You are on page 1of 139
Invatati ITALIANA SIMPLU SI REPEDE LECTIA 1 PREZENTARILE® UNITA 1 LE PRESENTAZIONI gi ascultati inca o data pari din dialog pentru a va reaminti exact cum se pronunta unele propozitii sau expresii. Uitati-va la explicatiile de la sfarsitui fiecdrui diaiog. Veli gasi indrumdari pentru utilizarea corecté a anumitor expresii, dar si reguli gramaticale simple care va ajuta s4 cunoasteti ce legi stau la baza fimbii italiene. 4. Al patruiea pas Trebuie s& intrebuintati singuri in sectiunile EXERCITI ¢ ESERCIZi ceea ce ati invatat. Cititi cu atentie enuntul si indicatia exercitilor pentru a sti in aceasta lectie invatati: © sa intrebati de nume, adresa si numar de telefon @ s& cereti un nume si pronuntarea tui litera cu fitera ® sa folositi anumite propozitii DIALOGURI ¢ DIALOGHI exact unde si ou folositi pioporkite respective. (Rezolvarile exercitiilor le Dialog 1 Dialogo 4 siti pe caseta). Lucrati exercitiite, propozitie cu propozitie, in trei etape: rr a g " HOHIRa, tare raspunsul; Bropeet BrOr PI Domnut Amico (SA), I signor Amico (SA), -ascultati spunsul pe casel& si comparati cu raspunsul Reeptoner (i) - : La receptionist (R) dumneavoastra: SA: Ma numesc Amico... Giovanni SA: Mi chiamo Amico... Giovanni -dupa fiecare raspuns, pe caseta este o mica pauza in care puteti s& , AMnIES, | ; Amico. ; / repetati propozitia corecta. Dac& nu va amintiti imediat raspunsul exact, Ri Amico?...Amico? Cum se scrie, : Amico?..Amico? Come si folositi butonul de pauza al casetofonului. va rog? scrive, per favore? $i aici fifi atenti la pronuntia si intonatia vorbitorului si incercati, pe cat SA: A-M-LC-O, SA:AMICO. posibil, s& 0 redati, Intr-o alt ctap& trebuie 84 puteti s4 rezolvati exercitile : Da, domnul Amico, R: Si, il signor Amico. mai repede si mai bine. Este recomandabil sA va imprimati raspunsurile pe Q alla caseta si apoi sa comparati cu caseta originala. 5. Al cincilea pas Ascultati inca o data dialogurile capitolului respectiv. Veti vedea ca majoritatea propozitiilor si expresiiior va sunt atat de cunoscute, incat te intelegeti sensul fara nici un efort. Cand vorbiti cu un italian s nu va asteptati s& intalniti exact cuvintele si constructiile pe care le stiti, De aceea, este important sa fiti obisnuit s@ MI CHIAMO AMICO. In italiana se spune ca in romana - ma cheama (ma numesc). COME SI SCRIVE? Tot ca in romana; nu este necesar a spul COME (questo=acesta) SI SCRIVE? SI fine locu| lui acesta Dialog 2 Dialogo 2 Patricia (P), o prietend (A) Patrizia (P), l'amica (A) preluati informatia gi sensul exact, chiar dacé nu cunaasteli fiecare cuvant, P: Unde locuiesti? P: Dove abita? in acest Scop, gasiti in partea a doua a cursului o situatie care este in asa fel A: La Venetia. . AD A Venezi ia. construita incat la inceput veti intelege foarte putin. Apoi veti auzi tot mai P: Ceadresa ai? P: Come il Suo indirizzo? multe cuvinte si expresii pe care le-ati invatat. Incercali s4 notali, pe baza A: Strada San Canciano 29, A: Via San Canciano 29 intrebarilor auzite, cdteva informatii importante. Nu va descurajati dacé nu Pr Ai telefon? P: Ha iltelefono? puteti raspunde imediat la intrebare. Ascultati inca o dat, dali eventual A: Da AD Sh inapoi si ascultati cuvintele si propozitille pe care nu le-ati inteles, pana cand YP Imi dai numarul? P: Mi da il Suo numero? 3 : i a SBal : A: Desigur: Venetia 65 23 17. A: Certo: Venezia 65 23 17 veti intelege cu ajutorul celor invalate ceea ce ati fost intrebat. Indeobste in italiana subiectut nu este numit. VIA = 0 strada VENEZIA 65.23.17, De regula cifrele unui numar de telefon se pronunta in perechi (saizeci si cinci, douazeci si trai, saptespre- zece Nu uitati sa vorbiti cu voce tare. LECTIA1 PREZENTARILE® UNITA 1 LE PRESENTAZIONI Dialog 3 Dialogo 3 Piero (P), Angela {A) P: Locuiesti la Milano? A: Da, laLambrate. P; Ce adresa ai? A: Strada Ronco 23. P: Aitelefon? A: Da. P: imi dai numarui tu? A: 87.01.46,90. log 4 Presedintele (P}, domnul Amico (SA) P: Scuzati. Am impresia ca nu va cunosc numete. SA: Amico. Giovanni Amico. P: M& numesc Roberto Niccolini. imi face placere sa va cunosc, SA; Placerea este a mea. P: Si acesta este domnut Alberto Fontanesi. SA: Foarte bucuros. Dialog 5 Receptioner (R}, Domnul Petronio (SP) R: Buna ziua, Care e numele dv, va rog? SP: Petronio. R: Si prenumele dv.? SP: Carlo. R: Data nasterii, va 10g? SP: 3 ianuarie 1953. R: Multumesc. Va rog luati loc. 10 Piero (P), Angela (A) P: Abit) a Milano? A: Si, aLambrate. Cony'é it tuo indirizzo? Via Ronco 23. Hai il telefono? Si. Mi dai il tuo numero? 87.01.46.90 PRUPUEV Dialogo 4 presidente (P), II signor Amico (SA) P: Miscuzi. Non mi sembra di co- noscere il Suo nome. SA: Amico. Giovanni Amico. P: Mi chiamo Roberto Niccolini. Piacere di conoscerLa. SA: ll piacere e mio. P: E questo e il signor Alberto Fon- tanesi. SA: Molto lieto. Dialogo 5 La receptionist (R), il signor Petronio (SP) R: Buon giomo, Qual é i! Suo cog- nome, per favore? SP: Petronio. R: EilSuo nome? SP: Carlo. R: La data di nascita, per favore? SP: 3 gennaio 1953. R: Grazie. Si accomodi. LECTIA 1 PREZENTARILE® LE PRESENTAZION| CUM SE SPUNE @ COME SI DICE 1. Come chiedere i! nome di qualcuno. Cum se intreaba cineva despre numele tui. si chiama? {va cheama) Come (cum lo mi chiamo Anna Bellini, ti chiami? (Ma numesc Anna Bellini.) (te cheama) it Suo cognome? Qualé (numele dv.?} (Games) it Suo nome? (prenumele dv.?) Non mi sembra di conoscere ii Sua nome. (Nu mi se pare s4 cunose numele dy.) 2, Come chiedere come si scrive una parola. Cum se cere cuiva s& pronunte un cuvant pe litere. Come si scrive? B-E-L-L4-N-I (Cum se scrie?) 3. Come chiedere dove qualcuno passa ie vacanze. Cum intrebam pe cineva unde- -si petrece vacanta (concediul). -Unde va petreceti vacanta? -O petrec la Venetia. -Care este adresa dv.? -Locuiti la... -Da/Nu. locuiesc ta -Dove passa le Sue vacanze? -Le passo a Venezia. -Com’é il Suo indirizzo? “Abita a._.? -Si/No, abito a... 11 LECTIA1 PREZENTARILE® UNITA 1 LE PRESENTAZIONI EXERCITII ¢ ESERCIZ! Exercitiul 1 Eserci Asculati caseta pentru a sti cum se pronunta literele alfabetului: A, B, G, Dete. incercati. sa pronunta pe nume: Bosco(B-0-S-c-0) Cartacci Favazzo Micelotta Sanfetici Controlati raspunsurile pe caseta. Acum incercati s& spuneti cum se scrie numele dy. spuneti cum se fitere urmatoarele Exercitiul 2 exer Ascultati pe caseta cum se pronunta numerele si apoi repetati-le. Ascolti la cassetta per sapere come si pronunciano le lettere dell’ al- fabeto: A, B, C, D ecc. Cerchi di dire come si scrivono i nomi seguenti: Manzini Denicoia Gaggero Rimbaldo Tamburrano Controlli le rispaste sulla cassetta Adesso cerchi di dire come si scrive ii Suo nome. Esercizio 2 Ascolti suila cassetta come | pronunciano i numeri e poi li ripeta. 4,2,3.4,5, 6, 7, 8, 9,10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 34, 42, 53, 64, 75, 86, 97, 100, 101 402, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 147, 118, 419, 120, 121, 192, 143, 154, 165, 176, 187, 198, 200, 300, 400, 500 Acum trebuie s4 va imaginali ca sumeti fiecare din aceste persoane. incercati s& pronuntati numele si sA spuneti cum se scrie. Spuneti si adresa si numarul de telefon. Adesso Lei deve immaginare di essere ciascuna di queste persone. Cerchi di pronunciare il Suo nome e di dire come si scrive. Dia anche it sua indirizzo e il numero di telefono. LECTIA1 PREZENTARILEe UNITA 1 | LE PRESENTAZIONI Ln Dottor Giancario Bottiero Signor Angelo Mazzolino Via Piombelli 19 Piazza Borzino 34 Orvieto Milano Telefono: (0763) 69.30.03 Telefono: (02) 943.35.67 Professoressa Alessandra Cereseto Via Saporiti 5 Napoli Teletono: (081) 22.14.73 Controlati raspunsurile pe caseta. Acum spuneti numele dv., adresa si numarul de telefon. Exercitlul 3 Ascultati convorbirea care urmeazA si in care réspunsurile au fost omise. incercati sa raspundeti conform in- formatiilor date mai jos. Prietenul dv.: Ciao, Unde iti petreci vacanta? Dy.: (Falconara) Prietenul dv.: Care e adresa ta? Dy.; (Str.Dante, 35) Prietenul dv.: Ai telefon? Dv,: (Da) Prietenul dv.: Ce numar ai? Dv.: (Falconara 34.56.97) Informatia (a) Controlli le risposte sulla cassetta. Adesso dia il Suo nome, indirizzo e numero di telefono, Esercizio 3 Ascolti la conversazione seguente dove le rispaste sono state omesse € cerchi di rispondere seconda in- formaziani date qui sotto. ii Suo amico: Ciao. Dove passi le vacanze? Lei: (Falconara) 1 Suo amico: Qual e il tuo indirizzo? Lei: (Via Dante, 35) Sue amico: Hai il telefono? Lei: (Si) I Suo amico: Com’é i! tuo numero? Lei: (Falconara 34.56.97) Petreceti vacanta la Falconara pe Sir.Dante, 35. Numérul de telefon este Falconara 34.56.97. Passa le vacanze a Falconara in Via Dante, 35, Il numero di telefono e Faiconara 34.56.97, 13 LECTIA 1 PREZENTARILE® UNITA 1 |__| [FE PRESENTAZIONI (b) Petreceti vacanta la Rapallo ja hotelu! Miramare, pe str. Molteni, 89. Numéarul de telefon este Rapallo 56.78.43. Passa le vacanze a Rapallo all'albergo Miramare, Via Molteni, 89. {i numero di telefono e Rapailo 56.78.43. LECTIA2 | SALUTURILE e | SALUTI UNITA 2 in aceasta lectie invatati: ® sa prezentati pe cineva @ s&salutati pe cineva ® sa intrebati pe cineva de data nasterii DIALOGURI @ DIALOGHI Dialog 1 Dialogo 1 Giovanni (G), domnul Martini (SM), Giovanni (G), il signor Martini (SY), Angela (A) Angela (A) _ G: Buna, domnule Martini. Bine ati G: Salve, signor Martini, Ben 2nuto venit la Roma. a Roma. cM Multumesc. SM: Grazie. VA prezint pe sofia mea, Ange- G: Le presento mia moglie, éngeia. la. A: Buna seara, domnule Martini. Cum va merge? SM: Foarte bine, multumesc. A: Buona sera, signor * :artini. Come sta? SM: Molto bene, grazie. LE = va: LE PRESENTO MIA MOGLIE = va prezint pe sotiamea | Nu uitati: subiectut nu este numit (0) LE PRESENTO | MOLTO BENE = foarte bine NON TROPPO BENE = nu prea bine | Dialog 2 Dialogo 2 Postino (P}, doamna Pecci (SP) Postino (P), la signora Pecci (SF P: Buna ziua, doamna Pecci. Cum P: Buon giorno, signo.a Fi va merge azi dimineata? Come sta stamattina? SP: Foarte bine, multumesc. $i SP: Sto molto bene, grazie E le: dumneavoastra? P: Nu prea bine, din pacate. Am =P: Non troppo bene, purtroppo. dormit prost. Ho dormito male. SP: Ob, imi pare rau. SP: Oh, mi dispiace. 15 LECTIA2 | SALUTURILE e | SALUTI UNITA 2 Dialog 3 Dialogo 3 Giovanni (G), Mario (M), domnul Giovanni (G), Mario (M), il sigror Martini (SM). Martini (SM) G: Mario, (41 prezint pe domnul Martini. Domnule Martini, va prezint pe Mario Sansino. M: incantat. $M: Cu placere. Cum va merge? M: Foarte bine, multtumesc. G: Mario, ti presento il signor Mar- tini. Signor Martini, Le presento Mario Sansino. M: Molto lieto. SM: Piacere. Come sta? M: Molto bene. Grazie. CUM SE SPUNE @ COME SI DICE 1, Come fare le presentazior Cum sa prezentali pe cineva, a a presento Le (prezint) (va) mio marito (sotul meu) mia mog}ie (sotia mea) Mario Sansino la signora Pecci (doamna Pecci) Piacere = cu placere Molto lieto = incantat Molto lieta = incantata 2. Come salutare qualcuno. Cum salutam pe cineva. Ciao Salve Come stai? (Cum o duci?} Come sta? (Cum 0 duceti?) Buna seara Buna ziua 16 -Ciao -Salve -Bene, e tu? (Bina, si tu?} -Bene,. grazie, e¢ lei? multumesc, $i dv,?) -Buona sera -Buon giorno (Bine, * LECTIA2 | SALUTURILE e | SALUTI UNITA 2 Lr | CIAO e.un'salut numai pentru cunoscuti-apropiati. 3. Come chiedere la data di nascita di qualcuno. Cum intrebam pe cineva de data nasterii Jul. (v-ati n&scut?) @ nato (m)} Lei? Quando & nata (f) Lei? (Cana) (te-ai n&scut?) sbi nato tu? sei nata tu? n primo (intai) dodici (doisprezece) ventitre (doudzeci si trei) forma dv. forma tu dicembre febbraio EXERCITI Exercitiul 1 psa ae Ascultati pe caseta cum se pronunta numele lunilor si apoi repetati-te, gennaio aprile febbraio maggio marzo giugno Exercitiul 2 Ascultati pe caset& cum se pronunta numerele. Intai numeralul cardinal, apoi numeralul ordinal corespunza- tor. Atentie: numa? data de 1 se spune intai (nu una), restul datelor sunt numerale cardinale. ESERCIZI €sercizio 1 Ascolti sulla cassetta come si dicono i nomi dei mesi e poi li ripeta. luglio agosto settembre ottobre novembre dicembre Esercizio 2 Ascolti sulla cassetta come si pronunciano i numeri. Prima sentira il numero cardinale poi lordinale corrispondente. V7 LECTIA 2 ©| SALUTURILE ¢ | SALUT! UNITA:2 LECTIA 2 unulintaiut uno-primo Exercltlul 3 doi-al doilea due-secondo i trei-al treilea tre-terzo Ascultati caseta pentru a sti cum se (ete) quattro-quarto pronunta anii: cinque-quinto 1930 1940 1950 sei-sesto 1931 1942 1953 sette-settimo 1933 1939 1945 atto-ottavo nove-nono dieci-decimo unsprezece-al unsprezecelea doisprezece-al doisprezecelea fete.) douazeci si unu - al douazeci si unu- lea (etc) 18 undici-undicesimo dodici-dedicesimo tredici-tredicesino quattordici-quattordicesima quindici-quindicesimo sedici-secicesimo diciasette-diciassettesimo diciotto-diciottesimo diciannove-diciannovesimo venti-ventesimo ventuno-ventunesimo ventidue-ventiduesimo ventitre-ventitresimo ventiquattro-ventiqualtresimo venticinque-venticinquesimo ventisei-ventiseiesimo ventisette-ventisettesimo ventinove-ventinovesimo trenta-trentesimo Exercitlul 4 Trebuie sa mergeti la medic. Domnisoara (secretara} vA pune cateva intrebari. Ascultati-o si apoi incercati sA raspundeti bazandu-va pe informatiile de mai jos. Informatia (a) Mauro Zanchi Nato if 3 gennaio 1953. Domnisoara: Bund ziua. Numele dv.,va rog. Dy.; Zanchi), Domnisoara: Si prenumele dv.? Dv.: (Mauro). Domnisoara: Data nasterii? Dy.: (3 ianuaria 1953). Domnisoara: Multumese, Luati loc. Confruntativa raspunsurile cu cele de pe caseta. SALUTURILE e | SALUTI UNITA 2 Esercizio 3 Ascotti la cassetta per sapere come si pronunciano gli ani: 1960 1970 1980 1964 1975 1986 1956 1984 Esercizio 4 Lei deve andare dal medica. La sig- norina Le fa alcune domande. Le as- colti e poi cerchi di rispondere basandosi sulle informazioni qui sotto. Informatia (b) Enrico Pablesi Nato il 29 maggio 1938 La signorina; Buon* giorno. Il Suo cagnome, per favore. Lei: (Zanchi) La signorina: E il Suc nome? (Mauro) La signorina: Data di nascita? _ Let: (3 gennaio 1953) La signorina: Grazie. Si accomodi, Confronti le Sue risposte cen quelle sulla cassetta.. 19 LECTIA 3 NATIONALITATEA® UNITA 3 NAZIONALITA {in aceasta lectie invatati: © sa intrebati pe cineva de nationaiitatea lui @ sd intrebati de provenienta cuiva s& construiti propozitii pe aceasta tema DIALOGURI ¢ DIALOGHI Dialog 1 Dialogo 1 Il signor Amico (SA), ta receptionist (R) SA: Buona sera. Domnul Amico (SA), receptioner (A) SA: Buna seara. R: Bund seara, domnute. SA: M& numesc Amico. 8? SA: Sono italiano, R: Grazie, signore. te sunteti? SA: Sunt italian. R: Mutumesc, domnule. R: Buona sera, signore. SA: Mi chiamo Amico. R: Da, domnule. De ce nationalita- A: Si, signore. Di che nazionalita Dialog 2 Dialogo 2 Un tanar (G), Patrizia (P} Giovane uomo (G), Patrizia (P) G: Ciao. * G: Ciao. P: Ciao. P: Ciao, G: De unde esti? G: Di dove sei? P; Din Roma. P: Di Roma, G: De unde exact? G: Dove esattamente? P: Locuiesc in vecinatatea Pietii P: Vicino a Piazza Navona. E tu, Navona. Situ, unde locuiesti?, dove abiti? G: LaFerrara. G: A Ferrara. Dialog 3 Doamna Pecci (SP}, domnul Rossi (SR) sunteti toscan? SR: Da. SR: SP: Oh, si din care parte a Tos- SP: canei? SR: Din Siena. SP: E cdtre nord sau eatre sud? SR: Nu departe de Fiorenta, SP: Ah, da. SP: LECTIA 3 NATIONALITATEA® UNITA 3 NAZIONALITA \——— Diaiogo 3 La signora Pecci (SP), il signor Rossi (SR) SP: Spuneti-mi, domnuie Rossi, SP: Mi dica, signor Rossi, Lei e tos- cano? Si. ': Oh, e da quale parte della Tos- cana? : Da Siena. : E'verso it nord 0 verso il sud? la, non e lontano da Firenze. : Ah, si. [!]m DICA = Spuneti-mi (mie) CUM SE SPUNE e COME SI DICE 1. Come chiedere la nazionalita Cum sa intrebi de nationalitate, é (Lei)? (sunteti dy.?) Di che nazionalita {De ce nationalitate) sei (tu?) i. (estitu?) tedasco (m) = - 2 (german) DI DOVE SEI? = De unde (i) estt? Sono svizzero (m) ' ; (Sunt) {elvetian) * VICINO = In apropiere, in vecinatate. italiano (m) L__{italian) La 20 UNITA 3 LECTIA 3 NATIONALITATEA® NAZIONALIT. tedesca (f} (germana) Sono svizzera (f) (Sunt) (elvetiana) italiana (f) italiana) 5 tedesco? Lei fov) © austriaco? Tu (tu) sei (esti) italiano? 