Probtemele Coesiilor Populare lului putiie Bueureyt ri Craiova ni Timisoara 1 Beatow general al mililiei — Dinvetin eircutat Mituea Carp Lt 'eol. ing. Floris Toneseu fin01 « Toscteatal somé te stauidardizare la” Stameseu tnt 1965 $1 soa revizuit tn a 1905 Ty‘Nerespectaren’ Standardelor’ de Stat esi Reproducere: ‘Urmarita conform teri 2,25 t. PRETUL LEL | "RePuBtica SOCIALISTA | STANDARD DE STAT 4 Wy ROMANIA, “| STAS 10144/3-81 S| ~~ CONSILIUL NATIONAL PENTRU STINTA $1 TEHNOLOGIE ANSTITUTUL ROMAN IELEMENTE GEOMETRICE ALE STRAZILON) Inlocuiest Prescriptii de proivctare Gann DE ie STANDARDIZARE a 1 GEOMETRIC ELEMENTS OF ELEMENTS GEOMETRIQUES | TEOMETPIYECKHE 9TEMEHTSI STREETS DES RUES nopor Design spe eats Specifications de projection TIpeanacanun’ D0 mpoexr#ponazna LL, . Obieet si domeniu de aplicare Prezeniul standard stablleste.clementele geometzice ale strdzilor, at! iectelor de investifii de strizi noi'sau modernizri de striizi existente cit si a proiectelor d sistematizare.a refelei de circulajie din loealititile urbané gi rurale, in. seopul destagurar i circulafiei in condifii normale de confort, siguranta si eficienfS economics Prevederile prezentului standard mu se aplied la: —drumurile napionale, judefene si ‘comunale’ din’ afara perimetrului constrafl localitaitilor 5 TSE + arumiuriié “din “incinte ‘indiist = drumurig de exploatare care sint interzie circulaiel publice; = platformele consolidate cu destinagie special’, piefele civice si agroalimentare, lncrai ee ratiore aferente refelél de dotint necesare citculatiel (bazele de intrefinere a autovebieulelory:) stafiile de alimentare cu carburanfi, spafitle de pareare);* = Stra de, eves Ja, stadioane, expozitl, tirguri, precuih si la alelle, ou dale’ omnis mentale, terete yas 2 1.2. -* Proieotaies’stalzilor se va efectua’ pe basa studiulil dé circulatie a Sell ay se intocmeste pentru o perioadi de perspectiva de minimum 15 ani, Structura retelei de cir: culatie, elementele geometrice si parametrli de proiectare se adopt astiel incit <8 se_asigur, in principal = siguranfu,. fluenta. 5i confortul ‘eatieului; ‘ = legituri dizecte intre principalele zone de origine si destinafie a fluxurilor de rehi side ealatort cu zespeetarea eouditilor impuse de teren (topogratice, geotehnice,- hidrologice si de ocupare a teritoriuhui urban cu. elidiri, strizi, plantatil gi refele edilitare ‘<5 = jastesele ta. spatiile de “parcare, in. curfi Ta spatille comerciale sj social-culturale 35: 5 . —rezervares spatiilor pentrd amplasarea ‘efelelor edilitare si 2 diferitelor Gotta urbasyee., nistice stradale, (chioseuri, refugii, ete.) ; . —agrementarea: mediulni ‘wzban, redlizarea. de spafti verzi sii perdele dé arhitecturale limitrofe strézit; | ae Teducerea volumului de demioliri, econiomisirea terenurilor ocupate ete. — redueerea® nociyititilor, i" a poluaxii, mediulul_ whan, 1.3" Principalii“parametrii si-condijii de proiectare pentru determinarea elemental metrice ale strizilor, consta in. — Fileza‘de proiectare (sau. de baz). = —intensitatea, a cireulatiel; * * { -. —incadiarea. urbanistica ; «7 i 2 <= condifii locale (relief, ocuparea terenului ete.) le striizilor se va face gu respectarea spatiilor necesare. 1.4 Adoptarea elementelor geometrice a apie a instala- amplasizii lueririlor de sigurant a circulatiei si anume, a indicatoarelor de illor de semnalizare, parapete, borne, horduri, refugii pietonale gi alte lucrari z Aprobat de: ‘ fa intracit in Vigoare = INSTTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Pe mairn erie Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI 1981-11-01 ‘Telex 11312 NST R2 PARAMBTRI DE PROUWCTARE snare eeoris, tehnicd si rolul functional al strizié se stubileste in cadrul | Stiadi de categoria U1, de colectare Strad& de categoria IV, de deservire~ Focal OBSERVATIE — In cohdititgrele