You are on page 1of 83
Capitotul 1 iE PERMUTARI, MATRICE LL. Permutiri 1, Sa se calculeze care este numirul functilor ive definite pe {1,2,3}eu valent tn (1.2.3). Stsecateueze 51 numeu funefitr fn cazl in care sunt doar injective, respeetv doar surjective. 2. Care dintre urmatoarele tablouri reprezinta permutiri 1234) Wie oft 2343) le 41 a} a4." ls 12a) r2372 3 124 4 12345 a a) ; 6 324165 4422 53241 3. Precizati 7e NV pentru care urmétoarele ablouri sunt permutiti jfi2aas p(t 23450 23 "ls 4a 2a) 464125 BH, of 234 j(i 2348 ofl 234s aia af “43.4 0 2 a) B24 5 1 4. Si se calevleze cite permutiri de gradul 4 existh Sa se dea un exemplu de astel de doua permutati o si T pentru care ol) # 7(1) 5. Sase caleuleze cite permutiri de gradul 5 existi.Si se dea un exemplu de astfel de dows permutiti o si pentrucare O()=7()si (2) # £(2). 6. Sie caleuleze cite permuttri ES, satisfac: o(2)= 7. Siise caleuleze cite permutari o€ S, satistuc: (1) =1 si o(4) =4, 8. Si se calculeze cate permutiri OE Sy satisfac : (1) +0(2)=4, 9. Sa se calculeze cite permutiri 7 S, satisfac : r(I)-7(3) =4. 10. in multimea 5, a permutirilor de gradul 3 se consideri permutirile 123 1 2 3) o-| at Si secalouleze a+r si to. 132 21 3 11. In sultinea $, a permatiitor de gral 4 se consider permite 1234 1.234) (1234 12 G 31 eG as ‘Si se caleuleze a) oB, Be, xa; b) a(l)+a03) ; ©) B(2)+ BR): ) (a3); €) (Bany(2); 9 (fxn). 12. Tn multimea 5S, a pecmutirilor de gradvl 4 se considera permutirle i 23 2 4) fi 2 a “42 s)""lo a alla 4 2 af Sa se caleuleze : a) av, vir, wes b) wl) +u(4) 5 ©) (1) + WB) 5 d) Quy); ©) (wvy(2)5, f) (evw)(2), 13. In multimea S, ¢ permutitilor de gradul 3 se consider permutirile 123), (12 3), s(t 23 23h a Je (at 3} Si se caleuleze a) () + €€(3) ; b) (B5Y2) + a; ORs oot; oom 14. In multimea S, a permutarilor de gradul 3 se considera permutirile 123) 123) i 29 STN 3 of ale aah Alan Si se calculeze : a) w(l) + u(2) 5 b) oovy(2) 5 ows Ow; ets pm 15, Studiati daca exist oe S, pentru care oI) +0(2)+0(3) #6. 16, in multimea $, a permutivilor de gradul 4 se consider permutarea 1234 2p yl™ us Siise determine u? ,u? ,u', 1423 17, S& se determine inversele urmatoarefor permutiri : 123 1234 1234 wad ; 2 Fo eiegel les,: sa ( 3 ‘Jes: bye ( 42 ses. 2 fo f23 a, OPE i a afr 18, Si'se rezolve ecuatia crx = 8 in fiecare dintre cazurile urmatoare wac(! 2 Jo(t 2 Jes. 12 3 worl! acl! 2 es 1234 071 4 vol 2 acl 22 es, 23 oe(; 42 ‘e(t : : Jess 1234 12345 94-13 2 t ‘}e-(1 253 ‘Jess 12345) (1234 oe sa aa eS 19. Si se determine cel mai mig-numar natural nenul n pentru care o” =e in ficcare dintre urmatoarele cazuri 123 1234 12345 ao= Si was| 5,3 | : ro-(s f ajes pe-() 2? jes oes s aes 123 1234 123438 doe 3: ae-| 6 =| : nos ses ve-(\ 3 7 Ses oes sa ies 20, Sie determine cit cement ate mutinea M ={0,0°,0",..0",.) in fiecrednwe urmltoarle czar 231 4231 45231 iz 9 1234 12345 doz S, =| . = De aes oe (22 Jes pols of is 21. Sise determine o'® n fiecare dintre urmatoarele cazuri 129 1234 1 ao es; Wo Jess oe=[) 231 423i pa-(. 7 les: won(t? 3 tes; onl! do 5: aos 3 ‘ 21a 97 423 Donls 22, In mulyimea S, a permutarilor de gradul 3 se considera permutiile 2 3) fl 2 ae 8 naa 2 0s 312 determine 1; rezolve ecuafia wr = w. determine w* ; 23, {n multimea S, a permutirilor de gradul 3 se considera permutarile 123), (123 123 Sra ar ea er a 4). Sise determine be b) Sa se determine a* ; ©) Saserezolve ecuatia axb=c. 24, In multimea S, a permutdrilor de gradul 3 se considera permutrile 123), 123) fi 23 Ke a aj Tl 3: af” Sle 3 ay 8) Sase determine ba: b) Sise determine c ; ©) Saserezolve ecuatia ax=cb 25. In multimea S, a permutirilor de gradul 4 sc considera permutdrile a (73 tee 2 34 la 4.2 3)? "2 t aaj hat de 2 8) Sie determine. uw 5 b) Sse determine v'* ; ©) Siise rezolve ecuafia’uxw = v. 26. Sa se determine care dintre urmatoarele perechi sunt inversiuni ale permutarii a-fl2345 ‘Jes 351624 : ®) (44); ») (15); ©) (4.6); ® (24); ©) (34); 6 (2,6) 8 27. Sa se determine numarul inversiunilor fieciteia dintre urmatoy narele permuta din S, L294 5 12345 12345) De ; ye 0 6- ress aa ne 5 to aot ta 3 12345 12345 a) 0= oo-| al o-(S 33 cea eS a(v2 3456 gf 23456 ase af Ms 246i} af gefl 2345 6) 265341 29, Si se determine perechile (i, j) de numere naturale astfelincdt siifie pare 1234 123456 1 Sui F (i i 2 ne off b4qt sess of 123 123456 1 a atte GT eo 753 5 Sens off 30. Sa se determine perechile (i, j) de numere naturale astfel ineat safie impare : Ios, y(t 2345 9 TE, kid 6i2sji a 123456 t d) S35 e) s, rf es rt 163, sje of 31. Si se precizeze care dint urmitoarele permutr este impara » e-(} 234... 4% 25 2 27 Al 2468. 850 1 3... 49 1234... 24 25 26 27 ) ») B= Nettle eee 50, 123456 64 5at ab O( 1 6 12563 4) : Uurmitoarele permutiti uurmitoarele permutati 234 5) ria 2345 re 1 2% 25 26 27... 50) ee (aa 49 “ 47. 27-26 25 24 i} 1 24 25 26 27 .. 50 aes (on 4846 4. 4 2 49 47 i} 1234... 2 25 26 27... 50 a ( 143... 23 26 25 2% Ml 1234... 24 25 26 27. 48 ooo 21 28 27 26 3 32 Schimband inte ele, dows cite dowd, literele cuvéntului ce, un elev obfine, dupit teva astfel de transformiri_ un nou cuvént 7. Si se determine dac& numarul schimbirilor cefectuate a fost par sau impar in fiecare dintre urmitoarele cazuri b) @=alb, f= bal; aa cort 5 ©) @=curat , = urcat ; 1) @ = apuseni , = pasiune 33.Si se determine € N pentru care permutarea rc 246%..9 1 2 2-4 34, Si'se determine me NN” pentru care permutarea n 2n ap 2 94 ntl n+2 epee 1357. m-1 2 4 2 35. Si se determine € N” pentru care permutarea eal Jes, ete Oakes — | 36. Permutarea OE S, se descompune in produs de transpozitii astfel : = (13)(35)(24)(14) 2) Sk seealeuleze 0(2)+0(3) ; 'b) Sa secalculeze (1) +A(2)+...+ (5). 37. Permutarea @€ S, se descompune in produs de transpozii astfel = (15)(26)(34) (24). a) Sa se calculeze O(3) + O(5) ; 'b) Sa se calculeze (1) + (2) +...+ 06). 10 38. Si se scrie ca produs de ttanspozitii urmatoarele permuti 123 12345 1234) aa= : wee | age, (ea) ate maga a) 1234 oo-[ ; naa 49), poe(1 2345 6 231 af H 415 3 324s 1 39, Si se ezolve in mulfimea S, urmitoarele ecuai aa (2 123 123 yee ; yy : od t ars] ne “(3 3} he (23) 40, Si se rezolve in muljimea$, urmatoarele ecuafii: a) =e; afl 234 1222 bys ozs , ” eee : ake) 41. Sa se arate c& numatul permuticilor pare de gradul este egal cu > 42. Si se determine permutacile o-€ S, pentru care 22) _ an) 1 n 43, Si se arate ci pentru orice permutare FE S, exista KEN astel inc. o! M4. Dack HC S,,11 #@ ae proprietatea: ¥o,r@ H => OTE HT, sh se aratech VocH=o'eH. 45. Duct Oe S,, 23, satisface egulitates OF =o pentru orice permutare TE S,, si.se arate ch =e, 46. SH se arate c& functia f:5,—>S, , f(x) =x? nu este injoctiva 5 nici surjectiva 47, Si se rezolve in S, ecuajia ox=x0, unde o=(1 2 3 4 5 2315 4 48. SA se arate cA duc permutaren OE S, satisface, pentru orice 1S i< St, egalitatea O@+O(/)=i+ 7, atunci oF este permutarea identica u 1.2.Matrice 49. Sa se procizeze tipul fiecdreia dintre urmatoarele mattice : 12 3 eer by B=|3 1 2 |; OAnls 6 wo} i iaciaey -1 V2 ez 1 oc=}2 1; op-3 >} oa) 18 42 ey 2 8b Bi OF a} : OFl3 3 a 50, Pentru matricele de la exercitiul anterior si se precizeze elementele ayy Bs2 90241 Asy,€r0» his 51. Sa se precizeze tipul fiecdrcia dintre urmatoarele matrice + 1-410) oat al a) A= : b) B= Arlo 2 10 171 0113 0 3: 9 c= oD=!) of 3 2 v2 8 t eE=|}o 1 |; =| s amt oy ‘52. Pentru matricele de la exercifiul anterior si se precizeze elementele 540 B Cr daria fare 53. Si se determine numerele reale x, y astfel ineit si avem A=B in fiecare dintre cazurile urmitoare : 3 a) a-( 2 Sa se determine x, y astfel incdt A+ B=C. Z - caeet Ity yox 8 2 sb emanate ("Ja ZA)ee(t 2 ‘Sdsse determine x, y astfel incdt B+ A=C, 2 =f. 12 ay se n@ woman -(? acl! 2eo(* 3) a) Sd se determine matricea D =2A-B; +b) Sa se determine mairicea c) Si se determine matricea 4) Sa se determine KE R pentru care A+k-B=C, 87.In M,(R) se considers matricele a-(§ opel, ae 6 9) l4 2 4) St se determine matricen_D ) Si se determine matricea ©) Si se determine matricen F 4d) Si se determine ke I pen 303) (040) (lit 58, In M,(R) se consideri matricele A=|0 3 0|,B=|4 0 4|,C=[1 1 1 303) loao) it a) Si se determine matricea D = 2B+34; 1b) Si se determine matricea E=4C~ A; ni 6) Ske determine mations F= 5 A+ Bs ©) Sse determine p,ge R pentrucare p-A+g-B=C. 59. Si se determine p,q R pentru cep» A+g-B=C in fiecare dintre cazurile mals o)-a(Ss 2)-e-(s 3} o(S Del a-e( 3} art PE at ar) mal dees ea vp 0 Fa iu yee 2) oa-[f oo) e-(i *)-c(3 (60, Si se determine matricea X in ficcare dintre eazurile urmitoare 3 0) _(0 0 ax+(4 °).(° %), ox S)(0 ok waxes {)-(3 o) 2 -6)_(5 0). “fl 2) °} oaxi(t S59} oar! ?)-(' 9 if a2 21s 33 of el o of; 2 s)'*|3 3 af 4 1 61. in M,(R) se considera matricele A=| 0 3 SAsesscrie = 'A,'B,'(A+B). (62. M, .(R) se consider matricele A Sasescrie : 'A,'B,’(A+B). 63, in M(B) se considera matricele a-(} se(3 ) Si se determine matrices C -2B; b) Sa se determine matricea D = A+‘B; ©) SA se caleuleze Tr(A)+Tr(B); 2X +, X-2¥=B Sede mts 3, Ypatnca { (Senteazhcu TA) uma matic: A, ists lemon de pe dagnaa pnp) + oF -1 =! 10 cma (2 2)ne( 2) 4) Sse determine matricea C=3A+ b) Sse determine matricea D =2A— ©) Sse caleuleze Tr(A)~Tr(B); x4Y 3X -2¥ =" 65. Si se determine matricea C= A-D in fiecare dintre urmatoarcle cazuri: oa oe(S a) vat J}e-(t of oath se-(t Oh oats a(S o) (i o}e(i ak oa-(3. afee(t 9) Sheen mae ¥ parca | OA 1 66, Sisedetermine matricea F = A-B in fiecare dintre urmitoarele cazuri a ay fh = -{' )a-(° 2), oAa=(7 oh, ul me oy 2, 5 2 eet 1 7} a-(3 i] ¢ o A= HArl me \a of 1 3 Sit ’ 3-2 1 -r i oA B= .c=[_}: 67.8 se determine matricea U = C-D tn fieearedintre eazurile urmitoare = ray""lo 2 =I 10 Se 2 2 ea veel? 5 0 yes naa(li -a.2-(2 he 1 ° 2 qi mt c= HCl, 9 "\ p= . 70. Sa se determine A*, A? pentru fiecare dintre urmatoarele matrice a 1a? 13-1 9 a-{ a wae(5 i} oj 2} ir peelo aaulpel oi alt -1 0 o1 02 aoa 001 1 2 110 102 ® A=|1 1 of; oa=|o 1 1}; oe 68. Si se determine matricea D in fecare dintre cuzurile urmitoare : 02-1 901 to. 1 ac-| by C=]0 2),D ‘7i.in M,(R) se considera matricele A=( 1 a 30, 0 2 2 4) Si'se determine matricea D = AB — BA; oc= OCs a Gi b) Sse calculeze A®,A*, A; ; ©) Si se rezolve ecuatia matriceali AX yc nce=|0 4) Si se determine matricele E='A-'B si F='(BA); ocs| oo ©) Considerind funetia f :M,(R)—>M,(IR) , f(X)=X?-2X+1,, sh se determine F(A) si £(B). 469, $A se determine matricea W = B-A-C in fiecare dintre eazurite urmitoare : £) Sa se dea un exemplu de matrice U_ pentru care existl o infinitate de matrice ¥ astfel 12 i 2-1 neat CY =U. 1 A} aer(i 2 10) (22) (3 4 (3 1-r 72. in M,(IR) se consider’ matticele a-[ 2 ( es by A= }2-( }e (1-1 2)5 pi, 33 2 = 1 02 4) Ste determine matricea D = CBBC: AG 0 b) Siise-calculeze A?,A*,A™; ©) Siise rezolve ecuatia matriceala XA €) Si se determine matricele E='B-'A si P ="(AB); 2M, (R)9M,(R) , f(X)=X7-SX 44-1, sh se ©) Considerind functia determine f(A) si (2). £) Si se dea un exemplu de matrice V_ pentru care existé o infinitate de matrice Z_astfel ineat BZ =V. 73. Si se arate c& functia f:M,(R)>M,(R) , f(X)=X?-2X nueste injectiva 74. in M(B idera we A=(' 4) e-(! 2c oe bin MR) secomitert mates A=( 4 t).a=( 2).c-() 3 a) Sise determine A"; b) Sse determine me R pentru care B?—4B-+m: I, = Oy; ©) Sise determine pe R& pentru care C?=4C + pL, = 05; 4) Si se rezolve ecuatia AX = C; ©) Si se rezolve ecuatia (B~A)-Y = C; 1) Sise studieze dacd existt matrice nenule D pentru care AD = BD. 75. S& se determine A" pentru fiecare dintre matricele urmatoare vae(s 3} wa-(! 9}: as(? 3 oOo. 21 0 2 aa-(? 3) anf 3 oa-(? 3) o 2)" o 3) 42 wee oot Jel, 2) 8) Sicedetermine a,b,c,d€ R gtiind cA, fn aceasta vidine, sunt in progresie aritmetiea si AB b) Siise determine A" 76, in M.(IR) se consi 1 a 12 Mh HsO weniinteminte Ao(', 2). 0-(' 3) 8) Sise determine perechile (a,6)¢ CXC pentru care AB = BA; b) Dacit a este ridicini a ecuajiei x7 42x44 9 4 a 5 » sh searate ch AP ( 18 78. Si se dea cite un exemplu de matrice nenule A,BE M,(C) pentru care a) AB# BA; b) AB= BA; ©) 2A=A%, d) 3A=B, 2) AB=2B; f) A+ Be 2B. ‘7. Si se calculeze urma matricei f(A) in fiecare dintre cazurile urmitoare : i 21 i" BL a A=lT 4) SO0=x*-5x 451; wa(, ppfav=32 ax; ad 21 Ae =x?_an, =x? 0 ie j}ve9 X?-4L; OA (G; j}ro=x +4X -21,; 110 Lou yA=|0 1 1), f(X)=X?-2x; HA=/0 1 OO), f(X)=X?-3X 44, oo1 1o4 80. fn M,(R) se considers matricele 1 (2 2 2 2]._(3 5 a 3] i Fel Jet 9 ee a) Sise determine 4%; b) Sasedetermine 8”. ©) Siserezolve ecuajia XA=C; @ Sise determine me R pentru care B? + ml, ©) Saserezolve ecuatia DY = A; f) Saserezolve ecuatia DZ = D*. 81. fa M,(R) se considerd matricele A(x) -( 2) 20.2 (} ) Ox, ee a) Sse determine matricea C= A(0) + B(0,0); b) SA se determine matricea ACL) + (LL); c) Si se determine matricea A™(1); d) Sise determine matricea BY (—1,1); ©) Sisedetermine (y,2) pemrucare A()-B(),2) = B(y,2)- As 1) Sise determine peechile (p.q) pent cate A(p)-A(q)= A(q)-A(p). y 82, Si se determine, in fiecare dintre cazurile urmitoare, matricele AC M,(Z) care satisfac: a) AP = 055 ba . e-({ 0 13 Safe 2 2_{7 ? = A aa=(. ||: a oa-(t 3) a(S 3) oa'-(4 x yl _(a b 83, Se considerd egalitatea matriceali =[E (} 88 se arte et duet numero za}ile reale x, y, z ¢ sunt in progresic aritmetic’, atunci si numerele a—b,b—c,e—d au nn pinata b BA. Se considera a(t "le M,(C) asifel iat numerele a—d,b—c,b,c sunt a~d, a, by nenule.Si se arate ch daca A” -( } atunci 85, Si se determine AG M, (R) pentru care A? — A= “c. 2 ?) fae 0 86. Se considera matricea A=|1 0 1 |e M,(IR). 110 ‘Sa se determine numerele reale a, b pentru care aA? +bA+21, 7 Frente te(! 3) 28K se determine toate maicele X'€ M,(R) pentru care A°X = b)SK se arate cd nu exist nici o matrice Ye M, (IR) pentru care A*Y —YA" = 1, 88. M i la X’ tM } Sse rezolveccvatia matieaté X*=[ 1 1, 0 1)" 89, Seconsideri matrcea A={ / Je M, (Z)-Si se arate ch: a Gat a) Pentruorice nEN, A" +( ates ) cud, EZ Si ay, = Oy +a, b) Pentru orice m4EN este adeviratd egalitatea dy, = yay “Upyy 14, My 20 90. Se considera GTidacins a a ecuatiei x?-4x 41 ok 1 @ @?*|.Sisecatculeze A, A*. la o si matrices 91. Si se calculeze A",ne N* pentru ficcare ire matricele urmiitoare : 116 1s eg a A=|0 1 of; wAslo rif a As|o 1 tf: oor oo1 001 112 1 28 eae ad A=|o 1 3); oA=|0 1 2]; AAslo ta 000, oo ool a 92, a) Si se arate (sal se retind ) cf dock ae ie M,(R), atunci © A*~(a+d)-A+(ad~be)-1, =O,; ) Si se arte o8 daca Ae M, (R) 3 xistt_ ke N,k23 pentru care A =O... atunci 93. Acum, 0 ecuatie matriceala simpla ( mai respirati !) me ieee, 2 8 7 94. Dati voi acum ete un exemplu de ecuate matricealé care ae o unicd solute, respectiv care are o infnitae de soluti 98. $ise determine toate matricele_X € M,(R) pentru care axa. ade a=(! ‘) 101 96. Si se determine constantelereale p si q pentru care matricea A=|0 1 0 satisfuce to. relagia AS L@ 7. Dac via=( ; . Sse determine numa ala, atl isi ot si fie adeviratd egalitatca A+ A? +..4A* aA, ne Nyn22, 21 98, Se consideri multimea M a matricelor cu 4 linii si 5 coloane in care clementele sunt umerele 1 si - 1 astfel inedt produsul numerelor de pe fiecare linie gi din fiecare coloand este egal cu~ 1. Siise determine numarul elementelor muljimii considerate. 