2. Come chiedere di dove e una persona. Cum se intreaba de unde este o persoana. (De unde) viene tui? (vine el?) Da che parte viene lei? (vine ea?) (Din ce parte) viene Lei? (veniti dv.?! dat Austria Italia, 4 Vengo tt Svizzera (Vin) dalla Germania Cui viene dat nord (El vine) Lei viene da Roma Ea vine) Firenze LECTIA3 | NATIONALITATEA® UNITA 3 NAZIONALITA (lo) vengo -euvin (Tu) vieni -tu vii (Lei) viene -Dv. veniti_ | Da Firenze (din Florenja} (Lui viene -el vine (lei) viene -ea vine EXERCITiI e ESERCIZI Exercitiul 1 incercati s& spunefi c& veniti din urmatoarele focuri: Litalia La Francia La Toscana La Svizzera Venezia Firenze Milano La Valle d'Aosta Controlati-vé raspunsurile pe caseta. Ascultati forma italiana a urmatoare- lor nume de locuri: Livorno Venezia Napoli Torino Toscana Cititi conversatia care urmeaza: Barbat: Ciao. Femeie: Ciao. Barbat: De unde esti? Femeie: Sunt din Milano. Barb: je unde exact?” Femeie: Din Lambrate. Imaginativa ca veniti din locurile urmatoare si incercati s4 réspundeti la intrebarile de pe caseta: Esercizio 1 Cerchi di dire che viene dai posti seguenti: Friburgo Brema Amburgo Salisburge Controlli le Sue risposte sulla cas- setta. Ascoli ia forma italiana dei seguenti nomi di fuogo: Milano Firenze Sicilia Genova Esercizio 2 Legga la conversazione seguente: Uomo: Ciao. Donna: Ciao. Uomae: Di dove sei? Donna: Sono di Milano. Uomo: Di dove esattamente? Donna: Di Lambrate. Si immagini di venire dai posti seguentie cerchi di rispondere alle domande sulla cassetta: 23 fcecras | — LECTIA3 NATIONALITATEA®@ UNITA 3 LECTIA 4 ~ NAZIONALITA Uomo (Barbat): Ciao, Donna (Femeie):. Uomo (Barbat): Di dove 5ai? Donna (Femeie) Uomo (Barbat):Di dove esattamente? Donna (Femeie).: ... Milano-Lambrate Genova-Sampierdanena Roma-Gianicolo Venezia-Mestre Torino-Porta Nuova Napoii-Rione Saneita Controlati-va raspunsurile pe caseta. 3 Imaginati-va c& jucati rolul ghidului pentru un grup de turisti veniti in italia pentru a petrece cateva zile intr-un hotel bun. Dv. trebuie sd prezentati grupul — proprietarutui hotelutui Model: Exerciti Let: Signor Marzotti, le presento Frau Bauer. Il signor Marzotti: Piacere. Benvenuta in Italia, fata numele catorva membri ai grupului dy. Prezentati-i proprietarului hotelutui. Dr. Schwarz Fraulein Weiss Herr Lietz Controlati-va raspunsurite pe caseta. 24 FAMILIA @ LA FAMIGLIA | UNITA4 Controlli ie Sue risposte sulfa cas- setta. Esercizio 3 Si immagini di fare La guida per un gruppo di turisti venuto in Italia per passare qualche giorno in un buon albergo. Lei deve presentare il Suo gruppo ai proprietario dell’albergo. Ecco i nemi di aicune membri del Suo gruppo, Cra li presenti al proprietario deil'albergo. 2 Frau Weinkaut Herr Schonleben Fraulein Jagger Controlli le Sue risposte sulla cas- setta. in aceasta lectie invatati: ® sa intrebati pe cineva de familie es intrebati de situatia familiala a cuiva © sd construiti anumite propozitii si sa cunoasteti anumite expresii DIALOGURI e DIALOGHI Dialogo 1 Patrizia (P), Claudio (C) P: Lei é italiano? log 1 Patrizia (P), Claudio (C) P: Sunteti itatian? €: Da. Sunt din Roma. Si dv.? C: Si. Sono di Roma. E Lei? P: Si eu sunt italianca. Mai precis, P: Anchiio sono italiana. Pit sunt toscana. - precisamente, sono toscana, C: Dumneata esti cdsatorité sau CC: Lei é sposata ono, Patrizia? nu, Patrizia? P. Nu. Dar dumneata? P: No. E Lei? C: Nu, sunt inca celibatar. C: No, sono ancora celibe. ANCHE, insemneaza si exemple: anche noi anch'io = sieu sinoi anche tu = situ anche lui = siel anche lei = siea Lei é sposata (f) ANCORA = inca Lei é sposato (m) CELIBE = celibatar (m) Lei = dv. NUBILE = celibatara (f) Dialog 2 Diatogo 2 Aoamna Pecci {SP), domnul Amico (SA) SP: Buna seara, domnule Amico. Sunteti aici pentru afaceri? SA: Da SP: Sotia dv, va insoteste? SA: Nu, solia mea a ramas acasa. La signora Pecci (SP), il signor Amico (SA) SP: Buona sera, signor Amico. Lei & qui per atfari? 2 Si, ua moglie La accompagna? SA: No, mia moglie e rimasta a casa 25 LECTIA 4 | FAMILIA e LA FAMIGLIA UNITA 4 LECTIA 4 | FAMILIA ¢ LA FAMIGLIA UNITA 4 SP: Aveti copii, domnule Amico? SP: Ha dei figli, signor Amico? SA: Da, am un fiu si dou fiice. SA; Si, ho un figlio e due fighe. (nuse bambino (copil mic) (m) Si dumneavoastra, doamna E Lei, signora Pecci, ha dei figli? prenunta) un figlio {fiu) Pecci, aveti copii? . Ho fratello {irate} SP: Doamne, da! Amsisase nepoti! SP: Dio mio, si! Ho anche sei nipoti! Bi (Am) bambina (copil mic) ()) (Eu) una figlia (fica) sorella (sora) ] | FIGLI =i; . dar si copii = Quanti figti (Cati) fratelli ha? Quante sorelle (ai?) (Cate) CUM SE SPUNEe COME SI DICE 8s 1. Come chiedere se una persona e sposata. bambini Cum se intreabd daca o persoana e casatorita. bambine sposato? Si (Da) (nu se pronunta) due figli ‘ (c&s&torit?) Abbiama figlie Leie Noi figli maschi (Dv. sunteti?) sposata? No (Nu) tre (copii de sex masculin} casatorita? fratell soreile celibe (celibatar) {m) sie nubile (celibatara) (A) his fighi Sono sposato (cAsatorit) (m) (nu se pronunta) figlie (Sunt) divorziato (divortat) (m) lo Non sposata (casatorita) (f} ‘Nal abbiamo | ‘atell divorziata (divortata) (0) soreile EXERCITII © 2. Come chiedere informazioni sulia famiglia di qualcuno. EXERGITIlie ESERCIZL. Cum se cer informatii despre familia cuiva [ar Fighi? (fii, Copii) Exercitiul 1 Esercizio 1 26 fratell? (frati Ascultati urmatorul dialog pe caseta: Ascolti il dialogo che e inciso sulla cassetta: UNITA 4 LECTIA 4 FAMILIA @ LA FAMIGLIA Ooamna Pinetto: Bund seara, dom- La signora Pinetto: Buona sera, LECTIA4 | FAMILIA e LA FAMIGLIA UNITA 4 La signora Bini: Buona sera, signor Verdi. nule Feibiger. Sunteti aici pentru afaceri? Domnul Feibiger: Da. Doamna Pinetto: Sunteti aici cu familia dv.? Domnul Feibiger: Nu, sotia mea a tamas acasa, ca de altfel si copii hostri. Doamna Pinetto: Si cati copii aveti, domnule Feibiger? Domnul Feibiger: Am un fiu si o flica. Cititi sceneta cu voce tare, imagi- nandu-va dialogurile urmatoare cu personajele indicate mai jos. signor Feibiger. Lei é qui per affari? Il signor Feibiger: Si. La signora Pinetto: E’ qui con ia Sua famiglia? Il signor Feibiger: No, mia moglie é timasta a casa, Come pure i nostri figli. La signora Pinetto; E quanti figii ha, signor Feibiger? fl signor Feibiger: Ho un figlio e una figlia. Legga ad alta voce Ja scenetta, im- maginando i dialoghi seguenti con i personaggi indicati qui sotto. a) Signor Ruckert passa le sue vacanze qui con sua moglie e le sue due figlie. (Domnul Rucker isi petrece concediul aici, cu sotia sa si cele doua fiice ale sale). -b) Signor Neubert e qui per afiari con sua moglie. Non hanno figli. (Comnul Neuben @ aici pentru afaceri cu sotia lui, Nu au copii). Controlati-va raspunsurile pe caseta. Exercitiul 2 Ascultati_ urmatorul caseta: dialog de pe 28 Controlli le Sue risposte sulla cas- setta. Esercizio 2 Ascolt il dialogo seguente sulla cas- setta: Ml signor Verdi: Si. La signora Bini La signora Bini: Observati c& intrebarile doarnnei Bini nu sunt imprimate pe caseta. incercati s& puneti dv. aceste ‘intrebari; ascultati raspunsusile si im- aginati-va c& vorbiti dv. cu domnul Verdi. Controlati-va raspunsurile pe caseta. Exercitiul 3 incepeti s& va faceti cunostinte. Per- soanele sunt foarte interesate de situatia dv. farniliala. Ce trebuie sa spuneti 7 lata un exemplu: Risposta: Si. Domanda: Ha dei figli? lata si cateva variante: b) Ha due figti maschi. c) Ha tre figlie. Controlati-va raspunsurile pe caseta. a) Ha un figlio e una figtia. Rs WW signor Verdi: No, mia moglie é a casa con i bambini. 2 tl signor Verdi: Abbiamo due figlie e una figlia. Notera che le domande della sig- nora Bini non sono incise sulla cas- setta. Cerchi di fare Lei queste domande, ascolti le risposte e im- magini di parlare Lei al signor Verdi, Controlli le sue risposte sulla casset- ta. Esercizio 3 Lei comincia a fare conoscenze, Le persone sono molto interessate alle Sue circonstanze familiar, Cosa deve dire? Ecco un esempio: Domanda: Lei @ sposata (sposato)? Risposta: Si, abbiamo un bambino. Ecco alcune varianti: d) Ha avuto tre figlie e poi un fighio. Controlli le Sue risposte sulla cas- setta. 29 LECTIA 5 in aceasta lectie invatati: CUMPARATURI (1) LE SPESE (1) UNITA 5 LECTIA5 UNITAS CUMPARATURI (1) @ sd intrebati in pravalii despre diverse lucruri ® sd va interesati de preturi DIALOGURI ¢ DIALOGHI jog 1 Claudio (Cl), vanzator (Co) Co: Cuce va pot servi? Cl: Ag vrea La Republica. Co: O mie doua sute de lire. Ck Si aceste doua reviste. Co: Multumesc. Face noua mii doud sute de lire. Dialogo 1 Claudio (CI), commesso (Co) Co: In che posso servirLa? Cl: Vorrei La Republica, per favore. Co: Milleduecento lire Ck E queste due tiviste. Ca: Grazie. Sono novemileduecento lire, IN CHE POSSO SERVIALA? = cu ce va pot servi? sau mai exact: cu ce va pot fi de folos? Dialog 2 Patrizia (P), vanzator (Co) P: Ati putea s& ma ajutati? Co: Da, bineinteles. P: As vrea niste aspirine, va rog. Si acele agrafe peniru par. Co: Trei mii patru sute de fire, va rog. Dialog 3 Daniele (D), vanzatoare (Co) Co: Ce doriti? D: Da. As vrea niste flor. Co: Am frezii foarte frumoase, Sau aici sunt iste — trandafiri ‘incantatori. D: As vrea cinci trandafiri, va rog. 30 Dialogo 2 Patrizia (P), commesso (Co) P: Potrebbe aiutarmi? Co: Certo, si. P: Vorrei delle aspirine, per favore. E quelle moflette li. Tremilaquatrocento tire, per fa- vore. Co: Dialogo 3 Daniele (0), commessa (Co} Co: Desidera? D: Si, Vorrei dei fiori. Co: Ho delle bellissime fresie. Op- pure ci sono delle rose stupende. D: Vorrei cinque rose, per tavore. LE SPESE (1) Co Desigur, domnule. Multumese. Co: Certo, signore. Grazie. Le oc- Doriti si altceva? cure altro? D: Nu, multumesc. Asta e totul. Cat D: No, grazie. E tutto. Quant’? face? Patru mii opt sute, domnule. Co: Co: Quattromilaottocento, signore. QUANTE? = Cat face? QUANTO COSTA? = Cat costa? QUANTO COSTERA? =. Cat ar costa? CUM SE SPUNE @ COME SI DICE 4. Come chiedere quelio che Lel vuole in un negozio. Cum s cereti ceea ce vreti intr-un magazin. a) Quando Lei vuole attirare l'attenzione di un commesso/una commessa. CAnd doriti s& atrageti atentia unui vanzétor sau unel vanzatoare. aiutarmi Certo, signore. (sa ma ajutati) per favore? {va 10g?) $i, signora. aiutarci _ b} Quando Lei vuole comprare cose che si possono contare. Cand doriti sa cumpéarati lucruri care pot fi numarate. fiori aspirine Vorrei (As dorl) (As vrea) ¢} Quando Lei vuole comprare cose che non si possono contare. Cand vreti s& cumparati lucruri care nu pot fi numérate. 34 LECTIA 5 CUMPARATURI (1)¢@ [ UNITA 5 | LECTIA5 UNITA5 CUMPARATURI (1) LE SPESE (1) Vorrei Spay (As dori) del dentifricio e tabacco (asmea) della limonata d) Quando Lei vuole comprare una cosa sola. Cnd vreti s& cumparati un singur lucru. panino (chifla) gelato (inghetata) rivista Vorrei canolina busta (plic) e) Quando Lei vuole comprare una quantita specifica di qualcosa. Cand doriti s cumpéarati o cantitate anume de ceva. un bocalle di birra (o cana de bere) mezzo chilo di mele (0 jumatate de kilogram de mere) un chilo di banane (un kilogram de banane) Vorrei un bicchiere di vino (un panar de vin) una botigiia di latte {o sticlé de lapte) un pacchetto di buste (un pachet de plicuri) una scatola di fiaminiferi (o cutie de chibrituri) Atentle | Unul si acelasi substantiv poate avea alt gen in romané si italiana. De exemplu: UN GELATO (m) = o inghetata (f} UN BICCHIERE (m) = un pahar (n) UN NEGOZIO (m) = 0 pravalie (f}, un magazin (n) UN FIORE (m) = 0 floare (f) “32 LE SPESE (1) Observati: | del (pentru substantive masculine la singular) - pane, sapone - delia (pentru substantive feminine la singular} - farina - del? (pentru substantive masculine sau feminine la singular; cazut substantivelor care incep cu o vocala) - olio - dei (pentru substantivele masculine la plural} - fiori, celini - delle {pentru substantivele feminine fa plural) - cartoline,sigarete - Vorrei 2, Come chiedere il prezzo di qualcosa. Cum sa fntrebati de pretul unui lucru. quattromila fire Quanto costa tremijaquattrocento lire 3. Come dire che vuole qualcosa d’alaltro o non vuole nientaltro. Cum spuneti c& doriti altceva sau nimic altceva. Si, vorrei anche... (Da, as vrea inca...) No, é tutto. Grazie, Desidera altro? (Doriti aiteeva?) Esercizio t Ascultati pe caseté cum se pronuntaé Ascolti. sulla cassetia come si urmatoarele lucruri si apoi incereati_ pronunciamento le cose seguenti e Sa le repetati. poi cerche di ripetare. una botiglia di vino (0 sticla de vin) un bicchiere di vino {un pahar de vin) una tazza di te (o ceasca de ceai) 33 LECTIA 5 CUMPARATURI (1) UNITA 5 LE SPESE (1) una scatola di cioecolatini (0 cutie cu bomboane de ciocolata) un‘aranciata (o oranjada, un suc de portocale) una fimonata (0 limonada) un chilo di mele (un kilagrarn de mere) un mezzo chilo di pere (0 jumatate de kilogram de pere) LECTIA 5 CUMPARATURI (1)@ UNITA 5 LE SPESE (1 ) Ne vorrei cinque, per favore. f} Desidera, signore? g) Duemila lire, per favore. h) Ho delle beliissime cartotine. Bd J i) Desidera altre, signore? a 1 Acum spuneti ca doriti sd le Ora dica che le vuole comprare. cumparati. Verificativa raspunsurile pe caseta. Verifichi le Sue risposte sulla casset- ta. Controlati-va raspunsurile cu caseta. Controlii te Sue risposte sulla cas- setta. Exercitiul 2 Esercizio 2 ies Exercise fat cAteva lucruri care v4 pot fi utile Ecco un elenco di cose che Le pos- cand calatoriti. sono essere utiti quando viaggia. Le Cereti-le. chieda. un gelato (0 inghetata) una guida turistica (un ghid turistic) un elenco di alberghi (0 list& de hoteturi) un pettine (un pieptene) una spazzola (0 perie de par) un rossetto (un ruj) Verificati-va raspunsurile pe caseta. —_Verifichi fe Sue risposte sulla casset- ta Exercitiul 3 Esercizio 3 Piero este la Florenta si vrea sa Piero @ a Firenze e vuole comprare cumpere cart postale _ilustrate, delle cartoline. Puo mettere ordine Puteti s& puneti ordine in conver- nella conversazione riportata qui satia reprodusa mai jos? sotto? a) Quanto costa tutto questo? b) Certo, signare. c) Vorrei delle cartoline. d) No, grazie. 35 LECTIA 6 jn aceasta lectie invatatl: Dialog 1 Doamna Pecci (SP). vanzator (Co) SP: Aveti pdinigoare cu ulel? Co: Da. SP: Aveti si paine integrala? Co: Nu. imi pare rau, dar nu avem. Doriti attceva? SP: As vrea 0 duzina de oua, va rog. Cat face? Dialog 2 Enrico Montini (EM), chelner (C) EM: As vrea 0 bere, va rog. C: La sticld sau la cutie? EM: La cutie, va rog. Si un gin tonic. C: © jumitate de litru de bere, Un gin tonic. Face totut patru mii de lire. Dialog 3 Anna Banti (AB), vanzator (Co) Co: VA pot ajuta? AB: Nu, multumesc. Arunc doar privire imprejur. 36 CUMPARATURI (2)¢ UNITA6 LE SPESE (2) (_e @ alte informatii utile dacd va ocupati de cumparaturi DIALOGURI ¢ DIALOGHI PANINI ALL'OLIO = painisoare coapte cu ulei de mastine PANE INTEGRALE = pine integrala sau neagré UNA DOZZINA DI OUVA = 0 duzina de oua (12) MEZZA DOZZINA DI OUVA = 0 jumatate de duzina-de oua (6) [aa | Diatogo 1 La signora Pecci (SP), commesso (Co) SP: Ha dei panini all'olic? Co: Si. SP: Ha anche pane integrale? Co: No, mi dispiace ma non ne ab- biamo. Desidera altro? SP: Vorrei una dozzina di ouva, per favore. Quant’e? Dialoge 2 Enrico Montini (EM), cameriere (C) EM: Vorrei un boceale di birra, per tavore, C: In bottiglia o alla spina? EM: Alla spina, per favore. E un gin tonic. C: Un mezzo litro di birra. Un gin tonic. Quattromila lire in tutto. Diatoge 3 Anna Banfi (AB), commesso (Go) Co: Posso aiutarLa? AB: Non grazie. Sto solo dando urvocchiata. ch ch: LECTIA6 Ca: Dialog 4 Anna Banfi (AB), functionar (|) AB: Ma scuzati. Ati putea sa-mi dati niste informati? Cat costa un timbru pentru Germania? Scrisoare sau carte postala? AB: Scrisoare. © scrisoare pentru Germania costa sase sute cincizeci de lire. AB: Dati-mi sase timbre de sase sute cincizeci de lire, vA rog. lata, Face trei mii noua sute de lire. ECCO = lata (asa, poftim) ECCOLO! = Iata-l! ECCOLA! = lat-o! ECCOTH jata-te! ECCOMI = Jata-ma! ECCOLI! = !ata-i! Claudio (Cl), Piero (P), chelner (Ca) : Ce iei? O bere Ia cutie, te rog. |: (Catre chelner}: Doua bert ta cutie, va rog. : Doud beri la cutie fac trei mii patru sute de lire, va rog. laté patru mii. Multumese mult, domnule. Sanatate! Noroc! CUMPARATURI (2)e LE SPESE (2) UNITA6 Dialogo 4 Anna Banfi (AB), impiegate (|) AB: Mi scusi. Mi potrebbe dare delle informazioni? Quanto costa un francobollo per Ja Germania? i Lettera o cartolina? AB: Lettera, i: Una lettera per ja Germania costa seicentocinquanta _ lire, per favore. AB: Mi dia sei francobolli da seicen- tocinquanta lire, per favore. i Ecco. Tremilanovecento lire, per favore. Claudio (Cl), Piero (P), cameriere (Ca) Cl: Cosa prendi? P; Una birra alla spina, per favore. Cl (Al cameriere): Due bitre alia spina, per favore. Ca: Due birre alla spina sono tremi- jJaquatrocento fire, per favore. Ci: Ecco quattromila. Ca: Molte grazie, signore. Cl: Alla salute! P: Cin-Cin! 37 LECTIA6 CUMPARATURI (2)° UNITAS LECTIA6 CUMPARATURI (2)¢ LE SPESE (2) LE SPESE (2) Verificati-va raspunsurile pe caseté. _Verifichi le Sue risposte sulla casset- (CUM SE SPUNE ¢ COME SI DICE ta 4. Come dire che Lei non vuale comprare niente. Cum spuneti ca nu dort s& cumparati nimic. Eocelthit Do solo unocchiata, grazie. smaginatint ch cure ; Esercizio2 (Arune doar o privre, multumese) imagine ofl nmagioesste auficio posta stal si cereti prefurile urmétoare! i ; . 