de destisucare a.traseul am 20% din bn ‘mn cazul categorie! IT yf IIL lus viteza de proiectare se poste reduce pr sectoare ne, Pind la 35 kejh in eazul categories Ist respecte, 2s kel Acituirea refelei principale de circutatie si amenajarea intersectiilor trebuie sf as Gresterea fluentei traficului, respectiv vitezti de circulatie ridicat’. intre viteza de proiectare si viteza de circulatie urbani este da Corespondenta orientativia in tabelul 3. Tabet a 3 ‘Vitera de proiectare, km/h { 0 | 4 | 5 | oo i : - = Huge tate tonsa | | | | = teattstut wo | | w]e YViteza de cireutatic {ull Uatieutai | = tn afara oretor de virt ale intensi- j r | 82a dupa ¢ xensitatea traficului pentru caleulul clementelor geometrice a striizilor xe va exprima, prin — intensitatea de trecere individuali a diferitelor categorii de vebieule si a mijloacelor sport in comun; det —intensitatea de trecere globali sau total, exprimatd prin nunxirul echivalent de autovehicule etalon (autoturisme) stabilit conform STAS 7348-78; ~ intensitatea de cireulatie a piet: Jeterminata conform reglementizilo si prevederilor STAS 1014 2.5 Tntensititile carneteristice ale ‘raficului pentra o banda de eireulatie, sint conform fabelatul Tevet 4 nen s0m...6000 | 0.00 | 20. .0 eas : [me vous | a0..08 | Foorte reaust | am | 98 200 |p 90 «sub 20 z OBSERVATIE — Gorespondenta intre muinirul de vehicule fzice efective si numdrul de. vehicule etaiba (aute- Xo" turlsme VO corespunge unor valor! meas OMETRICE IN PLAN! a Bie . oo rs i ghana Tee edo Thad ie RS 3.1” Pentru asigiirarea fluenfei circulatiei curbele striailor de categoria T si II vor avea-, pe cit posibil, raze cu valori mai mari decit ‘razelo recomandabile, unghiuri dintre aliniamente mai mari de 100° >. .120° iar distantele intre intersectii cel putin egale ou cele din-tabelul 5. 2 Sas fi ~\ Tabetut § : Intersectii mumai pentr relate de dreapta Le = Distuntele minima, intre intersect, Imm 1, magistrald 1 logatura ft LY, de desetvire tocald OBSERVATIE to azul intantcor mal mict = piewede, dopa coz dinjarca cirutiel Insite de-semaaion 7h © ory ca und verde sau se Teduce fn mod conspunsdtor eapecltatea de cirlaie. _ Lungimea maximi a aliniaméntelor pentru strazile componente ale retelei principale de cir calatie nu trebuie si depiseased 30....40 ori Hifimea striaii consideraté intre fronturile clidirilor.. Aliniamentele mai scurte doit distanta misuratd in m, corespunziitoare vitezei de proiectoare ~~. V (an/h) se reenmands si fie inlocuite prin curbe cireulare sau arce de clotoida. & 3.3. + Traseul. strizilor de deservire local este subordonat condipiilor de amplasare a cli- ° dirilor si poate fi in aliniament, in curbd, de form poligonald sau cn racordari succesive. 3.4 - Razele. caracteristice ale curbelor R, pot fi: 7 — raze recomandabile care permit menfinerea in curb a profilului transversal in forma de acoperig, eu dou’ versante plane ca in aliniament ; — raze minime normale care necesité convertirea profilului la forma eu o panta, transversal unicd ; — raze minime excepfionale care necesita) suprainiljarea profilului. transversal, pind la panta maxim’, de 6%Valoarea razelor can conform tabeluiui 6. neteristice, in m, penira curbele scului si Pentru serpentine exte “Tabelut 6 Razele caracteristice Amenajarea_ pretili Rave recomandabile Razi mininé normala Raza i yexceptionald — | Raza minis 1a serpentine 2 curbel ausitiare forma de acoperis ef dowd versane plane Drofil suprainsttat ow panta 64: Profit convertit ew panta 2.5% opseavatn 1) Penna curb **) Bente eur Pentru conditi foa Tad, In condilile pet c ex dec rineipale ale seqpentitel vitatea mat mare de fclvitatea maxima 22 tabelul 2 35° Razele minime ale curbelor ou suprainaltare pind la 2% depind de vitezi, de mit conform tabelului 7. ‘Aceste raze se aplica, in deosebi, la striz Tele