99. Se considers matricele A,B,CE M,(R)care satisfac egalitiile: A+B= AB, B+C=BC,C+A=CA, Sa se determine numirul real p pentru care este adevirath egalitatea A+ B+ C= p- ABC. 100. Se considera multimea E=M,,(C) si se defineste functia f E> E prin SU = xt y 3x+2y). a) S8 se arate ca: f(OrA) = arf(A), Vere C, A Es b) SA se studieze daca functia considerata este bijectiva ; ©) Sse arate ch: (A+ B)= f(A)+ f(B)VA,Be Bs 4) S8 se arate c& existd o matrice Ue M,(Z) pentru care sum=u()) “Je ats) 1 101. Se consider muljimea Ha matricelor de forma xo-(f 8) Sisearate cd 1,€ H; b) Si se arate cd : X(a): X(b)= X(atb) , VX(a),X(b)E Hi ©) St se arate ch | V X(a)e HAX()E H astiel inca X(a)-X(e) = bys d) Sa se calculeze (X(3))" ,ne NV. 102. Se consi a) Sa se arate cd 1,€ Hy b) Sdse arate c& : X(a)-X(b)= X(atb+ab) , VX(a),X()E Hi; ©) Si se calculeze (X()' .ne N's 4) Sa se calculeze (X(1))" .neN" ; so. )steamest dct R nem sede, sand nvdeadt-se unde ) Se considera multimea G= {a Ixe a{i}} x 0 Iex 0 0 0 JeM,(R).Si se arate c& I-x 0 x 2 DACA EG, VAA CG; Existé U © G asttel incat U-A, = A, , VA,e G: fil) Pentru orice A,€ G. exists A © G astel neat A,-A = f= ) + jae Si se arate c& Seateeay 8) M(a)-M (6) =M(b)-M(a)e G , YM (a),M(b)e G; b) Bxista V © G astel incat V-M (a) = M (a) , VM (a)e G; ©) Pentru orice M(a)€G. exists M(h)€ G astclineitM (a)-M (h) =Vs 4) Sse arate ch M"(a)=M(a") , ¥ M(a)eG,ne N's ©) Siise determine ae R™ pentru care M™ (a) =, 108. in (RR) se considers matricele a-(} # 2 Neaft = 2 af" "(2 Pl 2 8) Sise arate c& exista a,be R astfel neat A=aB+bC; ') Si se determine «,,b,€ R astfel incat ; A" =a,B+B,C , Wne N’. 104. Se consider multimea Ga matricelor de forma M (a) 106. in 44,(R) se considera matricele a={4 ~® ro ecmitenmatee [4 *)ise{! 8) pe submultimea G={X (a)/ae R,X(a)=1, +aA}. 8) Sk se caleuleze A’; b) Sse arateci 1, €G; ©) Sise arate ci: X(a)-X(b) = X(a+b-+ab) , VX(a).X(b)E G: @ Si se arate cf: X (I+ X (2)-...X (2007) = X(2008!-1), 107, In mulfimea M,(R) se considerd submmultimea G = { thes (0,20) be x a) Sasearae ci 1,€G; b) Si searate ca dact A,BEG atunci A-Be G; ©) SA se arate c& dact AE G atunci exista BE G astfel neat AB= BA 4) Si sedea un exemplu de dowd matrice A,B G pentru care AB # Bi ©) Sie arate ci pemtu orice AE G_siorice n€ IN" existio matrice X € G astfel ineit X" EG, 23 108. Se consider’ multimea Mf a matricelor de forma A(x) = fC 9M, f(2) if 1 109. in Af,(R) se considera matricele ae( }a-( xe C si functia fon eco nok Az). a) Sase arate ci: A(x)-A(y)EM , WV A(x), AGE M b) Sa se arate c&texisti A(e)e M astfel incat A(e)- A(x) = A(x) , V AGx)E My ©) Sse determine. 1 C peniru care A@)-A(l) = AC); d) Sa se arate ca f(zw)= f(z) fw) , Vz.we C: €) Siise arate ch functia f este inject f)SAsearatecd f(z’)=(f(z)) ze C. 0 pce 2 2) 0 G={X(@/ae B,X(a)=1, tad} a) Sse arate ch 1, € Gs - bb) Sd se arate c& exist me Zastiel neat A? = mA; ©) Sise arate ci exist pe Z astfel incit X(a):X(p)= X(p)-X(a)= X(a) , Wae Rs 4) Sa se arate ct + X(a)-X(@)= X (a+b +3ab) , WX(@),X(D)E Gs ©) Sse determine numarul real ¢ pentru care 51) xB KEM =x 3 110, Se considera multimea G a matricelor cu 3 init si 3 coloane si care au toate clementcle din multimea {-1,0,1}, precum si multimen Ha malricelor din G care au proprietatca ca suma elementelor de pe fiecare Tinie $i fiecare coloand este 0, Se notear rit E=|1 1 1eG. rit a) Sase calculeze ; b) Siise caleuleze E™"; ©) Siise giseasci'o matrice BE H,B #0); 4) Si se determine numirul elementelor multimit Gs ©) Sisearateci: H-A=A-E=0, , VAE H; 1) Sase arate ca: (E+ AY" = 6" 4A”, VAG H. 24 1.3. Teste recapitulative ‘TEST ne. 1 (nivel mediu de dificultate)~ Varianta 1 213) 123 i dG 5 i} b) Sisecaleuleze a; ©) Sdserezolve ecuatia fx=c. a) Sasecalculeze Bay 2. Sse determine numerele ‘ij pentru cate permutarea 1234567 6284753 ste impara, 2 1 2 }B=| .],C=(2 3 4),D=| 7]. sise studieze dja(iie@ 3 9.0 (2). sis ‘care dintre urmétoarele operatii sunt posible $i, acolo unde e cazul, si se efectueze calculce: At sCHD:D-C;D4B; A+l, ; A-1,;A+0, :A+0,,, ers Sere s}e-( 3) 8) SA se rezolve ecuafiile : AX = B , BX = D; b) Sass calculeze A?, A; ©) Sisearae ci Vine N’, 3a, € N asifel neat A" =a, +A; 3. Se considera matricele a(} ; 4 teem to! ) SA sedetermine b, pentru care A4- A? +..." =b,-A, Vine N° a0 5. Se noteazi cu G multimea matricelor de forma | 0 0 0 |, cu abe R, a 48° 40, ib Oa PHL. Sase arate ch: a) VA, Be G=> A-BeG; b) AU € G astfel inet A-U =A, WAEG. 25 ‘TEST nr. 1 (nivel mediu de dificultate) ~ Varianta 2 boo idera permutarile @ = as 1. Seconsidertpermuaite a=(1 > 7), a) Sasecalculeze Bay b) Sase catcuteze A%; ©) Siserezolve ccuatia xf) = a. 2 shiedetmine nee firm cents 0 =[ ‘este park. 2 sammie A) 2}0-(!)ca(2 2 4,0-(2} san care dintre urmitoareté operatii sunt posibile si, acolo unde e caaul, sh se efectueze caleulele: A-B, A-C;A:D; B-A; A-O,, ;A-O, ;A-0; B-1, ;2B ;A° ;A° ;B° ;B? TA 2) ea 2 - -(? ')p= Jes te JC 4) Si se ezolve ecuajile : AX =C , BX b) Sa se calculeze A”, A"; ©) Si searate ci Vine N*, 3a, ¢ N astfel neat AT =a, +A; 4) Sa se determine 6, pentrucare A+A?+...+A"=),-A, Vne N. L Si se arate ci: a) VA,BEG= A-BEG; b) BU eG astfel inet A-U =A, VAEG: ©) VAEG ,3T eG astfel inci A-T =U. (eu U determinata anterior ). 26 1234 5 67 oa 8 7 9.5, ‘TEST nr. 2 (nivel pusin sporit de dificultate) — Varianta 1 Ifa S, se considers permat (fa eia es 1234 shaders JG 32] 4) Determinafi cel maj mic numar natural we N pentru care a” =e ; b) Rezolvati ecuatia a®-x =f ; ©) Descompuneti permutarea @ in produs de transpoziti; 4) Precizati care dintre permnutaile date este para, 2. Permutarea Je S, se descompune in produs de transpozifiastfel : = (14)(23(45)(35) a) Determinati (2)+0(3) ; ') Determinasi 91) +4(2)+ (3) + 0(4)+0(5) 3. Demonstrati ci functia f 2, —> S,, f(x) = 2° nu este injectivi. ' 4 sunset A!) Ling 2 5 Se comidert matcele Ua(! “Vy mi wvaea muiese uv -(' I) (Ft) matin G={cw= U tire x}. Si se arate c& 2 a) VABEGSA-BEG; b) BLE G astfel ineat A-L= A, VAEG; © VAEG , 37 €G astfel incdt_ A-T = L, (cu L determinata anterior ). 27 ‘TEST nr. 2 (nivel putin sporit de dificultate) - Varianta 2 Conan DETERMINANT 1. fn S, se considera permutarile NTI (: 23 }s-(! 23 } -(! 23 ‘) 2d. Definite, proprietap. 3142)" "l4 1 2 3f* "lo 341 1,_ Si se caleuleze urmatoriideterminangi de ordinul 2: 2 Is by Rezolvati ccuatia "x= x ; ; ©) Descompuneti permutarea in produs de tanspoziti; a E 4) Precizati care dintre permutaile date este impara o ° F 4 ge piveraits & mune aft 22 43 czolvatin S, ecuata =| 5 3. b 3. Se-considerd matricea A=| “ ). unde abe R,OSa* +b? <1. ole ft 4 ba Is bs 4, SK se arate c& matricea AT este deforma (3 Hk YneN" iar sirurile lL bay ot oft ol 4 (4) sas9 (0, ) py Stn convergente Me vA [i af 1 nx 0 7 8 4.Se noteazi cu G muljimea matricelor A(x)=|0 1 0, eu x€ (0,2) 4. Sise determine numerele complexe x,y seu zin ficcare dintre cazurile urmatoare : 00 x ky 2 : 7 a yp oft 24 Si se arate ci: 2 3 yell h 8) VA,BeG=> A-BeG; ax-1 x ly =I ke -q b) BEG astte : ee ol; pa ® Jez © VAEG AT EG ast “T=. (cu determinati anterior) y Woz 5 0 5. a) Sa se dea un exomplu de matrice AG M, (IR) cu proprictatea e& «-(§ a Set pha anacat acu nung de ordinal 2 | | sin= sine ‘b) Sa se arate c& exist o infinitate de matrice X € M, (IR) cu proprietatea cit »| » llog,8 log, 8 ° Ici cl e(> ° | os% cos] llog, 9 Jog, 27} Ic =lo sf aaa | lin= cos at 4 3. a log, 2 i 5 l2-i 2+i] | lin cos! loges5 tog, 2 si 344 | sre 28 | { 7 M1. Si se calculeze urmatorii determinant de ordinul 3 S.Dact Ae M,(R) si det A =3, si se caleuleze det(2.A). , 2 3 Lt er 6. Pentru fiecare dintre matricele urmitoare, rezolvati in R. ecuatia indicat: aB 1.4; wi 3 al; oe al x a) i va-(! 1, cmd a= SIR wae ), seminar n= VT paae jo 22 h 3 2 3x xt] 3 3-14 I -1 4j 3000 1 . op2 2 4 ; a Wo Is oo 1 3; ott oc= seuntia det C= (det Cs = » ecuajia det D=16; i yc fs |: ia det C=(detC)"; d) D & 3) ecuatia det at heed pga aoe gees ; 12. Si se caleuleze $1 acegti determinanti de ordinul 3 oe(s 22 eso 20 oF-(S 2): son ar 3. toa an ie 7. Sisc dea, in ficcarc caz, un exemplu de matrice A€ M,,(IR) care satisface proprictatea a2 0 1; bil 1 4; oft a a: data O34 jou 13 3 a) det A=3; b) 2+det A=0; 12] fa ase ©) 2=det A~(det A)? a) Le det <2; aba oh «tem aes deta 1 eo C ©) log, 4 7 Y |eyceR. It z =o z Ik xty4e aytyetex ayg| +a? ab acd 14b be bd cb Ite? ed da db de +d" 28, Sa se calculeze determinantal 29. Sa se calculeze determinantul matricei A= .a,b,c,de R. i+x a b x ita b x a Ith ¢ x ac ‘Ite| 30, Sai se arate ct sltatbtetx ,Wa,b,cxe R, 31. Dact Ae M,(C) si det A= + det(A)=81, siisccalculeze det(SA). 32, Daci Ae M,(C) gi detA=5 , det(2A)=20, sie caleuleze det(3.). u 33. Si se rezolve ecuatiile k-I 0 0 li-a-b x x a}3 x2 0 wb] a i-b-x a |=0, abeR: 4 43 b b Ina~a| 1-4 ko 1 3 -11 oP %* 2 4 x loo x 5 lx lo 0 0 xsl 1" m1 | 7 2 2 4 2 3] 13 2 x 1 a 4] 1x 32 lo 2 | 2-31 x 2 se Seomtet ms Aa 2 Je 'M,(R).Sa se determine matiele Xe M,(R) care satisfac proprietatile : det X si de(A+X)=0. 35. Si se calculeze determinantul urmator, seriind rezltatul sub forma de produs ee 1 Fy pr ay x + ee OTe 36. Sisecalculeze determinanul | -2x 15x 3 | xe, 4 +x 5 37. Sa se calculeze determinantul matricei A=(a,)eM,(R) definite prin ay = maxi}, cg 38, Se considera numerele a, b, in progresie geometticd, in aceastl ordine Stind ca b-a=1,c—a=3, si se calculeze determinantul oa 1 1 Ita? 1 1 Hot ie 1 Hod 1 Lee 35 e.Stiind cl ratia 39. Sc consideri numercle a, b, ¢ in progresie geometric’, in aceasta ord progresiei ester, si se calculeze determinantul Peano seer I I+a* 1 1 I 1 1+b? 1 II 1 1 40, Se considerd matricea A=(q JEM, (L) definita asfet: a, =max|li+ j-2Ji+-j—3), Ite? ei Sase caleuleze det("A-A), unde ‘A este tanspusa matricei A. asa 41, Si se calculeze determinantul matricei A= Xy% | -unde.r,.2%,.4,€R sunt ridicinile ecuatiei x° + pxtg =0. 42. Si se calculeze determinantii loa5 35, 103 3 2 32 3 a)f127 27}; b) 204 4 4); 93 123 7s 24 24 3 305 5 Is as | 1 2 102] 12 13 21 23. sl )|2 3 103); ofi2 13. 14]; [22 24 47). 1 1 101) 23. 25. 27) 23 26 50) 43, Duct Ae M, (IR), sit se arate of: det(A* +1,)20. 44, Stiind ca radicinile 4,24. ale couatici P +27 +ar+b=0.abER, sunt reale, si Pana) ay] =0.58 se devern se arate ed acesten sunt egale daca yi muni daca |x, 4, I yh eax a $ib $i sf se rezolve ecustia. 45. Sa se arate cA daca a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi gi jb-a c-a bem ee erste eects i tiunghiul este echilateral sau dreptunghic. lb-a c-a a+2b 2-5) la~c be Qate a 36 aana@ “la a 46, Sise caleuleze determinantul A=|a a -1 .. a|,aeR a@aaa-— 47. Se considerd numerele reale a,b, c,d, polinomul P=a+bX +X? +dX? i abed fae dabe 1 “i matricele A= B= unde cdab a te = |e beda 1 it a) Sisecalculeze P(-1)- P(); b) Sise arate ch: P(-i): Pie Ry ©) Sse determine matricea A. 4) Siise arate e&: det(AB) = P(I)-P(-1)-P(i)- Pi) -det ©) Stise caleuleze determinantul matricei A, 48. Daci Ae M;(C) are proprietatea ci A’=O,, si se arate ca A=0, gi det(A+1,)=0. Si se dea un exemplu de matrice A¥O, care satisface proprediile anterioate 49. Se consideri o matrice Ae M,(R,") cu proprictatea ci elementele de pe diagonala Drincipala sunt egale, iar produsul elementelor de pe fiecare linie gi fiecare coloana este egal cu 1. Sdse arate c&: det A> 0. 50. Sa se verifice egalitatile labret eae »| % bea Oe ge ee ele we peceariied @ +t a+2 | sees ro 1 1 of hx -t 1 serezolveccuatia:|1 0 x-1 0 1]=0, br aed ot 1 oa 3” 52. Se considera multimea G={Ae M,(R)/‘A~ a) Sise arate c& pen orice AE G aver det AE {-, by Siise arate ci pent orice A, BE G ave ABE G. Se considers mulfimile H ={Ae M,(R)/‘A=A},G={Ae M,(R)/‘A a) Sase are ci H.G 42 b) Siise arate of pentru orice A,Be H avemA+Be Hy ©) Sisearate ch pentru orice AE G exist Be G asiel neat A+B = O55 4) Sse studieze dack exist ACG ,A¥ 1, ,ou dot A=k; ©) Sasearate cd dacd AE H si A?=0,, atunci A =O, 54, Si se arate e& dacii matricea Xe M,(Z) permuth prin imme cu orice matice Ac M,(Z), atunci det X este pitrat perfect. 55, Si se determine numerele reale a, b, ¢ astfelincit ecuatia | © iba toate ridacinile reale, 56. Si se urate ci dacd p este un numir prim sia, b, c,d sunt intregi, nu toate mule, abc d pd a b | atunei 40. pe pd a Bh pb pe pd a 57. Fie a,b, ¢ trei numere reale pozitive si ditincte doua cite doui.Se formeaza toate ‘matricele pitratice de ordinul 3 astfel inet ficeare linic gi fiecare coloans si congind ecle wei rnumere.Sa se determine valoarea maxima a determinantilor acestor matrice. 58. Se consider’ matricele A,BeM,(C) astfel incit A+B=1, si A?=A’.SA se demonstreze e&: det(I, + AB) #0. 38 sit se arate ci pentru orice numere reale x, y, yori it | o 2 ¥ afi 20 x zy x Oo ft y Oo 60. Se considera multimea G_formaté din toate matricele de ordinul 2 eu proprctaten ct clementele fiecrei matrice din muljimea G formencA multimea {1,2,3,4}. = ese adevarati egalitatea 4) Sise dea doui exemple de elemente ale mulfimii G ; ) Sa se dea un exemplu de matrice A€ G pentru care det A<0; ©) Sase arate cd daci BEG, atunci det B #0; 8) Sise arate ch dact X eG , atunei -10< det X <10; ©) Sse calculeze numarul elementetor multimii G. 5-(! Jen? Yo, -(? % 1 o1 09, 0 oJ a) Sise arate c& det A= det B ; b) SAise arate c& existd o singuri matrice X € M,(R) pentru care X-A=C; ©) Si se arate ci exista cel putin dowd matrice diferite ¥.Z€M,(R) pentru care CY=CZ=Q; 4) Sa se arate cd exist oinfinitate de perechi (m,n) de numere naturale nenule pentru care A" =B*, ¢) S& se arate cA exist x,y,z R astfel incdt x-A + ye Btz 64. TA (8) comaldcd cece a(t = O, dacd si numai dack 62. Pentu 0 matrice a-[ P eft: ie a) Siise calculeze d(B); b) Sa se determine re R pentru care B+ B ©) Sasecalculeze 5? ; “e M,(R) se notearh ou dA) determinant stu gi cu , ) mai $2 recproct Se comsidert maricele B=(7 3) yi g=(1 © 02 O41 +E: 2 3.24! a ©) Siscarate ca: d(E-+d(E)- EB" 1) Sisedetermine numercte integi s pentru care d(B-+ 5+ B")=4. 4d) Sisearate ca BY -( ween 39 3 2, oO. Ae M,(R) sedefinestefunctia f,s©>C, f(z) = del(A~2-1,) a) Si se calculeze det HT ; b) SH se arate el pentru orice mutrice AE M(R) este adeviratt egalitatca (Ati T\ARi-1,) = A? +1, . unde? =-1 ©) Si se orate ch ecuatia f,,(2)=0 nu are ridicini rationale 4) Sa se arate c& existd doud matrice diferite A, Be M,(R) pentru care /4(1)= fy(0): ©) Sase-caleuleze fy (0; 1 Sise arate cf: det(H? +1,)= fy (fyi) + 2) Sa se arate ci pentru orice matrice X € M,(R)pentru care det X = inegalitatea det(X? + ,)24, 1a 10) 63. Se consider’ in M ,(R) matricele H = i: ‘si pentru orice matrice «este adevaratt 64, In My(R) se consider matricele A= coe con 8) SA se’arate ch: det A # det B b) Sa se arate ci: Av B-B-A=0,; ‘©) Si se arate ci exist in M ,(R) doud matrice C si D pentru care C- D- D-C #0,; 4) Si se arate ca: A? #0, si A? =O, ; ©) SH se arte ci dach Xe M,(R) sitisface cgalitea A-X =X +A, atunci exist abe @b,ce R astfelineat X=]0 a b|; 004 £ Sii se arate ci pentru orice n€ N* este adevirata egalitatea B" = 10 6.x, (RR)se consider matricea a(t ‘l ecu i ailfiiba G={XeM,(R)/A-X = X- A}. a) Sd secaleuleze A™; 40 b) Si se arate ci det(A") #0, Wne N*; ©) Sse arate c& duc X € G atunci exist a,b R astel feat X -( 0 a : a) Sasearuecadaca X=(“ ") abe R atunci X" = © lyme N's , ba nha" a" e) Si se arate cli daca X" = A, nN", atunci X € Gy f) Sse determine X € M,(R) pent care existi me N astfel nett X" (66, Se considera multimea G formaté din toate matricele cu 3. linii si 3 coloane gi care au toate elementele din multimea ={-2,-10,2}, precum si multimea be H=ya@y=|1 x 1|/xem Pix 4) S& se calculeze determinantul matricei A(2)¢ H ; b) Si sedetermine B",ne N", dack B= A(I)e H ; ©) Siise arate cd exist A(x), A(y)€ Hx # y astfel meat A(x): A(y)€ Hs 4) Sa se determine numirul elementclor multi H ©) SA se arate c& pentru orice A(x) ZI, numirul det A(x) este par ; Si se arate cd duck A G si det A este un numat intreg impar, atunci cel pufin tei dintre elementele matricei A sunt numere fntregi impare. 8) Si se arate ci dack AGG si det A este un numar intreg impar, element al matricei A este numie par. atunci cel putin un 67. Se considers imultimea 7 a matricelor de ordinul 3 si care au toate elementele in rid multimea U ={0,1,2}, precum si multimea V=}A(x)=|0 x i |xeuber, (0 0 x 4) Si se caleuleze determinantul matricet A(I)E Vs b) Si se studieze daci existd x, y€ UV pentru care A(x): A(y)€ Vi ©) Sse calculeze B, B° unde B= A(l)e V; bon Math 2 4) Si se arate c& pentou B= A()EV avem: B'=|0 1 on |wnen; oo 1 a €) Si'se arate ch exist A, Be V astfel incat det(AB) =det(BA)e ) Sise arate ci duct CET si Care 8 elemente egale, atunei det C 4g) Si se arate c& existi DET cu det D#0 si pentru care D are 7 elemente egale. ed h FRR, f(x) = det(A-x +B). a) Si se caleuleze det b) Sise arate ct (0) = eh— fg; o 68. se sundea mse A={“ jan-(’ 1 Jes (R) sana as avepa(Ote BF osieamecs: acsoa[ ie At ja fl je od srecseame wel’ 4.