2, Come chiedere il prezzo dell'aftancatura, timbre Oe ee nee ereaen ‘Cum cereti pretul francari (unei scrisori. que “ana btera | pertitalia? (in italia) © coal de timbre in valoare de 650 _un fogiio di francobolli quanto costa) (@s2#s0are) | per 'aGermana? fr Germania) tre eine Ast vellore- ai per i paest del Mercato Comune? 0 coal de timbre de 800 lire Lun foglio di francobott d (cat costa) | una canolina | (in yarie Piet Comune) cic timbre de 700 tire eitioncccizezorlro cinci timbre de 400 fre cinque trancoboli da 400 lire sGamane = timbre de 700 lire si rei de 900 due francobolli da 700 lire e tre da per una lettera: rhali 5: 900 lire un francobollo alia 9 coala de 10 timb i 5 vias per una carolina Teer | imbre paravion wnfoatn Gi 10 francoboll per posta (ayn) da 500 ire due francoboli dda 650 lire da 1900 ire EXERCITII @ ESERCIZI Exereitiul 1 Esercizio 1 Imaginativa c& sunteli intr-un bar immagini di essere in un bar dove unde. luai ceva de. baut, Cum prendere da bere, Come chiederob- trebute $4 cereli lucrurile urmatoare? be la cose seguenti? un pahar de bere un boccale di birra o sticld de apa tonica una botiglia di aqua tonica ‘© bere la cutie si o limonada una birra alla spina ¢ una limo- rata un Crodino un Crodino 0 Coca-Cola una Coca-Cola o oranjada urvaranciata un whisky cu sifon un whisky e soda LECTIA7 inact 18 lectie invatat # 88 intrebati despre focuri © s&intrebali unde se afla ele © sd cereti o descriere a lor ‘© 5 recomandati un loc DIALOGURI ¢ DIALOGHI Dialog 4 Claudio (C), fata (R)_” c R G: R: ei A G R: Giao, de unde esti? Sunt din Pinerolo. ‘Unde e? E un satuc in Piemont. Piemont e in nord-vestul Italiei, nu-iaga? Da $i cum arata? Acolo sunt colinele Monferrato si Alpi, Mai sunt multe satuce minunate. E o regiune foane frumoasa. Trebuie sa mergi acolo. Si cum e vremea? Eh, e foarte schimbatoare, Une- of e vreme frumoasa, alteori ploua, Tu esti din Roma? Da. Sunt din Gianicolo. Si unde e Gianicoto? . E chiar in centrul Romei Sicum e? E 0 zorja de orag obignuita, nimic special. LOCURI «| LUOGH! Claudio (C), ragazza (R), R: R: R: c: UNITA7 LECTIA7 VERO? = Nu-i C’E UN BEL PAESINO = E acolo un stuc frumos (singular) CI SONO DEI BELLI PAESINI Dialog 2 Doamna Pecci (SP), Enrico Martini (EM), Agnese (A) ‘SP: Sunte{i_din Venetia, domnuie Martini? EM: Da, suntem din Venetia. ‘SP: Se spune ca e un oras foarte trumos. Da, e, intr-adevar, foarte frumos. Dialogo t Ciao, di dove sei? ‘Sono di Pinerolo. Dove? £ un paesino del Piemonte. Piemonte @ al nord ovest dell’ A Italia, vero? SP: E acolo o splendid’ catedrala, Si. daca-mi aduc bine aminte. Ecome? EM: Da, biserica Sfintul Marco. i sono le colline det Monferrato @ le Alpi. Ci sono anche molt bellissimi paesini. E una regione molto bella, Dovresti andarci. SP; Vremea _e frumoasa in acest anotimp? : Da, primavara @ foane frumoa- 88, Trebuie s& mergeti acolo, SP: Miar plicea mutt, E comé il tempo? Ba, @ molto variabile, Certe volte c'é bel tempo, altre volte piove. Tu sei di Roma? $i, Sono de! Gianicolo. E dov’é il Gianicolo? E ‘proprio nel centro di Roma. E come? = una zona niente di speciale, episcopal) normalissima, CUM SE SPUNE Cum sa intrebam unde se ald un loc. LOCURI © | LUOGHI UNITA 7 = Acolo sunt cteva sdtuce trumoase (plural). Diatogo 2 La signora Pecci (SP), Enrico Martini (EM), Agnese (A) SP: Voi siete di Venezia, signor Mar i, siamo di Venezia. jicono che & una cita belis- sima. A: Si, lo 6 dawero. E bellissima SP:C’é una bellissima cattedrale, se mi icordo bene. EM: Si, la basilica di San Marco, SP:Fa bel tempo in questa stagione? A: Certo, in primavera @ molto bello. Dovrebbe andarci, SP: Mi piacerbbe molto. BASILICA DI SAN MARCO (Basilica este o bisericd in care se afla orelicva sfanta) CATTEDRALE (0 biseric& mare intr-un oras care este seciu DUOMO (0 alta denumire pentru catedrala) COME SI DICE 1. Come chiedere dove si trovano i luoghi. a LECTIA7 LOCURI e | LUOGHI UNITA 7 LECTIA7 LOCURI e | LUOGHI [Tan Mins: vicino | a ’ Roma. tanga) | aie | Alpi. Toscana a in Lombardia, é (in) Sicilia. (Gate) Sardegna (Sardinia). nel Veneto. (a) Lazio, Sulla (pa) costa ost. sul (pe) Mediterraneo sul” Adriatico. ————< Ferrara? Prepozi di = dela/din; in = in; a (vicine a) = tanga/in apropiere de; su = pe (in sen- sul: pe coast, pe mare) sull’ Adriatico = pe Adriatica Notati-va urmatoarele combinatii: lad. i(m. plural) le (1. plural) in + le = nelle 42 pe coasta de est; sul Mediterraneo = pe Meciterana; 2. Come chiedere la descrizione di una regione. Cum s& cereti descrierea unei regiuni (zone). Com’ questa regione? (Cum e aceasta regiune?) Bella. (ramoasay bellissima. (oarte frumoasa) é piata. (plata) (Esto) | Collinosa. (ondulata, cu cotine) montagnosa. (muntoasa) boscosa. (impadurit’) ingular- . paesaggi? (Cum sunt peisajele?) ball (rumoase) belissimi. (foarte trumoase) pi (plate) fang Collinosi, (ondulate, cu coline) montagnosi. (muntoase} boscosi. (impadurite) iz -plural- Come sono UNITA 7 bella Toresta ce | una(o) | grande | interessante. (Acolo.e) vecchia_| _cattedraie gotica. bel lago interessante, un (un) grande grande = mare; vecchio / vecct lago = lac. = batrdn, batrana; foresta bello = frumos; bellissimo = foarte frumos; plato = plan; collinoso = colinar, deluros; montagnoso = muntos; boscoso = paduros, padure; 43 rae LECTIA7 LOCURI e | LUOGHI UNITA7 | | LECTIA7 LOCURI e | LUOGHI UNITA 7 ce un parca, un flume. (singulas (colo e) una spiaggia. parchi 4 anit _ dei fiumi. (plural) delle spiagge. flume = rau; spiaggia = pla. 3. Come chiedere del clima, Cum se intreaba despre vreme. Che tempo fa? (Ge vreme esto?) feddo | inprimavera. tempo e bello? Fa|_caldo | destate {(Vremea e frumoas4?) piove in autunno. primavera = primavara; estate = vara; Vautunno = toamna; finverno = iarna; piove = ploua. c (€ mutts) Ja neve = zApada; la pioggia = ploaia EXERCITII e ESERCIZI Exercitiul 1 Esercizio 1 Doamna Schmidt este foarte inter esata de ftalia, ~~ Raspundeti intrebarilor ei, Exemplu: Dov'é Brescia? (Esempio) Brescia & nal nord delttalia. 1.-Ho sentito che Lei é di Ferrara. Dov'e? 2.-Cosi, Lei 8 di Verona, signor Bianchi? 3-Dov'é esatamente Milano? La signora Schmidt siinteressa molto alfitalia, Risponda alle Sue domande. 44 4-Non ho mai sentito partare di Bolzano; dov's? 5.-Brindisi @ nel sud, vero? 6-Bari é nel nord o nel sud detiitalia? 7.-Ho sentito motto parlare di Genova, Dov's? 8,-Paiarmo é nel nord? Exercitiul 2 Precizati unde sunt urmatoarele locuri: Esercizio 2 Precisi dave sono i luoghi seguenti: Exemplu: Dov’ Mestre? (Unde se affa Mestre? (Esempio) Non @ lontano da Venezia. (Nu e departe de Venetia.) 1. Dov’ Novara? 2. Dov’ Susa? 3. Dov'e Porta Torres? Dov'é Augusta? 5.- Dov'é Ischia? 6. Dove Salsomaggiore? Dov'e Rovereto? Dov'e Chioggia? 9.- Dov'é Recanati? 10 Dov'é Motfetta? 1.- Novara, Milano. 2, Susa, Torino. 3.- Porta Torres, Sassari. 4,- Augusta, Siracusa. 5. Ischia, Napoli. 6. Salsomaggiore, Parma. 7. Rovereto, Trento. 8. Chiogaia. Venezia, 9.- Recanati, Ancona, 10.- Moletta, Bari. Exercitiul 3 iati bine urmatorut dialog si as- cultafiel cu atentie pe caseta: izio 3 Studi bene if dialogo seguente ¢ lo ascolti accuratamente sulla casset- ta: Domnul Wagner a faicut de curand 0 calétorie de afaceri in Italia. Acum dis- cut cu o prietena americana despre calatoria lui, {Signor Wagner ha appena fatto un viaggio d'atfari in Italia. Adesso parla con una amica americana del suo viaggio.) americana; Dov'e Parma? Signor Wagner: E’noli nord dell'talia. Nell Emilia Romagna. L’americana: E com'e? Signor Wagner: C’2 una certosa famosa, Dovresti andarci. L'americana: Hm. Forse, si, un giorno. 45 LECTIA8 DRUMUL CORECTe UNITA 8 LA STRADA GIUSTA LECTIA7 LOCURI e | LUOGHI UNITA 7 lectle invat © sdintrebati despre drum ‘© sa intrebafi daca exista in apropiere anumite indicatoare. Acum conversati cu:o prietenaa dy. Faccia ja stessa conversazione con americana, vorbindui de urmatoa- una Sua amica americana, parlando taledoourt el hoohisemventl 88 intrebati cat de departe este un loc. Loc Regiune Monumente importante DIALOGURI © DIALOGHI (Luogo) Regione) (Monumento importante) Dislogt mia Roma nel Lazio La Basilica di San Pietro Doamna Pecci (SP), Claudia (C) La signora Pecci (SP), Claudio (C) (ll Vaticano) ‘SP: Scuzati, afi putea sA ma ajutati? SP: Mi scusi, Potrebbe aiularmi? Ci Milano in Lombardia IMteatro La Scala Sunt prin apropiere toalete sono delle toilette per signore Torino in Piemonte La Mole Antonelliana pentru daamne? qui vicino? Pisa in Toscana La torre pendente GC: Desigur. tata-le acolo, C: Certo, ecole ta, Napoli in Campania IL Maschio Angioino Venezia ne} Veneto. 41 Canal Grande Eccole la sau ecole li inseamna iaté-le acolo (cand se araté cu mana). Daca locul este in apropiere se adaug’: qui sau qua (aici, acoio), (Per) di li sau (per) di ta inseamna: acolo de-a lungul, sau: acolo in acea direotie, Locuri departate Locurl apropiate eccole ia ecole qua eccole li ecole qui (per) dif (per) di qui (per) dila (pen) di qua Dialog 2 Diatogo 2 Patrizia (P), Ctaudio (C) Patrizia (P), Claudio (C) Pr“Scuzati, Este veo cabind P: Mi scusi C'® una cabina telefonicd in apropiere? telefonica qui vicino? C: Da, Mergoti drept inaimte si veti C: Si, Vada di Ia @ trovera una gasi 0 cabin& telefonica pe cabina telefonica sulla destra, dreapta. P: Cat de depane e? : Quanto & distante? Mai mutt sau mai putin de doua :Piu o meno duecento metri, sute de metri, Va multumesc mutt, P: La ringrazio motto ae LECTIA8 DRUMUL CORECTe UNITA8 LECTIA 8 DRUMUL CORECTe UNITA8 LA STRADA GIUSTA LASTRADAGIUSTA ~~ C: Cova mai mu sau mai c: Pil i 4 Dlalogo 3 Te pe + Pitt oO meno cinquecento metri. es logo. (aproximativ) de cinci sute de Agnese Marini (AM), barbat (U) ‘Agnese Martini (AM), uomo (U) met, ‘MeSouzati. € veo farmacie prin AM:Mi scusi, Ce una farmacia qui S: Mule muumin. S: Grazie infinite, apropiere? vicino? u: Da Luatio pe prima strad& ta U: Si. Prenda la prima stracta a stanga. E peste drum de sinistra. E' difronte al cinema. CUM SE SPUNE @ COME SI DICE cinema, ; . ve 1. Come chiedere ge un posto & vicino. AM: Mutturiesc mult. ‘AM: Grazie tanto. Cum sa intrebati daca un loc e aproape Dialog 4 Dialogo 4 un | telefono Enrico Verdi (EV). 0 doamna (S) Enrico Verdi (EV), una signora (8) (un) bar EV: Scuzafi. Aji putea simi artafi EV: Mi Scusi, Potrebbe indicarm| la ce Ufficio Postale. quivicino? strada ce duce spre cea mai strada per la stazione della (Exista) buca delle letere | (6 aproape?) apropiata statie de metrou? metropolitana pit vicina? una | (cutie de scrisori) ? S: Da Mergelitot inainte gio gasiti S: Si, Vada sempre dirtto © la banca la stanga dv. trova sulla Sua sinistra. Stazlone EV: Multumese. EV: Grazie. 2. Come chiedere la strada, Dialog 5 Dialogo 5 ‘Cum intrebati de un drum Un domn (Se), 0 doamna (Sa) Un signore (Se), una signora (Sa) i —— Se: Scuzali Ali putea s&-mi arSiafi Set Mi sous. Potrebbe indicarmi hero naeloventi aine unde se gaseste Calea xX sep dove si trova Via XX settembre? Sa dirmi dov'e. IrUtficio Postale? tembrie? {Stiti sd-mi spuneti unde e...) [la : 1 Vici a: Nu. tmi pare rau Nu stu. Nu Sa: No, Mi dispiace. Non jo so, Non punek gyre ae pic? sunt de aici. sono di qui tiie ease Dialog 6 Diatogo 6 Claudio (C), 0 doamna (S) Claudio (C), una Signora (S) a * 5: Scuzatima Putey smi S: Mi scusi Sa dirmi dove si trova Potrebbe dirmi dove si trova oo > spuneti unde se gaseste Oficiul (Ufficio Postale? (Ati putea simi spuneti ) V2 settembre”, Postal? unde se gaseste) ee C: Da. Mergeti pana la semator, C: Si. Vada fino al semaforo. Giri le prim ajutor?) Cotiti pe Calea Dante. E tanga su Via Dante. E'vicino al teatro, teatnu S: Lace distanta se alla? S: Quanto é distante? 48 LECTIA8 DRUMUL CORECTe UNITA 8 Rasp LA STRADA GIUSTA Rispost unsuri: Continui su (Mergeti in continuare pe aceasta strada) Vada sempre ‘questa strada alangolo (la col) al ponte (la pod) al sematoro fino: (pana) Mergeli tot dre; ‘ Ta prima sulla Sua | sinistra Prenda | taseconda | strada | a destra (uatio Pe) ja terza Gii | asinistra | verso oe (inioarcet) | adestra | (catre) emer vicino (aproape) “Tall Ufficio Postale di fronte (in fata) alla libreria alcinema & Sulla Snistra sulla destra (este) asinistra adestra dila sempre ditto 3. Come chiedere quanto e distante un posto. Cum si intrebati la ce distanta se afla un loc 50 DRUMUL CORECTe LA STRADA GIUSTA Risposte: 200 metri 500 metri 5 minuti 40 minuti EXERCITII ¢ ESERCIZI Exercitlul 1 Esercizio 1 Studiati dialogul urmator, ascultén- Studi il dialogo sequente ascoltan- dus pe caseta, dolo sulla cassetta Enrico; — So che [Ufficio Postale & qui vicino. (tiv ca oficiul postal e aici (in apropiere)) La moglie: Enrico, ci siamo persi! Chiederd a quaicuno. Mi scu: (Sotia}_indicarmita strada par I'Utficio Postale? (Enrico, ne-am ratacit. Voi intreba pe cineva, Scuzali-ma. Au putea sa-mi aratati drumul catre oficiul postal?) LECTIA8 UNITA 8 Raspunsuri: Pil o meno (mai mutt sau mai putin de) [a piedi Potrebbe imaginati-va cA suntefi cu Enrico, Cereti informatie necesare pentru a gsi urmatoarele locuri: Enrico: So che la banca é qui vicino. Enrico: So che l'utficio oggetto smarriti & qui vicino. Enrico: So che ii teatro & qui vicino. Enrico: So che la stazione @ qui vicino. immagini di essere con Enrico, Chieda le informazioni necessarie er trovare questi posti: Exercitiul 2 Esercizio 2 Tabanca? ' 2 Quanto é distante TMOnSGSE (Cat de departe 6) bead i1Colosseo? Domnut si doamna Benetti fac prima for vizité ta Roma, Au unele dficul- ‘tat. Studiati bine dialogul care ur- meaza asculténdu-! pe caseta. 1 signori Benetti fanno foro prima visita a Roma. Hanno qualche diffi colta. Studi bene il dialoga seguente ascoltandolo sulla cassetta. La signora Benetti: Mamma mia! Dobbiamo trovare assolutamente una toilette! (Doamna Benetti: Mama! Trebuie s& gasim neaprat o toaleta) 1 LECTIA8 LA STRADA GIUSTA signor Benettl: Chiedero a qualcuno. Mi scusi. ’é una toilette qui vicino? DRUMUL CORECTe UNITA 8 (Domnut Benetti: Voi intreba pe cineva, Scuzatl. Exista o toaleté prin apropiere?) Imaginafiva cA sunteti domnul immagini di essere signor Benett Benetti. Cerefi indicate de care Richiedai servizi di cui ha bisogno, aveti nevoie, La signora Benetti: ‘Mama mia! Dobbiamo trovare assolutamente un Ufticio Postale. Mama mia! Dobbiamo trovare assolutamente una fermata dell'autobus. Mama mia! Dobbiamo trovare assolutamente una banca. Mama mia! Dobbiamo trovare assolutamente una stazione della metropolitana. Mama mia! Dobbiamo travare assolutamente un parcheggio (o parcare). MAMA MIA! are in italiana valoarea exciamativului roma- nese: Mama! Exercitiul 3 até cateva rspunsuri pe care le vefi auzi cand veti cere informatii pentru a gsi un toc. Se poate ca into zi dv, 88 trebuiasea s& dati raspunsuri asemanatoare. Cititi cu grja dialogu- rile de mai jos, incereand si formu. sotto cercando di la{i intrebarile, Ascultali conversatia pe caseta. 1A: B:Una cabina telefonica? Mi dispiace, ma non sono di qui. sulla cassetta, Eserclzio 3 Eco aicune sisposte che sentira quando chiedera informazioni_per trovare un posto. Pud darsi che Lei un giorno dovra dare risposte simil, Legga accuratamente i dialoghi qui formutare le domande. Ascoli le conversazioni DRUMUL CORECTe Primo Maggio UNITA 8 LA STRADA GIUSTA ina farmacia? C’é una farmacia in Via Martiri della Liberazione, mi pare. ia della Galeria? Via della Galeria? No, mi dispiace ma non lo so. cattedrale? Si. Continui sempre diritto al sematoro e giri a sinistra. 53 A CERE PERMISIUNEAe UNITA9 LECTIA9 CHIEDERE UN PERMESSO In aceasta lectie inv: © acere permisiunea © acere raspuns culva © aiintreba daca ceva este sau nu ingéduit DIALOGURI ¢ DIALOGHI LECTIA9 | ACERE PERMISIUNEA® UNITA 9 CHIEDERE UN PERMESSO V: Einordine, (S-a facut). Vv: Vabene. P: Mi-ai putea imprumuta sifaru? —-P: Mi potrebbe prestare anche il fanalino? V: Da. E in ordine. lata. V: Si, va bene. Eccolo. P: Mute multumiri. P: Grazie infinite. UNA GOMMA A TERRA = © pana; cuvant cu cuvant ar fi un Dialog 1 Dialogo 1 Franco Ghetri (FG), Piero (P) Franco Ghetri (FG), Piero (P) FG: Scuzali-ma. FG: Mi scusi.. (Mai tare): Scuzaji-ma, {Pitt forte): Mi scusi P: Da FG: Pot s& parchez aici? P: Nu, domnule. Nu e permis s& parcati aici. FG: Pot s8 parchez acolo? P: Nici acolo parcarea nu este per- misa, FG: Dar asta e absurd, NEANCHE LA = nicl acolo Dialog 2 an (P), ovecina (V) (Bale la poarta vecinel). V: Bund ziua, Patrizia Ce s-a ‘int4mplat? Priveste. Am o pana. O vad, bineinteles. Ai putea simi imprumuti bicicleta. dumitale? Deja am intarziat la lucru, BS? 54 P: Si FG: Posso parcheggiare qui? P: No, signore. Non & permesso parcheggiare qui. . FG: Posso parcheggiare la? Neanche la, non @ permesso parcheggiare. FG: Ma questo e assurdo. CHIEDERE UN PERMESSO = a cere vole NON & PERMESSO = nu este vole Dialogo 2 Patrizia (P), una vicina (V) P; (Bussando alia porta della vicina) V: Buon giomo, Patrizia. Cosa c'&? Guardi. Ho una gomma a terra. Lovedo bene. Mi potrebbe prestare ta Sua bicicletta? Sono gia in ritardo per iliavoro. cauciuc la pamant. * | ECCOLO = Iats-4 (LO = ef Dialog 3 Doamna Pecci (SP), 0 vecin’ (V) SP: Ooamna Cardona, buna ziual Doamna Cardona. Vi Buna ziua, Sunteti dv. doamna Pecci? SP:Da. Puteti sé-mi_imprumutati nigte zahair, va rg? Vi Da. Bineintoles. Astepts un moment. (Se duce s& ia zaharul) SP: Multe multumiri. (Suntet) foarte amabila. HELLO ZUCCHERO Dialogo 3 La signora Pecci (SP), una vicina (V) SP: Signora Cardona, buon giorno! Signora Cardona. V: Buon giorno. E'lei_ signora Pecci? SP: Si, Mi pud prestare dello 2uc- chero, per favore? V: Si. Senz'altro, Aspetti un rno- mento. (Va a prendere lo zuc- chero). SP: Grazie infinite. Troppo gentile, ‘eva (niste) zahi I] O cantitate nedaterminata. ialog 4 Tanara sotie (M), t8nar sot (Ma) M; Pot s& iau magina azi, dragul meu? Ma: Nu, imi pare rau. M: (increduti) Nu pot? (catego Giovane moglie (M), giovane marito (Na) M: Posso prendere la macchina oggi, caro? Ma: No, midispiace. Mz (incredula): Non posso? 