PSTHOLO aTELE INVEST eens S. A.| \ i/ ORIGINEA OMULUI STIINTA REPETA MITUL? mitic, al carul reflex a fost timp indelungat. Analizind scenariile actuale ce explica aparitia specie| umane, Wiktor Stoczkowski (vezi “Origines de "homme; quand la science répete le mythe”, in La Recherche, nt. 244, 1992) aconstatat cd ele erau in mod inconstient bazate pe mitul “virstei de aur’. Goniti din protectoarele paduri tropicale, stramogii omului ar fi fost brusc confruntati cu pericole gi foame. Din aceasta lupt pentru supravietuire ar proveni unicitatea speciei umane. De buna seama ca mitul a suferit numeroase transformari de-a lungul timpului, insaimaginatia antropologilor continua sa vehiculeze aceeagi veche schema. Epicurienii gi stoleli spuneau ca princi- palul scop al cunoasterii este eliberarea omulul de teama irationala provocata de necunoasterea cauzelor unor lucrurl. S-a acordat, de aceea, o mare Importanta expli- catlei naturaliste a fenomenelor — eclipsele de Soare, fulgerele sau aparitia vietii -, aso- clate traditional cu interventia diving. Printre ‘Intrebarile la care filozofia se insarcina astfel raspunda era gl originea omulul, Mal mult de doua mil de ani, curentul naturalist al gindirii europene a Incercat sa gaseasca solutil credibile acestel probleme, chiar dac& tudiul originii omului gi a culturil Ss: pare total degajat de vechiul fond in toate tentativele sale nu au putut depagi faza ipotezelor. Secolul al XIX-lea a adus o adevarata revolutie: de aici incolo, reflectia asupra originilor se putea baza gi pe vestigl- ile fosile pe care primele sapaturl le-au scos la lumina. Se nastea o noua stiinta: preistorla gi, cu ea, speranta de a construi, in sfirgit, 0 stint pozitiva bazata pe observa, Un secol mai tirziu, analiza operelor stiintitice arata ca cercetatorii nu reusisera sa se elibereze total de influenta unei imagini stravechi. Paleoantropologia explica astfel cauza antropogenezel: hominizii s-au separat de panidee (cimpanzeu, gorila) in Africa in ultimele zece milioane de ani. Stramogii nostri au adoptat o locomotie bipeda, in pozitie verticala; au inceput sa vineze, sa-gi confectioneze unelte, s& ducd o viata sociala, suferind importante transtormari morfologice, mai ales cregterea In greutate a creierului. Declangarea acestui proces umanizare este atribuita unei importante schimbari de mediu. Analiza scenariilor paleoantropologice aparute in a doua jumatate a secolului trecut arata c majoritatea savantilor sint de acord cu Ipoteza unei schimbarl ecologice. Se admite c& noul mediy, deschis, cel mai ade- sea identificat cu savana, prezenta pentru Sd isa) (o} = S a) ole Uf VIVUANnostri pericole noi: insuficienta hranei, lipsa apei, frecventele atacuri ale carnivorelor. Pentru a supravietui, trebuia abandonat vechiul mod de viafa arboricol, era necesara alimentatia cu care, adoptarea pozitiei verticale, inlocuirea culesului cu vinatoarea, confectionarea de unelte, coope- farea pentru aparare sau vinatoare, imparti- rea hranei gi comunicarea. Astfet gi-ar fi creat omul singularitatea sa biologica gi culturala. Acest scurt rezumat reflect destul de fidel majoritatea explicatillor paleoantropologice. Viziunea aceasta naste o intrebare de interes metodologic: cum se explica faptul c& tocmai aceasta ipoteza a schimbarilor ec: logice ~ gi nu alta ~a fost atit de larg admis de un secol incoace? Raspunsul obignuit este ¢& savantii admit aceasta teorie pentru ca ea corespunde cel mai bine informatiilor extrase din datele empirice provenite din cercetarile de teren. Dar aceasta explicatie rezisté greu unui exa- men mai profund. Desigur, fosilele atesta cA Airica de Est, patria prezumptiva a primilor hominizi, a suferit in plio-pleistocen impor- tante schimbari climatice si ecologice, mar- cate pe termen lung de expansiunea mediilor deschise in detrimentul padurilor. In schimb, e dificil de acreditat imaginea junglei bucolice sau cea a savanei lugubre. Nici chiar cea mai uscata savand nu este total lipsita de hrana vegetala. De altfel, nu este sigur c& trecerea de la viata in paduri la viata in savane implica inevitabil o mai mare amenintare din partea animalelor carnivore; conform observatiilor efectuate de A.B. Chiarelli si R. S. Carruccint (1981) de la Universitatea din Stirling, Marea Britanie, pe cimpanzeii din parcul National “Nikolo Koba” din Senegal, unde padurile reprezinta numai 3 % din vegetatie, nu a fost semnalat nici un caz de agresiune din partea carnivorelor, care nu lipsesc din regiune, De aittel, felinele nici nu par sa fie amatoare de primate mari. Se poate replica, desigur, cA strémogii nostri au trait intr-un mediu diferit, in care camnivorele srau mai frecvente. Dar mecanismele naturii nu sint atit de simple; este posibil ca_presiunii pradatorilor sa fi corespuns o mal mare densitate gi diversitate a victimelor, de exemplu marile erbivore. Trebuie spus, pe de alta parte, c anumite feline preferau, probabil, padurile, unde puteau vina eficace — asemenea leopardului ~in copaci. Trebule trasa, prudent, concluzia cA ipotezele care afirma o amenintare a pradatorilor nu sint solid fondate. Asttel, datele furnizate de fosile gianalogille cu ecosistemele actuale ne las libertatea de a imagina mediul de viata al primilor hominizi, fie ca pe un mediu mai. degraba ostil gi arid, fie ca pe un habitat rela- tiv ospitalier. Este deci dificil de crezut ca paleoantropologii privilegiaza conceptia unei padurl abundente gi a unel savane ostile din cauza conformitatii acestel imagini cu datele empirice. Se revine astfel la punctul de ple- care: de ce aceasta teorie este atit de larg admisa? Este posibil ca acest consens pale- cantropologic sa rezulte dintr-o simpla inertie a spiritului? Puterea de convingere a teoriei umanizarii nu s-ar datora prezentei sale in imaginatia oamenilor cu mult inaintea aparitiei cercetaril stiintifice? Inca din specu- latiile naturaliste, ¢are puneau problema ori- ginilor umanitatli inaintea descoperirii primelor fosile, se anvizaja cu predilectie ca moment chee al antropogenezel trecerea de la. 0 perioada de abundenta la una de lipsuri. In citeva opere publicate intre sfirgitul secolului al XVill-lea si inceputul secolului’ al XiX-lea poate fi intilnita conceptia celor doua perioade succesive, dintre care prima era statica, lipsita de orice tel de schimbare; stramosii nogtri duceau o existenta linistita, lipsita de griji. Armonia aceasta ia sfirgit datorita