{¢ 4 oe le hl |g al ©) SA se arate ch: (x)= det(A)-x° + mx det(B), Ve Rs 4) Dacd A,Be M,(R) si det(A—B)=det(A+B)=2, si se caleuleze det(A) + det(B); £) Dack A,BEM,(R) si dot(A-B)=detB=det(A+B)=2, si se arate cl det(Ak+B)=2, VkER. 69, Sc consideri multimea M formati din toate matricele de ordinul 3 care au toate celementele egale cu 1 sau~ 1 a) Sse arate ci daci AE M atunci Ae M; b) Si se determine numirul elementelor multimil date ; ©) Siise arate cA dach AE M , atunci det Ae un numar intreg divizibil eu 4; 4) Sa se arate caidact Ae M , atunci det Ae {-4,0.4]; €) Sise giseasca o matrice Ce M_ pentru care det C = 70. tn —-M,(C)se considera rmultimea wimrices A ( H={X /3ke N,k22,X* =0,} 8) Si se arate cd Ac H; ) Si se arate cl pentru orice matice B= fe 7 e 1M, (C) este adevacata egaiaten © B’-(a+d)B + (ad -be)I, = 0,5 ©) Si se arate c& det(XV) = (det X det ¥), VX,¥ € M,(C); 42 @) Si se arate chdac X€ A’, atunci X* =, ©) Siise arate cf ecuatia Z" = A nu are solu 1) Sa se arate cd fi in M,(C) pentru ne N,n2 2, ia fM,(C)>M,(C) ,f(X)=X™™ nu este surjectiva ; ) Si se arate ci daci X € HT, atunci det(d, +X +X? +...+ X™ 001 71. Se considera matricea A=| 0 2 0 $i multimea Cy ={X eM, (C)/XA= ax}, , 300 4) Sa se caleuleze determinantul matricei A ; 00a b) Sasedetermine ab,ce C astiel meat A: 0b 0} =1,; 00 ©) Siise arate of dae UV C,, atunci U-Ve Cy; a0c ©) Sise arate ci dact X€ C,, atunci existt a,b,ce C astietincat X=] 0 b 0; 3c 0 a ©) Sise arate cf dacd YE C, si ¥? =O, , atunci 1) SA se arate c& dactt Z€ C, si Z™" =O, , atunci inv2 1 Ll! v2-2 2)" t a | mulimea 0 ={X € a, (R)/X? = xX}. | a) Sise calculeze determinantul matricei 1; | b)Stsearateck TEU,LeU; 72. Se considera matricele 7 =| =| vi % fe ( ele a 7 i 0 @ 00) ©) Si se arate eX pentru orice abe R, A= B= : o fal, fee ¢) Sdse arate ca dacd Ce U , atunci C* = C,Yne N*; a b ©) Siise arate c& dacd o-( {Jee sei ete (09} 1 Si se sctie matricea M ca 0 suma finitd de matrice din U ; £8) SA se arate ci matricen K nu se poate scrie ca o sum finith de matrice din U. 43 see 2.2, Aplicatii in geometrie 73. Sa se scrie ecuatia dreptei AB in fiecare dintre cazurile urmatoare: a) A(2,4), B,D: b) AQ,-D,BG.D: ©) AG.4),BO.2)s 6) AC1,2),B2,5); ©) A(L,3),BG,6); 1) AG,2),B65,4). 74. Si se determine @,b€ IR. asifel inet x-+ay-+b =0 sk reprezinte couatiadreptei CD in fiecare diotre urmatoarele cazuri 2) C(l,3),DQ,6); ¥) C(0,3), DU,2): d) C(2,0), D(O, 2); e) C(-2,0), D(O,-1); ©) CUL,6), D(-2,-6); 1) CQ2,-8), D5). 75. Determinati ae R astfel neat punctele A, B,C, in fiecare dintre cazurile urmatoare, fie distinete si coliniare = a) AU, 2), B(2,3),C(4,a); ©) A(a,)),B2,a—1), CUD ©) AQ2,a),BG,1),Cla~1,-3), b) AQ,a), B(a,1),C(0,3); 4) A(@,2), BU, L+a),CG,4a); 1 A(a+), BO, 2),Cla,4), 76. Calculati distanta de 1a punctul A(I,1) Ia fiecare dintre dreptele ale cdror ecuatit urmeazit a) 3x—4y42 by 3x-12y+10 oety-3: 4) Ax43y-2=0; ©) 224 y-1=0; 1) 3x43y-4=0. 71. In sistemul de coordonate xOy se considers punetele A, (n,n +2),vn€ N si © 00).Notim cu M multimea {O, Ay. Apoor Ag} 4) Serieti ecuatia dreptei AyA,; b) Aratali ci punctele A, sunt situate pe dreapta A,A,, Vine Ns tiului AAs 4) Calculatilungimea segmentului (0A,),né Ns ©) Care este numarul dreptelor care tree prin cel pul 4) Cite tiunghiuri au toate vasfurile in muljimea M ? ©) Caleulay aria ova puncte din M2; 78. in reperul xOy se considera punctele A,(0,),B,(1,n),C, (2,),D,@,n),€ {1,2,3.4). Se noteazii cu M mulfimea {A,, A,,A,,A,,B,,B,,B,, By}. 2) Scrieti ccuatia dreptci ALA; ) Calculagilungimea segmentului (8,4,); 44 ©) Calculati lungimea celui mai mare segment (PQ) cand punctele P gi Q variaza in imterioral sau pe feontierapatrulaterutui A,A,B,B, 4) Ardtati c& daet avem 10 puncte in int AA,D,D,,atunc existi doua egal cu V2; ©) Care este numirul dreptelor care tree prin cel pufin dou puncte din M ?; 1 Cite triunghiuri au toate varfurile in multimea M 1 jorul sau pe fromtiera patrulaterului ire aceste puncte care aus distanta dint ele mai mica sau 79. Determinati me Z pentru care distanta de la punctul A (1,1) la dreapla de ecuatie (m+ Dx Imy +3m—8=0 este egal cu | 80. Determinati aria tiunghiului ABC in fiecare dintre urmatoarele cazuri a) AU,D,BG,3),C(2,4); b) A@,0), B(4,0), CO, 2); ©) A(-2,0), B(6,0),C(2,2); 9) A(2,2),BE,4),C(2,4); ©) AUD.BG,3),C(0,4); 9) ACO), 81,0), C(0, v3), 81, Determinati aria triunghiului MNP in fiecare dintre urmatoarcle cazuri a) M(1,2),.(3,2), PO,4); b) M(-1,2),N(.4), P2,0); ©) MQ.1),N(S,-2), PO,0); dD) MQD,NQ,3), PULS); ©) M(L1),N(2,3),P(0,6); 5 M©,0),N(4,4), PQ,6). 82. Calculati aria patrulaterului ABCD in fiecare din eazurile de mai jos 4) A(2,0), B(4,0),C(0,4), (6.4); b) A@,0), BG,0),C(3,3), D(0,3); ©) A(L.1), BQ,0),C(1,3),D(4,0); 4) A(-1,1),B(0,3),C(4,D), DO, 2); ©) ALD, B(,3),CQ,3),D@,); 1) A(-2,0),B(0,2),C(,0), 4,2). 83. Determinafi me Z pentru care riunghiul avind varfurile A(I,m), (0m, 1),C(0,1) are aria egala cu 3, 84. Determinati a,b€ Za #1 pentru care triunghiul avand varfurile (1,4), B(2,a),C(b,1) are aria egala cu 3. Este nevoie de conditia a #1? 85. Fle AG,0),B(0,4), Gast un punet M pe dreapta y++r=0 astfel inca A ay) 86. Fle AQ. 1), B(5,1). Gast ecuatia locului geometric al punctelor M pentru care Agar; =8 87. Fie A(,0), 8(3,1),C(2,5).Determinayi punctele M pears care Masur = Ancsey = Acar 45 88. Fic A(2,0),B(4,0),C(3,3). Determinati punetele M din interiorul triunghiului ABC pentru care A.scuy) = Aca 89. Se considera in reperul xOy punctele A(~1,3), B(0,4),C(0,2), DGD. 8) Gilet dlatana dela pel D a drespta AB 5 Determinai coordonatele simetricului tui A fal de B 5 ©) Determinacoordonatle cent de gett inghilal ABD: iculati aria triunghiului ABC ; : : 2) Gl coononatleotacentlivnghih ABCexplici eal gs 2.3. Rangul unei matrice 90. Si se determine rangul fiectireia dintre urmatoarele matrice = a 2 {ft oc= ): 123 11-4 i127 d)D=/2 4 1); e)E=|2 1 3h; f)D=|2 4 6 36 4 3-21 56 9. ‘91. Si se determine rangul fiecireia dintre urmatoarele matrice 2 -f 125 b) B=|4 -2); oc=|2 1 44; i: 3.0 3, 112 12-10 Hp d)D=|2 2 4); co) E=|2 4 -2 0}; fa 030 36 -3 6 sc determine rangu ficcircia dintre uimitoarele matrice : eee - 13 ho Ae 2°23 26 oc=|2 3 2| DARIO 2 4 5} B=) of 45 4 222 =e “1-1-1 46 93. St se determine, in funcie de valoile parametrilor reali a yi b. rang feeaveia dntre ‘urmitoarele matrice 24 b-1 2 i ft 2 9 a) A= by B= oc ; i ( ‘} 7 ( val oe ( a i hi 2 - tet ©) E=/2 a 3h nr=|3 a 3-12 4 oe 1 1 2 94. Si se determine, in lunetie de valorile arametrului real om rangul fiecdteia dintre Uurmitoarele matsice 4 mi. 2m Seed} oe? 3} 11m m 1 m 21 Lm 1}; eo E=/1 m |; OF tom mit 2 m+i loom -2 9S. Sa se determine a,be R astfel cit fiecare dine matrceleurmatore 8 alba rangul 2 v(t a) 13a 136 4428) wee )C=|2 b 6|; Lo. “11 4 ab ath QD=/1 a ~4]; OF=| a? BF 2a? +267 |, 11 6 Ita 1+b 3+a+b 96. Si se dea cite un exemplu de matrice A, B care satisfac, in fecate caz, condiile indicate 4) A,Be M,(R),A+ B,rangA = rangB; b) A,BeM,(R),A# B,ranga rangB; © ABe M,(R),A+ B,det A # det B,rangA = rangB; ©) A.Be M,(R),A# B,det A < det B,ranga > rangB; 9 A.Be M,(R),A# Bydet A=1+ det B,rangA=1+rangb, 47 Split 97. Sii se determine valorile parametrilor reali, pentru care matricea pi2za A=|1 @ 2 3) arerangul2. 1 2@ 24 valorile parametrului real @ pentru care matricea 1 4 0/2 pa a Aa|t yy | meranenl2 4204@ 99, Si se determine valorile parametrilor reali a,b pentru care matriccle 1-2 2 1224 A=|3 1 @|,B=|3 1 a 4) avambelerangul 2. 3 al 1 3-11 b 100. Sa se determine valorile parametrilorteali a, pentru care matricea 1ou.s a1 2 =1} are rangul minim a2-11 101. Si se afle valorile posibile ale rangului matricet oo. 0 4g, 00 0 ay Sepa le M,,(C). 0-0), 401 es -iy om cestaa| A 402, Sse determine me IR ast i =|o 1 1|.a=|m 0 00 m mo iba acelagi rang, mitt Lm 103, Si se sudieze rangul matrieei A=] | (7, | i fnetie de valorle 111m parametrului realm. 48 O 1 a py lq 2 oO 106. Si se studieze rangul matricei D=|2 1 4 1 ‘in functie de valorile numarului “ -1 2 2 7 ef Pau ooL m Om 4) Siise determine m astfel incat cele doud matrice s& aiba acelasi rang; b) Sa se rezolve ecuatia matriceala. B+X +A © Pen ke NT sise calculeze A* si si se arate ci BY #0,,Wme R. 49 2.4, Matrice inversabile. ‘10. Sa se precizeze care dinire urmatoarele matrice sunt inversabile 23 23 a As 5 by B=|2 2]; oc 10 4 6 V2, 2 3 aaa 2! D=/3 -1 2|; oe=|2 2 4) oF=|2 3 1 fg 31-2 a 3M LIL. Si se precizeze care dintre urmitoarele matrice este inversabila determine inversa dace cazul, si se 34 Mt 25 »a-(? 4), wa=(! |), pa(2 ) Axle ‘} ) ( i} Qc fi ) a3 23 34 d) D= 5 eo E= ; f) F=| . , G 4) , ( J (i 3 112. Sa se determine me R pentru care fiecare dintre matricele urmétoare este inversabili fiecare caz, si se determine inversa respectivei matrice pentru valoarea indi o4-(! 2) mera poin=t (2) nem 2m 7 mil 2 m23 ©) E=|2 m 3], inversapentum=0; f) F=|-1 m 0 . inversa pentru m=0. 113. Si se precizeze care dintre urmitoarele matrice este inversabilé si, daci e cazul, s8 se determine inversa : at-ae es 1 2]; aA=l1 1 2]; oot eal bv) B=|0 1 00 50 nae te m1 a wl oc=|1 2 of; ®D=|1-0 1; 200 [vet 1-10 213 1 Pai | ad 114. Si se procizeze care dintre urmatoarele matrice este inversabilé si, dacd c cuzul, 8 se determine inversa : 1 i 2) a) Az| 0 1 a oc=l1 2 1 oO k=|2 1 LIS. SA se rezolve ecuatiile matriceale : oft a}e-( ba orl: of off Je 3} ort i} 3} “6 }e-( 3}: 116. SA se rezolve ecuatiile matriceale : 110 241 b2n (154 /0 1 2/-x=11 2 of; bX ]0 1 1}=/0 0 2]; oot o10 oo li 21 st 10 2 a ai '3) 20 20 3 o}o 2 o|-y=!2 0 of ayo -1 3}=|4 1-1); 103 33 4, on 0 2 ~2, A ti 21 2) 2 3 200 efi i 2]-z=/3 1 3); HZ]1 0 1j=|1 3 -2 123 425, 200) l200 117, $8 se determine valorile parametrului real a pentru care matricea $4 fea 1 Fi = a _| este inversabila. 2 1 1 ‘ iar ili 1B, Daca A este 0 matrice pitraticd de ordinul 22, nesingulari, s& se arate cf det(A") = (det A)"", unde A” este reciproca ( sau adjuncta ) matticei A. 1 atl a-2 119. Se considera matricea A=] 3a a+ 2 |.Daca AT este reciproca ( sau 2a43 1-3 adjuncta) matricei A, si'se determine ae IR astfel incits& fie verificata egalitatea ee 8 120. Sise determine a€ R astfel incdt matricea A=| a x-1 1 | si fic inversabil 1 pentru orice xe I, 2! at Bl 121. Si se determine ae R astfel inet matricea A=|.x -1 x 1 2a pentru orice x€ IR gist se determine inversa in cazul in care a 92 | | | | | | | | | | | 0a 6 122. Se considerd matricea UE M,(R),U=|0 0c}, 000, a) Sisedetermine a,b,ce B pentru care U? =0,: 0 ac) (00a b) Si sedetermine a,b,ce R pentrucare U0 0 b|=|0 0 of; 000) ooo ©) Sise arate ct daca U*=0,, atunci 1,—U este inversabild i inversa el este 1,40. 123. Se considers matticea A= Sd se arate cA este inversabili, si se determine inversa sii se rezolve ecuatia AX = 124. In mulfimes M.,(R) se considera matricele A=! we aca 9 ) 0 of lo Ar sf 4) Sise arate cf exist ke Zastfel inca A +1 b) Sa se determine rangul matricei A ©) S& se determine A™”; 4) Sasearate ci B"=1,+(2"-1)-A , Vne Ny ©) Si se urate ci nu exists a,b,ce R asifel neat aA + bB + el, 1) Sase arate ch matrices X B; iG; " +.B este inversabils Vne N° 8 cane oy 2} sisubmuttimen 125, in multimea M, (IR) se considera mauicen A H =(aA+b1,/a,beQ). a) Sise arate cd O,€ H,l,¢ H; b) Si scurate ck A? A+ 1, =O,; ©) Si se caleuleze rangul matricei A ; @) SAsearate ch existi KEN’ me Z astfel inca A‘ =m- 1: 53 ©) Sisocalculese A™; ®) Sise dea un exemplu de matrce A,Be M pentru care det A=0 si 1) Sise arate ct dacd BEM, (Q) si AB=BA, atunci Be H; det B40; 01 ‘. : 126. Se noteazi.cu E, matricea patratick de ordinul 1 care are toate elementele egale cu | ©) Si se arate e& dact X €M , atunci 4 < det X < Seok 4) Si se determine numarul elementelor multimii M : = ©) Si se arate c& daca efectuam produsul tuturor matricelor din mulfimea M, in ‘orice ordine, se objine o matrice care are rangul 1; b) 1, ~E, este inversabila, inversa ei fiind Z, E,n22 1) SAse arate ca daca ne {-4,~3, 3.4}, atunci exis YeM cu det¥=n, 127, Sa se determina matricea X pentru care urmitoarea egalitate este adevaratt 1 1k al 1 2 5 idl : iS aeiea Rea coas 132, Se.considerd polinomul f = X?—4X +2e R[X], functia oo11 oo12 8:M(C)—9M,(C), g(X)=X?—4X +21, $i matricea 22 0001 ooo01 a(i aJean(o. 8) Si'se arate cl daci a si b sunt rédicinile lui f, atunci (a? +52)e N; b) Sase arate ci g(A)=0,; ©) Skse arate cd g(1,)= f(I)- Fy; 128, Daci Ae M, (RR) are proprietatea c& exist ke N" astfel incdt A’ = c& matricele 1,~A gi , + Asunt inversabile. 129. Siesnteciaises A=(ay) 5 vtndeay={) 54, eteimonsbiniss |) Sts atechmaina B= 1, ecient bo 0 i>y | ©) Shse arate ed exist o matrice Ce M,(C)asfel inet o> determine invert s cea 1) Sasearae ca dict XE C)esteo matrce pentru care g(X) =O, aunci D 130, Se consist rultimile {o abe a ’ G, ={Ae G/det(A) = kkE N}. a) Sse arate ci dact A,B G, atunci A-BE G; | 133. Se considert multimite G {(c Sawer # b) Sse arate c& det(A)-det(B) = det(AB) pentru orice A,BE G ; ~b a ) Si se arate ci A€ G este inversabila si AE G daca si numai dact Ae Gi; d) Sse arate ci dack G, #B , atunci G., 4D e) Sisearate ci G,#O,G,=2. matricea 7, ~X este inversabild MW = {Ac G/de.A#0,A'€ G} a) Si scarate ch dact A,BE G, atunci A+BEG si A-BEG: by Sse arate cd dacd Ae H atunci det A= 1; ©) Siisc arate cAdach AEH, atunci At @) SAse arate ci dacd A,B,C,De H si A-B-C-D= 1, aunci Patra matrice existé dou care sunt egale ; ©) Siise arate cf decd A,Be G si A-B=0,, atunci A~O,s0u B= 0, intre cele 131, Se considers mulfimea Af a matrielor de ordinul 2 care au toate clementele din mulfimea {0,1,2} jar elementul de pe tnia | si coloana 1 este nenul 5a 55 considera multimea Ma matricclor de ordinul 3 care au proprietatea c& a {1,2,3,4,5,6.7.8,9], a) S& se determine numarul elementelor malfimii M 13S 147 b) Sasearateci A=|2 5 Ble M sisi secalculeze det A; 369 ©) Sse giseascl omatrice Be M pentru care det B # 0;in acest ewz.si se arate ca Bem; 4) Si se arate cd daci Ce M . atunci rangC¢ {2,3}; ©) Sa se arate cA multimea M contine cel putin 9 matrice neinversabile. 138. Se consider matricea E ‘ oo de ordinul 3 care au toate elementele numere naturale, a) Sa searate cA dach A,Be M , atunci A+Be M si ABE M; » ©) Siise giseascd doud matrice C,De M astfel ineit rangC = 4) SA.se arate c& dact Xe M si Xe M , atunci suma elementelor de pe fiecare linie si sum elementelor de pe fiecare eoloana a matricei X sunt egale ed 1 a2 i 136. Se considera matricele A=|6 4 2|5i B= Ay 963 a) Sdse determine rangul matricei A ; 4 si mutjimea 1 formati din toate matticele 1 rang = 2; b) Suse determine matricea Z= A~X-¥ unde X =| 2), 3 ©) Sase arate c& exist’ me Zastfel incat A? = m- A; wersa ei find B* 4) Sise arate cd matricea B este inversal ¢) Sse arate cd pentru orice ne N’,n2 Zexisti a, € Nastfel ineat AY = 1) Sse giseascd trei maurice U,V ,We M,(C) de rang | astfl inctt B=U+V+ 8) Si searate eh oricare ar fi C,De M,(C)de rang 1, avem C+D 4B. 56 131. Seconsiermulines G { a) SAse ara ca I,,0,€ G; b) Sasearate cA dacd z,we € gi [z['+/uf? =0, atunci z= ©) Sse arate ch dact A,BEG, atunci_A-BeG: @) Sa se arate c& dack Ce G,C¥ 0, ,atunci C este inverssbili i C1€ G; ©) Siise giseusca o matrice X € G cu proprietatea XC 4 CX winde “i 0 ( ¢} f) Sse arate cd dacd A,Be G si A-B=O,,tunci A=0,sau B=0, 010 138. Se consider matricea A=|0 0 1 | gi funetia 00 0, FM, (C) M,(C), FO) = x, a) Sa se determine rangul matricei A ; b) Sse arate c& matricea 1, +A este inversabild sich invers saeste I, + A+ A*: ©) Sse arate ci dacd matricea f(X)este inversabiliatunci si X este inversabilé; 4) Si'se arate cf dact Ye M,(C) si ¥-A=A-Y atunci exist a,b,ce C astfel incdt abe y=|0 @ 4]; 004 | ab ©) Sisearate cddact Z=|0 a b|unde a.b.ce C si det(7) 004 f) Si se arate c& functia f nu este injectiva si 0 0 0 matrice Ae M, (R)este nilpotentd daca exist me IN" astfel incit A" =O, : Oo. 10 4) Sase arate c& matricele O, iJ sunt nilpotente, iar matticea K wu este nici inversabild, nici nilpotent ; i 31 b) Siise arate ci dacd BE M,(R)este nilpotenta, atn ©) Sise dea unexemplu, difert de cele de laa), de mattice nilpotemtd 4) Siise arate cf matricea 1, nu poate fi scrsi ca o sums finiti de matice nilpotent. 