55, LECTIA9 Ma: Nu. Nu pot M: Mascalzone! As putea avea atunci bani pentru un taxi? Ma: Nu. Nu am maruntis. (Razgan- Gindu-se); Ba da, Poti lua masi- na totugi. M: Nu! N-are importanté. Pot sa merg pe jos. Ma: lartd-ma, nu voiam... Du-te ta dracu! (ese trantind usa) Ma: Cerule! Ml DISPIACE AVERE I SOLD! SPICCIOL! = jalog 5 Piero (P), Claudio (C) Piero se al in casa tui Claudio, El doreste s& reinnoiasca 0 veche prietenie. P: Claudio, as putea sé dau un telefon? Da, bineinteles. Multumesc. (Ridic’ receptorul si formeaza numarul). Halo! Sunt 0 Pucchisso. Din Genova. (Pauza). Pot sa trec s& te vad? {Pauza). Asti seart? (Pauza) Pot trece pe la 8? (Pauza). Multumesc. Pe curand. (Pune receptorul la foc). Claudio, era Anna, Am o intalnire diseara C: Norocosule! 56 A CERE PERMISIUNEA® CHIEDERE UN PERMESSO Ma: No. Non pusi. M: Mascalzone! Posso aver per il tassi, dunque? Ma: Ma no, non ho spiccioli. (Ripen- sandoci): Ma si, puoi prendere la macchina, insoma. M: No! Non importa, Posso andarci apiedi Ma: Scusami, non volevo, M: Vaal diavolo! {Esce sbattendo la porta) Ma: Santo cielo! Dialogo 5 . Piero (P), Ciaudio (C} Piero e a casa di Claudio. Vuole rial- jacciare una vecchia amicizia. P: Claudio, posso fare una telefonata, per favore? SI, senz’altro, P: Grazie, (Prende i ricevitore e fa il numero). Pronto, Sono Piero Pucchisso. Di Genova. (Pausa). Posso passare a vederti? (Pausa). Stasera? (Pausa). Pos- so passare verso le 8? (Pausa) Grazie. A pill tard, (Mette giu il ricevitore). Claudio, era Anna Ho un appuntamento per stase- ra ©: Fortunato! UNITAS) | |LECTIA9 | A CERE PERMISIUNEAe UNITA 9 CHIEDERE UN PERMESSO _ Pr Ag putea face un dug? P: Posso fare una doccia, per favore? C: Da, bineinteles. Baia e acolo. €: Si, senz’altro. Il bagno é dila. FARE UNA TELEFONATA = a da un telefon PRONTO = gata, (Asa se spune insa cénd ridici receptorul si jincepi o convorbire) VEDERTI = a te vedea. (ti = pronumele se leaga de verbul la in- finitiv veder) FARE UNA DOCCIA = a face un dus CUM SE SPUNE ¢ COME SI DICE 1. Come chiedere il permesso e dare il permesso. Cum sa ceri si cum 88 dai permisiunea. \ avere (avea) T macchina? prendere in prestito a bicicletta? : (lua cu imprumut) Posso [~ prendere | impermeabile? (Pot) {vedere to} giornale? adoperare (s ques | rasoio? {aparat de ras) servesc) ombrello? i dello zuccherg? | , sedermi (sedea) Poseo | venite (ven) con te/ Lei? andare (merge) {cutine / Dv.2) | mettermi (alaturi de) EXERCITH ESERCIZI Exercitiul 1 Esercizio 4 Chieda il permesso di" prendere in prestito le cose sequent: Cereti_permisiunea de a lua cu ‘imprumut urmatoarele lucruri: Ss? A CERE PERMISIUNEA® UNITA 9 CHIEDERE UN PERMESSO Exemplu: Posso prendere: in prestito il tuo giornale? (Esempio) -bicicletta -impermeabile -rasoio LECTIA9 Exereitiul 2 Esercizio 2 Ascultati intrebaile de pe caset&. Ascoli ie domande cella cassetta. LECTIA 10 VIAGGI | UNITA10 tie invatat: © SA spuneti cum doriti s8 cétatorit © sd cumparati bilete pentru ciferite mijloace de transport © s& comandati un taxi DIALOGUAI DIALOGHI Dialog + jialogo 1 Vocea va va intreba dac& poate lua cu imprumut —anumite — Iuerur. Raspundeti sincer. Fit curtenitori in rspunsurile dv., daca se poate. laté cateva expresii care va pot fi de Lavoce le chiedera se pud prendere in prestito cene cose. Risponda sin- ceramente. Sia cortese nella rispos- ta, se possibile Ecco qualche ex- pressione che potrebbe servire. Doamna Pec (SP), tunctionar (|) SP: Un bilet dus pana ia Roma, va SI La signora Pecci (SP), impiegato () in biglietto ai Sola andanta per Roma Termini, per favore. Quanto costa? folos. Si, certo, Si, sicuro, * Va bene, No, mi dispiace. No, non te / gliclo lo posso permettere. No, non puoi / pud. Assolutamente no! Acum raspundeti fa intrebari Adesso risponda alle domande. 1. Posso prendere in prestito fa tua bicicletta? 2. Posso prendere in prestito il tuo rasoio? 3. Posso prendere in prestito il tuo pettine? 4, Posso prendere in prestito la tua spazoila? 5, Passo prendore in prestito il tuo rossetto? 6, Posso prendre in prestito if tuo dentitricio? 7. Posso prendere in prestite il tuo spazzolino da denti? 8, Posso prendre in prestita la Sua macchina? 8, Posso prendere in prestita i tuoi pantaloni? 10, Posso prendere in prestito la Sua penna? fog. Cat costa? I: Patra miitrei sute de lire, (ida biletu). SP: Mullumesc. Dialog 2 Anna Pannazzi (AP), functionar () AP: Un bilet dus-intors, pentru Fiumicino, va og, Cat costa? {rei mit. (i da bitetu), AP: Multumesc, |: Quattromilatrecente lire. (Le dail bigietto, SP: Grazie. Dialogo 2 Anna Pannazzi (AP), impiegato (I) Un biglietto andata e ritorno per Fiumicino, per tavore, Quanto costa? |: Tremila. {Le da il biglietto}. AP: Grazie. Dialog 3 Claudia (C), taxatorul (8) Gr Piata Sf. Andrei, va rog, FIUMICINO este aeroponul din apropiere de Roma, Dialogo 3 Claudia (C), #l bigliettaio (B) Piazza Sant Andrea, per favore, Verficati-va raspunsurile asoutand caseta. Poate ca raspunsurile dv. ‘sunt diferite da cele ale autorului 58 Ora verifichi Je risposte ascoltanda la cassetta, Forse le Sue risposte sono diverse da quelle del'autcre, Bi O mie doua sute de lire. Milleduecento lire, (ida biletu). (Le da il biguettoy C: Multumesc. c: Grazie. 59 LECTIA10| CALATORII e VIAGGI UNITA 10 Dialog 4 Dialogo 4 Un domn (8), taxatorul (8) S: Dou’ pana la muzeul figurlor de ceara, va rog. 8: Trei mii opt sute. S: Puteti sA ne spuneti trebuie s8 coboram? B: Desigur. ‘S: Multumesc. cand Dialog 5 Agnese Martini (AM), taximetrist (1) AM: (La telefon) Alo! Ag avea nevoie de un taxi, va rog. T: Care este adresa dv.? AM:Adresa mea este Calea Inde- T:_ Unde merget AM: La gara, va rog. Cat mai repede posibil 1: Taxiul va sosi in zece minute, AM: Multumesc. Dialog 6 ‘Anna Benetti (AB), functionara de agentie (IA) As dori s& iau un avion pentru Geneva, Da Cand va fi urmatorul 2oor? Urmatorul zbor este la saisprezece si cincisprezece. Va ajunge la optsprezece $i patruzeci AB: Pute{i sa ma prenotali, v8 og? 60 Signore (8), il bigliettaio (8) 3: Due peril museo delle cere, per favore, B: Tremilaottocento, S: Potrebbe dirci quando dob biamo scendere, per favore? B: Certo, S: Grazie. Dialogo 5 Agnese Martini (AM), iltassista (7) ‘AM:(Ai telefono) Pronto. Avrei bisogno di un tassi, per favore. T: Quale é it Suo indirizz0? AM: ll mio indirizzo @ Via Indipen- denza 33. T: Dove va? AM: Alla stazione, per favore. 1! pit presto possibile. T: Iltassi arrivera tra dieci minuti. AM: Grazie. Dialogo 6 Anna Benetti (AB), impiegata dell agenvia (1A) ‘AB: Vorrei prendere un aereo per Ginovra. la: Si AB: Quando ci sara il prossimo volo? IA: Ul prossimo volo @ alle sedici e quindici, Arrivera alle diciotto e quaranta, ° AB: Posso prenotare, per favore? LECTIA 10 JA: Numai dus sau dus intors? AB: Numai dus. 1A: Clasa economic’? AB: Nu, clasa intaia. 1A: O clip, va rog. Trebuie s& con- trolez daca totul e in regula. Da, @ in regula. V8 va costa cinci sute patruzeci de mii de tire, AB: VA soriu un cec. lat cametul meu de cecuti 1A: Multumesc. AB: Lace ora este prezentarea? 1A: Ultima prezentare va fi la cin- cisprezece treizeci. numarul zborului? IA: Alitalia S78. ‘AB; Muttumesc, CALATORII @ VIAGGI IA: Solo andata o andata e ritorno? AB: Solo andata, lA: Classe economica? ‘AB: No, prima classe. IA: Un momento, per favore, Devo controlare che tutto vada bene. Si, va bene, Le costera cinque- ‘centoquarantamila fire AB: Faro un assegno. Ecco Ia mia carta assegni. IA: Grazie. AB: A che orac’é faccettazione? IA: Luttima accettazione sara alle quindici e trenta. ‘AB: E il numero del volo? WA: Alitalia 578. AB: Grazie. # | Gtaienizaty heck-in. TACGETTAZIONE este termenul taleneso pentru prezentarea la aeroport. Se foloseste ins destul de des gi termenul englezesc 1. Come dire dove Lei vuole anda: ‘Cum se spune unde vreti sa plecs CUM SE SPUNE ¢ COME SI DICE aiidare in aereo a (68 plec cu avionul lay prendere l'aereo per (sa iau avionul pentru) Vorrei (As vrea) [ Edimburgo | Monaco } Berlina Ht 2. Come comprare un biglietto? ‘Gum $8 cumpérali un bilet? ‘Ambele expresil inseamna acelasi lucru. Leia ITE XII WS GTEC E IB DUCTUS a) Salendo su un autobus © a una stazione di metropolitana, Ureand intr-un autobuz sau lao statie de metrou. a4 UNITA 10 LECTIA 10 | CALATORII e VIAGGI Piazza Principale {1 Campidoglia per favore Fiumicino b) Alla stazione. La gard Un'andata waland Un’andata e ritorno. er Bari per Due andata a Napoii | tavore Tre andata e ritorno in alia exist dou’ felur de bilete: ANDATA = dus si ANDATA E RITORNO = dus-intors, Preful este dupa kilometru ((L CHILOMETRAGGIO). Biletul dus- intors e aproape dublu ca pret decat cel de dus. EXERCITII ¢ ESERCIZI Exercitiul 1 Eserci inchipuiti-va c& trebuie s& mergeti la immagini di dovere andare a Orvieto Onieto, unde veti locui. Aveti nevoie dove andra abitare. Avra bisogno di de un bilet dus. Vetl spune: una sola andata. Dird: Vorrei un‘andata per Orvieto inchipuiti-va c& trebuie s& mergeti la immagini di dovere andare a Padova Padova, pentru o intdlnire de afaceri. per un incontro di affari. Avra bisog- nevoie de un bilet dus-intors. no di un'andata é ritorno. Veti spune: Dira: Vorrei un'andata e ritorno per Padova, per favore UNITA 10 LECTIA10 | CALATORII e VIAGGI Cosa dicono le persone seguemti? (Ce spun urmatoarele persoane?) 1, II signor Doccini va ad abitare a Sestri. 2. La signora Forlini va a visitare Piacenza. 8, | signori Brusoni vanno ad abitare ad Ancona, 4, Lingegnere Tongiorgi e la sua segretaria vanno a visitare Venezia. 5. Ilsignor Soardi va ad abitare a Bari 6. | signori Giuliani vanno a visitare Palermo. 7. La signora De Maio e sua figlia vanno a visitare Trieste. 8. | signori Pieri vanno ad abitare a Brescia. 8. La signorina Vernocchio va a visitare Reggio Calabria. 10. | signori Rizzi vanno ad abitare a Trento. Exercitiul 2 Esercizio 2 Ascultati pe caseti urmatearea con- Ascoli la conversazione seguente versatie sulla cassetta: 1 bigtiettaio: Si tenga forte! (Tineti-va bine!) Una signora: II museo delle cere, per favore, I bighiettato: 800 lire. Una signora: Potrebbe dirmi quando dovrd scendere, per favore? I bigtiettaio: Certo. Una signora: Grazie. inchipuitiva c& vreti s& mergeti in immagini di voler andare nei posti urmyStoarele locuri. Voroiti in pauze. seguenti Parli nelle pause. Che Ce ati spune? cosa direbbe? ti Campidoglio Castel Sant'Angelo Sant’ Agostino Porta Garibaldi Teatro Nazionaie 63 LECTIA10} CALATORII e VIAGGI Exercitiul 3 \Vreti o prenotare pentru un zbor la Pisa. Functionara de la agentia de calatorie (biroul de voiaj) va pune unele intrebari, Ascultati intrebarile $i incercati s& rspundeti, Conver- Satia de mai jos e inregistrata pe caset gi va va servi drept model. UNITA 10 Esercizio 3 Lei vuole prenotare un volo per Pisa. Liimpiegata all'agentia di viaggio Le fa qualche domanda. Ascotti le do- mande @ cerchi di rispondere. La conversazione qui sotto @ incisa sulla cassetta e Le servira da model- fo. Implegata: Buona sera, signore. Possoaiutarla? = Lei: Voglio prenotare un volo per Pisa. Quando partira it prossimo aereo? Impiegata: I prossimo volo @ alle otto e trentacinque ¢ arrivera alle nove e einquanta. Lel: Posso prenotare subito, per favore? Impiegata: Andata o andata e ritorno? ‘oto andata. Impiegata: Prima classe o classe economica? Lei: Classe economica, per favore, Qual @ il numero del volo? Impiegata: TW 931. Lel: Gr: Imitati conversatia de mai sus asumandu-vé ambele roluri, pe cel al céltitorului si pe cel al functionarei agentici de voiaj. Folostti intormatile urmatoare: 1. EE 5.100 2.UH 1.434 Milano Napoli Imiti fa conversazione qui sopra as- sumendo i due ruol, il ruolo del viaggiatore e del impiegata dell'agenzia di viaggio. Usi le informazioni seguenti. Partenza Arrivo 630 7,35 9.40 11,45 in aceasta lectie invatati: s& spuneti c nu injelageti cova LA LINGUA LECTIA11/PROBLEME DE EXPRIMARE®|UNITA 11 © sd intrebati de sensul sau traducerea cuvintelor, ori a unor propoziti © sd cereti repetarea unor expresii DIALOGURI ¢ DIALOGHI Dialog 1 Franco Ghetri (FG), un strain (Str) ‘our, haide la Sgobbare! cuzati, Sgobbare? Nu ineleg. ;gobbare! Sgobbare! @ ar insemna exact? ;gabbare inseamna a lucra. Sz ‘mergem la Sgobbare inseamna: s mergom la lucru Str: A, bine. Acum infeleg. Muilu- mesc. ANDIAMO = s& mergem. Dlalogo 1 Franco Ghetri (FG), un straniero (St) lora, andiamo a Sgobbarel ‘cusi, Sgobbare? Non capisco. ;gobbare! Sgobbare! cosa vuole dire esattamente? Igobbare @ lavorare. Andiamo a sgobbare vuole dire: andiamo alavorare, ih, bene. Adesso capisco, Gra. zie. F SI F SI F Str: Formula poate fifolosita gi cu atte cuvinte; ex: CANTIAMO = s.cAntém, DORMIAMO = ¢&.dormim. E COSA VUOLE DIRE? VOLERE = a vrea; DIRE Dialog 2 Patrizia (P), © colega straina (CS) GS: Mancéim la liceu? P: Da, Se haleste (sgrana) bine la cantina (mensa). CS: Sgrana? Ce vrea s& insemne? Pr Sgrana, adic& se mananc’. Se mananca destul de bine la can- tind, CS: A, bine, Injeleg. Multumesc. ce Inseamn&? (ce vea sa 7ic47) azice. Dialogo 2 Patrizia (P), una coliega straniera (CS) Mangiamo al ficeo? Si, Si sgrana abbastanza bene aila mensa. i sgrana? Cosa vuol dire? Si sgrana vuol dire si mangia. Si mangia abbastanza bene alla mensa, ©S: Ah, bene. Capisco. Grazie. 65 LECTIA11/PROBLEME DE EXPRIMARE:! LA LINGUA TIGED = lice; inire 14-19 ani LICEO SCIENTIFICO = cu specialitate stiintfics LIGEO CLASSICO =-cu studiul de baza latina si greaca. LICEO'LINGUISTICO = cu studiul timbilor moderne UNITA 114 ‘LECTIATT PROBLEME DE EXPRIMARE®|UNITA 11 LA LINGUA [enrrat (WO) POTETE = vol puteti (NO!) POSSIAMO = noi putem (LORO) POSSONO = el pot POSSO VENIRE? = pot s& vin (eu)? log 3 Doamna Pecci (SP), un tana turist (TT) TT: O cane postala (lustraté), va og, SP: Pottim. 750 de lire, va rog. TT: Am doar o bancnota de 10.000 de lire. Ma scuzali. SP: (Vorbind repede) Nu are impor- tanta. TT: Ce anume? Puteti vorbi putin Dialogo 3 Lasignora Pecci (SP), un giovane turista (TT) Una carolina, per favore, SP: Ecco, 750 lire, per tavore. TT: Ho solo un biglietto da 10,000 lire, Mi scusi. SP: (Parlando in fretta) Non ha im- portanza, TT: Cosa? Puo parlare un po'piu lentamente? SP: Non ha im-por-tan-za. An, bene. Capisco. Grazie, Dialog 4 (EX), un strain (Str) scuzati-ma, domnule Vert “Cum se cheama aceasta in italiana? EV; Se cheama: un sfitatino. StriA, bine. Si aceasta? Cum se cheama? EV: Aceasta e un bacio di dama. (un sarut de femeie) PUO! ASPETTARE? = poti si feptl (tu)? Dialogo 4 Enrico Verdi (EV), un straniero (Str) dice questo in italiano? EV: Questo é uno sfilatino. h, bene, E questo? Come si chiama? EV: Questo é un bacio di dama. . bine. infeleg, Multumesc. Ti tala exist urmatoarele bancnote: 1000; 2000; 5000; 10,000; 50.000; 100.000 de lire si urmatoarele monede: 10; 20; 50; 100; 200; 500 de lire. PUO'PARLARE? = putetl si vorbiti? vate ale papei lulius al I-lea, intre 1508 si 1514, cu peretii pictati L’appartamento del Borgia = resedinta vestitului si imoratului Papa Alexandru al Vi4ea, una din marite atractii ale muzeulul UNITA 20 Dialogo 2 Claudio (C), il suo principale (P) P: Dove va Lei per le fer C: Vado in Germania, P: Ah, bene. E dove esattamente? C: Vado a Berlino. P: Molto interessante. Conosce gia Berlino? C: No. Niente affato, Cosa bisogna re? P: Prima bisogna visitare la Porta Brandenburghese. Cc: An, si P: Poi bisogna salire sulla Tore della Televisione; inoltre bisog- ma andare a Potsdam, a Sanssouci. €: Cos'é questo? P: E'un bellissimo castelto detl'e- poca di Federico Il, re ai Prusia, C: Ci wole i visto per la Germa- nia? P: No, non & necessario. Ma non dimentichi la macchina fotogra- fica, 424 UNITA 20 LECTIA 20} SFATURI e CONSIGLI | LECTIA 20 SFATURI @ CONSIGLI | UNITA20 C: Ada, Si trebuie s& cumparsiun G: Ah, si E devo comprare una film! pellicola! 