unor cauze naturale gi cea de-a doua perioada va fi caracterizata de lupta pentru supravietuire. Caracteristicile celor doud perioade formeaza un sistem de opozitii binare, Prima epoca se caracterizeaza printr-un climat blind, coabitare pagnica cu celelalte animale, absenta grijilor, fericire, putere, lipsa bolilor, ca se opun unui climat aspru, luptei impotri- va animalelor, grijilor si fricii, nefericirli, slabiciunilor gi bolilor, atribute ale celei de-a doua perioade. Este ugor de remarcat ca trasaturile primei perioade cosespund, in mod ciudat, celor pe care traditia le atribuie “virstei de aur’ gi paradisului terestru, in timp ce perioada urmatoare ofera exact imaginea contrara, Astfel, cercetatorii, situind inceputul istorii omului concomitent cu tranzitia de la © natura paradisiaca la una ostila, combatindu-se astfel teoriile preconcepute, au propus, de fapt, o schema ce raia sub o forma laica vechile miturl, La sfirgitul secolului al XIX-lea_ i inceputul secolului al XX-lea leaganul omeniii a devenit un ,leagan cu rotile", ce se deplasa dintr-un continent in altul cuo vitez impresionanta, insotit de teoria unui cata- clism ecologic. Orice referire la traditia mitologica sau filozofica este evitata cu grijé in unele opere stiintifice, ale c&ror teoril sint prezentate ca fezultat direct al celor mai recente descoperiri. Dar analogia cu mitul “virstel de aur” gi dramaticulul el sfirgit se impune irezistibil. J. J. Virey, in “Istoria naturala a speciei umane’, definea cea dintii perioada ca flind “adevarata virsta de aur a speciei mane”, iar Clémence Royer (1870), savanta gi prima traducatoare in franceza a lui Darwin, relua aceasta idee evocind “epoca edenica, perioada de aur gi inocenta’. Contemporanul lui Clémence Royer, Edgar Quinet, plasa st }ogul omului in mijlocul paduril t prezentata romantic ca “un ‘ocean de flori ce inconjura lumea cu ghirlan- da sa’. Mai recent, Robert Ardrey, ale carul cri despre originea omulul au batut recor- durile de vinzare in anii ‘60, afirma c& ‘toate rapoartele desemneaza miocenul din Kenya ca Edenul omeniri si vorbea despre “teribilul pliocen" ca despre pierderea paradisulul. Chiar daca paleoantropologii au refuzat sa recunoasca 0 valoare stiintfica spculatiilor lui Ardrey, trebule remarcat cd teorla sa privind transformarea ecologica se deosebeste de majoritatea Ipotezelor savante mai ales prin ‘excesul de metafore decit prin profunzimea idellor. ‘Schema celor doua epoci se perpetueazd deci in gindirea europeana de cel putin dou milenii, ins& conceptia despre prima cauza a antropogenezei se schimba de-a-lungul se- colelor. “Geneza” vorbeste despre primil ‘oameni alungati de Dumnezeu din paradis. pe pamintul blestemat, din cauza pacatulul originar, Ovidiu gi Vergiliu fac apologia unei naturl primitive a carel ospitalitate dispare datorité hotaririi lui Jupiter de a pune capat leneviel acestora, Anumiti naturalisti din se- colul al XIX-lea au inversat aceasta relatie cauza-efect, declarind ca proliferarea exce- siva a oamenilor gi animalelor a provocat degenerarea naturil paradi Mai tirziu, pe masura ce cer gice si paleontologice progreseaza, trecerea de lao natura — mama la o natura vitrega este atribuita cind glaciatilor europene, cind unei orogeneze asiatice, cind unei cumplite secete. Aceste schimbari de mentalitate inceput sa indeparteze ideea interventiel divine, pentru ao inlocui cu teoria despre un factor natural; astfel, vechiul mit a fost “natu- ralizat", Cel de-al doilea pas a fost cel al (Continuare in pag. 26) Traducere gi adaptare: Radu Garmacea an} w aa) ee) & =I i £ VIVYINA=) J =o 1 sy an) 7 PSIHOLOC na din legile pstho- logice generale in baza carora se con- stitule gi functioneaza comu- nitafile sociale este /egea separarii $i Integrarll uni- tatilor lor componente in structuri din ce tn te mai cuprinzatoare. Fie ca sint grupuri naturale, primare, spontan generate, fle ci sint anume create (numite gi secundare sau organizajil sociale), toate se gasesc $i evolueazd sub impactul acestel legi. La o analizi mai atenta a diferitelor comunitati umane, scindarea si unifi- carea lor structurala, divi- zarea pe subunitati $i apol fuzionarea partilor, spe- clalizarea gi, respectiv, com- plexul de unitati specializate integrarll, al_organiz&rit grupului ca un intreg echill- brat, cu armonizarea fortelor sale tensionale concurente. Potrivit acestei viziuni, unifi- carea opinillor personale, subordonarea unor interese particulare interesului gene- ral, de grup, coeziunea in acfiuni gi decizii, uniformi- tatea comportamentala sint luate drept indici al unei bune functionari a grupului respectiv. Ca urmare, cerinta Integrril optime a grupulul apare ca flind prioritara in fata discriminarii psihoso- ciale a componentelor sale, fra de care insa nici prima cerinta nu s-ar putea realiza, Intrucit in domeniul faptelor gi al evenimentelor psiholo- gice organizarea unul cimp undasca In aliante, ligi, con‘ ventli politice, uniuni etc. Istoria ne infatiseaza, de asemenea, dezmembrari de imperil si de state, care apoi alcatulese alte uniuni statale 3i diferite aliante geopolitice, economice etc. Nici comu- nitatile religioase nu se pot abate de la aceasta lagitate, Fireste, exemplele s-ar putea inmulti, cu precizarea insa ca, de fiecare data, legea separare/integrare actioneaza in interlorul evolutie! viet grupale si nu ca un efect al presiunii unor forte exterioare, impuse din atara. In general, cercetrile s-au_concentrat asupra Unit&ti grupurilor sociale for- mate, acordindu-se prea putina atentie nevoii de SEPARARE - INTEGRARE O LEGE PSIHOLOGICA IN CONVIETUIREA SOCIO-UMANA| = Intr-un sens larg disoci- erea $i aderarea grupala — nu par a fi dectt expresii ale acestel legi. De altfel, prin- (re)gruparil (groupement) elementelor disociate este universal (J. Piaget, 1896- 1980) gi fs exercita actiunea in toate regnurile lumil vil, Incepind de la cele mal sim- ple structuri biologice si pina la mult complicatele sisteme micro gi macrosociale. Dar, interp lor vieti grupale el capata dimensiuni psihosociale specitice si de ‘© semnificatie majora pentru convietuirea socio-umana, Teorlile _psthologice- eadru aplicte studieril Grupurilor soclale - tn sped Gestaltteoria, In prelungire cu teorla dinamiell grupurllor umane (Kurt Lewin, .1890- 1947) = au accentuat rolul grupal echilibrat devine sursa pentru noi scindari gi diferentieri. Vom gindi, agadar, devenirile