140. Se considera multini G={AeM,(R)/det(A)e {-1,1}},H ={Ae M, (R)/det(A) = 1} si matricele (Sel Spelt poe x a a) Siseartect X,ZEG , Ye; b) Sse arate ci dacd A,Be H, atunci ABE H: ©) Sase arate e& orice matrice din G este inversabild si inversa ei este in G ; 4) Sa se arate e& Z* = 1, si ch ecuatia matriceals U? =, are in H doar solutile sinks 6 ©) Saise arate ca ecuatia U? =, arein multimea G 0 inf 1) Sse arate ci nu exista o functie bijectiva f :G—> H cu proprictatea c& F(A-B)= f(A): f(B) , VA,Be G. tate de solu ; 58 2.5. Teste recapitulative ‘TEST nr. 3 (nivel medi de dificultate) ~ Varianta 1 1. Se.considera punctele A(L,1),B2.4),C,-2),DG,5), E(0,3). 4a) Sa se determine care dintre punctele C si D este situat pe dreapta AB ; b) Si se caleuleze aria tiunghiului ABE: le 2 2. Sse rezolve couatia:|2 x 2 2 12-1 3. Si se caleuleze rangul matricei A=|2 4-2 110 4. Sé'se dea un exemplu de doud matrice A,Be M,(R) pentru care det A O,det 8 +9 si det(A+ 3} 5 3 .aeR. 1 asl 8) Siise determine multimea valrilor lui a pentru care matrcea dat este inversabi b) Pentru a=3, siise determine inversa matricei A. ‘TEST nr, 3 (nivel mediu de dificultate) - Varianta 2 1, Se considera punctete A, (n,n+2),B,(n,2n+1),n€ N, 4) Siise serie ecuatia dreptei A,A,; bb). Si se arate ca punctele A,,A,,A, sunt coliniare ; ©) Siise arate ci existi ne N pentru care B,€ A,Ay; 4) Siise calculeze aria triunghiului A,A,B,. 2% Sse arate ea daca a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi pentru care la b d le @ A=, atunci triunghiul este echilateral noi] 3. Siise dea un exemplu de dou matrice A, Be M; (R) pentru care det A=0,det 8 =0 si det(A+B) #0; ! 59 4, Siise dea un exemplu de dou matice A,Be M, (IR) pentru cate rangA=2,rangB = 2 si rang(A+ B) #2. xd 5. Seconsidera matricea X=| 1 x -1|,veR. “lox 4) Siise rezolve ecuatia det X =0; bb) SA se determine multimea valorilor lui xe R pentru care matricea data este inversabila ©) Pentru |, se determine inverse matricei date. ‘TEST nv. 4 (nivel putin sporit de dificultate) - Varianta 1 1, Se considera punctele (1,1), (2,3),C@,m). 4) Ssedetermine me Zastfel incit punctele date si fie cliniare; b)_Sise determine me Z astfel neat punctele date sA fie virfurle unui triunghi de are 4 ue 122 2. Seconsideri matricele A=}2 3 1|,aeRsiB=|2 4 6 35 4 37 10, a) Siise determine a pentru care matricea dati are rangul 2 ; b) Pentru a=2, si se determine inversa matricei date ; ©) Pentru a=2, si se rezolve ecuatia A-X = B, 3. Si se arate cf daci a,b, att 2b+1 2+) ot 3a 3b ¢ reprezintd lungimile laturilor unui tiunghi pentru care ). atunei triunghiul este isoscel. 2 x 3 4. Si se determine valorile parametrului real m pentru cate matricea A=| mx ~ este inversabila pentru orice x€ IR. A+ 21,5 2A+21, atunci matricea A+ J,este inversabild,inversa ei 5. a) Sse arate cf exist cel pufin o matrice AEM, (Z)pentru care A? ) Sa se arate e& daca A fiind A*-3A+1,. gay ‘TEST ur. 4 (nivel pi sporit de diffcultate) - Varianta 2 1. Seconsidera punctele A(~2,0), B(0,3),C(4,0), D(L,m),me R. a) Si se determine m pentru care punctele A, B, D sunt coliniare; bb). S&sse calculeze aria tiunghiului ABC ; ©) | Si se determine ecuatia locului geometric al punctelor M pentru care triunghiurile ABI 31 BCM aw ariile cgale - ae 9 2 Si se determine p,g@Rpentru care matricele. A 1 si 31 2, 1123 B=|2 -1 1 3 fanacelasi rang. 3B 3. Dac ABC este un triunghi cu lungimea laturilor a,b, sa se caleuleze la? cos? | A=|b' cos’ B * cos? || 4. 4) Si se dea un exemplu de matrice X'€ M, (R) care are doi minor de oni 2 gai cud si det X =4; b) Dac XE M,(R)si det X =4, si se caleuleze det X" ( adic determinantal matrice’ rove). 5.4) Si se arate ci exist Ae M, (IR) pentru care A? =31, — A; ) Sai se arate ca duct AG M,(R)satisface A? =3/, Inversabila, inversa ei ind A+21,. A atunci matrices AJ, este a Capitolul 3 SISTEME DE ECUATH LINIARE 3.1.Sisteme de ecuagii uudieze care dintre urmatoarele sisteme este compatibil : : [aeey 3 Qxt+3y=2_ Be4dy =U oe ee o) 4 Sx-2y=15 2x+3y=8 3} oe of Qx-y+z= ° Vaxt3y=9" dx 2y-+22 (Cramer, urmatoarele sisteme 2. Si se rezolve, folosind eventual formulele h xtly-r=4 xt y$3e=3 Bx-y+22=7 a) {xt4y-22=75 » OY rtyr2ea5 Qxtayhe=s axe 2yt xt yte=3 axtyte 4) j-x¥3y-42=9; 2 f))xt2y-z=5. x+3y +22 ax+2y42: 3. Si se studieze care dintre urmiltoarele sisteme este compatibil si, in caz afirmativ, sf se rezolve : 2x-y-2=0 seb2y432=3 Bx-y-2=3 af xtyt3e=5 5 b fax-y-22=3; o) 42x~2y~32= 3x-2y-2=0 aay xtdy- we2y-2-1=3 xtytee xedy-y-e 2x-y-242 2x-y-2428 mx43y432-20=3 DV eayee-at a2? lavayeae-ra2! 2x+2y-2- x-yt22 20 nxt y-2t2e Qubytetoe=l on 4: Ste sudieze cae dine unnitouele sisteme este compat i inca afirmauiv, si se rezolve H+ 2y 43: xt3y-h4y=4 a)) 2xty-z=1 b) ©) f-2x+3y 4251; 3x+3y+2222 3r-y42z=1 -x43y+22=2 Bet y43e=4 xty=3 xtyt2ya4 @) xt y+22=3; Oy2xt y- 224; 4 2x-yez=2 xy yt Sx-y+2z—4 5, SA se determine, in fecare cuz, valorile reale ale parametrului_m pentru care sistemul este compatibl ; si se rezolve flecare sistem pentru valoarea mengionath x+2y+3y<3 why tmz 4 43x-y+2y b) j2xty+32=3; mx-y+2=1 3x—y+22 C rezolvare pentru m= 2; ) (tezolvare pentru m= 2;) Qt yt xb yH2e=1 ©) jx+my—2 ) J2x4 ytme x-yt2¢=-1 Bxt2yt2= Crezolvare pentru m=3; ) (rezolvare pentru m=3; ) mx+2y~32=3 Qety-zem O) x 2ytz=-1; DY art y-22 2x-y-z=m ms-+3y+22=3 ( rezolvare pentru m=1; ) ( rezolvare pentru m ) & SA se studieze care dintre urmitoarele sisteme este compatibil si, in eaz afirmativ, si se rezolve K42y 432-122 3a-y42e441=6 Dat ye3er a xoyten xtytect ©) J2x-y~32421=0; xoyne4e xtyt2e=d ©) j2ety43241=75 2x-ytet3iad oy » 4) 0 2u-yeeear xtyt2z Bt peace x+2y432-1=2 Bx-y 42244 2xtye3ee0 x+2y—3y = Qenye4z=t nxt y-22 Qxt2y-z24 7. Sase determine a,bE R astfel incit urmitoarele sisteme sa fie compatibile faxt y+22=2 ‘2x-2y+2=1 xH3y a) | 2x-yte=bs by fax- y +2222: ey Jat 2ve, But yt22=4 xtyteab 3x-2y=b' Qxt5y=8 Oxty+3c=b Qxtytena axty+22=3 )) xtytaz=35 e)y3r-yte f) 42x+ay+3z 3x-y+2z ary tbe x-2y-2= 8 Si se determine a,b,ce R. astfel incit urmatoarele sisteme si fie compatibile, iar rmatricea sistemului xt2y43e43¢=1 by xty+2e+bi ax~3ytitt axtytett=3 | x-ytart21= apxty tact x-yhetbrae xtyt2e+br=3 2x-ytet Dit ytayt3z=5; €) |3x-2ytazty=2 — H 2e-3y-z-t= x+y +2etbt n-x4+3yt2z+1=0 9. Si se rezolve urmatoarele sisteme ( discutie dupa valorile parametrilor reali a, b, ¢): fax-2y-2=0 (4+b)xtytz=1 b) 42x y-az 4 HCD+ xtay-3z=1 xt yt( +b) faxtyt2=l Dfxtbytz=1. atyter=l et atyte ©) |(teye= y+ xhy-e=e xt2y-42=0 ©) ]2x-y43e 3ery- xt2y-2 1) 4Br+2y432=0. any) 2x+y+z=0 Jax+by +czbdt bx-ay+de-et ex=dy-aztbt de+cy—bz-at=0 LL. SA se rezolve sistemul + unde a, 6, @ d sunt numere reale, cel putin unul find menu r+ 2y+3z=0 Sx43y42=0. x+3y+52=0 i. Sa se giscased o mutrice BE M,(R),B 0, astfel edt A-B=0,; fi, Sa se arate ci A" # 1,,Wne N’; iit $8 se rezolve sistemul dat. 12, Se noteazi cu A matricea sistemului xtytz=3 x4 2y432= x+3y +5; acele solu (x,y,z) ale sistemului pentru care x24 y?-+ 2 13. Si se arate ci sistermul este compatibil nedeterminat. $8 se determine x42y+2=0 14, Se considera sistemul liniar omogen | 2x + my-+2=0,me R. x-3y+22=0 i. Siise determine m pentru care sistemul admite numai solutia nula ; Bayt Pentru m=9 si se arate ci expresia este constant, 15. Si'se determine ae Baste inca sistemul si iba solugt xtytet1=0 2x+(a-Dy+2e+ar=0 nenulle gi si se rezol ewzul a 20 -1 0 20 ‘inelt sf existe x,y,z€ IR ynu toate nule, pentru care 36.50 conten matic A=[) 5) 0=[2 aer( ss se determine valorile parametrului realm astfe! BA yB+ C=O, atytz=0 17. Se considera sistemul : { mx+2y-+3z=0 ,me R.Sa se determine multimea valorilor mxb4y492=0 Jui m pentru care sistemul admite numai soluia nul sisi se rezolve si apoi m=3 (+ a)x+bysez+dt=0 cxtde 18, SK se rezolvesitemat 1% T+ DY tex ft Jartby + (teeta =0 axtby-+ec+(+dy=0 + unde a, b, ¢, d sunt numere reale cuatb+etd =2, excrby sce 19. Sa se arate cd sistemul }—y=ex+ay+be admite 0 unicd solutie pentru orice a,b,c€ Z. betey tag Bie N= we 20. SA se determine valorile parametrilor reali a sib pentru care urmatorul sistem este x4 2y-22=-6 Qt yrbe=4 ax—y+72=8 incompatibil = 21. SA se determine valorile parametsilor reali a i b pentru care urmatorul sistem este axtby+z=1 bxtaytbe=a incompatibil : nen ae 1 Ore th 22, Siise determine inversa matricei A=]1 1 0. 1 /eM,(2) Pete ergy 2xtyt2=0 Bry tar 23. Se considera sistemul nxt ay 4a) Calculafi determinantul si rangul matricei sistemului dat ; b) Determinati_valorile lui a pentru care sistemul are si soluti diferite de cea banal ©)Pentru a= 0, ardtaic& valoarca expresiei 2+ "+" este constant 24, Sa se rezolve,folosind eventual metoda lui Gauss, urmatoarele sisteme de ecua 2x- y+. b) xt 2yt3z xe2y- 2421 3 ; ® xty-3ytte4 xoyrz-=-2 mrt yt2¢420=2 * Bxtyte ahytet xty+2 y | rytete=2 bist xn 2y+22+ ; i eiestate 2x43y-2- Qxty-zte sti 28, Si se rernlve, folosind eventual metoda matriceald, urmitoarcle sisteme de ecuatii liniare Qx-yte=1 xty-2z55 a) J4x-2ytz=2; b) J-2r4 y432= xty-22=2 Bet yt2e xt y—2-2t=3 ety 2-2 0 2x-y-t=2 : aw) BtytHt xe2yt2=1 yhett xtert=3 x-y-2r 07 4, © astfel inet sH fle adevarate urmitoarele 26. SA se determine constantele reale a, 1 ab 9x7=3x-2° 3x-2° 3x4" » Ye (Ip 27. Sii se determine me If pentru care dreptele de ecuati 3x-y+1=0 , 4x-y+l=0 , x-mytm sunt concurente 28. Sii se determine me IR pentru care dreptele de ecuatit my-2x+1=0 , 2y+x-3=0 , 3y—mx—2 sunt concurente. 29. Patru prictene ( Alina, Bianca, Roxana, Lucia ) joact un joc ; este rindul Alinei ghiceasc ce numere isi aleg prietencle sale si pentru aceasta are voie sd pund tei le Aline : 1) Care este suma numerelor alese de voi ( se adrescazi prietenelor ) 7 Raspunsul : 18. 2) Dac numérul ales de Lucia se dublea74, iar al Roxanei se tripleaza, ce suma obtineti ? Raspunsul vine imediat : 38, 3) Daca din triplul numarutui ales de Lucia seadeti dublul sumei celorlalte, eat obfineti ? Raspuns : 14, Poate gasi Alina cele trei numere? 30. 3 cchipe de muncitori au de sapat un sant. Daca prima echipii lucreazi 8 zile, a doua mail sap 5 zile si lucrarea se incheie. Dacit prima echipi luerea73 6 zile, treia echipa ar ‘mai avea de lucrat 5 zile ( aviind in vedere ritmul in care lucrea7i ) si s-ar incheia lucrarea Daca ar lucra toate echipele, impreuna, in 4 zile s-ar termina de spat sanful. in poate termina lucrarea fiecare echipa separat ? 68 3.2. Teste recapitulative algebra ‘TEST nv. 5 (nivel mediu de dificultate) ~ Varianta 1 1. Si se dea un exempla de doud permutiri a. fe 5,2, penta care 123 a elii® 2. Si se dea un exemplu de dous matrice A, Be M,(R) pentru care A=2B i A-B =A. 3 Si sedea un exemplude tei puncte A, B, C, nesituate pe axe, pentru care A.ayy 4, SH se dea un exemplu de matrice AE M, (R) pentru care rang =1 5. SH se den un oxemplu de sistem de 3 ecuaitiniare eu 3 necunoscu, compatbil pedeterminat, care ate admite sola (11,0) TEST nr. 5 (nivel mediu de dificultate) - Varianta 2 1, Sse dea un exemplu de doua permutiri Be S,,a,8e pentru care 1234 lacs 2. Si'se dea un exemplu de mattice A€ M,(IR),A # O, pentru care A =3A; 3. Siisedea un exemplu de matrice A M, (IR) pentru care rangA = 2; 4 Sis dea un exemplu deel puncte A, B,C, nesitaat pe axe, pentru cate Ag) 4 §. Si se dea un exemplu de matrice X€ M, (IR)pentru care inversa X“! este de forma (re 9 ‘TEST nr. 6 (nivel sporit de dificultate) ~ Varianta I 1. SA se dea un exemplu de dou’ permutisi o,7€ S,,0,7 4 e, ambele pare, pentru care 1234 431 2F i 2 sicdamentdernis Aci (2)mamcne o(! astfel ined 3. Si se dea un exemplu de patru puncte A,B,C,D, nesituate pe axe, Aianci = Asso 4. Si se dea un exemplu de Ae M, (IR) ale cirui clemente depind toate de un parametru real m care pentru” m1 are rangul 1, iar pentru m-=2. are rangul 2 5, Sa se dea un exemplu de sistem de ecuafi liniare compatibil determinat care are solutia (1,2,-1) ‘TEST ne, (nivel sporit de diffcultate) ~ Varianta 2 1. Si se dea un exemplu de permutare o'€ S,,0'# € pentru care o° =e. 2. Sse dea un exemplu de matrice A€ M, (Z) pentru care AY=SA~1,. 3. Si se dea un exemplu de patru puncte A,B,C,D, nesituate pe axe, astel incit Ajssco) =8: 4. Sa.se dea un exemplu de AE M,(IR)ale clrui elemente depind toate de un parametru mp 2 real m sicare pentru m=2 are rangul 1, iar pentru m-=3 are rangul 2. 5. Sa se dea un exemplu de sistem de ecuafii liniare compatibil nedeterminat care are o solurie (x, y,2) pentru eare x-+2y—2=0. 0 | Capitolul 4 LIMITE DE FUNCTIL 4.1.Multimi marginite,vecinatafi. 1. Sise determine AM B, AU B, A\ Bin fiecare dintre urmatoarele situatii: »4z(-42), 9) A=(-2,-1) (0,3), B= (-1,2); 3-1) ») A=(-=1),8=(0,3); &) A=(-,-1)U(2,0),B = 3.3); ; 5 a-Guean.s-(-- 3) 2. In functie de valorile reale ale lui x, si se determine , in iecare caz , multimea AMR: a) A=(0,2),B=(x,x+2); b) A=(~L1),B=(x,x+1); ° =(x-1,3); 4) A=(~2,x),B=(x-2,4)5 ©) A=(0,x+1],B =[x,3]; 9 A=[0,x],B=[Vaya? ].x>0, 3. Se spune cio multime M are proprictatea_p dack Vx, ye M => (a+ y)€ M.S se studieze care dintre urmatoarele multimi are proprietatea p: ©) A=(4,0)4(1,2),B =(0,e0 a A=Q wa{Line wh 9) C={x*/xe Nfs ) D=(0,-); e) E={sinx/xe R}; f) F =(--,0). 4. Se spune ci 0 multime M are proprietatea q dack Vx, ye M => (x- ye M.Si se Studieze care dintre urmatoarele multimi are proprietatea q: aa oa-{Linen}; n 9 C={71xeN); 0) E={Ve/xe R,}; ) F={0,1m},me R fixat 5. Sa se determine multimea minorantilor si muljimea majorantilor pentru fiecare dintre ‘ueritoarele multimi , iar dac& exista , precizati min , max , inf , sup pentru aceste mult a) A=[0,2]; b) B=(0,3); ©) C=(~2,2)U(4,7]; d) D=(-L,4); e) E=[2,7)U(8,9]; f) F =(3,5JU{7}. 7 i jorantilor pentru fiecare dintre 6. Si se determine mulfimea minorantilor si multimea majorantitor pent urmitoarele multimi , ar daca exist, precizaji min , max , inf, sup pentru aceste mulfimi: » B= 4 D=@ ore{t ‘ae(o.)} @ 2. Acelag enunt ca sicel dela exercjul anterior: a) A={xeZ/x° <5}; by B={xe R/x* <5}; ¥ ={4n wh. C= 4126 (00); aD {tu € ie 1 F={xe Ri2x-1|<3}. 8. Si se arate c& urmatoarele multimi sunt marginite: ” a-{2tt men}; b) B={sinn/ne N}; of" ={2",, nh; oc { Sine 4 D=\ Sing 2x+3 ¢) B={Vn+1-Jnine N}; oP={xezr are 9. Siise arate c& urmatoarele muljimi sunt nesarginite: -{ men|; aie {S is } ®D= {Jom (om: nF ={xeR/2'> 4}, a) A= Vn-+t/ne Ny; oc={Lne (oh: E= free (oz) 10. Si se studieze care dintre urmitoarele,mmulfimi sunt mirginite , precizind marginite lor: a) A={x¥~x/x€ (0,1); ©) C={x'/xe R}; by B={x? +2x-3/ xe (~2,0)}; 4d) D={xe R/3" <9}; bad ine}. antl n 11. Sise studieze care dintre urmatoarsle multimi sunt mirginite ® a-{ 38 ne oy » [2 men: wed 2n nt2 gc=Ujo2} D=fyo,tt2 e-Uloie) rol [ozss 9 8-{" new} DF {tirmen = ntl 12. Si se studieze care dintre urmatoarele afirmaii sunt adevarate a) Dack A,B CR sunt multimi maginite , atunci AU B este mi b)Dacd A, BCR sunt multimi marginite atunci A\B este margins ©) Dac A,B CR sunt multimi nemarginite , atunci AB este nemarginita; @) Duct pentru A,B C Ravem ci AMB si A\B sunt margiite , atunci A si B sunt manginite; ©) Dacé pentru A,BCRavem cd ACBsi Asunt mirginite , atunci B este mirginita; 1) Dack pentu A,BCRavem ci A si B sunt nemirginite , atunci A\Beste nemirginitd, 13. Dacd ACR este o muljime marginiti , sA se arate of AA Zeste finita. 14, Dacd ACR gi AMZ este finita ,rezulta cf A este miirginith? 15, Sise precizeze care dintre urmatoarele multimi sunt vecin&ti pentru a= a) A=(-2,3]; b) B=(-3,1); oce( ia} DF=Z, 4 D=(-20); ° eeCsoj(t2}, 16, Si se precizeze care dintre urmatoarele mulfimi sunt vecinitati pentru a a) A=(-1,1]; b) B=(0,5); 35 aah ) F=z. ac 8) D= (0,00 ©) E=(-1,1)U(1,2); 17. Si se procizeze care dintre urmitoarele multi sunt veo » A=[2,%); b) B=(-1)U(3,); &) D=R\Q; ©) E=(-=,0); tii pentru a= eo B 18. In ficcare din cazurile urmatoare , si se arate cA existé a€ Aastfel ineit A si nu fie 28. Si se determine multimea C'a punctelor de acumulare in R pentru vveeindtate pentru a: | urmitoarele mulimiz Pentru fieeare dintre a) A=(-2,0]; b) A=(-1,0)U(I,2]; ©) A=[Le); } a yee [et d) AEN; ©) A=[-L1}; A=R\Q bebe arilnen | et ae 19. $4 se dea un exemplu de multime care este vecinitate pentru a=I.dar au este ® c-f a) Ine Ny 9 C={e4x/xeR} vecinatate pentru a= 2. 