1] Non bIMENTICH! = nu vita (a nu se uita) CUM SE SPUNE ¢ COME SI DICE 1. Gome chiedere se bisogna fare qualcosa. Cum intrebati dac& trebuie sa faceti ceva. tun visto? un‘intera giornata? aBerlino? 2. Come dire quello che bisogna fare. ‘Cum spuneti ca trebule sa faceli ceva. ‘comprare tuna pellicola. — salire sulla Tore della Televisione. Bisogna vedere la Porta Brandenburghese. andare a Potsdam. visitare il castello, 3. Come dire che qualcosa non @ necessario. ‘Cum spuneti cd nu trebuie sa faceti ceva. -Bisogna andare a vedere la Pinacoteca? -No, non & necessario. -Bisogna fare una passeggiata in battello? -No, non & necessario. -Bisogna avere il visto? “No, non @ necessario. EXERCITH ESERCIZI Ese lat o lista de jucruri de care veti avea poate nevoie in concediu: 122 Ecco un elenco di cose di cui avra bisogno per le vacanze: ea ‘occhiali da sole (ochelari de soare} soldi (bani) uno spazzolino da denti (0 perie de dint) una cartina (o harta) un costume da bagno (un costum de baie) una racchetta da tennis (0 racheta de tenis) un passaporto (un pagaport) scarpe da tennis (tenisi) dej bigliett (bilete de catatorie) un ombrello (0 umbrela) Priviti lista de mai sus: care sunt obiectele pe care trebuie sa le afi sono le cose che bisogna portare i situatiile mentionate mai jos? nelle circostanze qui elencate? Exempiu: Deve portare l'ombrello. (Esempio) 1. Ce trebuie sa luati cu dv. daca mergeti la cumpardturi? Vreti s& jucati fotbal .- Ali vrea sa jucati tenis. 4.- Planuiti o clatorie prin tara, 5.- Vreti sa merget la teatru, ,.- Este cald si vreti s& mergeti la piscina 7.- Vreli s& petreceti concadiul in strainatate, 8.-La sfarsit de saptamana ramanefi la tara, la nigte prieteri, 9.- Ploua. 10.- Cerul este innorat. Exercitiul 2 Priviti 0 pagina din agenda lui Guardi t'elenco qui sopra: quali Esercizio 2 Guarda una pagina dell'agenda di Claudio. Ce trebuie s& facd in Claudio. Cosa deve fare ogni gior- fiecare 2? no? Exemplu: Domenica? Deva visitare i musei Vaticani. (Esempio) Lunedi? Venerdi? Martedi? Sabato mattina? Sabatto sera? Domenica? Mercoledi? Giovedi? 123 LECTIA 20 UNITA 20 SFATURI @ CONSIGLI | LECTIA21 $$ AGENDA Domenica - visitare i musei Vaticani. Lunedi -riservare una camera Albergo delle Poste. Martedi - comprare una collana per Silvia, Mercoledi = telefonare a Silvia. Giovedi - comprare una racchetta, Venerdi - andare al Gianicolo, Sabato mattina - fare il jogging. Sabattosera__- prenotare un tavolo, Da Massimo, ASCULTATI CU ATENTIE @ ASCOLTI Pe caseta cu Texte de ascultat sunt inregistrate dialoguri, scenete sau relatéri care va ajuta s& va antrenati in exercitiul ascultacii celor ce vorbesc italiana. La inceput, probabil ca nu veti intelege,totul. E vorba ins ca mai intai s4 puteti pretua informatille cele mai importante. Ascultati Parte prima, Scena prima de atatea ori de cate ori este nevoie ca 8 putefi raspunde in italiana (ori s& va procizali in romana) la cele patru intrebari de mai jos. Dac& doriti puteti s4 si cititi textele dupa ce ati unmarit caseta. ‘Scena prima Una visita inaspettata Parte prima 1. Perch@ la zia di Marco non sa se é libera sabato pomeriggio? 2. Ache ora arrivera Marco dalla zia? 3. Che cosa propone la 2ia a Marco? 4. Perché Marco dice alla zia che non mangia molto a mezzogiorno? 124 In aceasta lectie invatati: JOCURI SI SPORTe GIOCHI E SPORT UNITA 21 © sd faceti propuneri (s4 propuneti ceva) © si sugerati cuiva sa faceti un iueru impreuna © 8 intrebati daca cineva stie un anumit lucru © sa intrebati si s8 discutati c&t de des trebuie fcut un anumit iucru DIALOGURIe DIALOGHI Dialog 1 Dialogo 1 Enrico Verdi (EV), Enrico Verdi (EV). Silvia Molina (SM), Silvia Molinari (SM). ‘SM: Vremea e frumoasa. €V: Ce facem? SM:S& mergem la piscina? : Buna idee. SM:Anna Pia stie 4 Inoate? . EV: Nu stiu. “Anna Pia, e veme frumoasa. Mergem la piscina? lu face nimic, s4 mergem. Je acord. un'amica di Silvia: Anna Pia (AP) SM: Andiamo alla piscina? EV: Buona idea. SM: Anna Pia sa nuotare? EV: Non so, Anna Pia, fa bel tempo. Andiamo alla piscina? ‘SM: Sai nuotare? AP: Ma, si. Adoro nuotare. EV: lo, invece, non nucto molto bene. AP: Non fa niente. Ci andiamo. EV: D'accordo. Adjeotivul se acorda cu substantivul pe care-| determin’. Dacé.es- te pus dupa substan, are urmatoarele forme: Htempo Hbambino | é béllo licane 1 Lacasa Labambina Lagatta bella 125 LEcTIA21 JOCURI SI SPORT: GIOCHI E SPORT UNITA 21 mpl tpl. { musel Le piscine I bambini | sono belt Le gate - | sono belle I fiort Le rose Daca este agezat inaintea substantivului are urmatoarele forme: Mbel tempo Labella casa bel bambino La bella gaita I bei tempi Le belle piscine | bei fiori Le belle rose jog 2 Dialogo 2 Anna Banfi (AB), Anna Banfi (AB), vecina ei Mariana Ghini (MG) MG:Unde e azi Federico? ‘AB: Cred ce pe maiul raului, MG:$i ce face? AB: A plecat la pescuit. MG:Se duce des la pescuit? AB: Da! Aproximativ de patru sau de cinci ori pe sAptimana. Sunt mereu singura. MG:De ce nu mergeti cu el? AB: Nu stiu s& pescuiesc. Si sotul dumitale unde e? MG:E duminica. Joaca fotbal. Al Joaca des? MG:Joaca fn fiecare duminica si in fiecare marti. $i joi se antre- neaz’, Sunt singura totdeauna, AB: De ce nu mergeti cu el? MG:Nu ma intereseaza fotbalul, 126 la sua vicina Mariana Ghini (MG) MG:Va spesso a pescare? AB: Ma si! Quattro 0 cinque vatte al- {a settimana pill 0 meno. Sono sempre sola. MG:Perché non va con lui? AB: Non so pescare. E suo marito dov'e? MG:E domenica. Gioca a calcio. ‘AB: Gioca spesso? MG::Gioca tutte te domeniche, tutti | martedi, E giovedi si allena. So- no sempre sola. ‘AB: Perché non va con lui? MGill calcio non mi interessa. LECTIA 21 JOCURI $I SPORTe GIOCHI E SPORT 1, Come proporre dl fare qualcosa, Cum sa propuneti sa faceti ceva, ‘a pescare? alla piscina? a.cavallo? calcio? atennis? acarte? una passeggiata? una gita? Andiamo, Giochiamo Facciamo Balliamo? Usciamo in macchina? Leggiamo? 2, Come chiedere se quaicuno sa fare qualcosa? Cum sa intrebati daca cineva stie s& facd ceva. nuotare? cantare? (Le) sa pescare? Sai giocare a calcio? giocare a bridge? suonare il pianoforte? guidare? ballare? Luiflei sa Luifei non sa 3. Come dire che si fa qualcosa spesso. ‘Cum spuneti cat de des se face ceva. UNITA 21 CUM SE SPUNE e COME SI DICE -Ma no! -Si, volentiari. Con piacere. 127 1 .——_—4 > f a oq | LECTIA 21 JOCURI $I SPORTe UNITA:21 LECTIA 21 | JOCURISISPORT® | UNITA 21) GIOCHI E SPORT GIOCHIESPORT =| acalant a juca bridge a peseare Vado: asciare hut giorni. ainota aschia Lei/ui va iipleck taut eben a@conducemasina ——acanta ‘Gioso abide wevoKs alla a canta la ghitar’ agaty Giochiamo _|_atennis settimana. adanse a, parE da mangiare ‘ogni tanto. Exereitiul 3 Esercizio 3 Faccio uae ‘quandio.no tempo: Dv.: Matteo, jucam fotbal? Lei: Matteo, giochiame a calcia? viata | Mateo: Da, buna idee Matteo. Si, buona idea Dy.: Maddatena. jucam cari? Lei: Maddalena, giochiamo a carte’? ‘Spenco anal Maddalena: Nu. Nu stiu sa joc carts Maddalena No. non se giecare a ce te Proponga a Matteo Proponga a Maddalena +} a) digiocare a calcio, a) di andare a ballare EXERCITII e ESERCIZI 'b) diandare a cavallo ) di andare a sciare EXERCITIl e ESERCIZI c) di giovare a carte ©) di andare a pescare, ) di giocare a tennis. cl) di giocare a calcio. ‘Exoreitiul Eserciziot ¢) di andare alla piscina @) ch fare una passeggiata Propuneti cuiva s& participe la ac- Proponga a qualouno di partecipare tivitatile din urmatoarea lista. alle attvita elencate qui. Ascultath caseta pentru a va controla Per contrallare ie Sue risposte. as. aciti = legere raspunsurle colli la cassetta, acalar andare a cavallo ‘a merge la piscina = andave alla piscina ASCULTATI CU ATENTIE ® ASCOLTI a pleca in masina = uscire in machina , , a cAnta la ghitaré. = suonare la chitarra Ascultati acum partea a doua (Parte seconda) a primulus text (Scena prima! atures” balan si cdulati sa raspundeli dupa aceea [a urmatoarele intreban, Daca dont 3 fave o-piibars — Yare.we paasebiald pute{i asculta textul de la inceput a hoinari = fare una gita a piedi ! +. In. che mods trova la zia Marco cambrato? a juca bridge = giocare a bridge 2. Dove abita Marco a Savona? 3. Dove mangia Marco alla sora? Exercitiul 2 Esercizio 2 4- In che parte del mondo yvognone andate sopratture 7 clent ce - Exerciiul 2 Ressoizioi?, Marcu? intrebati pe cineva daca poate par- Chieda a qualcuno, se sa_par- 5) LesIn TL Mater aeRerUN con Late paRCuEMNERgMARTA licipa la activitétile de mai jos. tocipare alle attivita elencate qui. viaggi in Oriente? Exemplu: Lei sa nuotare? Maria-Grazia sa nuotare? (Esempio) 128 129 CAZURI DE URGENTA® INITA 22 LE URGENZE LS in aceasta lectie invatati: sa cerell aputar in cazul unei pene de automobil si stabiti o programare la doctor DIALOGURI # DIALOGH} Diatog 1 Piero Banfi (PS). Anna Banfi (AB) functionar al ACI Automnobil Club falan dy AB: [a asculta! Dialogo 1 Piero Banfi (PB). Anna Banti (AB). impiegato dei ACI- Automobile Club ditalia () Scontal Che sirano rumore! PB: Hai ragione ‘os’? PB: Non so. AB: Fermati! Guarda il vapore’ PB: Accident! E il radiatore. Bolle AB: Bisogna chiamare !ACI. C’e un telefono fi, Sbrigati! PB: Nu stia AB: Opreste! Priveste aburil it-ar sa lie! E raciatorl Fieebe. AB: Trebuie s& chemam ACH Acolo ¢ un telefon. Grabeste-te |; Alo! Autamobil Club, 1: Pronto! Automobil Club. PB: Am o pana PB; Ho un quasto ata macchina Dati mi, va reg, numnarul dv de ot: Mi dia, per favare, tl Suc LECTIA 22 | CAZURI DE URGENTA® P UNITA 22. i — LE URGENZE - PB: Desigur, PB: Cono Ir Trimit omechat pe cneva, Va fila 1: Mande quilouse subite Sara i. inte-o jumatate de ori. da Let fra inece ora PB: Multumese: PB: Grazie. HAT RAGIONE = al dreptate AVERE RAGIONE = a avea dreptate. Cu auxiliarul a avea (avere) se fac mai multe construct AVERE TORTO = a nu avea dreptate AVERE PAURA ~ a avea frica (1 se teme) AVERE FREDDO = a-tifi AVERE CALDO = ati AVERE FAME = a-ti fi foame AVERE SETE = atifi sete (a hinsetan Literefe de pe piaca de inmatriculare a magine inched oresut 9 care @ inscrisa masina. MI (Milano); TO (Tonno}: VE (Venetia): PV (Pavia), PD ‘Paviowa; GE (Genova); BO (Bologna); NA (Napoli: BZ (Bolzanc): ROMA (Roma} | FIAT = Fabbrica Italiana di Autamodili Torino. stalate + statali = drum (drumuri} nationale. inmatneuiare. numero di targa: PB: Milano 9b 87 65. PB: Milano 90 87 65. Ce masina aveti? 1 Che macehina tia? PB: Fiat Une. PB: Una Fiat Uno. I Ge culate? 1: Diche colore? PB: Rosie: PB: Rossa. Ie my dati, vA fog, numa de i Mi dia, per favore, il numer del teleton? telefono? PB: 237 PB: 237 I; imi putes spune unde va alla’? Ik Mi pud dire dove si trova? PB: Pe drumul natonal 113. fa 30 PB: Sula statale 113. 2.30 chilometi kim de Ancona, kinga Falcona: da Ancona, vicing a Falconara ra I. Sunteti membru al ACI” I Ha latessera del! ACI? 130 proviniali = drum judetean (departamental superstrade + sosele cu doua benz de circulalie. autostrade = aulostrazi Dialog 2 Diatogo 2 Silva Molinari (SM), rereptioner (BR) R: Alo! Buna gua, Ambulatons! icabinetul) doctoruiui Scuoka, SM:Alo! As don sa. stabilesc 0 programare fa doctor Re Spurieti mi numele dy. va roy. SM: Silvia Motinan, Sika Molnan (Mi, cenetstionsta és, RR: Pronte, buon yeorma {arias torio det ettor Sci SM:Pronte Vorres prentens uss app puntamerto con i dniton: RB: Midi Suo nome pine SM: Silvia Molinari some LECTIA 22 CAZURI DE URGENTAe | UNITA 22 LE URGENZE [LecTiaz2 | CAZURIDE URGENTA® | UNITA 22 i LE URGENZE FR: Da doamna, Cand doriti sé R: Si, signora. Quando vuole venti? venire? SM: Ar fi posibil in aceasta diminea. SM:Sarebbe possibile stamattina? 1a? R: Nu. imi pare rau. in aceasta R: No. Mi dispiace. Stamattina non Gimineat& nu se poate. Puteti 6 possibile. Pud venire stasera veni diseara la gase $1 jumata- alle sei e mezza? te? 'SM:Sunt de acord. La sase si SM:D'accordo, Alle sei e mezea jumatate diseara. La revedere. stasera. Arrivederci R: Larevedere. R: Arrivederci {| PER CORTESIA = va rog CUM SE SPUNE e COME SI DICE 14. Come dire dove si trova una macchina. Cum sa spuneti unde se afla masina Dove si trova? Sulla Stataie (S 112). 1 sullautostrada (A 14). 7 i : Brescia { 1 Z0chilometti yy | Mantova L sono |: ‘etllomant ‘Campobasso. Siamo Pavia i | wicino a Ferrara ! i , i ng. Boleano, E (daBiennero | ) on lontane Napoit 1 } da A Bologna 132 2. Come chiedere a quatcuno di fare qualcosa. Cum sa spuneti (cere) cuiva sa faca ceva Forma familiare feemati! ascoita! sbrigati! aspettamil guarda questo! 3. Come dire ora. Cum sa spuneti ora. 1.00 tuna. 2.00 Sono te due. 3.05 Sono te tre e cinque. Forma di cortesia si fermi ascot! si sbrighit mi aspetti guardi questo! 3.55 Sono le tre @ cinquantacinque/ le quattro meno cingue 4.10 Sono te quattro e dieci 4.50 Sono le quattro e cinquanta/ le cinque meno dieci 6.15 Sonole seie un quarto. 7.30 Sonole sette e mezza. 8.45 Sonolle otto e quarantacingue/ le nove meno un quarto. 9.00 Sono le nove det mattino. 21.00 Sano le nove della sera, 17.00 Sono le cinque del pomeriggio. 12.00 E'mezzagiorno. 00.00 E'mezzanotte. 13.00. Sono le tredici 15.45 Sono fe quindici e quarantacinque Azi Azi dimineata ‘Azi dupa masa Astaseara Maine Maine dimineata Maine dupa masa Maine seara Oggi tamatttina esto promeriggio tasera }omani Jomani mattina ;amani pomeriggio }omani sera 133 CAZURIDE URGENTA® | UNITA 22 | LECTIA 22 LE URGENZE & see — len = Neri lent dimineata = lee mattina leri dupa masa lori pomeriggio eri seara = ler sera 4. Come prendere un appuntamento dal dottore. Gum stabilti o programare ta doctor. ? i dottare. dottor Brignole. 5 Vorrei prendere un appuntamento per vedere | Anome di chi? Quando vuole venire? Pud venire alle quattro? Pua venire domani? EXERCITIH @ ESERCIZI Exercitiul 1 Esercizio 2 Va amuintiti dialogut 2 de pe caseta? Ficorda if dialogo 2 sulla cassetta? Repetali conversaia de mai jos Aipeta la conversaziorie qui sotto asumandu-va rolul Siviel Molinari asstimendo il ruoio di Silvia Moiinan (6M). (SM). R: Pronto, buon giorno Ambulatorio del dottor Brignole, SM: (Ati dor o programare) R: Midiail Suo nome, per contesia. SM: (Spuneti-va oume'e) R: Quando vuole venire? ‘SM: (Azi dimineata). R: No, Midispiace. Stamattina non & possibile, Pub venite slasera alle se mezza? SM: (Vent la ora respectiva) R: Arrivederci. signora. 134 LECTIA 22 | CAZURI DE URGENTAe | UNITA 22 oe LE URGENZE Ascultati inca o data dialogul 1. Im- aginali-va ca aveli 0 pana ia masina pe autostrada Aveti un Mercedes fosu inmatnicufat ca B.01-CVP. Telefonati de ia catina toletoniea atlata la 15 km_ de Sestri Levanto, pe A141. in deectia Livarno, Completati conversatia de mai jos care este inregistrata pe caseta. ACI: Pronto, Automobie Club. Leb: (Aveti o pana) Esercizio 2 Ascolti ancora una volta il dialogo 1 Immagini di avere un guasto alla macchina sulfautostrata Lei pos siede una Mercedes rossa B.01 CVP. Telefoni della cabina che si trova a 15 chilometri da Seste: Levante sulla A 11 nea direzione di Livorno, Completi ta conversazione qui sotto, che @ incisa sulla cassetta ACI: Mi dia, per contesia, il Suo numero di targa. Lei: ACI: Che macenina ha? Lei Aci: Lei: ACH: Dove si trova? Lei numero di teletona, per tavere ACI: Ha la tessera dell Automobile Club d'itatia? Lei: (Nu. Sunteti membru ai ACR} ACI: Manco subito qualcuno, Lei: Faceli acelasi exercitiu inca o data fmaginativa de data aceasta ca posedat o Dacia gaibena, B02 ECA VA atlati pe autostrada A 10. la 22 km. de Vicenza, si mergeti in Grrectia Padova. Si acest dialog este imprimat pe casera Faccia lo slesso esercizio unalira vola. immagini questa volta di pos- sedere una Dacia gialla, 5-02-ECA Lei si trova sull'autostada A 10, a 22 ohiiomen: da Vicenza, ¢ va nella direzione’ di Padova Anche questo dialogo & incise sulla cassetta. 135, CAZURI DE URGENTAe | UNITA 22 LECTIA 22 [neo 2 LE URGENZE ASCULTATI CU ATENTIE @ ASCOLTI Ascultali acum partea a treia (Parte terza) a primului text (Scena prima} de atatea ori cat simtiti nevoia pentru a putea $8 raspundeti urmatoarelor intrebari: ‘Scena prima Parte terza 1-1 cannelioni della zia sono comprati 0 fattl in casa? 2.- Perche il vino che Marco beve € speciaie? 3.- I genitori di Marco lavorono ancora? 4.