reciproce sepa- rare-unire ca pe un continu- um gi nu ca entitati opuse gi care s-ar exclude intre ele. In realitate, asemenea evolutii nu sint greu de cobservat: de pilda, in grupuri. familiale, care prin cregterea lor genereaza noi cupluri maritale, integrate si ele grupulul mai larg al rudelor prin allanja. Suficiente exemple ne pot oferi organi- zatille politice, cu deosebire in etapele de tranzitie ale societatli. Astfel, ca urmare a legirii din regim totalitar, intr-0 serie de tari rasaritene s-au format multiple partide, care, apoi, s-au scindat in “aripi", “orientari” gi “fraciuni", pentru ca, nu dupa mult timp, sa se emancipare gi autodefinire continua a celor ce le com- pun. Of, in organizatille de interactiune psihosociala a Persoanelor, in care membril 89 percep reciproc, comu- nica intre ei, dezvolta sim- patii mutuale, nevoia dite- fentierii o resimt ei chiar inaintind ca unitate grupala. Pare un paradox faptul con- statat cu ocazia unor Investi- gatil psihologice pe care le-am efectuat cu mai multi ani in urma asupra unor organizatii productive (uzi- nale) si de educatie: pe- masura ce grupele date se sudau ca unitafi sociale probabilitatea scindaril lor in subunitati devenea mai mare. Aproplerea membrilor prin similitudini gi egalizarea cerintelor fafa de ei in expe- fimentul nostru generat dorinta de a personaliza cit mai evident efectuareasarcinilor, nevola de a se distanta prin performanta gi a se regrupa. Aceasta este, dupa opinia noastra, o evolutie fireasca, legica a fenomenelor de interactiune psihosociala a persoanelor, interactiune in care regru- parea dupa afinitati mutuale gi in functie de noi interese, mai particulare, de impar- tagire a acelorasi idei si convingeri, de nol dezvaluiri In cunoasterea reciproca devine iminenta. Disocierea de primele impresii, cu reconsiderarea atitudinala a membrilor, este mai impor- tant pentru el decit alini- erea initiala gi atagamentul anterior manifestat. Subestimarea insa a separarii necesare in con- vietuirea —organizatiilor sociale este generata — dupa nol ~ de dou categorii de cauze: cele care fin de Insagi gindirea logico-for- mala, in care intelegem gi conceptualizm fenomenele psihosociale din colectivi- tatile umane, gi cele izvorite din practica viefii sociale, mai precis din felul in care macrosocietatea se rapor- teaza la fenomenele date. Modelul gindiril logice for- male statueaza unidirectio- nal devenirea intregului din part), a unital sale totale din subunitati gi elemente com- ponente, fara a le considera pe cele din urma drept cauza si conditie pentru noi Arti. De aici, sub aspect for- mal-logic, conceptele parte si intreg, pozitiv-negativ .a Se exclud in mod reciproc. Or, notiunile psihosoci logice perechi separare- unire, scindare-fuziune, dizidenta-ortodoxie, diso- clere-atiliere, autonomi subordonare, dezmembrare- Intregire si altele par a fi opuse numal sub aspectul lor pur formal-logic. in reali- tate, ele esentializeaza si exprima autentice procese psifiosociale ce evolueaza si se continua flecare in celalalt, la cot rloare. Aceasta inaintare in unitate grupala, dar si in diversitatea componentelor sale, ne-o putem reprezenta aproxima- tiv gi in urm&toarea Imagine (fig. 1), tn care: A, B, C, D, E sint componente initiale (I); Ay, By, Cy, Dy, Ey = com: ponentele'in interactiunea lor la un nivel tara Tae UN Re Ee ate Sein Ge Fair 0 integrare ulterioara (III); sagetile indica tnaintarea grupului de interactiune social de la un nivel la altul. Fireste, nu orice sepa- tare tn intengiile gi continutul ei poate fi benefica, dupa cum nu orice unire a fortelor disociate este, prin definitie, si constructiva. Separarea unora, care prin interesul lor Ingust, de dominare, s-ar substitui insugi scopulul pen- tru care organizatia a fost creat, duce la ollgarhie, la unirea unel minoritati con- ducatoare impotriva majori- tafli celor asociati. Este cazul adesea citat (C. Wright, 1963; Amitai Etzioni, 1964) al partidului socialist din Germania interbelica, al c&rul conducator! il trans- forma in partid nazist. Tot astfel, nu orice fel de autonomie se“inscrie pe linia progresulul convietuirii socio-umane. De pilda, autonomia organica, motrice a copilului, o data cu cregterea lui fizica, este legitima gi de dorit afi cit mal timpurle, Nu insa gi cea sociala, adica de a se desfagura gi actiona dupa legi proprii, netinind seama de normele de convietuire sociala. De asemenea, nu poate fi conceputa autono- mia unor comunitat{ etnice decit in cadrele Unei legislatil statale, comune intregil tari Directia migcairit soparare/integrare in grup restrins ale carei parti sint, Cit priveste felul in care macrosocietatea evalueaza separarea in taport cu fenomenul de unire, acesta este unul vadit partinitor. Obignuit, disocierea gi dis- tantarea in grup sint putin elogiate si de cele mai multe ori repudiate, in schimb, conformarea la majoritate, alinierea gi unitatea de opinii sint, de regula, pozitiv apre- clate gi promovate. Desigur, 0 buna strategie in migcare grupurilor umane n-ar pute fi aceea a prevenirii si nicl a estompérli separiirilor ce se produc in cadrul lor, ci numai © judicioasa gestiune a acestor procese, de aga maniera incit, conjugate in mod complementar, ele s& serveasca unei superioare evolujii a comunitagii in intregul ei. . Prof. univ. dr. Ana Bogdan JOTOHISd alba wn VIVIOOLal a) a = a 2) = ic 7) am Oamenii au fost dintotdeauna un amestec straniu de logic si Absurd, de rational sifantastic, de stiinga si magic. Unii psihologi sustin § c& in prezent are loc o renastere a preocuparilor accentuate pentru magie, deoarece oamenii sint saturati i plictisigi de stiinga side organizarea totala a vietii pe care 0 propune aceasta, In acelasi timp, alti specialisti considera periculoase tendintele spre magic si spre aspectele irationale ale vietii. Cine are dreptate? Adoratorii } zeitel ratiunii sau discipolii magicienilor? Fiecare dintre cele gase intrebari ale ni testului are cinci variante de raspuns. HDS: PrOpUnom: Incercuifi ~ fara a va gindi prea mult - varianta de sé rezolyam aceasta raspuns care credeli c& vi se potriveste in cea mai dilem’, ci sa va mare masura, calculali-va punctajul si citi interpretarea din finalul testului, DUES RE n 1. Daca privij fix 0 persoana pe care o Inti dumneavoastra ce pe strada, 8 asteptai sa se intimple? tendinte aveti? a) nimlc, deoarece persoana isl va continua drum Tnclinatia