directionale ale, intersectiilor gi a artere cu cdi unidirectionale. rimea declivitatii si de sensul de OBSERVATIE ~ Ranipele sint notate eu + jar pantele eu — 3.6 | Racordarea, aliniamentelor si amenajarea’ cuir) aliniamente pind la 177°; pents arti carosabile. Racordarea aliniamentelor se va realiza, lor frinturi de 177°. . .180° se se ¥a face petra ung! Fazsle minime exceptionate se lau din tabelul 7 este de 3.3 e rele de teren razele curbolor se pot reduce corespunsitervitezel de profectare. micyw- 6% si.ou declivitaji mai mari de mers (ureare, coborire sau palier) i ca sens unic, la buelele si brete- Tabetul 7 © uri intre Yor putea racorda numai hordurile dupa caz, astfel : = ou arce circulare in cazul razelor recomandabile; — cu aree cireulare razele recomandabile ; — numai cu arce de clotoi al serpentinelor sau cind se solicit obligat 3.7 Razele pentru racordarea bordurilor la intersect si de caracterul traficului dominant astfel : — pentru strizile de categ. I si II, razele vor fi de 12 de categoria strazilo: — pentru strizile d si racordiiri progresive cu clotoida, in cazul razelor mai mi le categ. III, razele vor fi de 9 decit in cazul terenului accidentat, al’ punctelor de trecere © rezolvare esteticd a, traseului. fille de strizi se stabilese’in functie 3m; — Pentru strizile de categoria IV, razele vor fi dé 6-.-12 mj3.8 Amenajarea curbelor const. din : in planul de situatie a trascului si supralingirea pirfii carosabite 505 pentra curbele ¢ = conve ea profilului transversal, (amena zelor mai mici decit razele recomandabile ; - rurarea vizibilitatii in curbe si la intersectii, precum ia confortului opticin cazul strizilor magistrale yi de legiturd ‘Amenajarea curbelor izolate sau succesive se va realiza conform STAS 863/1- jarea in spafiu a curbei) in ‘cazul OBSERVATIE — Pentry strinie sitsate in sone dens constraite cind amenajarea in spatiy a corbelor este difiel de realzat se va putea mlcsora viteza de protectare in conditile pet. 2.2, tabelul 2. Vs. 3.9 Clotoida se caracterizeazi prin modulul K in care: @ raza de curburd in m, variabild intre R i 005 S$ lungimea arcului de élotoida, in m. : . Curbele cu puncte de trecere obligate, pot fi alcituite si din clotoide legate intre ele avind moduli diferiti K, K,. Tungimea minima a racordirii progresive se calculeazi ou ralati ee = eS . . as : we ence ~ aR ee ; in care: a : ‘ V viteza de proiectare, kmjh; cies R raza ‘arcului circular, in m; @ coeficient cuprins intre 24.,.33 care include si condiia de contort. Valoarea ieco- uandabilé pentrn a este 24, iar in condifildifielle de teren se va putea admite.va- lori “pind la. 33, Bentru“introducerea elotoidel arcul i Panta, ee ia %, a profilului - eal ult, 6% a1 86 va, stabi ou zeafia : Pe Soot in care B este un cocficient cuprins intre 400 #1590, care include si conditia de.cdnfort dinamic. “=. Valoarea recomandabild pentru b este 400 iar in condifit dificile de amenajare in spa- iu_se ya putea, admite valori pin’ la 550. {in carul curbelor suprainaltate se va atigura ca pauta oblicd rezultati din combinares ~ supraindljari eu decliitaten. eB wa Gepijensed yaloaren declivitilexcepfionale din tabelal 11,2 i de categoria III gi Tit obufoxm tabelului 8, care cuprinde supralirgirile, in om, pentiy.o bands carosabill de 3,5 m- OBSERVATIE — Pentru rare cy valor! itermediare supralanyirlle se stabiese prin interpoarePentru autovebicule cu lungimea E pind la $ m supralirgirea, benzii carosabile de 3.50 tm liifime se poate determina, in functic de raza K a curbei, eu relatia : D Rk 3.12 , Supralisgirea ¢ va amenaja proportional ou lungimea clotoidei simetric fata de axa striai, fra A se redued litimea trotuarelor sau a altor componente ale strizii, Cind nu este Dagesars tacordarea progresiva a curbei, supralirgirea se va realiza in afara curbei pe lungimen ; 09. Pe