- Che cosa propone di fare la zia per aiutare sua sorella @ suo cognato? (cognato = cummat) 136 pa in aceasta lectie invatati © Sava scuzati (pentru o stricaciune} LECTIA 23 | GRESELI e GLIERRORI | UNITA 23 | ® SA descrieti ceva ce nu functioneaza normal © SA dati ceva la reparat DIALOGURI ¢ DIALOGHI Dialog 1 Tanara sotie (GS), 4anar sot (GM) Gia: Fir-ar sa tie? GS: Ce s-a intamplat? GM: Am span o farfurie. GS: Era farluria mea preferata! Un dar de ia tatal meu. GM:lti cer scuze. draga. Ma ierti intr-adevar? GS: Est. intr-adevar, distrat! ialog 2 Piero Banfi (PB). Anna Banfi (AB). vanz&toru unui magazin de repara- tH (C) AB: Robotul de bucatare (Moulinex) s-a stricat PB: Numa mir E foarte vechi (Putin mai tarziu) : Acest robot Priviti. E stricat C: Da intrerupatorul este rupt. Pot 88 va procur o piesa de schimb, AB: Cat ar costa? C: 10.000 de lire, Poate chiar 15.000 AB: Si acel mixer de acolo cat cos: ta? Dialog’ Giovane sposa (GS) giovane marito (GM) GM:Accidentt! GS: Cosa c'e? GM:Ho roto un piatto. GS: Era il mio piatto preferto! Un regalo di mio padre: GMT: chiedo scusa. cara. Mi per dori, vero? GS: Sei veramente distratto, Dialogo 2 Piero Banfi (PB), Anna Banti (AB) commesso del negozio di ferramen a AB: I Moulinex! E guaste. PB: Non mi stupisce. E molto vec chio. (Un po'piti tara) AB: Questo Moulinex. — Guard Eguasto C: Si. Linterruttore é roto, Posse: ordinare il pezzo di reambio AB: Quanto costera? C: 10,000 Ire Forse anche 15.000 AB: € quel frullatore h uante cos. 137 LECTIA 23 GRESELI e GLI ERRORI Ci Costa G8 700 de lire deanna AB: Ma rai gandese UNITA 23 C: Costa 94 700 lire, Signore AB: Ci ponserd VECCHIO = vechi ii FORSE ANCHE = poate chiar FRULLATORE = mixer gibairany bial? Srisea Motinan (SM), tehnicransd de ta Metro. 2000 (Reparatr de apara. td eleetracasnical (7M 4 SM: Bund 2uc MA putew aura? nn zhi, doamna, Spunet cE vorba de televizorul meu, & ceva care ou merge TM: Ce annua, mac pn SM: Culonte sunt urate TM: estas © ttl? SM:Nu Mai fare stun zyomot Suda TM: Bin SM: Mi: putet renara’? TM. Ya tint pe cinevt cat mai Fepede cu punta SM:Multumes: Ar pute sa aia. asta Seatay Nie vreasi sa pierel western wilh ae: Canval 5. TM; vor lace tot ce pat SM: Multumese Dialogo 3 Siivia Molinari (SM), tecnico della Metro 2000 (Riparazione ci elettro. domestici) (TM) SM: Buon giorno. Mi pua aiutare? TM: Buon giorno, signora. Mi dica il mie televisora. C 6 qualcosa che nan va. TM: Chie cosa c’e esattamente’? SM:! colon sone brut TM: E tutto? SM:No. fa rumore TM: gene SM: Me Io puo nyparay TM:Le mandem qualeuno af pu prestc: possibile SM:Grazie, Pota vente stasera’? Non yogi perdare ih weste che 6 Sul Canal S TM: Fare del nia meghs SM: Grazie, anche uni strane Non va = su merge, nu tunchoneaza, La machina non va = masina nu merge. Questo Irullatore va benissimo = acest mixer merge excelent 136 LECTIA 23 | GRESELI ¢ GLI ERRORI [ UNITA 23 CUM SE SPUNE ¢ COME SI DICE 1. Come scusarsi e rispondere a delle scuse. ‘Cum sa va scuzati sis raspundeti la suze Scusa Scust ‘Seusami - - t per ritarde, i chide seusct sua, None tua grave ced che ©@ problema Non ced aitamarsi ceda preoccupars! Progo. None niente, 2. Come dire che qualcosa é rotio e non funziona ‘Cum sa spanel ca ceva este cefeet simu tunetion#aza ~~ rat fnestra una taza ua piatto si vas Ho rotte 139 LECTIA 23 | GRESELI ¢ GLI ERRORI UNITA 23 Tinterrutiore 1 thmio rasoio . ILmio asciugacapelli__, @ | . La fibbia Tl rota I motore La trizione | Htelevisore__ Hreni Le marce f funzionano: 1 trergicristali__ | i 3. Come chiedere una riparazione o un pezzo di ricambio. Cum sa cereti o reparatie sau 0 piesa de schimb. 1 tipararmelo? 5 | tipararmeta? Puo cambiarmeli? cambiarmele? | it = mase. sing. - if mio televisore, la = tem. sing. la mia zuppa i = mase. plural ~ Le fratelh Ie = Jem. phurat - le mie sorelle EXERCITII e ESERCIZI Ascultati acest dialog, Ascolti questo dialogo. Teenica/e (Te) : Buon giorno, signore/a. Turista (7): Buon giorno. Mi pub aiutare? |I mio asciugacapelli non funziona bene {Te}: Cos'ha? ): Faun strano rumore. (Te): An! 140 Esercizio 1 one ———— (1): Puo ripararmeto? (Te): Faré del mio meglio. (1: Quanto tempo ci vorra? (Te): Torni domani (Ty Grazie. Acum interpretati rolul unui turist Dialogurile sunt invegisivate pe caseta 1-Aparatul dumneavoastra de ras nu functioneaza bine 2.-Ceasul dv. intarzie. 3-Dispozitivul de claritate al aparatului de fotografiat nu merge bine. Exercitiul 2 Daca masina dv. ar fi in pana, ar trebui sa telefonati pentru a cere ajutor. Citili dialogul urmator care va va servi drept model gi apo! ascultati casera, Cosa c'e? La mia macehina non va. Dove? Ho una Polo Come si chiama Lei? Herzog, HE-RZ-0-G Fra Civitavecchia e Roma Cha tipo di macehina ha? LECTIA 23 | GRESELI ¢ GLIERRORI , UNITA 23 Adesso interpreti i} ruoie di uty lunrs ta. tdialaghi sone incisi sulla casset ta. Tall suo raseio non funzioria bene. 2.11 suo orologio ritarda 3.-La messa.a tuoco della Sua mac- china fotografica non va bene. Esercizio 2 Se la Sua macchina tosse guasta. bisognerebbe —tellonare per chiedere aiuto. Legga i dialogo seguente che servira da modeilo e poi ascolti la cassetta, Implegata dell’AC! (I). Automobilista (A) |: Pronto, Automobile Club italia, Buon giorno. Buon giorno. Mi pud alutare, per tavore? Cosa ha esatiamente la Sua machina? La cinghia del ventilators ¢ roma Ha la tessera deal ACI, signor Herzog? 444 LECTIA 23 GRESELI e GLI ERRORI UNITA 23 A: No, masono membro dell ADAG |; Rimanga vicino alla macchina. Le mando subito qualcuno. A: Grazie. Dialogurile sunt inregistrate pe caseta. Asumati-va rolut unui turist servindu-va de informatiile furnizate mai jos. 1. Mercedesul dy, 190 este in pana, intre Bergamo gi Cremona. Credeti cA este vorba de balerie, care sa golit 2.- Audi 100 al dv. are o pana inte Breccanecca si Cogomno, Radiatorul este defect. 3. Fordul Sierra ai dv, are 0 pana intre Empoli si Pisa, Motorus face zgomote ciudate. Exercitiul 3 Adesea pot surveni incidente si alune! Webuie sa stiti s4 va scuzati cu postete. 1 dialoghi sono incisi sulla eassetta, Assuma it ruolo di un turista server dosi delle informaziont fornte qui sotto, 1. La Sua Mercedes 190 ha un quasto fra Bergamo e Cremona, Le pensa che sia la batteria che scarica, 2. La Sua Audi 100 ha un guasto tra Breecanecca e Cogomo. Ilradiatore @ rotto. 3. La Sua Ford Sierra ha un guasto fra Empoli e Pisa. II motore {2 degli strani rumon Esercizio 3 Ogni tanta succedono degli inciden ti e allora bisogna sapere scusarst con coresia Exemplu: Sono verainente spiacente. (Esempio} Ho rotto una tazza. Le chiedo scusa. Acum incercali $8 va scuzati pentru incidentele insirate mai jos. Adesso cerchi di scusarst per git in- cidenti slancati qui sotto. a) Ati spat 0 vaza (rollo un vaso). b} Atl varsat vin pe fata de masa. {rovesciato del vino sulla tovaglia) ©) Ati pierdut cheia locuintei, (perduto la Sua chiave) d) Ati ars cuvertura patuiut care s-a gauril, (bruciato la coperta del letto che si é bucata) 8) Ati sat apa din vand $8 curga pe jos. (lasciato traboccare Yacqua det bagno} 1) Ati calcat pe pisica (pestato il gatto} 142 a et ht aaa hy i eat tame tts tm ecm et GLIERRORI | UNITA 23 oe LECTIA 23 | GRESELI ASCULTATI CU ATENTIE # ASCOLTI Ascultali ultima parte (Parte quarta) a primului text (Scena prima) si raspundeti la intrebarite urmatoare. Daca dort, tasati s8 se deruleze intregul text din Scena prima. Veti fi surprins cat de multe lucruri ati putut intelege intre timp. ‘Scena prima Parte quarta 1. Che cosa mangia Marco dopo i canneljoni? 2, Perché la zia dice che Marco era molto testardo da bambino? 3, Quali sono i clienti pid difficil per Marco? 4, Cosa pensa la zia del cibo inglese? 143 LECTIA24| BOLI LE MALATTIE in aceasta lectie invate © sa spuneti ca sunteti bainay © sa descrieti simptomele unei boli f . 1 ; UNITA 24° © sa intrebali de medicamente impotriva unei boli DIALOGURI e DIALOGHI Dialog 1 Sitvia Molinari (SM) un farmacist (F) (Cate farmacist) Scuzati Ave ceva pentru dureri hepatice? F: Ce fel de dureri avetl, mai precis? 1n diaree si dureri de cap. De cind va simtiti rau? \m diaree de ier Va dau ceva impotriva diareei, lutumesc, Pentru durerite de cap trebuie 8a tuati aspirine. Ate trebuie sa iau? Dozayul e indicat pe taco ialog 2 Claudio (C), un doctor (D} Br Ge aveti? C: Cred ca miam scrantit (uxat) glezna Va doate rau? Da, foarte rau. Ati putea Ami aceasta durere? C: Ma doare cand umblu (pasese) descrien 144 logo 1 Silvia Molinari (SM) un farmacista (F) SM:(Al farmacistal Scusi Ha qual cosa per il mal di fegato? F: Che tipo di male ha esatta mente? SM:Ho la diarrea, E ho mat ci testa F: Da quando si sente male? SM: Ho ‘a diarrea da teri F: Le do una cura per la diarrea. ‘SM: Grazie F: E deve comprare celle aspirine peril mal di testa SM: Quante ne devo prendere? F: I dosaygio @ mdicato sul tbet to Diatogo 2 udio (C}, un dottore {D) Che costha? Credo di essermi siogato ta caviglia D: Le fa motto male? C: Si. mottissimo. D: Mi saprebbe descrivere questo dolore? C: Mifamale quando camino, BOLI e LEMALATTIE | UNITA24. LECTIA 24 be Inteteg, Va sfatuiesc s& rama. D: Capisco. Le consiglio di rimars: nati cateva zile la pat. $i fara fot- re quaiche giorno a lettlo & bal niente calcio. €: Nu. domnuie doctor. C: No, dottore. GUALCHE GIORNO, Aceasta expresie inseamna, cateva (niste) zile chiar daca substantivul giorno este la singular La fel si expresia QUALCHE ORA FA = c&teva ore mai inainte. desi ora este fa singular. CUM SE SPUNE ¢ COME St DICE 4. In farmacia. in tarmacie a) Come descrivere una malattia poco seria. Cum sa descrieti o boala usoara, ja pancia (siomacal). ” ii cuore ginimay ta testa (capul la gola (93 Non asco a dormire, (Nu reusesc sa dorm) | Mita male 1 (Ma doare] t i b) Come descrivere certi sintomi, ‘Cum s4 descrieti anumite simptome. i ““Yintiuenza (gupal. : . un‘insolazione {insolatie). i i ilratfreddore (raceala). ‘nal ci denti (dureri de dint la febobre ata (lebra mare! la diavres icharee) iheatare (eatar nazalh 145 Fy A 24 , LECTIA24| BOLIe LE MALATTIE UNIT: 4 Lei segue una cura? i "Grima di coricarsi (inainte de culcare) | | Prenda questo | gue volte al giorno (de doua ori pe zi). | fluatiastay Gop past (cupamese).—_ 3 _ - a le Morsicature i una pomata contro inset. : quiaicos: iinsolazione, Le dare, untubetta di as pirine. + (Vavorda) uno seiroppo. delle piliole* , una medicina. _ _delle pastigtie. ee 7 2. Dal dottore. La medic oe i ~~ lai di pancia (stomac’ mal di schiena (spate 2 Ho mal di denti j male alla gamba (picior) male all orecchio {urecbe). Ai a Slogat’s ta cavigha. - | Credo di strappato un muscolo (intindere de musetyy essermi storte i polsa (suet incheietura mains). at Sono stato punto da | [Am tostintepat de) | una vespa iwiespel. unape (albma una zaneara (antar). Dove te fa male? Da quando Le ta male? E'da motte teinpo che ne sore? Posso vetlerLe la Hingua? E'la prima volta che ne sotre? Le ta molt male? 146 a LECTIA 24 | Ler { “Mita male {Ho tafebbre Ho ta diarrea Spuneli c@ va dor urmatoarele part ale corpului. Ascultah mat. itd caseta pentru pronuntie 1 latesta 2.la gamba 3 ilpiede 4 tamane 5 laschiona Exercitiul 2 Dv. ce af spune daca BOLIe LEMALATTIE ~—-UNITA 24 Dica che le sequent page dei come: Le tanno male Ascoin tis vassitte per la pronuncia 6 wbraceio fa panicia Vorecchie 9 iignoce 10. ka gola es Esercizio 2 Cosa direbbe Le! se 4, Ati avea dureri de dint? 2 Ali mancat prea multe cirese? 3. Ali bal prea mult vin aseara, 4. Aliavea tuse? 5. Atiavea duren de urechi? 6 Atiavea tetra? 7. Alt avea piciorul huxat? 8. Ati avea un accident? 9. Ali ranea pe genunch? Controle va raspunsunle ascuitand caseta Exercitiul 3 Iterpretati —rolulbolnaver en dalogul urmator. Roiul dactorulai © nregistat pe cast’ Control le Sue nsposte ascolancies la cassenta Esercizio 3 Interpret 1 tuolo della matita pel slo Sequente, IE runle Get cot news Sulla cassedta 147 UNITA 24 LECTIA 24 BOLI © LE MALATTIE x Matata Dottore 1. Salutsif dottere. 2.Cosha? 3, Dica che Lei ha mal di gola. 4. Da quando ne salre? 5, Crea che @ camincrato due giomi 6, Le dard qualcosa, ta Ho mal di schiena; tre settimane, Ho la diarrea: ieri Ho mal di denti; tre giorni Ho la febbre: due gion, ASCULTATI CU ATENTIE © ASCOLTI in aceasta lectie incepe o noua sceneta (Scena second), Ascultali partea intaia (Parte prima) de atdtea ori cat va este necesar ca sa puleti raspunde fa urmatoarele intrebari Scena seconda Un invito a cena Parte prima 1. Perch Claudio @ a Milano? 2. Perché non ha portate i bambini? 3. Che cosa propone Elisabetta a Claudio? 4. Quanto tempo ct vuole per arrivare dallalbergo di Claudio alla casa di Elisabetta e Mario? 5. Perché Mario dovrebbe arrivare prima delle otto? 148 LECTIA 25 IN CONCEDIUe | UNITA 25 LE VACANZE Bones in aceasta lectie inval © sa vorbifi despre planuri de viitor © SA va exprimati intentifie DIALOGURI e DIALOGHI Dialog 1 Dialogo 1 Piero Banfi (PB), 0 colega (C) C: “Piecati in concediu in acest an? PB: Da, Desigur. (Bineinteles). C: Mergeti la hotel? PA: Nu, Plecam cu rulota. C: Mergeli spre nord sau spre sud? PB: Daca e cald ramanem ia Tren tino. Dar. probabil, vom merge pe Coasta Adriatic €: Cunoasteti bine —Coasta Adriatic? PB: Da. Cunosc un mic camping aproape de Rimi. Piero Banfi (PB), ava ratiega «G Pane per le sacanze questan no? PB: Si Ceno ain aller aes? PB: No Partiame) in ru C: Va verso i noni a verses! sud PB: Se fa calio rmarcomes sn Tron tio) Ma prolbubumente ances imo sulla Costa Artnatica C: Counvsce bene ky Costa Adnavea” PB:Si Coneseo ui preci peyiye wena a Bares an: FACALDO — © cald FAFREDDO = e frig P| Trentino - regiune in Alpii Dolomn Dinog Doamna Pecei (SP), vyeoina et (V} Vi Plesati in consecha tn acest an doamna? SP: Da. Vom pleca in aprile Vi Pentru cat timp plecan? SP: Yom fi plecati 15 zile. Vi Unde merge. doamna? Dialogo 2 La siynora Panes SP: laser wc 4 Vi Bane pier ie tone quest ann sigapra” SP: St Bearers pale Vi Per cquante tomy, > SP: Starner o.i4 Vr Drew cat sginte 149 a LECTIA 25 iN CONCEDIUe UNITA 25 | LE VACANZE : SP: Eu si sot meu plecam in Maroc Vv: La Tanger? SP: Da. La Tanger Vi E un oras foarte imeresant. SP: Da, Cred (Presupun), V: Cunoastet Marocul? SP: Nu. Delot. E prima oara Ce intentional sa faceti? : Pal, vrem s4 facem plaja si bai de mare, $1 voi merge sa vizitez Casbatvul Vi A da, Casbah-ul, E foarte inte- resant Cunoasteti bine Maracil? A, da Foarte bine Eu si barbalul meu mergem acolo des. SP: intr-adevar? SPilo © mio marta andianys in Marocco. A Tanger? Si A Tanger, E' una citta moto interessante! . Si Credo Conasce Il Maroceo? No. Per mente. Eta pnina volta Cosa ha intenzione di tare? Be, vogliame fare un po'di mare. spero. E ancro a visitare la Casbah, . Vi Ah si La Casbah E moko inte ressanie Conosee bene i Marmcco? Ah. si Molto bene, jae mio manta eandiame spesso, SP: Daywero? CUM SE SPUNE @ COME S! DICE 1, Come fare domande per sapere quaicosa sulle intenzioni del Suo interlocutore. Ce intrebani s4 puneti pentru a atla ceva despre intentnle intetlocutorulul dy Lei parte per le vacanze (quest'anno)? Sicuramente Cento Serzaltro Probabiimente Forse Non é sieura Per quanto tempo partite? Dove va? Lei va solo‘a? Lei va con sua mogiie? 150 Sigur (fara indovaia) Poate (nu se stie} ——S | LECTIA 25 | iN CONCEDIVe | UNITA 25 Se LE VACANZE ——- Lei va can qualeune” Come viagqera’ Cosa ha intenzione di fare? 2. Come esprimere un’intenzione. Cum sa exprimatio intentie Panire | paniremo in apie, i con fa ratte f per quingigi glorni_ Resterd in Bretagna, r Resteremo sulla costa : Andro vn Francia | Andremo slka Costa Azzurra, Asser una setlinaiia in Val G Aosta Paseremo * moto tempi spiaagia quindict yrocni a Paigh Faro apiedi Faremo ——dellegte in bievetetta in macchinas in Maroce Vado a Taugeri Andiamo in montagna. mn Svizzera Scierd (Voi scia) Scieremo (Yorn shia) Pegchero (Voi pescul. Pescherema Wom pescuil EXERCITI ¢ ESERCIZI Eserci Ecco det mezzidi transporte, lata cateva mijloace de transport 151 ' LECTIA 25 Yor pleca cu masina. cu aviont. cutrenul. cu vaporul cu ferry-boat-ul. cunava pe perna de aer. cu breicieta, ‘yon waita locurile din lista de mai jos cu milloacele de tratspon enumera- te Exemplu: Panigi - aereo iN CONCEDIUe LE VACANZE | UNITA 25 | LECTIA 25 iN CONCEDIUe UNITA 25 Partiro in macchina, in aereo. col tren in battello. con il traghetto. con fhovercratt. inbicicietta, Lei visitera i luoghi elencati qui sotto ‘con i mezzi di transporto indicat {Esempo}L anno prossimo vado a Parigt Parird in aereo. 1, Parig’ -treno 2, Londra - aereo 3. La Corsica - battello 4, Roma. macchina Exercitiul 2 Ascultati conversaa urmatoare, apoi vorbili de proigctele dv. de con: cad. Rolul & este invegistrat pe caseta Va revine 5a imerpretati rola 8. Ruolo A 4. Dove va Let in ferie quest anno? 3, Per quanto tempo parte? 5, Ya (da) solo. a? 7 Con che mezzo viaggia? 9 Che cosa ha intenziene di fare durante je ferie? 152 5, Vienna - reno 6, Dover - hovercraft 7, Copenhagen - treno 8, I1Cairo - aereo Esercizio 2 ‘Ascolti la conversazione seguente, poi pari dei Suoi progetti per Ie ferie. It ruolo A @ inciso sulla cassetta fe tocca a Lei interpretare i ruole B Auolo B 2. (Dica dove va). 4, (Dica per quanto tempo} 6, ica se parte con qualcuno). 