spre magic Ambl etait de eek b) va zimbi gi igi va continua drumul o} a saluta $l se va apropia sé stam de vorba spre rational, spre. d) se va intoarce cu spatele, deranjata sau stiingd sau invers? anes ack sopainse wae : ©) se va intimpla ceva neasteptat, dar placut. Batsurgesl cestul 2. Co vi vine g& faceli daca observali un fir de urmator si poate ‘par pe haina perscanei cu care stali de vorba? veti reugi sa a) in mod amical iau frul de par gi inkitur : b) nu-i spun nimic persoanel, pentru a nu o ofensa suounetsy! singer-Ie ¢) i spun séia pentru cf fi sta rit intrebarile enuntate d) iliau gil pastrez, poate-mi aduce noroc mai sus. e) glumese, spunindu-: cine stie al cui este? aecoameni mergind gi cintind pe strada? a) au facut un chef si acum se indreapta spre casa b) s-ar putea si fie bets periculogi c) se vor indrepta spre mine si-mi vor cinta ceva co-mi place = ‘aga cd este mai bine s4 ma indepartez e) Sean putea sa fle un my de cintare}i cunoscuti, ‘aga cd ag dori sari ascult. 4, Daca afi ratacit prin casa un lucru de care ‘absolut nevoie, ce face? a) il eaut in continuare, pent csintconvinsc& trebuie sa fie pe undeva 'b) ma opresc gi ma gindesc unde ag fi putut sa-1 pun ¢) ma apuc de altceva, pentru a ma calma ¢) oe ofraza cludata care pai Nye Shiver il vorbese oblectului respectiv, cerindu-| sa lash 5 ‘ee cum reactionaji daca un prieten va telefoneaza si va invita in aceasta seara la o petrecere’ a) mal inf intreb despre ce petrecere este vorba ) trebuie s ma gindesc inainte de a- raspunde €) accept invtajia Imediat gi cu entuziasm 4) accept invitajia sI-i sugerez prietenulul meu iteva idel pentru a ne distra mal bine 2) deja incep s& ma bucur la idea c& pe timpul seratel se va infimpla ceva unie gi foarte interesant. 6. Ce face}i daca simi brusc o durere in bra} si ‘nu cunoasteli cauza? a) imi masez ugor brajul b)iau un calmant 0) Intreb pe cineva ce trebule sa fac d) ma gindese, incercind sa aflu ce fel de durere este 2) imi priveso concentra baju gkmi spun c& durerea ma va lasa imediat ili daca vedeji un grup de COTAREA Varianta Intrebarea deraspuns [12 3 4 5 6 a Tanalt ch) snes a b Asian ait 2 aed c hind swe ee ye d 2 Baader MOR a Aalg ss e Bohl y Sig Bon INTERPRETAREA i intre 6 si : Sintefi in totalitate un adept al slime a considera! ch societatea se indreapta sub influenta rafiunii catre bundstarea generald. Sintefi atit de convins de aceasta incit ideile si preocuparile de magie va fac 88 zimbifi; pur si simplu nu putefi sa le luaii in serios. Totusi, sintei tolerant cu cel care cred in ats fenomene magice, pentru ca ji considerati inapoial, inculf. Dy. creda cu adevarat in glint’, tn rajiune. Va sugerdm totugl ca, din cind in cind, sa lasaifriu liber fanteziel, sa visafi putin cu ochil deschisi. Creativitatea dv. ar putea creste semnificativ dupa momentele respective.,, Poate chiar in avantajul stingel. ; Desi sintefi o persoana rafionalé, nu excludeli existenja unor forfe necunoscute care depagesc explicatia stiinitica. Toomai pentru acest lucru sintefi foarte riguros si, ‘in acelagi timp, foarte agresiv impotriva a tot ceea ce este magic $i simbolio. Sintefi un cenzor gi un critic foarte drastic al oricarul fenomen ce se afla dincolo de sfera stiinfel oficiale. Agresivitatea si atitudinea dv, de adept al stiinjei sint direct proporfionale cu teama pe care o incercati fala de magie si puterile necunocute, Citi recomandarile de la punctul anterior gi reflectati, macar pufin, la ele. $i, nu uitali, nu tot ceea ce este - deocamdata — necunoscut este gi malefic. : Sinteji influenjat de cea ce se numeste gindire magica, va este frica de ea. Sinteji suspicios cu ceilalji pentru ca va este teama ca ei v-ar putea dirija conduita fara sa va dat seama de aceasta. Crede{i in superstifii, sinteli prea inclinat s& aclionali ca atare. Sinte{/ convins c exista oameni cu calitati i insusiri magice, dar mulji dintre ei sint garlatani si profitori; stiinja este necesara pentu a-i jine sub control, Va fecomandam sa va elaboraji un sistem mai valid de criterii pentru aprecierea celorlalti; diversificati-va lecturile, dar fli exigent, $i, in fine, accept faptul c& de multe ori coincidenjele nu au nimic straniu in ele; daca insistafi, vefi vedea cd multe fenomene parent ciudate pot fi foarte bine explicate ralional. : Sintefi un adept desdvirsit $i entuziast al maglel, cu tendinja de a vedea lumea intr-un mod inexplicabil, irajional. Va place ca prin imaginalie, fantezie sa va indepartali de rajiune. Societatea organizata, rigoarea va deranjeaza deoarece va impiedica, sa intilniji neprevazutul. Nutriji speranja de a avea unele puteri misterioase prin care sA-linfluentati pe ceilalfi si lumea care va inconjoara. Credeti in magicieni gi in utilitatea lor sociala; va laa purtat de vise si dispreuili stinja, pe care 0 considera responsabila de multe din nenorocitile societal contemporane. Ce-ar fi daca ali incerca sa va relativizafi gi nuanfati putin atitudinile?! Poate veti aprecia altfel stiinta, dupa ce veti incerca sa renuntati pentru 0 saptamina la televizor, radio, telefon, frigider, automobil ete,, etc. . Tradi ‘={Jenlea Sintion, Filaret Sintion oA) | | raomnule pro- general, racordat continu chiar profesorul Paul fesor, in.ca- la noile evolutilintervenite pe Popescu-Neveanu. a, jtatea dum- plan mondial, De asemenea, — Sinteti foarte amabila, neavoastra de director al _s-au infiripat precoce disci- dar nu pot sa ma agez Institutulul de Psihologie al line psihologice speciale, _alaturl de cei trei “mongtri Academie/ Romane, sinteti cum sint psihologia copilului . sacri". Dar daca totugi ar fi cel mai indreptafit sa facefio gi psihologia ¢colara, psi- sa ma situez in rindul doi, evaluare a stadiului actual hologia medical gi psihana- _apol istoricegte este drept ca de dezvoltare a psihologiei liza, psinologia muncii gi psi- in acest plan sa& fie In fara noastra. Dar, inainte _hologia militara. mentionati in primul rind de a aborda actualitatea, se Cit priveste tematica de —_regretatii Gheorghe Zapan, simte nevoia unei aprecieri a _psihologie a persoanei side Anatole Chircev, Beniamin drumului parcurs de aceasta psihologie sociala, inclusiv Zérg6, iar dintre noi, cei in stiinfa la noi, de etnopsihologie, acestea _activitate, Andrei Cosmovici, = In dez- lon Radu, Mihai voltarea psiholo- Golu si ali. giei romanesti s-a | Prof. univ. dr, Pe la mijiogul exprimat pregnant | PAUL POPESCU - NEVEANU: anilor ajunsesem la on virf de dezvoltare in invafimintul , universitar pstho- logic gi in cer- cetare. A urmat insa_demolai brutala a sistemu- lui de psihologie construit prin Insagi istorla aeanvetn| DESTINUL ultimul secol. Se pare c& prin cul- tura sa poporul nostru are o anu- mita vocatie pentru psihologie, din moment ce ne-am reconsrcene| FROMANESTI [rei urmind — imediat sectillor_univer- Germaniei, Angliel si Frantel au fost de la inceput domenil_sitare in 1977 si destiintarea prin Vasile Conta, _predilecte ale studillor gi Institutului de Psihologie in Constantin Radulescu: investigatiei psihologice 1982. Motru, Nicolae Vaschide si romanesti. — Cum va explicati aces- Florian Stefanescu-Goanga. Tn aceste conditii, tn te lovituri date psihologiei si Ma refer nu numal la perso- perioada postbelica, axata _altor stiinte socio-umane: nalitatile mentionate,.dar si pe un fond de idei proprii, sociologie, pedagogie? la initierea de cercetari origi- psihologia a reusit sa. se — N-ag vrea s& apeloz la nalo, la infiinjarea de labora- —mentina pe un curs de dez- date conjuncturale legate de toare, la conjugarea interdis- voltare normal, adaptindu- capriciile odiosului cuplu de ciplinara in abordarea pro- se fara deformari esentiale _dictatorl. Acesgtia au reugit sa blemelor de psihologie, ceea la bine cuinoscutele _distruga un intreg sistem ce ma obliga s8-i amintesc constringeri ideologice gi socio-cultural, radicalizindu-| i pe C.l. Parhon, Gh. mentinind tacit legatura cu pe latura lui maligna. In reali- i) di vai ed its) zZ ro = 2) 4 O 9 2) is] S i 7) farinescu, D. Danielopolu. _noile orientari din psihologia tate, in toate sistemele dicta- In perioada interbelicd europeana gi americana. torlale, fasciste sau comu- am evoluat tn paralel si in S-au constituit gi au _niste, stiintele umane — gi strinsa legatura cu marile functionat departamente de _psihologia ocupa locul cen- sisteme de psihologie euro- psihologie in marile univer- tral printre acestea ~ au fost peana gi americana. in acest siti ale tril, iar din 1956 a pina la urma ostracizate, sens, trebule amintiti Mihai luat flinya Institutul de Viltorimea trebuie s& gtie Ralea, Gheorghe Zapan, Psihologie in sistemul ca s-a incercat anihilarea Vasile Pavelcu, Nicolae Academiei Romane. Liderii psihologiei nu pentru ca [<=>] Margineanu gi alti. In acestei dezvoltari au fost aceasta ar fi fost inconsis- Wy Romania s-au sustinut academicienii Mihai Ralea, (Continuare tn pag. 35) licenfe in psihologie inca din Vasile Pavelcu gi Alexandru 10| anu 1904. S-a construit un Rosca. Interviu realizat de sistem propriu de psihologie = $i daca imi permitefl, Adina Chelceaaz tropologul Edward Hall descria x astfel intilnirea neoficiala dintre un diplomat britanic gi unul arab la sediul Organizatiel Nafiunilor Unite din New York: englezul se opreste la 4-5 pagi in fata arabului pentru a-i vorbi. Diplomatul arab se aprople cu 1-2 pasi. Surprins, reprezentantul Regatului Unit face un pas inapoi; nu poate ~suporta ca cineva sa se uite fix in ochil sai gi sa-i simté in fata rasuflarea. Trimisul Emiratelor se apropie de interlocutor: nu-i poatevorbi peste ,golul" creat, cauta distanta ‘optima pentru comunicarea interumana, din punctul lui de vedere. Celalalt se retrage, judecindu-| pe arab ca ,prea indrdznet*. Acesta il eticheteaza pe englez ca distant". Un pas inainte, unul inapoi si ,Valsul ONU" — dupa expresia antropologului american continua... Spatiul personal Scena descrisa ilustreaza problematica psihosociologica a spatiului din jurul corpului nostru: asemenea {epilor ariciului, purtam cu nol o zona care ne protejeaza. La nivelul limbajului cotidian se spune: ,il tine la, distant" sau ,prieten apropiat, subliniindu- se tocmai faptul cA relatille interumane se pot, alsul ONU" sau despre x Fig. 1. Modelul tridimensional al spafiulul personal exprima spatial. Pentru _persoane nedezirablle pastrm fn jurul nostru un spatiu mai mare, pentru prieteni reducem pina la anulare distanta. L.A. Hayduk (1978) a imaginat smodelul tridimensional al spatiulul personal" (fig. 1). La reprazentantil diferitelor culturi, tn situatii sociale diferite, spatiul personal este variabil. ,Zona tampon" a corpului uman, perceptibilé cind e incalcata, exercitd o constringere psiho- soclologicé: ne simfim stinjeniti ctnd in spatiul personal intra persoane ce ne sint Indiferente (inghesuiala din lift ne indispune, nu suportam ca subalternli sA se aprople prea mult de nol etc.) si acceptam cu placere intruziunea celor dragi (rude, prieteni, persoane lubite).. Psihosociologia spatiului personal ‘Zonele de di Tepil ariclului nu au dime: Spatiul personal da. In unele situatii sociale avem nevoie de mai mult spatiu care s& ne separe de ceilalti, ca, spre exemplu, atuncl cind ne adresam unui public, Nu intimplator s-au inventat scena in salile de teatru, catedra in salile de clasa, tribuna mitinguri etc. In alte imprejurari, in discutille cu prietenii, cind facem dragoste dispare »zona tampon", ajungem ,trup gi suflet cu cellalti. Gbservind comportamentul camentor in mediul social, Edward Hall remarca intr-o Wate despre ,Dimensiunea fatenta® (The or ame hidde: imension, New York, 1966) existenta unui numa ‘distanta/apropiere, in fu \ Sd = a) "a s) = iz seIE SOCIALA cI a) aa corpul pentru corpul pentru corpul pentru copa perc Prietenide prieteni de sex mama tata acelagi sex ‘opus [ 0- 25% 7 26-50% Z 51-75 % ; [1 76 - 100 % Fig 2. ,Corpul pentri alti" la femei a eben tunel de viet, sox, persoane cohilat urard, 196¢ cu care interactionam si de tipul de activitate _prieten d ne ‘Th care sintem angrenati_ imbrayis Cailtam rasuflarea §l & parfumul persoanelor iubite cind facem \. Distanta intima este de cel mult 40-: dragoste, atingerea corpului celullalt produce om. De la aceasta distanté vorbim cu satisfactie. Atingerea diferitelor parti ale Spafiul_se reduce cind_ne atacorpului de catre alte persoane este permisa_ ul mesei, ne postam in spatele biroului = cultural vorbind ~ foarte selectlv. Atit_ sau plasam ‘Scaunul interlocutorulul la citiva persoanele de se: ele de metri de nol. Democratizarea institutillor in pereitn sa poate fi efectiv masurata cu metrul: la ce chiar de p Je cunosc. distanta sintem tinuti de primarii gi prefectii (Dam mina cy ~ ‘pe care ii intiinim si pe care i-am votat ca flind ,de-al nostri"? Cit ‘sérutam mina femellor cérora le sintem de mare este distanfa sociala care