20. SA se arate c& multimea B=(0,2)este vecinitate pentru orice punct al stu.Fste 29. SA se determine multimea A a punctelor izolate pentru figcare dintre urmtoarel sulin ele evirathafirmatia gi pentru muljimea C=[0,2]? | adevarata afirmatia si pentru mulfimea C = [0,2] | WA ») A={-10,1}; ©) A=(0); 2A, Daca a,be R,a #b, sa se arate c& exist o vecinitate Va lui a gio vecinitate Ua lui b | 4) A=(1,2)U{3}U{4};. e) A= 9) A=(~=). astfel ineat V AU =. 30. Sa se dea un exemplu de mulfime care are exact dou puncte de acumulare 22, Si se arate c& dacit-V este o vecinatate pentru a R si VCU CR, atunci gi U este 0 vecinitate pentre a 31. Si se dea un exemplu de mulime care are exact trei puncte izolate, 23, SA se arate cA dacd V si U sunt vecin roprietate. ti pentru ae R, atunci si VOU are acceasi 32, Sa se arate ci Ve R si Vye [0,c0) , Ane N asttel neat n-y> x, 33. Si se arate cA mulfimea @ este densa, 24, Sit se arate ci a = Oeste punct de acumulare pentru multimea A = (0,2) 34, Pentru ABER mirginite definim A+B ={a+b/ac Abe B}.SA se arate ch A+ Beste mirginita si sup(A +B) =sup A+sup B,inf(A+B) =inf Aint B. 25, Siise arate c& b =I nu este punct de acumulare pentru multimea B= {1} U(2,3).. 35. SH se arate cd dact 1 Reste un interval si ACR mulfime cu propriate ca 2% Sis detomine mains A's ptr de acum in Rent fee dite |e of Ut pea aise ee ea i urmatoarcle multimi: (02); ={34}; A=(-LIUA2}: ; a) A=(0,2); by A={3.4} ©) A=(-LI)U{2} 36, Fie 1.¢ Rum interval deschis St se arate cf exist un ir (I), ascendent de inert ® A=[14); 2 Aa(Le} 9 Ax(13)\ (2) aa ise ase ineat 1=( 7, 27. Si se deteenine mulfinea B'a punctlor de acumlare in, K pentru fecare dint b) B=(21,0)U(.0); ) B=Q; 4) B=R\Z; ©) B=R\Q; 0 a={2men'} 4 6 4.2.Functii reale de variabilé reala, 37, Sa se determine domeniul DCR maxim de definite pentru urmitoarete functii f:DoR: a) fay=Va-w; ») sega Vere; ° foy=n24t, a) f()= = = ©) FO) = aresin=s F(x) 38. Si se determine domeniul DCR maxim de definijie pentru urmitoarete funeti f:DOR a) f(a)=Varaw; wy f@=V-F; 9 Syn, e) f(x) =arecos- + ) f(x) el ; 39. Sa se studieze paritatea gi imparitatea urmatoarelor funcfii_ f : D> IR: 9) f@)=x2—4; » f09=3; oetx ©) $0) =sin? x; Co) TOa yg} 40. Cum se poate exprima faptul et graficul unci functii f':1R—> este simetric fat de dreapta de ecuayie x= a? Dar fay de punctul (4,0)? 41, Sa se arate ci functia f : RR , f(x)=27 +x-+ Leste strict crescatoare pe R. 42, Si se studieze monotonia urmatoarelor functii & (ROR, f(=r-2x, ») f:ROR, fQ)=r- ©) f:102]>R, f(x) =cosx; ®) F:[0,%) 9, SO) = 9 SRR, f)=|x-4] Tex ©) f:[02)>R, f(= 43. Dick f:R— Rete strict creseBtoare pe (—e,0]si strict crescttoare pe [0,<0) rezulté 8 fest suit crescdtoare pe Re? 6 : 44, Sa se studieze injectivitatea urmatoarelor funeti: a f:ROR, f(x) = ») f:ROR, f(x) ©) [0.2] >R , f(x) = 008? x; ® FRIR. F)=[rx—4, Df :[Qe2)9R, fy-— +e ©) F2RIR, f(x) =|s-2]4]x—4); 45. Sa se studieze surjectivitatea urmatoarelor functi a) f:RIR, f(@)=x-) RR, ser; OF:RPR, fy #) f:R[-41], £09 er ©) FRO), fx)=2; D ROR, f(y ax 42-3, in 3x; 6, Sa se arate cH duct f',g : R — IR sunt functi strict crescatoare , at ‘erescitoare.Reciproca este adevarati’? 47. Si se arate cA dacs fg :1R—> R sunt funeti tunci f+ g este strict tive atunci go este injectiva 48. Si se arate c& dct f,g:R— R sunt functii pentru care ge f este injectiva , sh se arate c8 festeinjectiva, 49. Si se arate ct daca fg: —> R sunt functi pentru care go f este sujectiva , sh se arate cf g este surjectiva. 50. Si se arate ci urmatoarele Functi sunt bijective gis se determine inversele lor a f:ROR. f@)=r; b) f (0,2) (0,00), fx) =2; 9 :RR . f(x) =31-2, 8 f:R-9(0.-), f(a) =9°4 3%; of [-£.4]-bulrer-sinas OS:R[-4~), faye 51, Si se arate cf urmatoarele funetii sunt mirginite: a) f:[-LI]>R, f(a) = 2x-1; b) F:[0.3]R , f(x)= 2-25; OF [22 JR, fopesinztcoss a f:fOl] IR, sy=VFa3—m of (Lee) (12), fo) =55 D f (Le) AR fG)=Inx. $2. Si se studieze surjectivitatea urmitoarelor fun ® (ROR, f(0)= 3x" ~6x4 8) £:(0,3) (Le), faye. ©) f (he) > (0.1), £2) = In; ® £:(0,2)>(-10). Foy of (04)-9($1).10)=001 9 f:R(-11), say = F203, n ‘83, SA se determine multimea A pentru care urmitoarele functii_f : 18 > A sunt surjective: ») f= [} ©) f(x) = max {Ix}; ©) f@)=25 +3; a) fa) 44x ad) f(x) = max{ x7}: 1 x0 Pe este bijectiva , iar daca g este 54, Sase arate cf RoR sored? Galeese si se caleuleze «( £00 58, Dac PRR, f(x)saxtb gi s@=187) g:ROR inversa funetiei + Stise caleuleze g(10) si f(2)- este 56. Fie ke R astfel meat funetia f:D +R , f(x)=log, (x+k) este bijectiva , avand inversa g cu g(1) = 2.88 se caleuleze (7). 57. Si se arate cf functia f :R > R, f(x) = x+-sin x este injectiva, 58, Fic a,be R si functia f:R—> IR, definits prin f(x) =|x-+a]+|x+5].Sa se arate ca Fu este injectiva yi cd feste surjectiva daca gi numai daci a= b. 59. Fie ab,ceR si f:[a,b]9R definita prin f(x) =2-[x—c].Sa se arate cA f este injectiva daca si numai daca c@ (a,b). 60, Fic f':R—>R 0 functie cu proprietatea cd f(x ~ y) = f(a)- (9), Vas ye RSA se arate cd feste constant, 61.88 se determine funcrille. enue LO) ty FO)= C+ ¥) fO)- FO), Vasye R. 62, Siise determine functile f :— R care satisfac propritaile: a) f(f() =x, Vice R; b) Punctia xt x+ f(x) , xe R,este injectiva. 0 4x40 63. Fie f:R—R o functie definits prin f(x)= f:ROR satisfac Sa se arate 4 fnu poate fi 1 serisd ca sumi a dou func} Bh: RR bijective. 1 es G4. Fle f:R—OR 0 funetie definits pin f(x) = FF -cos(xa,) , 2,6 Rk =n. Sse arate c& daca existt x, ye R pentru care (x)= f(y) =0 ,atunei (x- ye 72. 8 4.3.Siruri, monotonie , marginire. 65, SA se determine termenul general al fiecdruia dintre urmatoarcle siruri: a) 2,4,6,8,10, ©) L-LL-1 = a Te : 9 1,-2,3,45,... 66. Sa se precizeze = am urmitoarele grumere este fermen al srl det prin n+l yi 8 7 21: a) 25 b) Tye) Ut =. ma” »3 » 2 dF 1 2 FOS 67. Si se precizeze care dintre urmatoarele numere este termen al sirului definit prin a, =m tnnZ1s a) 31; 6)30; ©)56; ) 55; e) 121; 110. 68. Sise aie *frmenul general al fecha dine urmitoarle sn aa, + Wne Ny ly 4, ne N's VneN’; n-l+a, , ne N’, o. St dotenine oo al ficedruia dintre urmatoarele giruti: 8) by =2b, => 3b... =2,,, +0, m 20; b) y= ony 2, ae N*; 4) =64,b,., =a, JB, . Vne NY; a= Se vne NY; 9 bC( b1)by, —20,2=1 70. ‘Si se studieze monotonia fieciruia dintre urmitoarele siruri definite prin termenul lor eneral: any atl b) a, =n +nn2h im, x2” eis "ntl 84-3 net, a, =Vnt2-Vnn21. 9 penera eee i ttt nek mai j 2-1 3-1 PH Pa o4 intre urmitoarele siruri definite recurent: 2 L "2 1 este monoton in Deer prt2! este monoton 5 marginit Vne NY; ») a, =1,4,,, =3a, , Vne N°: 3a, .Vne Ns @ 4,71, 4,,=.24a, .Yne NY 179. Exist sirui de numerereale care'sunt marginite, dar nu sunt monotone? Dar sruri care yt, Wn Nt aj gpd a sunt monotone , dar nu sunt marginite? 80. Sse arate ei urmtoarelesruri sunt monotone 5 mirinite: 73. Dact (ay), ,-e8e un sir monoton erescator iar (b,)_-un sir doscresetior , 4° | a) x,€[0/i],x,, =4,—42,¥ne N; &) he [2], x4 =%-24, #2 Vane Ny studieze monotonia sirlui ( 7 Der th flecare dine urmatourelecxzur: | WneN; > 0.3.4 = wnt; 2 Tnx? H HAO 4s 1£)vnenara 1 m>0,%, =14 YR, hy TYE N, 1b, #0,VnEN’, 0) x, =a,-b,; 4, #0,0nEN; fx, =ho, #0,Wne NY 8. Si se arate cd girurile care satisfac condiile umitoaren Fiecare eaz, sunt monotone si | nae ite: 74, Se considera sirul definit prin x, = V2,x, =V2+V2 yu, =V2+V2+..4V2 | ae : (nradicali ). | da) 0,Vae Ns ») Ozs cua,e(01).VneN; — d) a,>0 51 2a,,, Sa,,VneN’ ©) Sasearteca: 2 41 yn 22, tree eee )0<4, <25i (2a) >LYNEN; 0<(n4l)-4,, (a,),(b,) sunt marginit i 8, 4, +B, rit => (a) so ms | 8, Sts stuieze da wou gir a int, exe ama, s se dteming b) x,=4,+b,.n21, este marginit =>cel pujin unul dintre girurile (a,),(b,)esto | brite " mirginit; | ©) x, =4,b,,n 21, este marginit => (a,),(b,) sunt mirginite: Bye oeesa © 4,=4,-b,.n21, este mirginit cel pusin unul dintre ginurile (a,),(b,)ese am | miegiits 4, =——,n21; ©) ,=4,+b,.21 si y, =m 2 1 sunt marginite = (a,),(b,) sunt marginit; | b, | 89. Sa se arate c& urmatoarele siruri au limita 0: f) x, =4,~b,,m21, este marginit =>cel putin unul dintre sirurile (a,),(b, Jest | tae | sin(n+3) L+cosn n+l marginit; a) 4, =——— m2; b) a, = ned; ca,= I; | 9q- ) 4, = FOE nh 4, = ae nels aie ce | 04, =2F inn? aS falling) i 4.A4.Limite de siruri , siruri convergente. | tn Se ONG, oak a, = may | 84, Folosind definifia limitei unui sir , si se determine limitele urmitoarelor giruri: 90. Si se arte cB urmitoarele srur au lilt 0 oa, | | 2-sinn b) a, =——— nek, 4, ane; paeie | 342n oa en a 7 +n anh a, peek Oa, a 2. 21 . nh + ” 85, Sa se studieze care dintre urmatoarele siruri au limita: nv enya sae: 7 atin zis a) 4, =3+(-1)" 2b Biya; sain nek | 9% Stsecatuezs limite uensterlr si 1¢ x - aa, cos m2 b) a, ©) a, =n; | a 2 a ae” 142" ae2m a yan 0, - 42. oa, nz; =a ne 342" 16 Be ae wr ggenet | 86. Daca (a,)., este un sir de numere eale, si se studieve care dinte urmitoarele afirmatii | 92. Si se calculeze limitele umatoarelorsirur: este adevirati n+ a are un subsi limita atunei (a,),. nu are limit; a= nek bo, =A etl ey, ) Daca (4, ),,,are un subsir care nu are limits ao aed gene ') Daca (a, ),,are un subsir convergent atunei (a, este convergent; a SPH oy 9 ©) Dac& (4,),,,este convergent ,atunei (4, ),,,are un subsir convergent; 6 Eg tek o, -Lt2t3ttm yy wei 1 ii 4) Dacd subsirurile (4;,),,$1 (dant) st aCeeas mit init atunck (a, este convergent 82 3 +a" 34a" a) a, = — 21, a2z0; n21a>0; | “STG a, = Ste 2 LaeR: "a +44a jig, sete ate ehebG, fae a Daded | "+b +b +48" 1+8' | 94, Sa se calculeze limitele urmatoarelor sirut 2 L a ap rencreny a-ring, Erk +IR +2)" 95. Sa se dea un exemplu de sir convergent neconstant care are limit 96, Sa se studieze convergenta urmitoarelor giruti gi , daca e posibil , si se determine limita in fiecare cuz: 3 a) a, == nz h; ay =n ver(-tfi4){ ved 97. Utilizand criteriul clestelui, si se calculeze limitele urmitoarelor siru b) a, =1g" Enz; ® a-(-3\(-3} ( J) Dante tt 21 Ps 5 + in eect a ; = a. : aa,= 2h ba,= n2K 0) a,= nak aR” ae ars Les 13.7 Ind+2") Fame a=W ra nzh a= ne. Daye oa : 98, Sa se arate ca: tim Yn lan] 99. Fie @e IR.Sa se calculeze lim 100. Sasedetermine a >0 astfel inca TOL. Sa se determine lin siruluis a, = V5-95 Gna tr 102, Sa se calculeze urmatoarele limite de siruri - 2) lim (Viet? iret); oie ey im mttnem F y | aer vy) 103, Sse caleuleze lim ft" +2"+3"+..4p", pe N’ 104. Sa se determine limitele urmitoarelor sirui: b) a, =n° sin we & a, =n-aresin 2.21; n (n? +n-+1)-sin n> 22a at 105, Si se calculeze gi limitele acestor [8) b a, = Mier sin Fen 2 o aen(snEs = nz 8) a, = WVn-+2-Vn+i-Vn,n21, (2-ViP inva) nz, aa, 24, Da, Qn Leos n>; Pare 106, Stsedtemine ae pete cae lima" (Yet ~ Inner, 107, Si'se determine a,b,c€ Rpentru care lim (c+ Jen? ron+2) = 108, Sa se arate c&idacd a+b-+1 satuncilim(avn+1-+bvn+2 +-Vn¥3) =0, 109. Sisedetemine abe R pentru care im Y=" —an—b) =0 85 termeni este Tin Win propecia wikmatioh (ay)f0nm pritar 39M yn 2 1. se catewlere lim =, mr) na, 111. Si secateueze titel urmioarelor snr 2k! 2(k-1) By ain b jaa (amid Jes ra ) = 2D Sear 2h @) nel. 4.= Lees ae Da, a¢ 112, Sase caleuleze limitele urmatoarelor giruri iad -(2) neh " nel 2n+4y 3nt1 oa, =| zh = nz; ue (S55) 7“ ne (S45) ne Panee™ =(22)" nan 24, (2) nal; » (2 ae} 113, _ 88 se calculeze gi limitele acestor sur 1 Inti, (2ntentt) aa, =n-ln{ 1+) .ne Prenth) ek oa, =n ® a, =n-(3-1),n21; nn a ta ne +1)(n?—n41)] oan (ea) Prete saa I = ) nz. a Vn (+n) 114, Sa sereprecinte grafic functia /:R > R, f(x) = lim 72 115. Sase determine a,b R pentru care sunt adevirate urmatoarcle egaliti ntay’ an i ; : fiea( a+ vin AE) =e oun(e ares) © tn{ a ©) lim| 86 ] 116. Folosind eventual lema Cesaro-Stolz si se caleuleze limitele urmiitoarelor srw 9a, = nat, dm nek; 118, SA se studieze convergenta urmitoarelor siruri defi limitele lor: a) x, =V2,x, =J24x, nz; b) a= 2a, etx? ned; 2 Om=2x,, (+2 }nat 8) 5) = 2.4) = Bd; x Tea, ©) 8 >0,%=—2—n2 9 HER, > ‘ emehs ERX, =C084,,021, M19. Se considers umerele reale a si b si se defineste sir! (1,),,yase 4 4.444 = [Pf ale Wn limita sa. se arate cl irul dat este convergent si si. se calculeze 120. Se considera sil (x,),., detinit prin x, = a>0,%,,, = 2,2 —2x, +2,Vn 21.Stse termine varie lui a pentru care srul da este convergent is seealeuleze limita ss. (%,) zgdetinit prin x5 = x, =1++6x,, Vn 2 0.58 se caeuleze sali atunci end accasia exist 121. Se considers limi 87 recurent , precizind si | i Ley, 122. Se considera sirul (,)j.5 definit prin x, =a€ [0,1]. 44 atte, Yn 20.S8 se arate 8 sirul este convergent sisi se caleuleze limita sa ty 5, Wn 20.88 se 123, Se considera sul (X,),.5 arate ci irl este convergent 5 si se calculeze limita sa definit prin x = @€ (0,1), X54) = 124, definit prin x, =a€ Rx, Se considera sirul (x,),., caouee in Vit, 125. Se considera sirul (x,),,, definit prin x =a >0,%,, Vn 20.88 se Tenx? studieze convergenta siruilor (x,),.,s1 (m-x,),., iar in caz de convergent, s8 se determine limitele lor’ 126. Sa se arate c& pentru orice a ee ata* =a are o unicd solujic reala.S& se arate cX sirul defint prin x,,, +4," =, VN 2O , x >O,este convergent; xf se calculeze linia sirutui definit anterior 127, "Sk se ghscasch. 0 relate lim[In(. +0) +aln2+n)+b1nG +0)|= inye a sib astfel ince 128, Si se arate cd gira definit prin x, =3, —4,¥n2 Oeste convergent si sh se determine limita sa, 129, Si se determine limita sirului (x,),..de numere reale pozitive pentns care (it D oxy nex, <0,¥n 20. 130, Si'se studieze care dint urmatoarele afirmatii sunt adevarate 4) Daca (,),,este convergent si (y,), yestedivergent.atunci (x, + y,),.,este divergent; b) Daca (x,),, geste convergent cu lim, #0 si (y,) geste divergent atunci (x. -ya)ag este divergent; €) acd (x,),,, este divergent si (y,),,geste divergentatunci (x, -y,),,., este divergent; 4) Dack (x,),,geste convergent atunci (1,),,,este margin; i (ao nci cel putin unul dint girurile (2 ),., $4 €) Duck (,),, este divergent at este nemarginit 9 Dac (5, ),)gy ee converse (on )papeste convergent. 88 abil 131. Sa se arate c4 pentru orice Le RB existi siruri (a,).(b,))care satisfac in ficcare ea: 2) 4,906, 90 gi Ps 4, eb, 900 Sey ts hn b, ©) d, 9 0,b, > -954 a, +b, > Ls 4) 4, 32,b, 3-0$1 a,b, 1; 4.5.Limite de funcfii cazuri exceptate,asimptote, 132. Si se calculeze urmatoarele limite: 4) lim(x? +2x); ) tim(3x*—2x-1); ©) lim(2x~3); tim — i may oy tin(xt ee? —“- a reg 133, Si se determine puncte in care urmatoarelefuncti nu au mit Qx-1 xsl i 0 apRoRso-{ x ee | PFRAR Saat 75°, - sing x20 + oxst OFRIRS)=V77 5) FRR FE=[x]; uxt a1 9 £07) 9B fe)= or(o 2) foy-h sine cos f 1 ,xeQ 134. SA se ars :R (x) = nu limita in nici in rate cif: RR, f(x) {i WxER\Q are limiti: un punet nek 138, Si se determine a IR pentru care functia f:R—> IR are limit in xy =1in ficcare dintre cazurile urmtoare: 89 tf a eh ss a ar xsd af Ror sio{ er, = b) f:ROR SQ) eee aot ae tx-a 9 rRrRsorn{* ea a @ f:RoORS@)=| eer *S', ey ee atinx ,x>1 0 FRR, fe) pos Bay FO ae ith y= .x=0 136, Sise arate ctf: RR, f(2) 137, Sse caleuleze lim x-[ 1a, siscaetze tin 4] ile 139, - Se considera functiile f,g:D—Rgi x,€ Run punct de acumulare pentru D asta inedt fim f(x) = 0 iar funtiag este marginitd. 88 se arate ef lim f(2)-g()=0. 140, Sa se caleuleze urmatoarele I 2) im 2S, b) limsin tnd); tee ign ©) limeos™.-In(l 2); a) tim 4, eS 1 se «) lim Si0 2x4 38in 4x i limsin x-cos. 1 sin Sx Osim 7x oom 141. Sa se calculeze si aceste limite: a) lim(2-+sin.x)-In.x; lim +c08.)