8 (Dica con ene mezzo viaggia) 10, (Dica cosa vuole fare). LE VACANZE ASCULTATI CU ATENTIE © ASCOLTI Ascultati partea a doua (Parte secoda) a tevtului al doilea (Scena sec: Gin nou de atatea ori pana vett putea r. i a up sea at tt putea rspunde la intrebarile urmatoare. Parte seconds 1, Che mestiere fa Claudio? 2. Perché & importante che Claudio sappia parlare Finglese? 3. Che cosa fa vedere Claudio a Mario ¢ Elisabetta? 4, Perch a Mario piace fare il giardiniere? 5, Che mestiere vuole fare i figiio di Mario e Elisabetta? 153 Lae in aceasta lectie invatati: # sa lacetio invitatie #4 reluzat) politicos o mvitatie arin on | Ty LECTIA 26 | INVITATHLE @ GLUINVITI UNITA 26 | SS DIALOGURI ¢ DIALOGHI Dialog Piero Banfi (PB). Silvia Molinari (SM) ‘SM: Alc! PB: Ajo! Tu esti Silvia? SM: Da, et sunt, Piero, Bund 2iua PB: Buna zixa, Est linera diseara? SM: Diseara? Da PB: Vrei sa mergi la concert? SM: Ce concert? PB: E un concen de jazz fa Grand Hotel, Merge? SM:0a Imi va face muta piacere PB: Bing, Ne intalrim in foaer, SM:E bine. in foaier. La ce ora? PB: La opt SM:De acord, La opt PB: La rovedere. Silvia, Pe diseara. SM: La revedare. Pa diseara Dialog 2 Patnzia Pecos (P) bene () PE Alo! I; Alo’ Pot vorbi cu Patrizia Pecen varog? Eu su. Patrizia. sunt eu. Irene rene, esti la Parts? 1) Da. sunt la Pang cu Filippo. E aici pentru afaceri 154 | < [LECTIA 26 | INVITATILE ¢ GLIINVITI | UNITA 26 , — eee e E mipanatt Cum va merge P: Che meravighat Come wanna le cose? Suntem bine amandor multe 1 Stamio bene tulle dus yreigw mese. irene. o@ tari maine sear’? Pr rene, cosa far deunars sera? Maine seara? la sta... Namie. Deft Domani sara? Aspetta, Nene ialogo 4 ce? Perche? Piero Ban (Pa), Si Morgem la cinema? Rulea® Pr Andiamo al cinema? Ce “in aS ima cea dulce la Lumiere. ta Doice” al Lumiere Cig aes Buna mee, Vi sa mA ier de lak Buna buona ie Me ene a : , hotel? prendere allaibero? Si. Sano 10, Piero. Buon gion ‘ ‘ Suon giorno, Set libera stasera? Deacord 3 Tascarso Stasera? Si Un moment Nu. maine nu @ ff Un atti. Oh. no, dott non : al connerto? bie Trebue si ma intainess va bene, Bove wisuiitiars dy up) ainda sarees eu prieteni de ai lui Filippo. amici di Filippo. ‘Qual concan P: Pacal, Ponte altaclata P: Che peccato. Uniattra volta : Ce un concerto dijazz al Grand oe HoteleGtaneangy i Da. altaciats be Si unalia volte SM:Si, Mi farebbe molto piacere. PB: Bane, Ci troviamo nell'atrio. ‘a bene. Nell'atrio, A che ora? PB: Alle otto, SM: Daccordo. Alle otto. PB: Arrivederci, Silvia, A stasera. CUM SE SPUNE @ COME SI DICE 1, Come chiedere se qualcuno é libero per accettare un invito. Cum intrebati daca cineva este liber pentru @ accepta o muitalie: SM: Arrivederci. A stasera, Sei “Wbero) stasera tele tibet doman? : fai domani sera? i Dialogo 2 he cs 4 a Cheicnsa tater questo weekend? Pauizia Pecci {P). irene () Si No. mi dispiace Niente, perehe? P: Pronto! I Pronto, Passo parlare con Pattizia Paci, per lavore? P: Sonoie. 1; Patrizia, sono io, rene. P: [rene ma seia Parigi? I: Si, sone a Parigi con Filippo Equi peraffari. LECTIA 26 | INVITATIILE © GLIINVITI | UNITA 26 2. Come invitare qualcuno? Cum sa invitati pe cineva? andare | alcinema Leivuole | alconcerto | domani? Andiamo teatro | questo pomeriggio? andare “| allopera ease? jr " venire ) dame | Quale fim Quale commedia Quale spettacolo uate concerto, 3. Come accetare un invito. Cum s& acceptati o invitatie. Si, con piacere. D'accordo. Rimaniamo d'accordo cosi Molto trene. Perch’ no? E'una buona idea! 4, Come rifiutare un invito, Cum sé refuzati o invitatie. Mi dispiace, T Sono spiacente, | non paso. Mi scusi, | &impossibite, Grazie, ma | non é possibile Sfortunamente, | 156 LECTIA 26 | INVITATIILE @ GLEINVITI | UNITA 26 EXERCITI! ¢ ESERCIZI Exercitiul 1 Esercizio + Mai jos sunt trei puncte de plecare Qui sotto ci sono tre punti di parten- indicate de cate o steluté. Urmati za indicati da un asterisco. Segua le iectia sagetilor pentru a vedea frecce per vedere quanto conver- cate Conversatii puteti construt. sazioni pud costuire, [Anaiamo a un ristorante%}—[D accardo. Quando} [Va bene. stasera, *"Vuai andare] al cinema? [E'impossibile | —____.[ Andiamo ai bar? | [Non sono libero-a. Peveaner aber nan va bene. Preise Venerdi. Pryecner aber E "possibile, gioveci? C__, |Nell'atrio. = [Dove ci troviamo’ Mi passi a prendere? Quando ci [Davanti at cinenva }-_—_—--| troviamo? [O.K.A che ora} [Atte ato. Molto bene. Arrivederci. 157 Exercitiul 2 Una din colegele dv. va telefoneaza penta a va propune 9 intainure. Roll colege! este inregsstrat pe caseta, Dy, interpretativa singur(a) roll ; LECTIA 26 | INVITATIILE © GLIINVITI [ UNITA 26 I Esercizio 2 Una delle suoe colleghe te telefona per proporLe un appuntamento. tl tuolo della coliega é inciso suba cas setta, interpret il Suo ruolo. Collega’ — E' libero stasera? Lei Collega. Ce un concerto al Grand Hotel. Ci andiamo? Lei. - Collega: — Citroviamo alle sette @ mezea? Lei: Collega. —Neilatrio. Lei ec Collega: Arnvederci Let: Repetat conversatia, De aceasta data eolegula) dv. va propane un fin Repetali conversatia De aceasta uaa coleguifa) va propune sa va imainin fa ora 8 Fipeta la conversaziune, Questa yolta la Sua eoliega Le propnne un fim, Ripeta la conversazione. Questa volla la Sua collega Le propone ai sncontrarsi alle & ASCULTATI CU ATENTIE ® ASCOLTI Ascultat) acuin ukima parte (Parte terza) a celui de al doilea text (Scena seconda}, de atatea oni de cate ari socotil necesar ca sa puleti aspunce urmatoaretor intrebarri ‘Scena seconda Parte terza 1 Che tipo e ja ragazza di Giovanni? 2 Perche non piace a Mano ¢ Elisabetta? 4 Che cosa sugyensce Elisabetta 4 Claudio pritia di salutarlo? 4 Cho cosa sugeerisce mvece Claudio? 158 LECTIA 27 © 88 propuneti a face ceva impreuna © 88 stabil! locul si ora unas activital INTALNIRle GLIINCONTRI DIALOGURI ¢ DIALOGHI Diatog |. Enrico Verdt (EV; EV: G: Ciao. Enrico! Ce mai tacr? Ev: Stau birusor, G:_ Est liber maine? EV: Da, pana fa pranz. G:_Aichef sd joci tenis? EV: Cu placere. La apt, ca de obi cer? G: Deacord. EV: Ne intalnim la club? G:_ Foane bine, Pe mame. EV: Pe maine Suiclo (Gp Dialog 2 Anna Bani (AB). Valena (V} AB: Unde este? La Chiavan. In fiecare durminwa 2 un taicioe in Plata Manzi, AB: De ce nu? Unde ne intalniny? AscullA Cunusti Corso Geno. va? CIAOT- Un salut nomai pentru cei apropiat Cu Ciao se poate salula si cand te intainesti si cand te despattt. GB Ciao Enneo! Come star? EV: Sto henone G: Seimrea ibe doman? EV: Si. inc a mezzogiumne, G: Hai vogtia di giocare a tenis? EV: Con piacere. Alle otto. come at solito? G Daccordo. EV: Ci troviamo al clubs? G: Benissimo, A doman Ev: Adomani Anna Baritr (AB). cule Valens VE Ha agi or an dello pulet AB: Dow a? VA Chiavarh Ogi domenica ce Th mercato dele pair in Piazza Manze AB: Per hy no? Dove woviaeno? Vv. Asculti, Conosce Corso Geno. wa? [ uNiTA 27 LECTIA 27 AB: E In capatul caii Tapani, mi se pare? Da. Ai dreptate, Ei bine, pe calea Tappani se alla baru! “Sport’. Putem s& ne dam intainire acolo. ine. De acord, La ce ord? i: Lazece. E bine? AB: Da, da. Maine la barul “Sport”, lazece. Dialog 3 Silvia Molinari (SM), Enrico Verdi (EV) SM: Am chef s& fac o plimbarica. cu mine? EV: De ce nu? Unde mergem? SM:As vrea s& privesc putin an- ticartatole de cAni. Ii convine? EV: O,sti! Carti vechi... nu prea ma entuziasmeaza. SM: Dar mie imi plac mult aceste an- ticariate. Hait EV: Bine, de acord. Dar numai de data aceasta, Unde ne intalnim? ‘SM: in fata galeriei Uftizi. EV: Unde mai precis? ‘SM: in fata intrarii principale. EV: De acord, Cand? sl este o ara. iti convine aga? EV: Bine. Peste o ora. PASSEGGIATINA (diminutivul de la pi bar oplimbarica 160 INTALNIRIe GLIINCONTRI LECTIA 27 INTALNIRI© AB: E’ in fondo a viale Tappani, mi sembra? V: Si, Hai ragione. Ebbene. su viale Tappani c’é il bar “Sport Ci possiamo dare appuntamen: toi? jene. D’accordo, A che ora? V:_ Alle dieci. Le va bene? AB: Si, si, Domani, bar “Sport” alle dieci. Disloga'3 Silvia Molinari (SM), Enrico Verdi (EV) _ SM:Ha vogiia di fare una passeg: giatina, Vieni con me? etché no? Dove andiamo? /orrei guardare un pole librerie antiquarie. Ti va? EV: Oh, sai com’e! 1 vecehi libri non mi entusiasmanc. 'SM:Ma ame piacciono tanto queste librerie. Vieni! EV: Bene, dlaccordo, Solo per ‘questa volta, Dave ci troviamo? SM: Davanti agli Uffizi. EV: Ma dove esattamente? SM: Davanti alentrata principale. EV: D'accordo. Quando? ‘SM:Fra unora. Ti va bene cosi? EV: Bene. Fra un‘ora e SM: eggiata)— 0 GLEINCONTRI +, Come proporre a qualcuno di fare qualcosa, Curr 58 propuneti culva sa faceti ceva. | di andare al mercato. di giocare a tenis Howogiat di fare una passeggiata di guardere leben. Let Vuole venire? Vieni con me? D'accordo? Le va bene cosi? 2. Come proporre a qualcuno un appuntamento a UNITA 27 CUM SE SPUNE @ COME SI DICE La persona che La accompagna Gon piacere, Diaccordo, Perché no? Sif Certo una certa ora. ‘Cum s& propunefi cuiva o intalnire la. 0 anumita ora iabdeisieoenlh Alle otto Alle nove | Fraun quanto dora | Fra diec| minut ! va bene? A che ora ci troviamo? Alle tre e cinque, Alle sette e venti, ‘Amezzogiorno meno un quarto. | 3. Come proporre a qualcuno un appuntamento in Cum sa propuneti cuiva 0 intalnire intr-un anumit !oc. Dove ci troviamo? al club, davanti al duomo, al bar Carducci Ci troviamo un certo luego. 161 LECTIA 27 iNTALNIRIe UNITA 27 GLIINCONTA! ————— EXERCITI @ ESERCIZI Exercitiul 1 Esercizio 1 Imaginati-va ca cineva va cere sa va Immagini che qualcuno Le chieda a intalniti lao anumit& ord. Propuneti-i che ora vi traverete. Proponga ora. un'ora. Exemplu: Collega: A che ora ci troviamo? (Esempio) Lei: Alle dieci. Spuneti c4 va intalniti la urmatoarele ica che vi troverete alle ore ore: seguenti a)11,00 c) 12,30 e) 14,45 g) 16,00 b) 17,15 d) 19,30 19,45 ‘h) 20,00 Exercitiul2 Esercizio 2 Imaginafi-v 8 cineva va intreab& Immagini che qualuno Le chieda unde va veti intaini, Propuneli un loc dove vi troverete, Proponga un de intainire. luogo d'incontro: Exempiu: Gollega: Dove citroviamo? (Esempic) Let: Gi troviamo davanti al teatro? Propuneti acum colegului (colege}) Proponga adesso al Suo collega/ dv. 84 va intdiniti in urmatoarele lo- alla Sua collega di trovarvi nei luoghi our: seguenti: a) allentrata del cinema b) al Gran Caffé Defilla ¢) sulla passeggiata a mare 4) al museo archeologico ¢) sotta i portict f} davanti ai duomo 4g) nel parco della Villa Rocca +h) davanti alla stazione Exercitlul3 Ascultati urmatoarea conversatie: Esercizio 3 Ascoltila conversazione seguente: 162 -—— UNITA 27 | INTALNIRI® GLIINCONTRI Lei @ libera domani sera? Si, perché? ©'8 un nuovo film al Mignon. Vuole andarci? Buana idea. Dove ci troviamo? Davanti al bar Cristallo, E dove sitrova? In Piazza Garibaldi all angolo della via Martiri della Liberazione. Bene, A che ora ci vadiamo? Alle 7,30, D’accordo. A domani. LECT. 27 Faceti conversatii asemanatoare servindu-va de urmatoarele infor mati a) Cinema "Nuovo" - Bar “Corallo” - Mercato del Pesce/ Via Rivoli - 20,00 bb} Libreria Pane e vino - Bar “Sport” - Piazza della Fenice/ Via Pra - 4,30. Faccia delle conversazioni simili ser- vendosi delle informazioni seguenti: ASCULTATI CU ATENTIE @ ASCOLTI Gu aceasta lectic incepe un nou text de ascultat (Scena terza), Ascutat partea intaia (Parte prima) de ata a raspunde Giaibicarclon Mea SiASR ot pans el consti oR pu ‘Scena terza A casa: Problemi di famiglia Parte prima: Quali sono i vantaggi della casa di riposo? Quali sano le obiezioni di Gianfranco alla casa diriposo? @.- Perch la casa dei Tenardi non @ pit adaltta ad ospitare la nonna? 4. Qual é lobiezione di Lucia allidea di avere lanonna in casa? 163 LECTIA 28 jn aceasta lectie invatati: © 58 cumparati iMBRACAMINTE® | ABBIGLIAMENTO = icruri de imbracaminte si cacouri DIALOGURI e DIALOGHI Dialog + Anna Banfi (AB), vanzatoare (C) : Buna ziva, doamna. Pot s& va ‘jut? AB: Da, Caut niste manust C: Da, doamna. Ce mAsura doriti? AB: Cred c& am numarut7. lata manusi numarul 7. AB: A, nu... Nu aveti de picle? C: Da, doamna. laté manus! de piele. AB: Pot sale Incerc (probez)? C: Bineinfeles, doamna, AB: Nu aveti o masura mai mare? C: Cum sd nu, doamna. laté, AB: Foarte bine. Aveli aceeasi masurd in albastru? C: imi pare réu, doamna, Nu avem in albastru |AB: Atunci nu le iau. La revedere. C: Larevedere, doamna Dialog 2 Enrico Martini (EM), vanzatoarea (C) EM: Bund ziua. C: Buna ziua, domnule EM: Caut un cadou pentru sotia mea 164 ialo: Anna Banfi (AB) Buon giorno, signora. Passo aiutarLa? AB: Sj. Cerco dei quanti C: Si. signora. Quale misura vuole?” AB: Grodo di avere il nurnero 7, Ecco dei guant. Numero 7. AB: Ah, no... Non ii ha di pelle? C: Si, signora, Eeco i guanti di pelle AB: Li posso provare? C: Carto, signora, AB: Non ha la misura pia grande? C: Certo, signora. Ecco. AB: Molto bene. Ha la stessa misura in blu? C: Mi dispiace, signora, Non ne abbiamo blu. AB: Allora, non i prendo, Arrivedier- ci C: Arrivederci, signora. 190.2 Enrico Martini (EM). ta commessa (C) EM: Buon giomo, C: Buon giorno, signore. EM: Cerco un regalo per mia moglie. C: Avefi vreo idee, domnule? EM: Are deja destule bijuteri, C:_ Un parfum, poate? EM: Ce ma sfauii? ©: Se cauté mut “Aria d’Oriente”, domnute. EM: Pot 88 incerc? C: Bineinfetes. EM: Ce bun! Cat costa? C; 39.000 de lire, domnule. Doriti un ambalaj de cadou? EM: Da, va rog. ‘dei guanti?, una camicia? dei pantaloni? (ed) ha LECTIA 28 iMBRACAMINTE® UNITA 28 ABBIGLIAMENTO ©: Hagia qualche idea, signore? EM: Ha gia abbastanza gioielh, C: Del perfumo, forse? EM: Cosa mi consiglia? C: Vendiamo motto “Aria d’Orien. 16", Signore. EM: Posso provario? C: Cenamente! EM: Che buono! Quanto costa? C: 39,000 lire, signore, Vuole una confezione regalo? EM:Si, per favore. Confezione regalo. Vanzatoni si vanzaloarele din Walia se stra 4 | cuiesc mutt sé faca trumoase pachete de cadou. CUM SE SPUNE ® COME SI DICE 1, Come chiedere degli articoli di abigliamento. Cum sa cere}i anticole de imbracaminte. — unagonna. un magiione rosso. Domande possibil Ce nh Di che colore? ‘Qual é la Sua misura? Che misura porta? Dilana? Di cotone? Di seta? _ 2. Come descrivere quello che vuole comprare. Cum sa descrieti ceea ce doriti sa cumparati 165 LECTIA 28 iMBRACAMINTE® UNITA 28 ABBIGLIAMENTO ezzuiro, giallo. nero. 10350. blu scuro, yerde chiaro. Ain) giallo = galben blu scuro = albastru inchis cuojo = piele de vita raso = neted 3, Come chiedere qualcosa di diverso. Cum sa intrebati despre altceva. piceslo/grande/siano. prcola/grandelseta picool/grandistret. Sonotroppo | piccole/grandi/strette. bianco? Non I'ha in grigio? 1080? a misura Nonha }-¥na niente di pid 4, Come chiedere un consiglio. Cum s8 cereti un sfat. piu grande? piu picoola? grande? iegolo? un signore mia mogiie, mio marito. una ragazza. un neonato. 166 LECTIA 28 C&teva propozitil utile: Pot s&-lincerc? Acesta nu-mi place. Ofitfe iau. Cat face? Cat costa? Exercitiul 1 Imaginali-va c& sunteti un om de afaceri tn vizité la Florenta. Ati gait un mic magazin pe Lungamo. vanzitoarea vi prezinté cAteva lucruri si dv. 0 intrebati de pretul fiecruia. Deoarece cumpirati un cadou pentru sofia dv., cumpérati numai lucruri care plac —unei doamne. Nu cumparati nimic pentru dy, lata doua conversatii - model, Le veli gasi inregistrate pe caseta. Exemplu: (Esempio) Lei: Commessa: 95.000 lire. Commessa: 25.000 lire. gonna = fusta. ABBIGLIAMENTO UNITA 28 Alcune frasi utili: Posso provarlo? Questo non mi piace, LofLajLi/Le prendo. Quanr’a? Quanto costano? EXERCITII e ESERCIZI Esercizio 1 Immagini di essere un uomo d'affari in visita a Firenze. Ha trovato un pic- colo negozio sul Lungarno. La com- messa Le fa vedere parecchie cose e Lei chiede i! prezzo di ciascuno. Viste che compra un regalo per Sua moglie, compra solo cose che piac- ciono a una donna. Non compra niente per s@. Ecco due conver sazioni_ modello; le trovera incise sulla casssetta, Commessa: Ecco una gonna molto bella. Quanto costa? Bene. La prendo, Commessa: Questa cravatta @ elegante. Lei Quanto costa? Lei: Grazie, non la prendo. Acum formulati dv, conversatii ase- Adesso formuli Lei delle conversa- manatoare. zioni simili Commessa: 1- Le piacciono questi calzini? (ciorapi) 2- Le posso proporre questa collana? (colier-lant) 3. € questa camicotta di seta? (bluz& de matase) 4- Questa camicia @ elegante. (c&masa) 167 LECTIA 28 iMBRACAMINTE® UNITA 28 ABBIGLIAMENTO Exercitiul 2 Esercizio 2 Gititi aceasta conversatie-model, 0 Legga questa conversazione - mo- vel! gasi inregistrat& pe caseti, dello. La trovera incisa sulla cassetta Commessa: Che cosa desidera? Let: Cerco un maglione. Commessa: Qual 2 la Sua misura? Lei: Porto il 40, Commessa: Di lana? ditana, che colore lo vuole? Blu scuro, Commessa: Questo @ motto bello, Lei: Si, mi piace molto, Quanto costa? lata 0 list& de confectii pe care doriti Ecco un elenco di vestiti che vuole sa le cumpérafi, Ascultali conver- comprare. Ascotti ta conversazione Safia $i rostiti'v’ rotul. reciti il Suo ruolo. 