ne separa Gegomandalis Denaich abseil ecreacd ss el? “bratele ~ ca sa nu mai vorbim de trunchi — % improjurési gl de catre cine admitem ania “yom ub in viziunea lui Edward _atinse? S. Jourard (1966) schiteaza ,corpul a care se ine _intre “pentru altii* al barbatilor gi femeilor (fig. 2). | status social inegal. Va putefi- diferente legate de virsta, sex side. imagina un comandant adresindu-se trupei ana celuilalt (mama, tata. prieten-de fara sa se distanteze cu 5-10 m de militari?. lagi sex sau de sex opus). In aglomeraile Vai iret do ce pereonellt ile bance la Gibete: de exempl ul conferintele de presa, stau departe de straint TneSlearea olstar int Jurnaligt2 ‘Ati observat, desigur, c& judecatorii {illor culturalex{intrusul in) in salile tribunalelor se plaseaza foarte “zona distantel intime trebule sa-gi ceara}. departe de inculpati, ca in amfiteatre scuze, jar intensitatea acestor scuze est& profesoril universitari igi tin studentii | direct proportionala cu ,gradul de sexualitate } distanta catedrel. Distanta publica este paz! al zonel corporale atinse" ~ cum remarca’ cu stragnicle: prageding $i prim-ministit au etologul Desmond Morris in Iyerarea garda de corp{ Arhiteci ia -Maimuta goala" (1976)JExista ins .foluri publica, mai ge Aociale" scutite de ,interdictia ating Gind prolecteaza constructille de In “[medici, politisti, coafori, croitorl etc.). public: ministere, sedii de organizatil, gcoli, ‘ribunale etc. Se are in ve vedere faptul ok clasa de mijloc resimt.mal_ )S AIDOIOHISd la VIVID Distania personelé.dpa’e in relatiile cu per racanele din sl ou. sparaganele pe. cate le pute -simpat 0-7 om pentiu »prietenii eel ‘i jepaseste 1m pentru Seilalti, persoane ce ne samin indiferente. Distanta personal ne protejeaza fata de alingerea celorlalti gi asigura comunicarea verbala opti in_diferite culturl SD a ie Kinzel, 1970), distanta sonalé_variazé. ( Cind = Aga cum aratau Michael J. Saks gi [converseaza, italienii, ca si grecii si francezi,_ Edward Krupat in lucrarea Social de exemplu, stau mai aproape decit Psychology and its Applications" (New York, americanii. Germanil, elvefienii, suedezii $i 1988), cind oamenil reugesc sa pastreze britanicli preferd un spatiu mai mare gi sint spatiul personal _necesar_tipulu mult mai stinjeniti decit nord-americani.cind, “Interacjiune dat_ interlocutorii nu respecta distanta personala}— individualizate, al. se_simt rselaxati_si Rosenfeld, ws, 1082), Day Dar spatiul personal este prea mare s: i prea mic, ei se simt .etnica dru scalping suk Gail. ¢T dezorientalt. Pathosoclolog ‘grup-etnic, femeile aunevoie. Albert si J.M. Dabbs (1970) au ‘constatat ca, soa ‘personal_mai_redus_decit glentisoghetans » adecvata, 0: bi lupa.cum_ ati elevat-ceroetarite Iseure sint_mai_atenti_gi-| eae bese moderne (M.A. Wittig, P. fiind-mult_mal- nN pr _Skolnick, 1978; R. Gifford, 1982). simpatic si mai lInteligen deel atunci cind SL aiiaall or al Saat | departe. wv Distanta sociala. in-acest-context, Sa nu uitam acest ai pentru ca -esorineaz4 spail personal de cave aven. atractivitatea s{competenta sursei mesajelor nevoie ca sane simjim_bine persuasive influenteaza pozitiv acceptarea felatii oficiale cu cineva. TI inem | la Sail ce conginutulul comunicaril, Teed Ml 2-3 mpe cei ci Prof. univ. dr. Septimiu Chelcea, Institutul de Psihologie‘S) = 2) ra Co wn omunicarea nonver- bala poate fi un instrument eficient care, minuit cu abllitate, vA poate fi de un real folos in influentarea persoanelor din jurul dumneavoastra in-sen- sul pe care-| doriti: puteti dobindi cu uguringa respectul gi aprobarea lor, ii puteti intimida gi tine sub control. Eficacitatea comunicarii nonverbale rezida in inde- pendenta sa fata de audito- flu. Acest lucru va permite s& transmiteti mesaje impor- tante chiar in timp ce partenerli va vorbesc. In comunicarga de tip verbal sintem nevoiti s& agteptam ca partenerul sa termine ce are de spus pentru a putea vorbi la rindul nestru, evitind fn acest fel discutlile dezor- ganizate, Putem, in schimb, folosindu-ne de comunicarea nonverbal, s4 manifesta o nemultumire politicoasa prin clatinarea capului, fara a intrerupe vorbitorul, in timp ée un zimbet sau un semn aprobator 1! pot incuraja sa continue. Aproape 90% dintr-un mesaj se transmite pe cale fonverbala, lata de ce comunicarea fata In fata este U preferabila unel conversatil telefonice. Un om de afaceri trebule sa stie ca este bine s8-3i priveasca partenerul drept in ochi, ajustindu-si comportamentul in functie de on teactiile acestuia. De exem- plu, daca pupilele parteneru- lui de afaceri se maresc sau daca el se relaxeaza departindu-gi_picioarele, atunel se poate marl, fara grija, pretul. Dimpotriva, daca un cumparator igi incrucigeaza miinile pe piept, Negociatorul trebuie sa ‘govie atunci cind doregte 88 mareasca pretul. Aceste gesturi gi expresii faciale, congtiente sau incongtiente, reprezinta stimuli ce pot fi folositi cu succes pentru a mari eficacitatea comunicaril deschise intre oameni. Printre cele mai obignuite semnale nonverbale — se afirma in revista “Interna- tional Manage” — se afla ges- tica gi mimica, Obiceiul de a-ti freca ugor nasul cu degetul aratator poate fi interpretat ca un semn de ostilitate, de negare sau poate exprima nesiguranta, dubiu. Daca acest gest apare imediat ce interlocutorul a pus o intre- bare, el poate fi descifrat ca fiind un semn de indoiala. Cel care face gestul se Intreaba daca este cazul s& rspunda sau nu, daca ceea ce este pe cale sa spuna este corect, legal sau dacd reprezinté cea mai buna for- mula in legatura cu proble- ma tn discutie. Pe parcursul unei gedinte de negociere, observati gesturile parte- nerului, mai ales la inceputul intilniri, Daca le veti descitra corect, veti fi cigtigatorull COMUNICAREA BNONVERBALA ‘CESUL iN AFACERI Un alt gest, destul de des intiinit, este “forma de clopotnita’, adica impre- unarea_virturilor degetelor de la miini in forma clopotu- lui de biserica. Este un gest care exprima neincredere, persoana care il face fiind fie nesociabila, egoista, fie foarte siguré de ea. Cel mai aroganti si mai “plini de ei” igi vor impreuna miinile tn acest fel la nivelul ochilor, privind printre degete la partenerul de discutie. Aceste gesturi care exprima superioritatea sint fn contrast cu altele, care exprima nesiguranta: punerea coa- telor pe birou gi formarea unei piramide cu antebratele, ‘impreunarea miinilor in drep- tul gurii cind