arcul circular supraliingirea este constant iar in cazul racordisilor mumai cu clotoids supralngirea maximi se va aplica simetric fafa de bisectoare, pe lungimea S 8 3,6 eB 9.13 | Vizibilitatea. in aliniament a traseului se va asigura corespunzitor distanelor de vizi- bilitate conform tabelului 9. . y Tabew 9° Vitewa de proetare, hah Fetul cieutatit | 35) wo | © | 6 o cae t Distante de valblitste. In @ Clreulatle int-un sens Clreulatie tm ambele | er a en 2 gi a diverselor obsta- = wulutnecesar dé vizibilitate: = | - {ul 10, iar penti realizarea confortului opti¢ sporit Yalorile raza {efale eu valorilé: razelor recomandabile did’ tabelul..0-225, interbectile SikAIG® viziilftatea “ee 8 dsigura “prin relageres ines célfurilor clidirilor sau aménajafea de portice care ce vamenajfirile rutiere necesare interseofiilor.:. te Fea IPS GR rate ere, ato =f Vitera de protectors, kmiir vse 25 SN 908 | SPIES On BOF © Distant de vizibiitate, In m So oe Goniée"eput Sones ulafie 51 ou Tungimea peste 50 1m -alitovehiculelor (platiorme, bucle rosabile cu ihe’ o band’ carosa- --150 m in aliniament precam : en cs Categoria tehnicd a spiel coaterats eeu “| Yo juam).w fe | Deciiwtayt maxime, % Cimpie, terasa Deal a Munte aa st OBSERVATIE — Valorie din tabel se pot maja ex un procent in cazuri specae (terenaecidentat, puncte obligate ale traseulut)| 42 Pentru striaile de ‘deservire local situate pe terenuri aecidentate se admit declivitati | exceptionale pind in 12%9 dar numai pe sectoare pina Ja 100 m Iungime, conditionat de mi suri suplimentare pentru siguranta cireulatiei (parapet, indicatoare de cireulatie etc.) 4.3 Declivilitile maxime pe rampele podurilor si pasajelor denivelate vor fi de 4% pentru strizile magistrale, 5% pentru cele de legituri si 6% pentra strizile colectoare. In curbe, pe buclele si bretelele aerente intersectiilor denivelate declivititile, masime se stabilese din tabelul 7. . 4.4 Linia rosie se va: proiecta de preferints din succesiuai de declivitati dinijate in acelasi sens evitindu-se alternantele de rampe si pante. \ : 45 Declivitatea minima a strizilor cu imbrictiminti asfaltice va fi de 0,3 %. » OBSERVATIE ~+ in mod exceptional. se poate admite si declivitate mai ricd de 0.39) dar cu asiaurarea pantelor p Tongitucinale la rigole, necesare colectari si evacuatit apelor. : 46 Lungimea minima a pasului de proiectare a liniei rosii este conform tabelului 12. . Fabeul 12 i Lansimea Tninima Categoria tehniea a stedeit | a pasului de proiectare, 1, mafistrala| Hi, de legatura 200 : ‘ IIT, colectoare 3 100 ue 25D [de dsr eat cy, |, 80 ga pln : A F 5 Sy £ OBSERVATIE — Past! de prolectare poate 1 redus faid de Valorile din tabel ex pind la 50% tn eazul terenslut” Plat dacd unghiol reformat de declivitafileadiacente, py % #1 Pe%, are tangenta trigonometricd de 044%. .0,5 95 (eespectiv m= Py + Py m= Oda 01954) A “4.7. Racondtirile concave si convexe ale liniei rosii vor fi aleiituite din cuixbe-cireulare raze cel putin egale eu cele din tabelul 13. Bae ou Phe (Tabet 13° : Tien de prota, ih? * Felul racordirit Ca 40 | sub 40 : I Riva ini 2500 = 3.900" 500, Racordarea convent ~ 500, | 250 acordarea coneava —|”15Q0. | °1 000. 4.8 Pentrn strizile de categoria I si IT, racordarile verti estetice si de adaptare Ia teren, cu arce J metrice; bisectoarea: “B acy : ee 6k . ; / 1 in care: : R raza de curburi minima a parabolei; oat A a m tangenta trigonometried 2 unghiului format de declivitayile adigeente p; $i Pes : (%o) ie 2 ordonata (pentru abseisa 2): ySe recomandit ca !ungimea minima a eurbei de racordare verticald si fie cel putin eg ca 2V (viteza in km/h) - 49 Strizile cu dowd benzi carosabile situate in rampe cu lungimi mai mari decit valorile din tabelul 14 si solieitate de trafic grew in au de transport in comun vor putea fi prev sensu de urcare, ‘oportie de peste 10% din totalul autovehiculelor te cu o banda de circulatie suplimentard, in Tobstat 14 Heometrie ; : fl sted Tos Lungimea minima a raripet | a Ia car se introduce banda e cireulatie suplimentars. m Pe anumite’striai cu declivituti maxime se poate amenaja, la diferente de nivel de cca, 20...25 m, sectoare cu declavitati de 2% pentru odihn si eventual spatii adiacente pentra belvedere (in care caz-acestea vor fi separate de calea curent& prin fisii verzi). 