-es ® lim( x? tataresin# } 243-1 lim: = OMS Pca 90 142, Si se caleuleze: In(lesee) In(+2u) lim. poner Tex ae In(tesins ¢) lim. ae ) lim cer 143. Siise calculeze limitele urmitoare: tx-2 of: DIR FQ) Za 2Bt3 2 of: DOR SO ps:DoRsay=} 2 - sintx=2) 145. Din now , si ve calculeze: Sx ls + OU Tira 2 tm ERI, at xed tim MERZ 92 wn Jax+1—V5x-1 1 Inx ») lim a ene tim In(l+4x') 5 lim 147, Asadar, 8 se calculeze limitele: Int = +), L+In(L + 2x) ine 3x fg M#Se—) ee weg 42-2 Olneooo! 1 lim(14+3x)s 9 lim (Let) 148. Evident , i se caleulere: 2) Tim SSO, 6) lim @=28 2)" 1 tiny S082 083. M0 ein dx io tig eS lim 808" x 4b lin LEtSing VIS 0 xesinx * nD ore ae Ute xe? lim. ea OI Tisinx : 7 153. La urmitoarele cdteva exercitii enun(ul est, invariabil, acelayi 7 Si se calculeze urmatoarete limite: 2) ing 180) (Leia) Ios nas, os cos x 2 ig 2 8, oy in( Lae og !=S088 608 2 cm, oO Lee - ¥ & tim(x—Vi?=1); «im L4#:sinr=cos2, 1 iy! =208H008 2608 me oe sin? “a x 9 lim vm Jae 41 x=008x cos 2x im Idle") sind te)" 156. 4 on 5-34): ove(---t} rary 157. 4) lim(1+3x 243" ° tn ©) tim (1+ x); x41 » lea ee ve tx+l ¢) lim“=="", a gH tim ine te) mine be") b) limx-[In(x+1)—Inx}; 6) im( Ver Vert ~2vii) 1) lim[2-In(x-+3)—In(ex* +2) ] onl) €) him(7~ 2x)" 5 ° tin{ sos) : aCe 158. 2 in cos) ) lim (cos.x+2sin3x oim( S22) ) unl Ssines) ») lim(2—cos.x a tin cos + 2sin vim{ £08 ” vn( See b) lim x-sin2; ax+1 atari ma) oct 0 lim(2x—A)-t9x b) a, =lim(1—x-sinns); line to oe sal 3 9 tin( Zonas] 161. Si se determine asimptotele (in sfirsit altceva , sau nu?) la graficul urmitoarclor functit f: DR: x42 9 fay==e, +2. ay" vat ) f@)= 2) f@= waa 2-4, x-2° b) (x)= a) (x)= 9 £0) 95 162, Sise determine asimptotele gi la graficul umitoarclorfunetii f :D > R a) f(x) J of) 9 f= Vee4 163. Si se determine a KR astfel incat functia f:D—>R , f(x) spre +00 ca asimploti dreapta de ecuatie. y= x41, 164, Sa se determine a,be Rastfel incat functia f:D—>R , f(x) admiti spre too ca asimptoti dreapta de ecuaiey = 2.x—1 4x tact 165. Si se determine a,be Rastfel incat functia f:D—>R , f(x) tet tla f FG a admiti spre too ca asimptota dreapta de ecuatie_y = 2x+3. 166, SA se determine a,b,ce Rastfel tncat fmeyia § f:D>R L(x) =ax+ Vox Fex+1,a>0,b>0, sA admita spre +20 ca asimptoté o dreapta paralels cu dreapta de ecuatiey = 4x—2, iar spre ~eoasimptota orizontalé de ecuatie y= ~1. 167. Sase arate ci o functie f :IR —> R periodicd neconstantd nu are limita la 168, Si se determine asimptotele la graficele urmatoarelor functii f : D—> R a) $@) = Ine; b) faye ax; ©) fQ)=x-et; ©) faye x bart? w+ 2e+d be Rastfel incdt graficul functiei si admitd o singurd asimptotd verticaldsin acest caz., si se determine a@@ IR astlel incit graficul fuictiei si nu intersecteze asimptota orizontald, 169, Se considers functia f: DR, f(x)= +4,be RSA se determine 170, Si se determine a,b,c Rastfel f:DIR S00) = ax+ Vox Fex=1,a> 0,0 > 0, si admita spre 42> ca asimptotd o dreapta paraleld| cudreapta de ecuatie y= 2x41, iarspre —ceasimptota orizontali de ecuatie y= 1 incat —functia 96 4.6.Teste recapitulative ‘TEST nr. 7 (nivel mediu de dificultate) ~ Varianta 1 1h ecizoe line urtoarl ai sn ei pr ' f a) A=(0,2| so e-(-1, x) a (o2] i 2. Sse arate c& functia f :IR — R, f(x)=3x—Leste bijectivi. Dact geste inversa sa , si. se calculeze g(5). 5. ws eacuse 10°) sd) D=2. 14-2434 .040 anti) a) litt 243+ 4m » n+) a ) im3n-sin=, 4) tim (Yn? +2n42~n), ee pl 4.88 se caleuleze: 2-V5=x Jim =O i 2 9 mn axes? &) lim (Lt a+ ? Int. 2x ©) lim ® yj 5.S8 se determine a,b€ R astfel incat dreapta de ecuatie y ~2si fie asimptota spre co la graficul functiei f:D—>R , f(x)=— 7. Admite in acest cuz graficul functici ax bet celal - sialte asimptote? ‘TEST nr. 7 (nivel mediu de dificultate) ~ Varianta 2 1, Si se determine , daca exists, min A,max A,inf A,sup A si multimea A‘a punctelor de acumnulare pentru multimea A= {xe R/x?~4x+3<0}. 2. SA se arate cf functia f IR R, f(x) = exe (3) — 2xeste bijectiva. Dact g este inversa sa, si se cal 3. Sise caleuleze: a) lim: a ») lim; MeLe2e3e0+n a3 4) lim (V7.7) 4. Si se calculeze: a) lim 942-2 by lim(1+.-sin 2x)i ; 6x48 co sin +2 ay—2 ) tim 0, ee sin 2x 4) tim — 5. Sse determine a,b€ Rastfel incat dreapta de ecuatie y = 2x +4 s8 fie asimptoté spre © la grafic funcici DIR , f(x), in acest caz graficul functici si alte asimptotc? ‘TEST nr-8 (nivel putin mai sporit de dificultate) ~ Varianta 1 Si se determine multimea mulfimea ‘a punctelor de acumulare pentru muljimea 3n+1 A=Uo22tt| Uora} 2.) Si'se dea un exemplu de funetie f :Z—> Zcare este injectivl.dar nu este surjectiva. b)Sise dea un exemplu de functic f: R—» R marginité si pentru care dreapta de ecuatie y=Leste asimptotd spre +22; ©) SA se dea un exemphu de func asimptota oblica c al carei grafic admite doud asimptote verticale si 0 3. Sise ealeuleze: 2) im—_"__ an42 Ler ecrered » gn( 2242) : ©) lim” i tsin2) «) lim (sin Jirvi -sin Va). ae 7 i 4. Si se studioze convergent siruui (x). dint prin jim: yay » Wn N°.S5 se caleuleze im, , 98 | ‘TEST nr. 8 (nivel pugin mai sporit de dificultate) — Varianta 2 1.4) Si se dea un exemply de mime A cre mu are pute de acum pent can supa=2. : ) Sa se den un exemplu de mulime cae este vecintate pentty a=15h pen a=2,darnu gi pentru %, Penis 88 se determine, daca (2) 2. a) Slise dea un exemplu de functie f= Z—> Zeare este sujectivi,dar nu este injectiva, ) St se dea un exemplu de simu (a). .(0y) divergent pentru cae sirarite define exist, min A,max A,inf A,sup A pentru multimea prin x, =, +2, .y,=S* , Vn 21 sunt convergente 3. Sse calculeze: im = wt sin ax ° tof” tates Oto 4.Se considerd functia f:D>R , f(x)=—2* Lex se define srt (a, pin 4 =L qq, = F(a,) «Vn 2 1. 4). Sise determine domenil D maxim de definite sximploele a gaia funetct date: a by Sise caleutéze lim f(x) -sin ©) Si se arate ct f este strict crescitoure pe (0, iar il (a,), este descrescitor 4) Save eaeuteze tia seul (4,),.5 6) SAsearatec& f nu este bijectva: 1) Sise determine M CR pentru care functia. (0,2) > R, g(x) = f(x), Vx€ (0,20) este bijectiva 99. —| Capitolul 5 CONTINUITATE 5.1.Funefii continue,operafii. 1. _Siise studieze continuitatea urmatoarelor funetii_ f | —> Rin punctul a =0 caf 2H #50, wfonedx **°, MIO ase jxB0" 0 \x=0 fo! co 3x ore] mm x=0; ® f09 { too Hexnl co x ©) f()=[x+2]; f f)= m 20. bea) 1x20 2, Sise studieze continuitatea urmatoarelor functii_ f :R > R L ssint x40 ) fQ)= x i bw seosle-if | 0 x0 ave eA . asd [fxP4+x-2 x50 9 sym{ eesti oso ee se! 1. xco ©) #0 =[2x-1]; 9 fay=yte > x0 I¥e 3. Sd se determine a,b,c R pentru care urmétoarele functii_f:R —> R sunt comtinue pe R 100 2x? tax-1 xs sind. iG) = asi singe co. ae { atl xo wSd=} iar *5°, a sx20 omnes 1x<0. 2x+b ws ofe=|—x A © f)=hpsine-n Infe*+x) ,x20 xe +x—2 ae _fercosme yest. Inesin’y —— eee wrod OfG=t ae FSP x41 x20 4. Sise determine a,b,c R pentru care urmatoarele functii_ f :RR—+ R sunt continue pe R a Pad xsi aay .2e0 . 9 seep PO. wr, sine) ¥4e-2 1 let [4] .xv0 ores Ht gyeyele[t] 220, a cae ben bx? +2x¢e xed, a thetete™ oreo tees ver’ a rer 5.94 se dea un exemplu de funetii continue f,g:1—> IR (1 interval de numere reale ) discontinue pe 7, dar pentru care f+ g este contiaus pe 2 xeQ 2x xe R\Q SRR definite prin re9-4 pe 48.84 se determine punctele de discontinuitate ale urmitoarei fume, precizdnd natura lor. 1 xesintsbcost x20 FRI Sap TTT Oy 6.Sa se studieze continuitatea functiei f IR —> R definite prin roo={ 7.Si se studieze continuitatea functi 0 1x=0 9.88 se studieze continuitatea functici f :R—»R , f(x)=max{x2,3x—2} 101 10. SA se dea un exemplu de functie care are exact dow’ puncte de discontinuitate, (ROR, fod =min{e 41,2044} LL. Si se studieze continuitatea fu 12, Sise studioze continuitates functici f [0,2] , f(a wma {a2}. 13, Sa se studieze continuitatea functiei f:R—>R , f(x) = in? 14, Si se stuieze continvitatea functet RR, fx) =max{I,x.2°] 15.81 se studieze ——continuittea—funetieh fR-9R Ll] stn x8 [-L01 £@)= eat -2 xe {-1,01} 16. Sa se determine perechea (a,b)de numere reale pentru care funetia f:D—>R , ae * 1x0 FQ)=) fiz. este continua pe tot domeniul de definiie. wiex=b 30 -1 yx<0 17. Se consider’ funcjiile f',g:IR—> R det pin f(@)=40 ,x=0 gi 1 yx>0 §(x) = 2° —4x44,Si se studieze continuitatea functiilor compuse f° g,.g © f. 18, Se consider functiile. f,g:R—>Rdefinite prin f(x)=2x-1 Pixs sof 780 54 se stuieze cominuiatea Functllor compuse fo 8,6 f x xD 49. Se considera functia f :[1,20) I, fo)=55 388 se dea exemplu de 0 functie g :[1,e°) — R discontinua,pentru care |g(x)|= f(x), Wxe [1,). 20, Se considera o functie f :(0,ee) => Z cu proprietaten 2! 0.Si se caleuleze f(2007) sis se determine punctcle de discomtinuitate al funtiei date. 21, Si se arate ci daca f : D> Reste o funetie monoton’ si discontinua in punctul a€ D + Atunc! a-este punct de discontinutate de prima speti pentru functia dara. 102 2, Se considers o functic f:D—> IR si ae Dun punet de actimulare pentru D in cate f este discontinu’. Daci Ve>0,35>Oastfel inedt dact ul <5,]v|O)ee comer coma de ner rationale, atunei b, > 29; b) Si se studieze continuitatea functici i . A ee, cupgeN'Ap.g)=1 FAO Rseyafq Agr NPIEN PDT pecan y 0 x€{0}U(O,1)\Q 25, SA se arate cd daci o functie f :(0,2e) —> Reste continu in a = 1 si satisface egalitate S04) = f(42) pentru orice x€ (0,o) tunel fete constant 26, Si se studieze care dinue unmioarcle functii pot fprelungite prin continutate in panetul a » 2x yx) 2e-2-1 ” 27, Daca | f| este o functie continua , rezulta ca gif este continua? - 28, Daca f :D— Reste 0 functie continua in a& D si f(a)>0, si se arate c& exist 0 vecinatate U a lui a astfel meat f(x) >0 , xe UND. 29, Daci dovd funetii f,g:R—>Reatistuc f(x)= g(x), VxeQysh se arate cd f= g. Raine concluzia adevarata daca f(x)= g(x), Vxe Z? 103 30, Dacd D este un interval , iar f : D—> Reste o funetie continu, si se arate cd f(D)este interval. ( Bolzano )- 31, Sasearate c& functia f:R RR, f(x) -min|x—Keste continu pe R. 32, SA se arate cA dacd f,g:D—> Rsunt dou funetii continue tntr-un punet a€ D si F(a) < g(a) atunci exist’ > Oastfelincat f(x) < g(x) , Ve (a-ratr)D. 33. Duci f :[a,b]—+[a,b] este 0 functic crescdtoare , si se arate cit girul (x,),_,definit prin x € (a,b) fixat, x,,, = f(x), ¥ne Neste convergent, Si se arate c& dacd f este continua , atunci f(u) =u, u find limita situ BH Fie ae (Le)si f:R—>Ro functie continua cu proprietatea ch ‘JS (ax) = f(a), Wx R.Ba se arate ck f este consta 35.2) Daci = f:Q—9Qeste 0 _—funcfie cu’ —proprietatea ca LO+ y= FA)+ FOV, yE QsA se arate cf f(x) =a» f(D) Vxe Q +b) Sa se determine toate functiile f :R — RR aditive si continue. 36, Daci f :R > Reste functie aditiva si discontinud inte-un punct , si se arate cA f este discontinua in orice punct din R. 37.84 se determine —functiile —contine = f':R—Reare satisfac (232) LOLO weve 38. Si se determine functiile continue f :IR —> R care satisfac f (x)= f(2x+1),Vxe R. 39.85 se determine —functiile continue, © :R—>Reare _satisfue F(F@)+ FON) = x+y, Va ye R. 104 5.2.Proprietiii ale funcfiilor continue.. 40. Sa se arate cf urmitoarele ecua(ii au cel puin o solutie pe intervalele F indicate: a) P-2x-2=0,1 = (1,2) by atta? 1,2); @) I+sinx=x,1=(0,7); 1 1+2ind +x) =2x 75 (,e-1) AL. Sa se arate eX urmitoarele ecuatii au cel putin o solutie pe intervalele / indicate: a) 2x’ +3x-4=0,1= (0,1); a xteonn=2.1=(Eu} 2 ©) arcige+x=1,1=(0,1); b) 2 +x-1=0, 1 =(0,1); 4) e'=x-2=0,1=(1,2); =(0.1). 1) aresinx+x=1, 42, SA se arate c& pentru orice mE Nn Zecuatia x" +nx=1 are 0 unicd solufie strict pozitiva x,.8.se calculeze lim x,, 43, Si se arate ci pentru orice me N,n 2 Lecuatia x" +In.x=0 are 0 unicd soluti pozit 44, Sa se stabileascd semnul urmitoarelor fun a) f(x) =(2"~2)-(2*-4): ©) fax 2 -x41-2%; &) f@)=(x° -5x+6)-In(x-D; 4S. Sit se rezolve urmatoaree inecuati a) x 2x50; ©) (27 -4)(e*-1) <0; 4%, € (0,1). Si se studieze convergentasicului (x,) DoR: b) f(x) =(2*-1)-(3*-9); &) f(x) =(x? +2x-3).(4" -2); Inx-1 f fQ)= x-t b) 0 +2x-3>0; 2-1 geo, ces tx-2 o) >0. =a 46, Si se arate c& urmitoarele functii_f : 8 > Rau proprietatea lui Darboux: tx Lf oxsh, Gee 50 aes 2x-1 yx>1’ x jx>0 47. Si se arate cl urmitoarele functii_ f : R —> IR nu au proprietatea lui Darboux: 4 wxs0 wpenel 2-22! FOV 42 \x>0" nO FL abl! cos 4x50. _fe42 vest 0 son {oee 0 e poo wd _[= xed _[x .2€Q a ror=[3 xER\Q* oror-{s .x€ R\Q) L 48. Se considera o funéyie continua f :[0,1]—>[0,1]U[2,3] pentru care SG)=0.58 te arate c&: a) fu este surjectivi; —) Fnu este strict monotond. c) F nu este injectiv 1 in— x40 49, SA se arate cA functia f:R—R, sf a jx=0 are proprietatea lui Darboux daca gi numa dae [ol 1. 50. Se considera un interval f de numere reale gi numerele distincte %,.%,5..5%,€ 1.88 se studieze dacd este adevarati afirmagia: Dack functiile f\g:1—> Rau proprietatea lui Darboux gi f(x) = g(a), Wxe I\fx,,X;.000%,},atunei f S1.Daci f:[a.b]—>Reste 0 functie care are proprietatea lui Darboux si »%€[ab]st se are ck—exist «ce [a,D]astfel meat P65)+ $5) +t FO) 52.4 se arate cd daci f:R—>R are proprietatea- tui Darboux si [F@)- FO) 2 |x-y], Vx, ve R . atunci f este bijectiva. 53. Sa se arate ch duct f J Reste o functie monotond astel neat f(J)este un interval, atunci f are proprietatea lui Darbous. 106 54. Se consider F:RIOR gi 8(2) = cos f(x). SA se arate cl g este continua si e4 , daca g(x) constanta, © funetie continu g:R Rastfel inci ,Wxe IR, atunci f este 58. Sa se arate ci nu existi nici o functie continud f:[0,1]—>(0,1)pentru care F((Op=(0.2), 56, Sa se arate ch daca f :[0,c0) > Reste 0 functie continua si lim f(x) = 0, atunei feste 57. SA se arate cX pentru orice functie continual si marginiti f':R— R exist a€ R astfel incat f(a) =a. ‘58. Sa se arate ci o functic f :1—>R (1 interval ) care are proprietatea lui Darboux si nu se anuleazai pe /, are semn constant pe J $9. Fie f :[0,2] Ro functie continua pentru care f(0) = f (27). SA se urate cd exist c& [O,r]Jastfel inet f(0)= f(e+n). 60. Si se arate c& daca f :[-a,a]—>[-a,a],a> Oeste 0 functie co uve [-a,a] astfel ineat f(u) =n, f(v) =—v. + atunci exist G1. SA se arate cA ecuafia sin.x-+2sin 2x+3sin 3x =cos.x +2cos2x+3cos3xare cel putin doua solu in (0,277), 62. Sa se arate e& urmatoarele funeti sunt bijective: ROR f(ay=xt2; b) FRR, fx) = x4145": ©) f:R (Lo), fad! +2" +h; @) f :(0,-2) 9B, f(a)= 2 +log, x; ©) f:R (2,0), f(x) =4° +3" +2; ) (02°) R, f()=xtinx, 63. Si se arate cA daca f:R—>Reste o functie continua cu proprietatea ci S(O) <0, f(1) > 1, exists ce (0,1) astfel meat f(c) = se =e A, SA se arate ch dact functiile f,g:[a,b]—»R sunt continue 51 g(a)=a,g(b)= atunci ecuatia f(x) = g(x) are cel putin o soluje reala. 107 65.8’ se arate eX dacd functiile f,g :{a,b]—> R sunt continue si g¢a)=b, g(b) atunci ecuatia f(a+b~.) = g(x)are cel putin o solutie reala. ‘este marginité iar geste 66, Sa se arate ef daci functiile f,g:R—> R sunt continue gi pentru orice ne N eouatia surjectiva : atu FOd+ FON +4 fosy= 910) +2(2) are cel putin solute eal 67, $8 se arate ci dact f :(a,b)—> Reste continua si f(a+0), f(6—0) existh gi sunt finite, atunci F este mirginita, (68, Si se determine functile continue f :R—>R pentru care f2(x)=2- f(x), Vxe R. 69. Un turist urcii la 0 cabani pe o potecd; pornind dimineata la ora 8 si mergind fara pris turistul ajunge Ia cabana fa ora 12. A doua zi . tuistul coboar® pe aceeayi otec’,mergiind fara oprire:plecfind de la cabana la ora 8 , el ajunge jos la ora 12. Exist un Punct al traseului parcurs prin care turistul a trecut exact la aceeasi ord? 70. Dack aReste 0 functic continua , si se arate ci existh l Be (a,b) astel neat £0) = 1 ba" 108 5.3..Teste recapitulative ‘TEST nr. 9 (nivel mediu de dificultate) — Varianta 1 1. Sh se dea un exemplu de funetie f :IR—» R care mu este strict monotont . al care srafic este reuniunea a doua semidrepte $i care este discomtinua in x= 2 ae x0 2. Si ce determine ae R pentru care functia (RR. f(x)=} 2 a0 este 30 continua pe R, 3. Sa se arate cit ecuajia x*-2x~1=0 are cel putin 0 solutie reala x-1)(2*- 4, Siserezve nscuaas SYE'4) <5 Tons ‘TEST ne. 9 (nivel mediu de dificultate) ~ Varianta 2 SB se dea un exemplu de funetic strict monotoni f:R—> Ral carei grafic ese reuniunca a doua semidrepte gi care este discontinus in x hi fata) co 2 Sse determine ae R pentru cae functia (:RR, foxes 3, sinax eo este continua pe R. 3. Si se arate ed ecuatia 2 =1~xare cel putin o solutie reala, (<=2)(°-1) I=inx 4. Sa se rezolve inecuatia 20, 109 ‘TEST nr. 10 (nivel putin sporit de difieultate) ~ Varianta 1 determine abe pentru care functia. «ff :ROR 1. Sa se este continua pe R. exist functii continue f:R—> Rew proprictatea cA 3. Si se studieze continuitatea func /:ROR, f@)=ii 4. Fie f,g:R—»Rcontinue in ne N’.Dacd g(x)= fn). ‘ x] (0), Vxe RRs se calculeze 5. Sa se deter funetia continua FRR pentru care f(0) 109-1(2}=nv0e R ‘TEST nr. 10 (nivel pusin sporit de dificultate) - Varianta 2 1, $a se arate c& pentru orice € IN ecuatia cosxx~sin.x= x" are cel pujin o solute strict povitiva subunitar. 