se vorbeste sau se asculta, Vom observa c&, in timpui negocierii, pe masura ce persoana care face un asemenea gest capata incredere si sigu- rant, va cobort mfinile de la gura, agezindu-le ferm pe masa. Unele semnale nonver- bale scapa controlulul constient. De exemplu, dilatarea pupilei: faceti efor- tul s& va priviti partenerul drept in ochi, mimind astfel un interes care de fapt lipseste, Marirea pupilelor (ele isi schimba marimeaautomat in functie de canti- tatea de lumina la care sint expuse) se poate produce in functie de interesul pe care-1 produce problema sau per- soana. Daca o femeie se simte atrasa de un barbat, pupilele el se vor mari cind it va privi. Sau, daca un Jucdtor de pocher are “o mina buna’, inconstient i se vor mari pupilele. Expertii care au studiat “mimica” ochiulul au observat ca un aflux sanguin spre acest organ poate fi asociat cu 0 stare de anxietate. Cum folosim spagiul si timpul? Un alt factor Impor- tant al comunicarii nonver- bale este spatiul. S-a obser- vat'ca in campania prezi- . dentiala din SUA in 1900 cel mai inalt dintre candidati a legit cigtigator tn alegeri. Un studiu efectuat la Univer- sitatea din Pittsburg demon- streaza ca absolventii cu o inaltime intra 1,88 gi 1,93 m au primit la angajare un salariu cu 12,4% mai mare decit colegii lor mai scunzi, Relatia noastra cu spatiul este determinata, intr-o oarecare masura, de per- sonalitatea fiecaruia. Pi soanele care prezinta com- plexe de inferioritate fac eforturi s& ocupe cit mai putin spatiu..Un complexat igi va tine miinile strins lipite de corp, pe cita vreme cei care se cred superiori isi vor ine bratele intinse sau impreunate la ceafa, tinin- du-i astfel pe ceilalti la dis- tanja. Unii folosesc tot felul de strategii pentru a ocupa cit mai mult spatiu, ca gi cum acesta nu le-ar fi niciodata suficient: pernite la umerit coafuri inalte, pantofi cu tocul foarte inalt, lotiuni foarte puternic mirositoare, chiar uleioase, care reflecta lumina, haina descheiata in aga fel incit poalele el s& flu- ture, predilectia de a ocupa birouri sau fotolll foarte marl. “Gesturile spatiale” sint indicator nu numai al per- sonalitatii de baza, dar gi ai sentimentelor trecatoare. O persoana care este, de obi- cel, Increzétoare in ceea ce o priveste poate si se simta intr-o anumita situatie tn nesiguranta gi aceasta se va reflecta in modul Th care ea va ocupa spafiul. Descifra- rea gesturilor spatiale este mal mult decit un instrument de clasificare a caracterelor. Ea poate fi folosita la evalu- area schimbérii atitudinale fata de o persoana sau o situatie data. Folosirea timpulul este la fel de importanta ca gi aceea spatiulul, reprezentind un indicator al sentimentelor, al Increderll, al agresiunii, al sentimentului de inferioritate sau de superioritate, al anxi- etal. De exemplu, un subal- tem tinde sa fie mereu punc- tual lao intilnire, in timp ce geful va Intirzia cu siguranta. Daca masuram timpul dintre bataia in usa i intrarea Intr-un birou, putem observa ca atunci cind superiorul- intra Tn biroul subalternului timpul in cauza va fi minim. Din contra, cind subalternul doreste sa intre la seful su acest interval de timp va fi considerabil mai mate. Un alt exemplu este legat de timpul folosit pentru a raspunde la o intrebare: sub- alterni tind sa raspunda ime- diat la intrebarile gefilor, pe cind acestia din urma intirzie cit pot raspunsul, Simtim c& nu putem sa ne laséim supe- riorul sa astepte in pragul ugii sau c& nu putem sa-| rapim timpul intirziind un raspuns pertinent la intre- barea pusa. Pe de alta parte, sefulul | se pare per- fect justificat 8 ocupe timpul subalternului sAu fumindu-i pipa si gindind la un réspuns care 68 fle cit mal convena- bil. Cu cit oamenii sint mai importanti in ierathia sociala, cu atit se'simt mai tndrep- tatiti s rapeasca timpul celor din jur. Primul pas'in imbuna- t&tirea “limbajulul” corpulul nostru este de a ne analiza propriile obiceiuri cu aceeagl obiectivitate cu care le ana- lizam pe ale altora, Sint pos- tura si gesturile dv. conforme cu imaginea pe care doriti s& © proiectati? Daca sinteti, de exem- plu, timid, vefi tinde sa stati drept, cu miinile incrucigate la nivelul pieptulul gi cu picioarele agezate strins incrucigate, veti fi tentat s& va incheiati haina in timpul discutiel sau, gi mai rau, s& seit printre degetele miinii care 0 fineti tn dreptul Gurl, Acestea sin oblociutl de care cu greu va veti debarasa. Puteti incerca sa facet! un efort pentru a ado ta 0 pozitie mai putin re vata si gesturi mai sigure schimbindu-va stilul perso- nal, ceea ce VA va Imbuna- ttl situatia sociala. Incercati s& priviti oamenii drept in fata, chiar daca sinteti tentat 8 le ocoliti privirea, evitati 8 va ascundeti fata in dosul miinilor, 58 va faceti de lucru incheindu-va sau deschein- du-va haina in timpul qiscu: tillor si, mai ales, nu vam stringeti bratele pe Iingé corp ca gi cum V-ati afla intr- 0 invizibila cutie de sardele. Nu este ugor s& stapiniti secretele comunicaril non- verbale, dar, daca insistati, sensibilitatea dumneavoas- tra la aceste semnale va reste si veti deveni astfel un ‘om mai deschis, 0 personall tate pozitiva. a Traducere si adaptare: Doina $tefana jucan, Institutul de Psihologie d Ky = ie) ie oO o i) mH lap Ss =z ie) > =) Q esDUCATIEI i) < z PSIHOLOC CALMUL OSTARE | PSIHOLOGICA LA iINDEMiNA TUTUROR ’ Ufini dintre nai apreciaza Pee: pe care are energla psihica in tumultuosul context cotidian. In fata “ghemulul” de pro- bleme dificile gi complexe cu care ne confruntm, in gesturi necon- trolate, uneori zadarnice, pierdem necontenit energie. Fara a 6 supune controlului, dozarii i echilibrului, o dramuim nerational. Or, atit timp cit neurofiziologic ea se ‘compune dintr-un flux de neu- roni ~ celule nervoase care o data distruse nu se mal pot reface -, nu e deloc profitabil sa fie irosité cu ugurinta, cu “generozitate” nefireasca. Se impune ca legitima deci o Interventie prompta in scopul protejarii acesteta prin intermediul calmului, c&tuia incercdm in cele ce urmeaza s8-i deslugim esenta gl impor- tana. Pentru demersul nostru am utlizat ca referinja bibliogratica gi o carte mai veche, “Putgrea calmului’, o creatie a evulultmediu asiatic caré subliniaz& conceptia ginditorilor din acel spatiy cultural asupra “infelepclunil calmulur, Cind afirmam despre calm ca ar fi o cali- tate innascuté, spunem mai mult decit putem cunoaste in realitate, eroare svirsita