4.1}, Linia rosie pentru strizile cu traimvai pe platforma proprie nu va depisi declivitatea de5 %, exceptional 6 %, iar pentru strizile éu linie de tramvai in partea carosabil’ 4% si ex- ceptional’ 5%. : 5 BLBMENTE GEOMETRICE IN PROFILUL TRANSVERSAL 51 _Litimea piirfii cardsabile se va détermina.in functie de caractérul strizil si intensitatea orard de caleul a traficului echivalent, determinat conform STAS 7348-78, Lijimea benzilor carosabile se va determina in functip de tipul predominant de vehicule si viteza de proiectare, conform tabeluhat 15.02 ge eae a oat 52 Strizile ca o singurd banda de circulafie care sint incadrate cu borduri denivelaté vor vga, Kitimes carosabild de-3,50 m iar in cazul incadrisii cu bordu ingropate de 3,00 m- 53°” Caracteristicile elementelor geometrice ale pirtii carosabile pentra categoriile tehnice ale strizii sint conform tabelului 16, : z pr ees Z : Fabelul 162 cegoria tebmicd | Numarul benzttor: |8¥Iniea unet benzs | Latimea parti Saetumies vein | “arouses | cvombita | Care, 21,00 magistrala HL de legaturd 14,00 TIT, colectoare IV, de deservire Locald | 1 i aN RR meme ae ee 54° Alcdtuirea profilurilor transversale pentru arterele de circulatie din localititile urbane yi rurale se va face conform STAS 10144/1-80, iar proiectarea trotuarelor, aleilor de pietonii Sia pistelor de ciclisti se va face conform STAS 10144/2.79.5.5 Profilul transversal al partii carosabile poate avea forma: — de acoperis, cu dowi pante transversale; — Parabolicd, cu dowd pante transversale varinbile — de acoperis cu o singurd panta transversald : — cu casiu longitudinal, aplicabil la unele strizi inguste si fird canalizare subterana. 5.6. Pantele transversale ale pirtii carosabile in aliniament depind de tipul imbricdmintii si sint conform tabelului 17. Tobetut 17 ee ‘Tipu imbrdedmingit | ante transversal, 25 2 Pte Sonate | |_SVhavate de eatupues 2.5 [Smite raat nomate ot stnerme mpi. macam | apmate de pits bets potovant = imbrécdmintt astatice 2.5 27 |= tmbrtcamints din beton de eiment = 2.0 2 Imbrdcdminten trotuarsior . = imbrdeamin(astatice 2.5 —_fiopietruiri, batostar! 7 (eacen oro: |= aati as Imbricdmintea Im piete 51 platforme. > t Le I alete #t pattern 1 5.7’ Yncadririle imbriciimintilor rutiere Se vor rezolra in functie de trafic, evacuarea apelor meteorice, sistematizarea verticald, estetica strizii ete. In mod curent incadrarea str&zii se va rezolva cu borduri denivelate-cu inilsimi libere conform tabelului 18, : + Tabelut 18 [ Tnaitimes tibers a cs eee Dofneniul de aplicare: Elemente geometrice ale strazit corosabité| = la strasi magistrale = ta strdal ee tegiturd cotectoare’ ae deservire Focal: SL Strdai cu caracter Industrial esplanade, In zone de pare: Ja strézi ou declivitaté redusi eu rigote in ing de ferastrau: = = : eer = ta peroansle stati de tinnsport te | comuns a _ 20.827] =a transversdrite de pietonl i be = ‘Trotuare, atet de pleton! sf citi 48 | — tata ae apatite verei aaiacente f Platforme de parcare adiacente strait Dat | > = tata de parteg carosabita curenta ERVATIE ~ Inaijimea liberé 2 bordurii de maximum 28 cin se va adopt numai in dreptul gurilor de curgere 0 ‘© canslizirit pluvisle. , care se vor amplasa in afara trecerilor de pleton, fl 5.8 Strizile et acostamente din zonele preoriisenesti sau din localititite rurale pot avea inca: Grari cu borduri