2, Sise determine functile continue /:R —> R pentru care f(2x)~ f(x)=x,Vxe R. 3. Si se arate of dack F/R —>(0,co) este 0 functic continua , exist ar¢ (0,1) astfl nest Say =— sinax jx Q 0 .xeQ 4. Se considers functia f:R—R, f(x) SB se determine multimea Ha punctelor in care f este continul 5. Si se dea un exemplu de dowa functii_ fg — R care au proprictatea tui Darboux si pentru care f + nu are aceasth proprietate 110 Capitolul 6. DERIVABILITATE, 6.1. Functii derivabile,interpretare geometrica 1. Folosind definitia . si se studieze derivabititatea urmatoarelor functi_f :RR—> Rin punctele x, indicate a) f(s) =3x+2,x,=2; 2 SQ)=¥ x= 1, b) FO) =3x-4 xy =2; ® f@)= d) fO=X +27 +1,x, =0; 2. Folosind defi ia, SA se studieze derivabilitatea urmatoarelor functii_g:D—> Rin punctele 4 indicate a) g@)=vx .4=1 b) g(x) =sinx, te x50 ® e={ 7, x ce tee 1x07 eo fins x50 Ind?) eso ae te 1x20" oxca-f nx ,xog 7279 3. Sd se scrie ecuatia tangentei I graficele urmitoarelor functii f : D—> Rin punctele 2 indicate ») (Q)=x 44,41 ») g(x) 4. 9) g@)=min {xx} x, ©) g(x) = max{x7,3x-2} 5x =I, 2x-1 + orR a fep=|P- 9) £00= hh 9 f@)=2boIh 2 <0 nies + o R sunt derivabile pe IR: Poxsl x20 at txel .x<0 a s= gy no-{ ; : a Fey {, sinx+b-cosx ,x<0 be x20 avtta ” xs2 Star jx<0 9 f= 5 @ f= ; Te feet wo? ee {, Inge) x20 wet xsl sl yy of, oy DfQ)=] #43 2axtb <0 x'sind x40 1. Sa se determine ae pentru care (ROR, foy=f" Me °F? ese 0 yx=0 erivabild in origine Bx42 ,x>0 8, Si se stuieze derivabilitatea functiei f ROR, fC Bt? oe i se determine punctele n care tangenta la grafic rece prin origine 9. SA se determine punctele in care tangenta la graficul Funeiei fR>R, £ (x)= (x+1)* trece prin origine 10. Sa se detern trece prin or punctele tn care tangenta fa graficul funejiel RR, flx)=e" 11, Sa se studieze dact f :[0,00) >, f(x) = Vx are derivata in xy = 0. 12 12. Sse determine me IR stiind cd tangenta in x, =1 la curba de ecuatie y = 1 Paraleld cu axa Ox, 13. Si se determine punctele de pe graicul functiei f:RR . f(x care tangenta la grafic este paraleli cu dreapta de ecuatie y—x— 14, Si se determine punctele de pe graficul functiei f:R—R, f(x) care tangenta la grafic este paralelcu dreapta de ecuajie y-4x-3=0, 1 veg h x 1S, SK se arte c& f2RR, f()=}7 "8 **9 re derivats in origine . desi este 0 wr=0 discontinus, 16. Si se determine ecuajia tangentei Perpendiculara pe dreapta de ecuatie la curba de ecuajic y=x'+3x7~5 care este 2x~6y+1=0. 17, Sa se determine punctcle in care tangenta la graficul funetiei f:(0,e0)—> R F(2)=Inx, tee prin origine 18, Se considera functite f,g:R—>R , f(x)=x°+ax +b, g(2) determine a,b,c R pentru care curbele corespunzatoure sunt tangente in xy = iar tangenta comuna fn acest punct este paraleli cu dreapta de ecuaie y =x+3. 19, Dac f:(-a.a)—>(0,:0),a>0, este o funetic derivailé cu derivata continud i FO=1.f'(0)=2 , 8 se caeuleze lim (f(a))*. ). Se considera ae Rsi f:R—> Ro functie continu’ in a . SA se arate c& functia 4g: Redofinité prin. g(x) =[x—al-f(s)este deivabiti in a dacd gi mumai dact F(a)=0. 21, Sa se giseasci un punet M (a,b) pe curba de ecuatie y =+, x #0, in care tangenta este x parle cu deat dtr depute AUD, 202.4) 413 £:(02) 2B, 22, Sa se determine a€ R pentru care tangenta ta graficul functi S02) = (a+2)-In-x In xy =1 este perpendiculard pe dreapta de ecuatie x+2y =0. 23, Si se determine care este cea mai micd pant posibilé a unci tangente la curba de ecuatie yoo-3x? + 5x. 25,52 considera irl (id).je0 oem four 4, =" ___x20,peN'.Dack f(x)=limu,, si se determine peers: mn domeniile de continuitate C si de derivabiltate D pentru f. 26.84 se determine @EQPeRastiel incit —funetia RR, NO-R+2 <2 Faye (POMEFHE ES? a, acvahiipe Re Vera x22 27, Se considera functia f:D—»R, f(x) =Vx+8—6-Vx-1 . Si se determine domeniul D maxim de definific gi multimea £ a punctelor in care functia nu este derivabili. 28. Duc a,be IR" satisfac a+b +0, si se determine functile f :IR—> R derivable pe Rpentru care f(x+ay)+ f(xtby) =2f (x) +ky, Vee Rye RY, unde k este © constanti real, 29. Se considera f (a,b) +R, f(x) #0 pentru orice x€ (a,b).Daci Festederivabilt in 1 cnn (£2) ce (a,b) si FO=1LS(O= + sh se calculeze 30. Daca f:R—> Reste derivabila in origine si f(0)=0, f') tig? | pore @eot 72] sunde be WY 90 2 tl 14 31S se determine masurile unghiutilor dintre tangentele 1a fig:RR, f(xy= X ; sraficele functor ~ 4245, g(x) = —x? + 241m punctele de intersectie 3% Pack f:1—> R (Finterval deschs) este derivabilt a€ I si f(a) = f(a) =1, suse eateuleze tim*L@)— a fa) aoe 38, Se consider un imerval deschis /astfel ineit O& I si0 func fs —> R derivabila in 0 Sa searatee8 fanctia g:7 —> R, g(x) = f(s)) este derivabild tn 0 daca si numa daca S'O)=0. MiSi se determine —_funetiile FO+Y)= £0)+ £O)~2ay , Ve, ye R. derivabile ff :R—>Rpentu care 6.2. Derivate de ordinul intdi,derivate de ordinul doi. 35, Siise caleuleze derivatcle umatoarelor functii f : D> R b) SO) =P 430 +4x4h; 4) f(x) = 2sin x~3c08 x; D SQ) =Ve +24. ©) fQ)= +120 432-4; ® fa) =Vx+2x4—3in.x+4sin.x; $6. Siise calculeze derivatele urmatoarelor functii f : D> R 8) fa) =e +5246; 9 fQ@)=(2x-9; 9) FO)= (1420422), b) f(x) =3e' ain x4 50° 65; &) f(x)=2-vx)*; 1) $3) = (27 —x—m)me Re. 37. Si se calculeze derivatele urmatoarelor functi_ f : D> R + 9) flad=x-(e'+1); 9 S0)=(x242x)-€% ©) £()=sinx-c08 x5 » Fe) =(8=1)e% 9) SQ) =(2 x41) (e-D; 9 f(a)=22-Inx. 11s 38. Sa se caleuleze derivatele urmatoarelor functii f: D> RB a) f(x)=V0-U; » sey= 4; Tee 2x-1 9 f= Inx sinx 8 fae fos 39, Si se calculeze derivatele urmatoarelor functii f: D> RE a) f(x) = xsin.x43xc0s x; w py, +1 sin.x VFO aaa? 9 fe ©) FO) =sin? a ) fQ@)=2-Inx. 40.Se considera functiile ~—f,g:R—>Rerivabile —astfel_ neat F(x) = (x7 =1)-g(0), Vee B si g()=1.8a se caleuleze f(D. 41, Se considera functiile f,g:R—» Rederivabile astfel neat f(x) = 2° -g(x),¥xe R si 8() = g’(I) =1.8a se calculeze f" (1). 42, Si se rezolve ecuafia f(x) =O pentru fiecare dintre urmatourele funetii f : D> R 9 f=—s by faxes 2 f= 4) f (x)= 008? x; ©) flya(P ett) es » feo= eu 43. Folosind regula de derivare a functilor compuse , si se calculeze derivatele urmitoarelor functii f:D— R: a) f(x)= (2x41); ©) fs)=(a?=2-1) ©) f(x) =(2x+ Ina); b FQ) = (2-344); & f(x) =(2x-sin x)"; 9) fod=(x'sine tet)! 116 44. Folosind regula de derivare a functilor compuse , sa se calculeze detivatele urmitoareloe funetii f:D9R ace a) (x)= v3x; bs) d) fa) 0 f)=ViFane 45. Sa se calculeze derivatele urmatoarelor functii f: DAR a fae", b) f(xy=a-e*; 2 S() = xl); &) £9) =(x+1)- Ind 42x); ©) F(x) = 2x" sin@2x-1); 0 fay= 46, SH se-caleuleze f"(O)pentr ficare dintre urmitoatele funetii f : D—> a) fee on; b) Saya(xt+2}eP, 9 FG)=xInh txt); @) f()=(x—x) Ind +27}; f) f (x) = 2sin? zx+3c0s? ax, ©) £Q)=(2x—m)-cos(2x+0); 47. Sse calculeze '(0) pentru ficcare dint mbogrelefuneiig: D> R: 9 s@=areg; Te 9) (0) = arctg(t*); ©) g(s)=Vs" 4354205 48. Si se caleuleze h'(0) pont fieearedintre urmatoarcle fane{ii Me: D> b) A(x) =sin(cos* x); 1) a(s)=19%s, a) h(x) = cos? (3x+2)-sin® xx; 2-cos.x I Tee & he =In 1) h(t) =aresina—F, ©) h(x) = In ©) hate; 47 49, Si se caleuleze (0) pentru fiecare dintre urmatoarele functii_j: D> R i-x* Ke L a) f(x) =aret b) f(z) = aresin: + na etd : Vex ©) jx) = VIF 2x Ind +3); ©) A(x) = 4-008" (244 2)-e°; 4) j(s) =x-aretg(&*); (a) = x-c0s" (7). 50. S& se calculeze derivatele urmitoarelor functii_f : D—> IRin punctele indicate: &) f()=aresin—L sh xtl a) f(x) =(L4x°) arctgx x =I: ©) fa)=in(xe Vi #4) ,x5=0; 6 Df) a roy= ne ig 1 ©) f(x) =In(tnx) ,% SH. SA se arate ct f:R—(0,c0), f(x) =3"+5" este bijectivl si sh se calculeze (V6) 52, Si se arate cif: —> R, f(x) =3" +x este bijectiva gi s& se caleuleze ( f~) (11) 53. SA se arate ch f:(0,00) 9, f(x) =a" + Inx este bijectiva si sh se caleuleze (ry) 54, Sk se arate cf f IRR, f(x) =. +x este bijectiva gi. daca g este inversa sa , s8 se caleuleze g'(2),g”(2). 55. S& se calculeze derivata inversei functiei _f :R —(0,<>), f(x) = 2" +57 in punctul ya2 56. Se considera functiile f,g:R— R, f(x) = 27, g(x) =-x" +4x+m. Sa se determine ‘me Rastfelinedt graficele eelor doul functi s& alba o tangent comuna fntr-un punct 18 57. Si se rezolve ccuatile f'(x)=Osi f(x) =O pentru urmitoarele fanctit f : D—> IR a) fO)=x'- 3x41; » f= ¥ +1 ©) f@)=x-Inx; oS) sin x; 8, Siise caculeze f/(0) pentru o fanctic /':R—» R paris derivabilé i origin. 59. 88 se rezolve ecustile f"(x)=Osi f" (x) =O pentru urmatoarele functii f :D > R a seas by F(x) = Inia? +1); Vi; ©) f(a) = x4 Darergy, ® £@) 0 S@)= ©) f()=x4sin 60. SA se determine functia polinomiali f:R—>Rde gradul n , SOD= f10)-f"@), Wee R, ne N pentru care 1. Se considera funcfia polinomiald. f : > R., f(x) =(x~a,)-(x=a,) e-a,) de 1 EA Repay yyy} 545 GAs BM eatin) 8 gradul n, ne N* si functia g:A—>R, g(x) = arate c&: a) g'(x)<0,¥xe A; b) g(x) = Ne dpteiarcE leery © (f/(x)) 200-7" (x), Vee A 62, Sse dea céte un exemplu de funclie f : D—> R derivabila care satisface , in fiecare caz + egalitatea data : a) f'(x)=3x, Vre D=R; ) Fey=2 1 Vxe D= (0,20); b) s'@)=e" ,Vxe D=R; 4) (I+2*)- f(a) =2x, Vee D=R; ©) (Lt3*)-f/@)=2, Vxe D= 9 (x1): s'@)=1, Vee D= (1 119 63, Si se determine functia polinomiali f de gradul al treilea pentru care sunt adevirate cegalititile: f(0)=—2, FQ) =1, f/() = 2, f") = -2. 64. Sa se determine functia polinomiali f de gradul al treilea pentru care sunt adevirate egalitajile : f(1) =5, f(-D=1, f'()=6, f")=2. 665. Sa se determine ordinul de multiplicitate al ridacinii x, indicate in fiecare eaz pentru trmitoarele ecuati a) xt -Sx 49x? -7r42=0, x, by at -4x 45x74 +4 =0 4, = 25 oat 43x! = 208 +627 -7x-1= 0,4) = 6 x1 +442 500448 =0 x, =2 66, Sa se determine a.b€ R stiind ca , in fiecare caz.. polinomul feste divizibil cu g : a) f=X*42X944X? +aX +b, g=(X 41) 5 by f2axt 40x42, ¢=(X-1); ©) f =aX* +bX?-2,¢=(X-1). 61, Si se determine derivatele de ordinul n,m I, penteu urmatoarele Funct : I 9) SO) = XE (Be) bDIM=aaygte Be): ©) fa) =et (x7 +1),x€ Ri; &) fO)set (x 43x41) xe R. 3. Sa se determine a,b,ce Rastfel incat Funct jax? +bxte .x>0 prorseo-{ 0 70 fe derivabili de dou oi pe R. 69. 8a se determine abc Rasttel——_inedt functia Peatthere .r RB, f(x) =In(l 4-9) cu fu 120 71. Si se arate ea derivata de ordinul n, ne Na functied f':1R > R, f(x) = * este de forma fC) = F(x)-e"" sande P,este o functie polinomialé de gradul n 72. Si se arate cf o functie f:R— R pentru-care x'< f(x)Sx° +x? ,VxeR este continu in origine, Este fyi derivabili in x=0 ? 73. SA se arate ch 0 functic f :R—>IR pentru care |f(x)-/(y)]$(x-y)° .Wr,ye R este derivabilf in orice a€ IR si sa se calculeze f'(a) 74, Sh se arate ck (RR, f(x) =[x]-sin’ areste continual .Este functia si derivabili pe R? 75. Si se arate c& dacd 0 functie polinomiala de gradul 4 are ridicinil aritmetica , atunci si derivata sa are aceeagi proprictate, 76. Sas catouteze sumete 0) SA-CE 3») Tk CH 77. SA se determine restul impartirii polinomului f= X* ~X"42 la g = X(X—1)' 6.3.Puncte de extrem,teoreme fundamentale 78. SA se determine punctele de extrem local ale urmitoarelor functii_f :IR > R a) fe) =fxr-2)5 & f(x)=|2* = If: ©) f(x)=2x? -2x-3; d) f(a)=sin 2x, Af 2 .xso. _fimx jx21 oseaed ”. 1420" oseo={ wxel 79. Si se arate ct pentru f:R—>R, f(x)= 2x avem f/(0) = 0,desi x= de extrem.Se contravine astfelteoreme lui Femat fu este punet 80, Sa se arate & pentru f':[0,2)9R, f()=2x+Lavem f/(x) #0,¥xe [0,2] x=0 este punet de extrem.Se contravine astfel teoremei lui Fesmat ? 121 x+2 x0 2—x x20 iar x=0 este punct de extrem.Se contravine astfe! tcoremei lui Fermat ? 81. SA se arate cB pent f:R—R , f(x) -{ avem f!(x) #0,Vxe R, 82. Se considera o functie f :1—>R (1 inverval ) continu SA se arate eX daci f nu este monoton’ , atunci fare cel pujin un punct de extresn local 83, Si se arate ch dacd a€ (0,s°)si a” 2x41, Vice IR atunci ae. 84, St se determine a€ (0,20) astfelincdt a” +12 2°43" , Ve R. 85.Se consider’ numerele reale strict pozitive a , b . © astfel inca a* +b' +c" 23, Vre RSA se calculeze a-b-c 86. Si se determine 0 fynctie polinomialé de grad minim gtind care un minim local egal eu 1 in punctul x= 1 si un maxim local egal eu 3 in punetul x= 87, Si se determine o funcfie polinomiala de grad minim stiind c& are un minim local egal eu 8 in punctul x= 2 $i un maxim local egal cu 12 in punctul x=0, ii se determine ae R astfel incdt (I+ x)" 21+ax , Vx>—L , unde n€ N’ este fiat 89.88 se determine == ace Rc astfel «inci fuetia for fo -{" mee a ah s& indeplineasci condifile din ipoteza teoremei lu Rolle. : 90.85 se determine ab,ce Rastfel inet uetia jax*+bxte jxS0. ‘si indeplineased condipille din ipoteza Inxtl) ,x>0 . rif alert teoreme! tui Role 91 Sa se abe Rastiel inet funegia rloa}-or.o0~{ tcoreme’ lui Rolle determine a-in(l+x) .xSe-1 4 fndeplineascs condiile din ipotcea -4x4+b ,x>e-1 . a 122 92. Si se determine Floal>m.soo={ (coremei lui Rolle. ae Rastiel inet functia singx SI ooh a(x? 30-42) x > 1% imdepineascs eondiie din ipoteza 93. Daca f:R—>Reste o functie Rolle , si se arate c& existi ce Rastfel inca 4 2ef (c) F722. 94. Se considera o funcfic Rolle f:[0.1]—>R pentru care £O)= FM) =05i 8:[01JR, gixy=e functie gsi st se deduct existenta unui ce (0,1) pemtrucare f'(e) = fe), F(2).S8 se arate cA se poate aplica teorema lui Rolle 95. Dact f:[0,1] > Reste © functie derivabila eu F(0) L(u) sh se arate ca ue (0.1) ste ineat f"(u) 96. Dach aResie o functie Rolle , st se arate cd exist ve (a,b) astfelincdt F()-LO=L0) 97 Se considera f,g:[a,b]—> R functii Rolle astiel incét f(u)=/@)=0. gi f(x) 8@)- f(a): g(x) #0, ¥xe (a,b). Si se arate ch exists ce (a,b) astfel incat g(c) =6. 98.Se considera «=f, g : [a,b] > functii Rolle astfel—incat 8(2)#0,g'(x) #0, Ve [a,b].84 se arate ct dacs LO LO) seanci oxists (a) g(0) : ce (a,b)astiel 4 £0 £0), se) © 99. Daca f este o funetie polino reale consecutive ale ecuati F)=0 14 neconstant . si se arate cd inte orice doul ridin F£(2)=0 exist cel mult o ridécind « couse; 123, 100. ae ox oe 101. 102. 103. 10a, 10s, 106. 107. 108, 109, Si se determine cate ridicini reale are fiecare dintre urmatoarele ecualii: by x=Inxy 3x-4=0; +3x?-2=0; 4d) Qarctge =x 42; x8 +20" 4317-4 =0. Si se arate ch dacd ae (~2,2) counyia x" +ax?+2x—2=Onu are toate ridacinile reale ‘SA se determine me IR pentru care ceuatia x”—2x* ++ m=Oare toate ridacinile reale ‘Si se discute in functie de valorile parametrului me IR numérul solufiilor reale ale ecuatici x+ In Sa se determine valorile lui me R pentru care toate rid 2° 3x" 4m =0 sunt reale gi distinete, lle ecuatici ‘Se noteazi cu x4, ridlcinile ecuatiei x’ =0.Sa se arate c& ecuatia are o sing icin reac aceasta exe 5 se caleulee im ("+"), Si se arate cf daca p"-q*-A" >(p-+q)" cu p,q N, impare si A>0, atunct cecuatia x?" ~ A(x” —1) =O are doua radacini reale pozitive. a xsin™ x40 Se considera f :[0,1] > R, f(x) Si se arte cif satisface 0 10 conditiile din ipoteza teoremei tui Rolle ; si se demonstreze ci cxisti un sir (u.),q,penteu care i si f’(u,)=0. ¥ne N" .xS1 axl ,x>1 din ipoteza teoreme’ lui Lagrange si apoi si se Se considera f :[0,2]—> R, f(x) Sa se determine ae R astfel ‘net functia davt si satisfaca conditil aplice aceasta teorema, ? ax as Se consident — f [3] 9R,s(a=4?