gi in cazut in care sustinem numai perspectiva Instauraril sale situationale fra interventia vreuneia dintre variabilele ereditare. Cert este ca o dimensiune interna majora a cal- mului ~ raportul dintre excitatie s| inhibitie la nivelul sistemului nervos central — este reglata pe cale endogend, prin Intermediul legii echilibrului, cu radacini puternice in matricea ereditara; dar tot o certitudine este gl faptul cA reactivitatea umana se lasa conditionata Intr-o proportie ridicata si de fac- tori conjuncturali, uneori avind ponder! deter- minante. In zilele noastre, datorita dinamicit gi complexi-tatii crescinde a cadrelor (relationale) de viata — familial, profesional, social-politic etc. —, accentuate gi de prolife- rarea stimulilor stresanti cu efect perturbator, orice fiinté umana, indiferent de tipologia temperamentala careia ii apartine, poate ajunge in pragul pierderii echilibrului psihic. Dar evident ca‘numai unii, din pacate foarte putini, sint cei care nu trec acest prag. , Olincercare de portretizare a starli de ‘calm poate porni atit de la maniera directa in care e creionata aceasta in Dictionarul de psihologie: “a fi calm inseamna a lua decizii adecvate situatiei concrete de viata, fara a pierde echilibrul si deci a estima exact con- secintele pozitive si negative ale situatiel date”, cit gi de la o formula antitetica poate, intr-un anume fel mai expresiva: cei ce nu stiu sa organizeze in ei calmul acorda putina importanta legilor relativitatii, ignora gi neso-cotesc deliberarea, tsi reprezinta cu suti- cient si aproximatie idelle, luptind neincetat cu fantasmagoriile iluziei, se lasa frecvent prada neastimparulul pasional. Deci per- soanele lipsite de calm confunda activitatea cu agitatia; pe cind activitatea e 0 expresie a vitalitatii in servicille gindiril logice, agitatia corespunde unei nestapiniri instinctive care degradeaza ‘Vitalitatea functionala’. Sintetizind avantajele oferite de calm, putem spune cA prin aceasta stare so faciliteaza: evaluarea corecta a variabilelor psihosociale ale situatiei date; prognozarea consecintelor unui demers; inlaturarea va- lurilor de entuziasm facil; disciplinarea ‘emotillor; dozarea justa a energiei psihice potrivit cu solicitarile reale (gasirea optimum- Ulu motivational); intarirea organismului la ° factori perturbatori, stresanti. Care ar fi citeva din mijloacele de autoe- ducatie pe baza é&rora putem contribui la instaurarea starii de calm? © Perceptia lucida a situatillor reale, Nu rareori perceptia noastra se poate altera con- siderabil, in integralitatea sa reflectind imagi- ni false; congtiinta noastra inceteaza de a mai filimpede, neputind deosebi mai nimic in amestecul de idei bizare si sentimente invergunate care tulbura transparenta. Claritatea este un agent al calmului pentru 8, inconjurat'de echilibru mintal, omul poate studia cauzele deformarilor de perceptie, iar prin straduinta gi obiectivitate poate ajusta si ameliora reprezentarile, patrunzind adevarata stare a lucrurilor, © Prudenfa. Reactiile rapide, instantanee ‘nu sint profitabile gi, de aceea, e bine sa fie stopate. Pentru ele exist o alternativa, 0 frina — prudenta -, care in ultima instanta Ingadule interventia unor hotériri fructuoase. Ea nu exclude-curajul, dimpotriva, il vatori- fie’, asigurindu-| ins acestula un temeinic. substrat decizional. © Disciplinarea automatismelor: “Eul" intern este o “fortaréata” atit de slab aparata incit oricine poate patrunde destul de usor adincimile ascunse ale sale. De aceea sint necesare o stapinire gi o disciplinare atente a gesturilor, migcarilor, cuvintelor de foarte multe ori scapate de sub control, prin supunerea mai frecventé a acestora instantelor gindirit: = cenzurarea (supravegherea) expresiilor ‘emotionale: sint persoane care privesc exte- riorizarea emotilor ca semn al lipsei de calm, integrindu-! pe acesta din urma ca antonim al emotivitatil, Dar forta calmului rezida nu in absenta ori in neputinta de a simti, ci in pu- terea de a reprima semnele vizibile ale senzatillor, acceptie departe de a fi reflexul atractiei sentimentale; — controlul comunicéril verbale: vorbirea este o sable cu doua taiguri la fel de ascutite, care-i fac minuirea primejdioas si pentru emitator, dar gi pentru cel caruia se adreseaza. De aceea, in spiritul calmului e necesara o atentie ferma (devenita la nevole “temnicerul propriilor cuvinte, al tonului gi nuantelor exprimaril, factori regiatorl al tensi- uni 1 iritabilitatii, E bine s& evitam a transfor- * ma vorbirea in “agitatie” verbal prin uti- lizarea cuvintelor purtind predominant sen- suri proprii, in nuante mai “blinde” gi ton moderat, dar ferm. Uneori solutia cea mai buna poate fi tacerea prin care ne retinem de la replici pe care regretam ca le-am rostit (deoarece devin potentiale cauze de tulburari $1 complicayi). $1 e bine de refinut e& nu Fegretam la fel de mult ceea ce am rostit cu ceea ce am {i vrut sA spunem, dar am tacut; — stapinirea de sine: multe naturi fragile sint incapabile sa-gi stapineasca navainicele porniri ale instinctelor, devenind victima pro- priilor pulsiuni, S-a constatat ca in urma acu- mularii unei energii nervoase-surplus, aflata in pragul paroxismului, o fractiune de secynda poate deveni fatala in eventuali- tatea “deversarii” acesteia. Apare ca pro- fitabila suprimarea sau cel putin aminarea in secundele respective a oricarui gest, chiar daca e valorizat ca pozitly, prin schimbarea planului de “reprezentare” afectiva, de la o perspectiva sumbra la una mai plécuta, opti- mi © Igiena corporala. Calitatea vietli orga- nice trebuie s fie obiectul unei ritmice stradanii rationale. Spre exemplu, odihna, regularizarea duratei somnului sint necesare, intrucit 0 persoana deprimata de oboseal noptilor petrecute in agteptarea nelinistita a unei solufii si aflata intr-un stadiu avansat de -hipotonie sau iritabilitate nu poate face fata ‘in mod optim exigentelor vietii sociale. © Momentele de “reculegere”. Intervalele de timp dedicate restabiliri echilibrulul intern prin monolog interior gi care trebule reparti- zate de-a lungul unei zile proportional cu necesitatile launtrice ale fiecaruia sint fruc- tuoase numai atunci cind ne permit destul de clar s& ne analizam prin introspectie. Ar fio greseala s& ne ascundem golul gindirii sub falsele aparente ale calmului, (Continuare in pag. 31) Student Romita lucu, Universitatea Bucuresti JOTOHISd ~ > th 2 Y cs = S 17