ingropate, benzi de incadrare eto, conform STAS 1598-78, 5.9 Ciile mijloaceior de transport’ in comun'se vor amenaja in funefie de particularitatile acestora (pe pueuri sau pe sine). Cind intensitatea mijloacelor de transport in comun pe pneuri Gepaseste 60 vehicule pe ors si sens se recomanda si se prevadi 0 band’ carosabild rezervat transportului in comun in cadrul litimii carosabile maxime de 21,00 m conform relementarilor Jegaie in vigoare. Capacitatea maxiiné a benzii de transport in comun este de 130 vehicule fi ziveford. si sens,540 Gabaritul de ‘liberi trecere a-striailor are indltimea libers de - m ip piirtile laterale. In: tramvaie gi troleibuze va fi de reguli de 6,00 m. cu litimea pirtii carosabile plus cite 0. 5.1L’ _lnstalapiile tehnico-edilitare situate in ampriza strizii care influenteazd elementele ilumivatul public, semnaliziirile luminoase, .reteaua de Stropit spapii verzi, Tefeaua’ energetied pentru transportul in comun, puncte tert Ge transtormare electrice, eimine, hidranfi, guri de scurgere ete.’ Subtraversaren ‘stviollor de refelele edilitare se va face conform STAS” 9312-78 geometrice sint : canalizarea phuvial jumea gaba 8 : 00 m si Litimea eal tulai pentru ice, posturi 20 ex! Ho. i Elghorat, de : COMITETUL PENTRU PROMLEMELE CONSILULOR POPULARE— Institutul de. cervetare al prolectare pentru sistematizare, locuinte §1 zospodstie + omunaia Responsable) proiectulul: dr. ing, Vietor Gutu Redactat final: Insttutat roma de standa Servieiut construct! sl econontie forestierd Ing. Pata ‘Staveseu Colaboratort: = Inspectoratut General al Millie! = Institutul judelean’de-proiectare — Timisoara = Jostitutul de arnitecturd y fon Mineu” — Bucuresti = Inireprinderea “de transport — Bucuresti= = Testitutul de proiectae! transportur! auto, navale st acriene = Tnstitutul Project ~ Bucuresti = Tnstitutal de construct it ~ Bucuresti Set L la ick. Bucuresti 1982 Tiparit: Ja, 08.03.1989 BaiSTANDARD DES TAP OrIeaALA | noMANrA ~ oO 1 j erisen Intute INSTTENUE now: < sas iwalor9 AS TROTUARE, ALET DE PYETONT $f PISTE an seawpanuncne DE CICEISTI ; i i reseriptii de proiectare , > Tate T ree i ruorrotie, \LLnes co deporn SWEWALKES, Fuorways | er MSTUS DE CICLYsMe | TPOTS pot HBumexosne SD Bicycle | reseruons en vue de Peiaulisement | AICI ih DEIOTPERI | meee ! eae | recites hy kaoatisiatine | 1 | | 1 GENERAUITATE 1.2 Obieet si domoniu de aplicare soo 1.21 Prezeatul standard stabileste prescriptille de proiectare pentru trotuare gi alei de pie- toni din localititile urbane sf rurale, precum si pentru pistele de ciclisti din localititi sau afara acestora, 1.1.2 Trotuarele reprezint& pirti componente ale strizilor amenajate special pentra circu latia pietonior. Aleite i reprezintl cli amenajate in zonele plantate, precum si pentru accesu! pietonilor la elzdirile care nu sint amplasate adiacent trotuarelor. Cind existé foucfii arbanistice dominante care genereazi flusuri pietonale importante (ex. peste 6000 pietoni/ors), se pot prevedea strizi numai pentru pietoni, conditionat de asigu- Tarea cireulayiei vebiculelor pe alte trasee invecinate. Pistele de ciclisti reprezints cdi rezervate si amenajate pentru circulatia eiclistilor in lungul arterelor de circulatie sau independent de acestea. 1.1.3 Amplasorea trotuarelor, aleilor de pietoni gi a pistelor de ciclisti, precum si determinarea Wyimit acestora se face in cuncordanta eu caracteristicile functionale si intensitatea circulatiel pietouilor, a cirucioarelor pentru copii, handieapati, respectiv a ciclistilor, stabilite in cadrul | studiilor de circulatie. ealizarea trotuarelor, alellor de pietoni gf pistelor de ciclisei se prevad Iucrarile necesare pentru dirijarea $i siguranfa circulafiei flusurilor de pie- toni gf cielist. | 1.1,5 _ Luontrile de trotuare, alei de pictoni si piste de ciclisti se proiecteazd gi se reslizead astiel incit si se asigure reducerea la strictul necesar a suprafefei de teren ocupat, in concor- danyi ou prev ederile legale, in corelare cu lucririle de sistematizare vertical, si de refele teh- nico-edilitare supra si subterane. Cind instalatide subterane nu se pot realiza inaintea Iueririlor de trotuare, alei de pivtoni saw piste de ciclisti, sistemele rutiere ale acestor ci se stabilese astfel incit sh fie po- “iil desfacerea lor ulterioari si recuperarea materialelor. 