1, Una gonna - di cotone - rosso scutro - misura 98 - Non si dimentichi di chiedere il prezzo. 2. Una camicetta - di seta - misura 40 - gialla. Exereitiul 3 « Esercizio 3 Imaginati-va ca sunteti o client intr- un magazin. Cumpsrati_ pantaloni Interpretativa rotul in conversajie, ‘Commesa Buon giorno. Cosa desidera? Si. signora, Che misura porta? Di che colore fi vuole? Ecco dei pantaloni eleganti. E questi pantaloni marroni? rossi motto 168 © immagini di essere una cliente in un negazio. Compri det pantaloni. Inter- preti il Suo ruolo nella conversazio- ne, Chieni CAutati pantaton, Masura 42, Rosii sau maro. Nu prea va plac. Va plac. Vref} sa-i probati LECTIA 28 iMBRACAMINTEe UNITA 28 ABBIGLIAMENTO Certamente, signora, Jo spogliatoio Sunt prea mici, Ceva mai mari edi qui. Mi dispiace, signora, Sono gli unici | che abbiamo in marrone. Muttumiti si salutay, ASCULTATI CU ATENTIE @ ASCOLTI Ascultati ultima parte (Parte seconda) a celui de al treilea text (Scena terza) pana cand veti putea raspunde la urmatoarale intrebairi: ‘Scena terza Parte seconda 1. Quale aspetto della vita della nonna preoccupa Gianiranco? 2, E quale altro aspetto preoccupa Paolo? 3, Com’é l'appartamento della nonna secondola signora Chiara? 4.{n inverno che cosa fa la signora Chiara per aiutare la nonna? 5. Quali problemi creera Fofterta di Giantranco? mona = bunicd inverno = iarna, 169 passe jin aceasta lectie invatatl: © sd va prezentafila telefon © 58 intrebati de cineva @ sa lasati un mesaj LECTIA 2gCONVORBIR! TELEFONICE® | UNITA 29 TELEFONATE DIALOGURI e DIALOGHI Dialog 1 Silvia Molinari (SM), 0 voce (V) Sm: Alo! Vv: Alot Da? SM: As dori s& vorbesc cu domnul Banfi, va rog. V: Imi pare rau. Aici nu exist nici un domn Banfi, Afi gresit qumarul. SM:Nu, nu cred, Am 91.46.10. V: Nu. Aici e 91.36.10, 'SM:A, scuzati pentru deranj. Vi Varog, nu face nimic. ‘SM: La revedere V: Larevedere. Dialog 2 Claudio (C), 0 voce (V) V: Alo! Pe cine cautati? Domnul Brunetti @ acolo, va 10g? V: QO clipa... nu, nu este aici, Pot lasa un mesaj? ¥: Desigur. C: Spuneti-i, va rog, oa a telefonat Claudio Borghioli V: Domnul Borghioli. fi voi trans- mite mesajul. format 170 Diatogo 1 Silvia Motinari (SM), una voce (V) SM:Pronto. Vv: Pronto, si? SM: Vorrei parlare col signor Banfi, per favore. V: Mi displace. Qui non c’ nessun signer Banfi Ha sbagliato numero, SM:No. Non credo: non ho fatto it 91.46.10? No, Qui é il 91.36.10. ‘SM: Ah, mi scu Vi Prego, SM: Arrivederci, V: Arrivederci Dialogo 2 Claudio (C), una voce (V) Vi Pronto, chi cerca? €: C’é il signor Brunetti, per favore? V: Un momento... no, non é qui. C: Posse lasciare un messagio? Certo. G: Giidica, per tavore, che Glaudio Borghioli ha telefonato. V: Il signor Borghiol, Gli dard il messaggio. C: Muttumesc mul. Vi Nuaveti de ce, domnule, C: Larevedere. V: Larevedere. LECTIA 29CONVORBIRI TELEFONICE® | UNITA 29 TELEFONATE Grazie tante. Diniente, signore. Arrivederci. 1 | Passo lasclare un messaggio? Accasta este i alla o exprosie 1 | standard cand rogi pe cineva sa transmita ceva cuiva. Dialog 3 Enrico Verdi(EV), evens) ___ EV; Buna seara. E acolo Maria Grazia, va rog? V: Cine doraste? Sunt Enrico Verdi Vv: Un moment... Nu, nu e acum aici EV: A, ce neplacere! Vv: Nu e vina mea, eB ‘ot lasa un mesaj? Ve Asteptali EV: O puteti ruga s&-mi telefoneze cat mai repede posibit? Vi Cum ati spus c& va cheama? EV: Sunt Enrico Verdi, Vs Sinumarul dv.? EV: 31, 41,62. Vi De acord. © voi ruga s& va telefoneze. EV: Mullumesc mut. La revedere, La revedere. Diatogo 3 Enrico Verdi (EV), una voce (V) EV: Buona sera. C’é Maria Grazia, per favore? Vi Chila desidera? EV: Sono Enrico Verdi. V: Un attimo... No, non c’é in ques- to momento. EV: Ah, che seccatura! V:_ Manon @ mica coipa mia!! EV: Posso lasciare un mesaggio? Vi Aspetti. EV: Pud chiederle di telefonarmi ii presto possibile? V: Come si chiama, ha detto? EV: Sono Enrico Verdi. Vi EilSuo numero? EV: 31.41.62, Vz D'accorde. Le chiederd di telefonarie. EV: Grazie tante. Arrivederci Vi Arrivederci. 174 LECTIA 29CONVORBIRI TELEFONICEe UNITA 2 CUM SE SPUNE e COME SI DICE 4. Come dire chi 2 Let. Cum spuneti cine sunteti dy. Maria Grazia. Pronto. Sono | Marino Dotti. Enrico Verdi. 2, Come chiedere di parlare con qualcuno. Cum s8 spuneji c& dori s& vorbiti cu cineva. ‘con ia signora Peoos, con il signor Puchisso, con fa signorina Bini, per favore?, Samucie Ce | Anna {per tavore)? il signor Bint Mi dispiace. Piero non c’é, Lei ha sbagliato numero. ¢ Che nome devo dire? Chi parla, per favore? ‘Scusi il disturbo. Non é niente. ‘3. Come lasclare un messaggio. Cum sa tisati un mesaj. per isi? per la signora Pini? per Gianni per lui? Posso lasciare un messaggio 172 [LecTiA 29convonsIaL TELEFONICE® | UNITA 29 “TELEFONATE ; [ | Ole che Ghiepyd chiedere di EXERCITII Ada un telefon in exercitiile urmatoare dy, trebuie s& telefonahi la numerele indicate ‘ncercafi 8 faceti macar cu alutoral cuiva, Pentru a va controia 1 surile, ascultati caseta. Exercitiul 1 Paolo Dentone Chiavari 31 81 96 vorbiti cu domnul Dentone. Exercitiul 2 Giuseppe Volpi Pavia 30 32 03 Exercit Mario Cariol Como 26 00.48 tolefonerd pit tarci? Chemati tamplaria Volpi. Asigurati- Prezentali-va. Alf dori s4 vordili cu Gomnul Lelio. Alafi ca domnul Lelio nu este acolo, Doriti sai lasati un mesaj. TA28 | TELEFONATE ¢'8 Gianni al feiefano? | ha tteegata signori i eletonare Wt signor Banti? telefonarmi i pit presto possibile? farmi.una telefonata?_ @ ESERCIZI Fare una telefonata Negi esercizi seguenti, Lei dov- rebbe telefonare ai numeri indicati Cerchi di farlo. magari con faiuto di quaicuno, Per controllae te Sire nsposte, ascoll la cassetta. Esercizio 1 Negozio di ferramente, Fai da te, Casseforti, Via Fabio Filzi 2 Chemati agentia de gospodarie Dentone. Prezentativ4. Dorit: sa Esercizio 2 Falegnameria, Ebanisteria, Corso Genova 55 c att format bine numarul Esercizio 3 Meccanica, Elettrauto, Montaggio antifurti, Via Aldo Moro 62 173 LECTIA 29CONVORBIRI TELEFONICEe | UNITA 29 TELEFONATE —-—— Doriti sA chemati casa Viani, pentru a vorbi cu domnut Cariol, macanic auto. Prezentaji-va, Asiguraji-va cA numarui este cel dorit A$i gresit numarul si va scuzati pentru daran, Exercitiul 4 Esercizio 4 Giacomo Savini Impianti idrautici e elettrici, Riscaldamento Via Fiorilli 4 ‘Torino 65 02 201 Chemati instalatorul. Asigurati-va cA numarul este bun. Prezentati- va. Ali dori sa vorbii cu domnul Pucchisso, Nu este acolo. Veti suna din now mai trziu, Exercitiul 5 Dott. Nicola Bruni Ottico optometrista, Lenti a contatto, Via Vittorio Veneto 39 Trento 98 52 88 Esercizio 5 Chemati opticianul. Asigurati-va cA numarul format este cel bun. Prezentati-va. Ati dori sa vorbiti cu domnul Binetti, Nu este acoio. Rugati s& va sune mai tarziu. Dati numairul dv. de telefon, . A primi un telefon Ricevere una telefonata in exercitile urmatoare dv. primiti Negi esercizi seguenti Lei riceve telefoane. Interpretali rolu! dv. dar, delle telefonate. Interpreti if Suo daca wreti, puteti interpreta ambele ruolo, ma se vuole pud interpretare roluri, Pentru a va controla raspun- _tutt’e due. Per controllare le risposte, surile, ascultafi caseta. ascolti la cassetta. Exercitiul 6 Esercizio 6 Suna telefonul. Va prezentali, Doamna care va cheama ar dori s& vorbeasca cu domnut Busi. Domnul Busi nu este acolo, intrebati pe doamna care a sunat daca nu vrea sa lase un mesaj. 174 Fie tein —— LECTIA 29(;CONVORBIRI TELEFONICE® | UNITA 29 TELEFONATE Exercitiul 7 Esercizio7 Suna telefonul. Va prezentati si intrebali cine este la aparat. Doam. na care a sunat ar dori sa vorbeasca cu domnul Rizzi. Domnul Rizzi nu este acolo, © ruigati pe doamna sa sune mai tarziu Exerc Sand telefonul, Va prezentati si dati numarul dy, de telefon. Doam- na care a sunat ar dori s@-i vorbeasca domnului Pierantoni, pe care dy. nul cunoasteti, Spuneti ca a gresit numaru!. Doamna repeta numatul pe care Fa format. Dv. repetati numdirul pe caret aveti gti spuneti doamnei cd a gresit. ASCULTATI CU ATENTIE @ ASCOLTi In aceasta lectie incepe iardsi un nou text de ascultat (Scena quarta). Ascul- tati partea intéia (Parte prima) pana cand veti putea raspunde intrebarilor care urmeaza. ‘Scena quarta Una cena fuorl Parte prima 1, Teresa @ Maria hanno ia stessa opinione sul corso di linguistica all'universita? 2, Secondo Maria, perché le idée di Chomsky non sono originali? 3, Qual é il giudizio di Maria sulle universita in generale? 4, Qual é il pasticcio che ha combinato Maria? iu 8 Eserciaio 8 175 ml , LECTIA 30 OBIECTE PIERDUTEe UNITA 30 OGGETTI SMARITTI in aceasta lectie invatati; © sa anunfati o pierdere sau un fart © 88 spuneti inde sau cand ali plerdut cova © 88 descrietio situatie DIALOGURI @ DIALOGHI Diatogo 4 Silvia Molinari (SM). impiegate Plaiogt Silvia Molinari (SM), functionar al Oficitsui de obiecte perdute () SM: Scuzati SM: Mi sous 1: Da, domnigoara? 1: Si, signorina? SM: Am pierdat valiza SM::Ho perso la valigia, I: Mic puteti descrie? Me lo pué descrivere? SM: E de piele, SM:E' di cuoio. kDa, sice culoare? I: Sj, ediche colare? SM:E albastré. ‘SM: E'azzurra. I: Enoua? E nuova? SM: SM: Da, foarte nous. Si are incuie- toare cu cifra, I: Aceasta este? a5 SM:A, da, Multe multumiri sura jampo, E'questa qui? SM: Ah, si. Grazie infinite. Dialog 2 Piero Banfi (PB), chelner (C) PB: Scuzati. Am uital aparatul de fo- PB: Mi Scusi. Ho dimenticato Dialog 2 tografiat. ‘machina fotografica, ©: Ce marca de aparat? ©: Che tipo di machina? PB: Un Leica vechi, PB: Era una vecchia Leica, C: Ate un toc? PB: Da. Un toc de piole, G: De ce culoare? Pi ‘ocul este maro. : E acesta de aici? PB: A, da, Mute muttumir, C: Hauna custodia? PB: Si, una custodia di cuvio, ©: Di che colore? PB: La custodia é marrone. Cz E'questa qui? PB: Ah, si, Grazie mote. 176 Ufficio “Oggetti Smartt" 0) _ i. Evnuovissima, E ha una chiu- Piero Banfi (PB), cameriere (C) wa LECTIA 30 Dialog 3 ‘Anna Banfi (AB), un politist (A) AB: Bund ziua, MA putefi ajula, va rog? ‘A: Despre ce e vorba, doamna? ‘AB: Despre cdinele meu. Miam pierdut caelusul A: Céinele dv., doamna? $i cum 11 cheama? AB: ji cheama Oscar, A: Dar sunt atétia caini pe care il cheama Oscar. Ce rasa este? del AB: E un pudel. Un pudel negru. A: Avern mai mutti pudeli, doamna. AB: Dar Oscar vine s& ma intémpine cAndil chem. A; E normal pentru cdini s& vin cand sunt chemati, AB: Dar numai micul meu Oscar vine candi chem eu... A: De acord, doamna. Fie cum vreti i AB: Oscar, Oscar! lat, multumesc. Ta mia OBIECTE PIERDUTEe OGGETTI SMARITTI UNITA 30 Dlalogo S ‘Anna Banfi (AB), agente (A) AB: Buon giorno. Mi pud alutare, per favore? Che cosa c’@, signora? AB: E'il mio cane. Ho perso i] mio cagnoiino. A: it Suo cane, signora? E come si chiama? ‘AB: Si chiama Oscar. Ma ci sono tanti cani che si chiamano Oscar, signora. Che tipo di cane? AB: E'un barboncino. Un barbon- cino nero. : Abbiamo parecchi barboncini, signora, AB:Ma Oscar mi viene incontro quando lo chiamo. A: E’normale che i cani vengano incontro quando li si chiama, AB: Ma solo il mio piccolo Oscar viene quands to chiamo io... A: Diaccordo, —signora. Come vuole. AB: Oscar, Oscar! Eccoio, Grazie. CANE — eain ¥ | cacnouno telus, caine mic 1. Come segnala Ho lamia CUM SE SPUNE @ COME SI DICE una perdita o un furto. Cum sé anuntati o pierdere sau un fur, Valigetia. valigia. 177 OBIECTE PIERDUTEe UNITA 30 LECTIA 30 | OBIECTE PIERDUTE® UNITA 30 OGGETT! SMARITTI OGGETTI SMARITTI TW passaporto. Tr perso jo. lo) r ho lasciato (cs) persa a) pocce fa. gli assegni di viaggio lasciata_“ venti minusti fa, - _ali oechiai i Persil imp) | ieti 2. Come dire dove ha perso qualcosa. (Noi) abbiamo. aa verso Ie otto. ‘Cum s& spuneti unde ati pierdut ceva. le lasciate +P) 4, Come descrivere quello che ha perduto. Cum sa descrieti ceea ce ati pierdut ‘cappotto? 1 Pud descrivere ‘ombrello? it lio’ I materiale/La stofta dimenticato (m.s.) = di plastica ho perso allalbergo, ilana, lasciata al municipio. ure, persa (ts) | nella metropoiitana, Sono drargento. Liho dimenticata al Colosseo. di cotone. persi davanti alla stazione, dinaiton. lasciati_ = (mp) al Foro Romano. di cuvio. Leho |dimenticati sull'autobus. perse alfAra Pacis, [Warsz Culoare Marime Forma. lasciate (tp) nuovo beige grande rotondd dimenticate nuovissimo | verde piccolo quadrato veechio marrone chiare| abbastanza piccolo | _rettangolare 3. Come dire quando ha perso qualcos: giallo scuro lungo Cum s& spuneti cénd ati pierdut ceva, corto macchina fotografica? —— Quando ha iBersO. faSua ligetta? ; (maschile singolare) dimenticato TSuoi valaeta e (temminite singolare) ono {maschile plurale) 178 179 LECTIA 30 | OBIECTE PIERDUTEe UNITA 30 OGGETTI SMARITTI 5. Come dire quello che c’era dentro, Cum s& spuneti ce era inauntru. nella valigia? Che cosac'era nella borsa? dentro? EXERCITII ¢ ESERCIZI Exercitlul 1 Esercizio 1 Spuneti cA ati pierdut urmétoarele ica che ha perso gli oggetti obiecte: seguenti: 1, il Suo passaporto, 2. un valig 3. un mazzo di chiavi, 4. il Suo portafoglio, 5. i Suoi assegni di viaggio. 6. i Suo ombrello. 7. un accendino. 8. il Suo orologio. accendino = brichet’ Exercitiul 2 Esercizio 2 Cititi dialogurile urmétoare, Le gasifi Lega le conversazione seguenti, Le inregistrate pe caseta. trovera incise sulla cassetta, Let: Mi scusi, Ho perso la mia vatigia, Implegato: Meda pud descrivere? Lel: E'nuovissima, Implegato: Dove rha persa? Lei: Nella metropolitana, Implegato: E’questa qui? Lel: Si, Grazie tante, 180 OBIECTE PIERDUTE® LECTIA 3 UNITA 30 OGGETTi SMARITTI Lei: Mi scusi, Ho perso gli occhiali. Implegato; Li pud descrivere? bel: Sono nuovi. Implegato: Dove liha persi? Lei: Sullautobus numero 14, {mplegato: Sono questi i suai occhiaii? Lei: Oh, si! Grazie. Asumati-va rolul dv. in aceste con- Assuma il Suo ruolo in queste con- versati. Ati pierdut (afi r&tdcit) obiec- _versazioni simili; Lei ha perso/smar- tele indicate, cu caracteristicie lor. _rto gli aggetti indicat 1, ombrello - nuovo - rautobus 13. 2. portafoglio - nuovissimo - gabinetti. 8, borsa - cuoio - bar. 4, portatogiio - patente - autobus 47. Exercitiul 3 Esercizio 3 Ferrovie delle State Ufficio oggetti smarriti lunedi maredi _mercoledi__giovedi oggetto borsa portafoglio ombrello —_orologio trovato colore — marrone bianco nero oro. eta vecchia nuovo nuovo NUOVO comenute passaporto. —250.0001ire - : | Luogo Museo Gircola. —Stazione _Gabinetti Archeologico Savoia _— di Lavagna__pubbiici Ascuitatl conversatia care urmeaza. Ascolti la conversazione seguente. Privitiinformatile de mat sus. Alegeti Guardi fe informazione qui sopra. obiectul pe care Lali pierdut gi con- Scelga Toggetto che ha perso @ struiti conversatia, compieti la conversazione. 18 LECTIA 30 | OBIECTE PIERDUTEe : OGGETTI SMARITTI Implegato; Posso aiutart.a? Lel: Si, Ho perso fa mia valigia. Implegato: Di che colore é? Lei: E'marrone. Implegato: E'nuova? tel: Si, E'nuovissima. Impiegato: Che cosa c’era dentro? Lek: Cerano i miei vestti. Impiegato: Dove I'ha perduta? Alfentrata del Pantheon. E'questa qui? Si Grazie mote. ASCULTATI CU ATENTIE ¢ ASCOLTI ‘Asouttati ultima parte (Parte seconda) a celui de al patrulea text (Scene quarta), pan’ cdnd veti putea raispunde urmatoarelor intrebari. ‘Scena quarta Parte seconda 1. Quanto ritardo hanno fe due ragazze? 2, Quali scuse ha Teresa per il ritardo? 3, Che cosa rimprovera Teresa a Carlo? 4. Perché Maria finisce col non prendere fa minestra di pescecane? 5, Perché i camerieri sono lenti a servire i quattro amici? 182 LECTIA 31 | SERVICILE fn aceasta lectie invatatl: SERVIZi | UNITA31 ¢ sa ducetl obiecte fa reparat sau curatat DIALOGURI ® DIALOGHI Dialog Silvia Molinari (SM), functionar ‘SM: Buna ziua. {Bund ziua, domnigoard. SM:Ag vrea sa-mi reparali acest radio, va rog. i Pot sid vad? Ce nu merge bine? ‘SM: Face un zgomot foarte ciudat. |; Unde lati cumparat? SM: Aici. |: Aveti certificatul de garantie? ‘SM: Nu. Nu Lam pastrat, 1; Voi face tot ce pot. Dar nu va promit nimic. SM:Bine. Si cand va fi gata? Voi avea nevoie de el saptamana viitoare, 1: Imi pare rau, dar nu se poate mai repede de sfargitul lunil SM:Catva costa? 1: Nu stiu exact, intre zece mii si cincisprezece mide fre. SM: Mama! Merge. Dialogo 1 Sivia Molinari (SM), impiegato () SM:Buon giorno. t: Buon giomo, signorina. SM: Vorrei far riparare questa radio, per favore. I; Poso guardaria? Che cosa c'é che non va? SM:Fa un rumore stranissimo. 1: Dove 'ha comprata? SM:Qui, h Hala garanzia? SM: No. Non I'ho tenuta. I: Fard del mio meglio. Ma non Le posso promettere niente. ‘SM:Bene. Quando sara pronta? Ne avrd bisogno la settimana pros- sima. I: Midispiace, ma non prima delia fine del mese. ‘SM: Quanto costera? 1 Non lo so esattamente. Fra le diecimita e le quingicimita lire. 'SM:Mamma mia! Va bene. 183

You might also like