1.1.6 Amenajirile necesare sigurantei cireulafiei pietunilor la strizile noi cit gi la strdzile existente care se modernizea: a ciclistilor se realizead atit ‘sau care sint intens solicitate. Prezentul standard nu se aplicd ta: — trotuarele de protectie din jurul constructiilor, de pe poduri xi pasaje ip afara Joca- lititilor, trotuare sub portice si de la pasajele de trecere intve clidivi; — esplanadele si Alcile de pirtoni ew deetivnate mat mare de Gt se recomands 45 se amensjeze ev tsepte g ‘net aleilor de pitoni ce stabileste in functic de numirul de benzi neceatre circue m tabelakei 4. Tavelul 4 nromiatra neat Nemarel de bent ae | Latimen ale de pietont | es } erculatie peated preteni ™ | 1 31,90 i 2 ain se pot prevedea strizi pictonale ea maf In eqzuri de circulatie intensa a pictonilor. ‘ora se considera banda de litime 0,73 m. tn profil transversal, aleile de pietoni se ameaajenzl cu pant trancversald nicl avind 1/40, fiind marginite po ambele Pe pirtile Iaterale aleilor de pictoni se previd spasii libere de siguranya, conform pet. 3.5. 5 PRESCRIPTI DE PROIECTARE PENTRU PISTE DE CICLISTI Traseul in plan al pistel de oielisti este dispus, pe cit posibil, paralel cu axa strizit gubaritetor de libers treceie a vehi- ectiv de trotuare conform pre. Pistele de ciclisti in localittpi sint situate in ata Pentru pistele de cicligti amenajate in lungul drumurilor interurbene este necesar time fati de marginea acostamentului, de siguranyi poate fi inlocuit ou un parapet. Declivitatea longitudinala a pistei de ciclisti unuizeste de reguld declivitatea partis ile 2 drumutui, fh eaul terevurilor sceidentate, pista de cielisti se amenajessa lerhet S¢ reduc la strictul necesar volumele de Incriri Hi suprafata de teren Ocupate, fein cg declivitatea de 42% In funetie de conditille locale, traseul pistei de eiclisti se poate indepirta mal malt Sau mai pugin de ampriza drumului, in vederea asigurinii celor mai eeonomice lacciny QBSERVATIE = In smumite azurl justiiate tbe si economic, se atnit i declivitAts mal nai, pind te 75, dar pe lungimi tedusey conform tabelatul & Tabelvl 5 ~ Tangines ania Gy veeaty dectwitate 5 sino 5 i 350 ; % |4 Guitiues iinimd a pistelor de ciclisti trebuie «A fie de 1,00 m pentra o banda si un sens de cireulatie, 1.59 m pentru doua benzi si un sens de cireulayie gi 2.00 m pentr dour Denzi in ambele sensuri de circulagie. Le snenrdarea pistei de cicligti eu partea carosabild a d-umulni se prevad borduri tesite cu inclinaren 1:3. Ciud pista de ciclisti este adiacenud trowuaruizi, intre acestea se prevede © borduri de demareatie. pant 5.6 In profil tmnsversal, pista de ciclistt ansversala unica, i funetie de tipui imbri amenajeant cu imuntilor eautorm valorilar din tabelul 2 Gab irae Wiherh de trecere de 2.40 ul pistel de eivlisti asiguri o in 5.8 Spathul miuim de siguranta de la marginea pistel do elcligti la construetii sau alte cA de circulutie invecinate, este de 0.50 m pind Ia coustrctiile laterale : 1,50 m pini la alte cai de cireulatie paralcle, altele decit trotuarcle gi aleile de pietoni. 6 ELEMENTE CONSTRUCTIVE 61 Sistemele rutiere pentru trotuare, alei de pietoni gi piste de ciclisti se alettuiese eu utllizares 1a maxizauio a materialelor iocaie si a produselor secundare industriale (zeurd, ce- use, etc). Execuitia sistemelor rutiere se ofectueazi numai pe terasamente realizate corespun- zitor conditillor tebnice prevacute de STAS 2914-84, Executia lucririlor de suprastructurd se efectneaat dup’ terminarea lucririlor de pozare a refelei tehnico-edilitare subterane, realizate conform prescriptiilor in vigoare, 6.2" Sistemele rutiere pentru trotuare, alei de pictoni yi piste de ciclis lor se rezolrA conform documentatiilor’ de proiectare. iprecum i incadrarile Fundayiile sint constituite, dupa caz, din straturi de nisip, balast, piatra spartd, pavaje din piatrd brut sau bolovani, in conformitate ou STAS 6100-84. Imbrictmintile sint aleatuite din asfalt, dale din beton, pavaje din piatri ete. fa tuociui 6 se dau exempie de sisteme rutiere si grosimi aie straturiior componente pentru trotuare, alei de pietoni i piste de ciclist Tabetul 6 G rosims Tipu ce ssteme rulers | 1 | trbedesinte stnues | Fora din itt Brts es Botan Soba ge nny blo 3 — [ane ase Beton de inert TI Pavaje ain pits TD | | Strat ae nity ae nip 63 Incadrarea imbricimintilor pentru trotuare, alei de pietoni i piste de ciclisti se realizeazd, de reguli, eu borduri din piatrd naturalé sau beton, denivelate sau ingropate. Patra continuitatea circulapiei cicligtilor si a cdrucioareior pentru copii i handicapati se folosesc, unde este cuzul, borduri tesite sau racordari cu plaruri inclinate,fe tran: Suprafata neident, se amenajeazi ea denivel wai este prevdant cv parapete de provectie st ee conditiile de calitare si de dn nnologia execuriei luersiril port iy horduri deniveiate vizibail mazeate sl pre re contorm SEAS 1848" arosubilé in form’ de pad ni pentru avertizarea eo recepyie we paturi si stnzi. lor de trotuare, ale} aeestart corespund preveder wfagtile de ia treceiie sie sintive «at indiestore pe partes carosthilt st 3-86 sf IS487-55. sind ea bard eapatul perouului dinspre texul eduerorilor auto, AE capatul peru indicatoare de cizeulatie. de pieroui st piste de ciclisti. preenm ior dia standardele si norma-e jz ‘eteozed 9p tanooy najuad sofnowosd auaKiorg “CLOT BLE 00% jengoine nnuod reqs vp aaNsaWIOD® muDKIOI “Zor Beg ale vodstres} ap aj}20pu 1 op ywseidwe iso a1e9 ,omne atfeys" WoTPoIpU 89 a2ej as 40] VOIP 2 OT ND plIqesos> eaysed ap vies qeoIpHr ‘we o'r op eoutHfeT nd senjou) UN Babes ap pUIAR Youn’ op ungo9 16 auTadoo "Ioueq no a1eiop WIS aznqoqNe Niyod of psvouMINIEG 1991q0 ap squnURopIqUL © 1S aUs046 W291 a WepEDBUL ap ¥e:]S UM “OUEISOsD uo G1 PoxI> ap ysEjeq ap olfepUNy o-nuIp yraynsuod 9yS9 JORMA [MUz0} =si Jet ‘Zor “Bip up arep 9199 JUIS 40] ojfunIsuouG -owOI] Op TnL sniais{wy & 1S Jo[THeaTUNUOD9Ia1 1S iofANJOdsUEsL MINUDStUTPY vareqoide no “mnnunup rowroyed (nape uy ‘soIsfPITeI0] eee Uy espidie rod as oznqoine nijiad ofsieys ‘Teuoridaoxo pow Up -aquepiodury Linuinsp aie no aytfpassayut eT NES O20 “asap op 1S a[eioteitigd 10faxa[duioa [njdasp UE "PIMBS1 ap '202) vs Jojzngoine vorisdo miyued soUIHEIS & EUTeD0[ UL easEseldY -ajetiniuio a1emndod so1,s1s40> ayouesso na 1$ odswex ap ajrieputidesiu W ap a]oUeB10 n>" p10>e Wau -09 ap mesedure puts ‘unto? UY yodsuEs ap apadPo({tur aso198 ala “[eulpmyBuop os-npuroe) voseworyeys “oxiqesosw Wied wows “eur Pf ayefeualu 1y Joa sojsznqoyne Powsdo uytod oTHHeIS erngoyno nquad wos “LY OL Heyes wy esuabs Ur peeasejdue as (249 PUFZUDG op {Hers "poral d1ZIAA1 ap odwes) URIOP aye Bd 1S wmd—axd a1essed {§ oBUO!}YS ap a[LIND0] . Jojamnoryaa voreored 1 sojeznqoyne vaseuoriers nuquad ojejoeds wnsoj 1 uONPI pzeafeuaUE as ‘suas 1S098 Up ‘llqusoxwo Hip BINF UL a1LUO!{ETS. 10[9[N2IYOA vOIa;2098 Py es Jenne mmnogex e& ywoNYy pow wy MupINgPIsep Peropaa Uy einoind ap tind0] 1 aznqoino nnued nog “y-O1 Jo[ININI9A sojIor eat -ep1yb rsquad eyeaoepe aur} n> apibq oyadeaed ppagid os I1YeI 918998 UY !UEO9 ap 19] 3 2 Jo1aq, 129 Uy axe} ad -— 2p -2]UNWOD Op IRD RL © nd lapered aso jaMIAIp pI Hanjawmp e rode tip finde] nes ede op