* —* *S2 ge ge determine 2 @,be Rastfel incat functia data si satistack condifiile din ipoteza teoremei lui Lagrange si apoi si se aplice aceasta teorems, 124 110. Sa se arate c& pentru orice +21 sunt adevarate inegaitie she inesx-1 x AIL, Si se arate ct pentru orice ne N,n2 2 sunt adevarate inegalityi 0 2, 113. Si se rezolve eeu: 114, Se considera funcia f:R— R, f(x) -Si se arate cd se poate aplica teorema Iwi Lagrange functiei f pe orice interval [A+k +2], N si astfel sa se deduct esi limy s')=-s0), existent un gr (4), li, : L TIS, Se considet funetin f[0.I]—>R, f(x) =—L-. Apticind teem tui Lagrange functiei f pe intervatul [0,x],x<1 se objine c€ (0,x) , unde c=9-x,06 (0,1) si 9=O(x).S8 se caleuere limO(x). 116, Se noteazd a, Ze anab, = FF +2n,neN.Se consider functia x 1220 J:RIORS(ay= si, aplicénd teorema Iui Lagrange pe fiecare =0 lim[ F(6,)-+0-F'(6,)] 125 117, Stee domontessch (144 1. x30. 118, Si se cateulee limite urmitoare ral Bee lim 42x43 ony » lm eei BEG * we axeinx ok In(x+e") OR ding | > Ino +e) 119, osu rnin ay exerci emumpl eset eclen: Vive =1 by tim 22824008, ©) tim “Sx _; Sian 0 sing i Tpx—cose x8 oy lima—8, oe erry 120, eae ) Him(cos x)= 5 ©) Ling A ra e) lim(x)"*; @) lim(x)s5 a iat i 0 tig( 11, x? +0080 a) lim: mer 3sinx” ingsin 2) ) im 2, 1B e=25) 12, 1 » ° i a tn( aa) lin( x wt Harte ~arete ==) * _ avcig = ; Plime (F-#e5) i otal 126 cls ads 00 WF 123. S& se caleuleze lim= x 124. ‘Si se determine numerele naturale n penta care exist Himita lim ="2°82- 128. Sa se arate ci, desi limita tim 2— SIM, we xt cOsx regula lui ZHospital nu poate fi aplicata aici direct. 126. Sa searate ci aresin x arecos x= % + re (11). 127. Sise arate cd pentru orice x€ [0,co] este adevirat egaittea arceos: 2arcigs. I+x? 128. ise arate ca pent orice x€ (1, este adevieatlcyatatea aresin Lex 129. Sa se arate ci dack ay.d,,d,, <9, atunciecuatia Qn-k 41 AX FX +a, :€+ ay, =0 are cel putin o solute in (~1.1). 130. Si se rezolve ecuatia ; 3° +4" = 2° +5", 64.Teste recapitulative TEST nr. 11 (nivel mediu de dificultate)~ Varianta 1 1. Sa se determine abe R pentru ann fomoyia Mtaxt2 x>0 ROR, f(x)= - este derivabila pe R. PRR Tag ce 2 SA se determine ae IR pentru care tngenta la graficul functiei f:R—R, £(4)=22? +ax+3:n punctual xy = Leste paralelé cu a doua bisectoare. 3. SAsecalculeze f/(0) penta fccare dint fame lomeniu! maxim de definite Jf: DB urmatoare prec 127 a) f(x) =a-sinx+cosx ; b) faxes ©) Fay=n | 4. $i se determine numirul solutillor eale ale ecuati osx 5. Siise caleuleze lim nta 2 ‘TEST nr. 11 (nivel mediu de dificultate) ~ V: ea funcfiei f:R—>R , f(x) =max{x?-4x,x—6} A. Si se studieze derivat axtb 2. Se considera functia f':RR’ RR, SO) = Si se determine abe R | astfel inedt graficul functiei sa fie tangent dreptei de ecuatie.y = in punctal x= 3. Sse calculeze f”(0) pentru fiecare dintre funetiile f : D> IR urmitoare,precizind gi dorneniul maxim de definite a) f(x) =(142x-27)-e* b) f(a) =c0s?(x+z) ; ©) f(x) =arctgvxt1 . 4. Si se determine numarul solutilor reale ale ecuati 5. Si se caleuleze lim ne ‘TEST nr. 12 (nivel putin sporit de dificultate) ~ Varianta 1 1. Se considers functia f:(I,e>) (2,29), (x)= 2° -3x. Si se arate cA f este iva gi sd se determine g'(2),g"(2) , unde g este inversa functiei date. 2 Saseccalculeze f’(0) pentru fiecare dintre functile f :D—>R urmatoare,precizand si domeniul maxim de definite __sin 2x FO) 5 costs 128 Fie f:R—>Ro functie derivabiti pentru care lim f(x)=ae Rsi exist ims f(2)-S8 se caleuleze lim.x: f"(x. }Si'se determine functia f : 8 ~> R derivabili care sasface : f/(x)=3,f(x) , Vee R si FO)=3, Si se arate c& penty orice @e(0,l] existe ne Ngi xe[0.2 oat seem sin™ x+ cos" x= a. TEST nr. 12 (nivel putin sporit de diffeultate) — Vai Si se studieze derivabilitatea functiei f:R—R. f(s) ate! 4x40 sisase Ot precizeze dacdavem pancte unghivare sau de ntarcere Daci m si M sunt valorile extreme ale functici f:R—>R, f(x)=x'+ax+b, 4,be R,a <0, si se calculeze in functie de a sib produsul m-M sts yy! be) ‘Sa se determine valorile lui me R pentru care ecuatia 2Inx—1=mx? are dowd radacini reale distinete, 2 : : = Pentru ne Nn 2 2se considera functia f, :R IR, f, (x)= x°—nx+1, Si se rate C8: a) exist un nic numdr real x, >Lastfel int f, (x,)=05 5, Jia by siurile Capitotul 7. REPREZENTAREA GRAFICA A FUNCTHLOR: 7.1. Rolul derivatelor in studiul funciilor metele critice , precizind care dintre cle :D—>R cate urmeazi 1. S& se determine intervalele de monotonie gi ‘sunt puncte de extrem local , pentru Funcfille a) f= 345K; b) fa)=x- Ina; 9 £02555 @) f(x)= x -6x745 5 9 sey-2 ot 9 f=, ¥ xt 2, Sii se determine intervalele de monotonic si punctele de extrem local pentru urmatoarcle functii f:D— a) S@=("- b) f(x) ® fy=n ts ; ) f= a deat? Si se determine valorileparametrului real = m= pentru care SRR, f(x) =In(L+ x7) me este crescttoare pe R. 4 Sk se determine parametruui realm peru,eae PRR, f(a) =In (44°) +m este descresctoare pe R. valogile 5. Si se determine valorile _parametrului real, = m= pentru care FRR S(x) = (x7 +24) -€* este strict crescatoare pe R. 6. Se consider’ numerele reale a continua pe [a,b] si derivabilé in punctele « si t f(a) 0.Sa se arate c& functiaf astfel i are un punet de extrem c€ (a,b). 130 7. Si se determine valorile extreme ale urmatoarelor funeti OS: RS@=2432-3; — w) f:[-LIR fo. 2x3; of{2-oR soy =24 , O Fur soya] <0, i 2-x ,x20 9 f[02| 8, f(a) Feet] oR. Fe) & Sts determine punctele de extrem — local ale fetch fll) oR f@)=e tie, 9. Siise determine punctele de extrem local ale functiei f : D> R, f(x) = vesin 2 E 10.81 se determine punetelede—extem —loeal ale fn z-1 Sf: DR, f(x) = ares vet 11,Si se determine" puntele do atem local ale funetic x yxs0 f [se x20 12, Si se determine me Rpentu care fancia f:D—>R, f(x)=—l=4— ow ae Sx+d ici [: DOR, f(x)= Vx" ~ dx. 14, Sa se determine me R pentru care funciia f:D—>R, f(a)=2-—2% admite un Nir r puncte de extrem 13, Si se determine punctele de extrem local ale fun punct de extrem situat la distanta 2 de axa Oy. 15.Si se determine numirul—punctelor de extrem — ale —_functici xed f:DIRS@)-7 22442, eyadjce Rind cd graticul funefici nw intersecteazi axa Ox. 16.88 se determine a,b€ Rtiind c& valorile extreme ale functiei :DOR, f(x) = =—S sunt -1 gi 2, y 50)" Feat e 17. S& se determine a,be Rstiind ch domeniul D maxim de definitie al funetiei F:D-9R, f(a) = Ves? +h este un interval de tungime 2 gi e& funetia admite un extiem egal cu | 131 18, Se consider 0 fun F (0) <05i £' (2) 21, Vie (0,9).SA se arate cd exist un unic a€ (0,e0) astfel incdt f(a) = 0, 19, Sa se demonstreze urmatoarele inegalitati erivabilii f :[0,e*) > Rew proprietitile a) cosxB1— , Wa20, by ef Bat], Ve Ry ® nda) <4 vere (-L)s D 1 Vx>L ©) (+ Dine 1) > aretge , Var >0; Et ©) resins x+7— , ve [0,1]; Inx> 20, Sa se rezolve urmatoarele inecuati 1 a) In(L+a7)> x5 6) aresin + —arecos +20; x x oinxs*; ‘ 4) xSsinx; e o Vie inxs © x-arctgx > In(1 +x’). 21, Studiind eventual variatia functici (0%) 9 RSC) z + 8 se compare numerele a=3 si b= 5%, 22, Si se arate ch 7 R a) f()ax-3e-1; ») f@)=x4428 3; & f(a) D SQ) =x-arctgr 9 f=xInx; © f= 2x1: 24, Si se determine punctele de inflexiune ale graficelor urmitoarelor funetii D> R + b) f@y=a-lnx; 4) f(yext-30-1; & ©) f(x)=(? =1)-e" 5 A) FQ) = 2x 132 25. Sa se arate cA pentru orice ne N,n 22, funetia f:R—>R, f(x) "mex are un ssingur punet de inflexiune x, € (02) Sa se caleuleze'lim x, si lim f(x,) in Bete iy 26, Sse arate ca pentru orice x2 2 este adevaratd inegalitatea cos x-c082 > (+1): 00s 2-1-0081 27. a) Sk se studieze convexitatea ( concavitatea ) functiei f:R > R, f(x)=In(1+2°) ; 0) SU se demonste7e 08 dae 3,8, € (Ou) satisfac 5.4, +4, =1, atone (4) <5) (14a) -0-(14a). 28, a) Sé studieze convenitatea (concavitatea)funetei 1(o4)x, f(a) =In(sinx); b) Si se arate cd fn orice triunghi ascutitunghic ABC este adevirata inegalitatea 3N3 sin A-sin B-sinC <=> 29.SA se arate ci in orice triunghi ABC este adevaratéinegal tea sin A+sin B+sinC < ei 30. Se consideré o functie f:(a,b) —> R. de dout ori derivaila care are proprietatea ef pe graficul ci exist F'(c)=0. puncte coliniare Sa se arate cd enisti ce(ab)astfel incét 31. Sa se arate 8 sirul (1x,), definit prin x, = legate +1 21 este divergent 32, Sa se determine dreptunghiul cu perimetrul minim din muljimea celor care au aceeasi 33. Sa se determine dreptunghiul care are aria maxima din mulfimea celor inserise fntr-un ‘cere de raz data R. 34. Si se construiasci o cutie cil ‘material lic cu capac de volum dat si cu consum minim de 133 ‘A se determine maximul volumului corpulu’ generat de rotirea unui triunghj reptunghic in jurul unei catete tind c& sums catetelor este a (constant). 36. Un triunghi isoscel cu perimetrul constant & se roteste fi jurul bazei. $8 se giseascd triunghiul care genereaz4 corpul cu volumul maxim. 37. Sa se calculeze latura bazei unei total minima, sme tiunghiulare regulate de volum constant si aie 38. Se considera functiile fg: (0,20) 9 R Ss +g()=J'(x). 4). Sise studicze monotonia functor date pe (0,0); | b) Sse arate cd: gin +l) < f(n+l)- f(n)< gin), Vne N"; 2nt2, on 7 ©) Siise arate cd: In Sy EN’. ihm pate eS ag Wee 39. Se considera fundtiile f,g;R—> IR, f(x) =37 , g(x) =In(1+2°), 4) Si se arate cd funetile date au acclasi punct de extrem 5 b) Sa se demonstreze ci: f(x)2 g(x), Vxe Re 40, Se considera fun fog:(0.0)>R , f()=x-1-x ny, g(a) =) 8) Sisearateci: f(x) <0, Vre (0,0); ) Sasecalcueze timL), ©) Folosind eventual a) si notajia 1+2x descrescatoare pe (1,2); si se arate ct funcfia g este 4) Sisearae ea: (1+2V3)" >(L+2V3)" 41. Se consider functia f RR , f(x) =3° +3" 4) Sa se determine intervalele de monoconie ale funetiei considerate; b) Sa se arate cd functia dati este convexa ; ©) Siise determine solutile pozitive ale couatici f (x)+ f(x") = f(x°)+ fe") 42. Se considera functile raloZ)or LO) sx+-sinx~2x , g(x) =c08 x4 In(cos.x) +3. 134 9) Shaeamte ct: bea, vabe (0.=)sicosx2 ex's, vee [0.2 ire [o4}: 2 ©) Sise arte ci festecrescttoare pe [oZ), ino pic ibsereacacar po [oz} by) SAsearatec& exist KE R astiel neat /(x)+ g! (x) 4) Si'se demonstreze c&: igr+sinx> 2x, Vxe [o3} 43, Se consideré functile fg :(0,e) 9K , f(x) =x-Inw , g(a)=1+Inx 8) Siise determine punctul de extrem local ale funcyii f by Sis arate cd pe (0,20) F este convexa iar geste concava ©) Sa se demonstreze cf; L4+e-x-Inx 20, Vxe (0,9); 4) Si se arate ci dact ft este © functie derivabits pe (0,s°) cu proprietatea ci W(x) = g(x) , Vere (0,22), atunci (2007) > (2006). 44, Se considera functia f (0,20) —>IR , f(x) =x-Ina~a-Inx ,unde a>0. 8) Si sedetermine a> 0 astfel incat f(2)20 , Ve (0,00); b) Sisearate cd: ef Bx* , Ve (0,00); ©) Siise arate e& pentru x >Oavem e* = 2° daca si numai dacd x= e. 4) Sse determine numerele reale b,c > O pentru care Bi ectaal tx, Vxe (0,-) 45. Se considera functiile f,g:R—>R, f(x)=x-arctex, g(x) =arctgx—x si se definestesirul (dy) PrN dy =1, Oyu = F(a, ne N. 8) Sk se are eB FestestictcreseBtoare iar g striet descrescAtoare pe b) Si se arate ci sirul (a,),_. este convergent 46. Se considera neN,n22si pentru fiecare ke {I,2,...,m}se defineste functia F 10.) +R (x)-4 8) Sse determine fi (x),x€ [0,0 by Sisoamatec8 x= Leste panct de minim focal pentru. fy. VEE {L.2,nH}s 135, ©) SA ‘se arate Vee (L2 an} k Leeeta, vee [0,0), Vane Nyn22s1 4) Sa se demonstreze ch pentru orice x20si orice me N,n22este adevirata in n alien a 412-2 (ata x) 47. Se considera funcfiile 1 0Z] 8. se9=sc081- in x si b) Sa se demonstreze 8 {o4]> Rigi a) SA se arate cA functile date sunt strict descre a 2 sin St ci, vre 48. Sc considera functia f:IR—> R , f(x)=In(x" +4) ae +1). 4) Sse determine intervatele de monotonie ale funetei f + b) Si se caleuleze lim L)-fO xl ©) Sse arate cd: O< f(a) Sind, Ve R. 49, Si se dea un exemplu de functie neconstantéf :R—> R pentru care f(2)= f" (2). 50.88 se dea un cexempli J(0)= f"(0)=0.4"(0)=2. 51. Sse dea un exemplu de luncjic f :R > R convexti pe (~22,0) si concava pe (0,-°). de Functie f:RR pentru care 52, Si se dea un exemplu de funetie f':l@— IR pentru care x=Leste punet de extrem local, darf nu este derivabila in x=1. 53. Siise dea un exemplu de funcfie f : R—» R pentru care x= deste punct de inflexiune , dae f"(1) #0. 54, Se considera functiile f,g:R—>R ,f() (dyer Pri Xp = > Lipa = FOR), N20. 8) "Si se determine punctele de extrem local ale funetie g + b) Sase arate ci: g(x) >0,Vx>h ©) Si'se-caleuleze lim. gQ) = f(y" ) Si se arate ck x, >1, YEN si ch (x,)__yeste crescitor.Se poate determina imitasirutui (x) 2 136 *, g(x) = f(x) = xsi se defineste sirul rr 55. Se considera functia f :(0,2°) > R, f(x) 4, = f+ fQ)+..+ fm, Wne N a) SA se arate cA feste strict monotond si s& se deduca—— 25 144 ©) Sheraton ©) Stiind cf sirul (a,),.,,are limita © sasecaeuee lim > (2x-1" 56, Se considera functia f:R RR, f(x) =x—In(1+e") si se defineste sirul (a,),_, prin a=. te a) » ° 4) Wne N’. SA se arate ci fu ‘ Jf! este strict eee R Sse arate es Toss keD- F< pp VERO: Sise arate ch f(n+))- FW) R 59, Siise reprezinte gra a) f= 3x42; 61. Sa se reprezinte grafic urmatoarele funetii f: D> Rs sf » fay PL TOs | we 9 fay= 2; xed XL ) f= : Veal 62, Sa se reprezinte grafic si urmatoarele functii f : D—>IR 138 (63. Si se mai reprezinte grafic si urmatoarele funetii f : DIR : b) fl) =x Qaretgr : ve a) f(a) =In(4=2*) OfG)=xKe" | dfx) ° foy= BS 64, Si se reprezinte grafic totusi si functia f :IR = R, f(x) = lim. vt6 nen’, me Peed 65.Si se determine. ~=—= sme Rastfel inet’ = graficul ——_functiei F :(-29,m) > Rf) admit un punct de inflexiune in_x = —4 gi pentru ‘m= =L si se reprezinte grafic functia. 66, Se consider functia f:R > R, f(x) =(x? +4x-+m)-e*,me R, 8) SAse determine m astfel incdt functia si admiti puncte de extrem ; b)Sase reprezinte grafic functin dati pentru m= 4; ©) Pentru m=4., si se determine valorile lui Gre pentru care ecuatia f(x) = soluti reale: 67. Se considera functia f :[0,-) > R, f(x) =e" ~nex—Lne N’. 8) SA se traseze graficul functiei date b) Si se calculeze lim.x,, unde x, > Oeste abscisa punctului de intersecjie a graficului cu axa Ox ,altul dect x= 0. 7.3. Conice. 88. Si se serie ecuafia cercului cu centrul in si taza R th fiecare dintre urmatoatele cazuri : a) A,2),R=15 b) A(2,0),R ©) AGLI), R=1; 4) A(,0) ,R=3 09. Si se precizeze centrul si raza cerculuia cdtei ecutie este a) P+ y?—4ee2y41=0; ot tytady= o) Py? =2x-2 70. Si se serie ecuafa crculi de diametru [AB] In iecare dine eazurite urmitoare: a) A(O, 2), BG,6) ; +b) A(-1,2), B(3,0) ; ¢) A(O,-2), B(-3,2) ; d) AG,-D, BU,3) 5 ©) A(2,4), B(~1,0) ; f) A(-3, 2), BUL.6) se determine a,b¢ Rastfel inedt punctele A(a—l,a-+1),B(b—1.2b—3) sa fie ye 7m, situate pe cervul de ecuatie x? + y* ‘72. Sa se precizeze pozitia punctului A fafa de cercul dat fn fiecare dintre urmatoarele cazuri: 2x-7=0; ») AC 3d) AQ), Cra? y?—-2x-2y-3 3), Cixt+y?+2x-2y-3=0; 0 a) AG,2), Cx? + ©) AG-I),C:?4+y?— 2044 y+ 73, Si se serie ecuafia cercului de centru P(I,1) si care trece prin (2,2) 74, Si se serie ecuatia tangentei la fiecare dintre cercurile ce urmeaza , in pumetul M indicat : a) Cutty? =4,M(0,2); b) Cra? +? =9 MBO); © Cix*+y?=8,M(-2,2); d) Ci y?=25,M(-3,4) 75, Sa se serie ecuafia cercului cu centrul in M si tangent dreptei d , ambele indicate in fiecare caz a) M(0,0) ,d:3x—4y-+1 b) MLD ,d:4x=3y; O MQ), dix=1; &) M@,-2), A 76, S& se serie ceuatia cercului cu centrul pe prima bisectoare , tangent axei Ox si care tece prin punetul A(-2,~1), 7. Scrieti ecuatiile a dow’ cercuri tangente exterior punct de abscisi x = 2. 78. Si se dea un exemplu de doud cercuri . procizénd ecuatiile lor , care sunt tangente interior intt-un punet de ordonata y= 1 79. Sa se dea un excmplu de doua cercuri , precizdnd ecuatile lor , care au exact dou’ Punete de imtersectie: A(I,0) si BG,0). 80. Sa se determine coordonutele focarelor clipselor sau parabolelor care au urmiltoarele cua: = ate Sry; » + nSey ) ty ©) yy =8x; ay’ 81. Sa se scric ecuatia tangentei Ia conica a cirei ecuatie este indicat in fiecare dintre cazurile urmatoare ,in punctul Af x, M (2,4) ; ay oS +y=1,MO-D; Doty al, MO,-D 140 82. Si se determine focarele clipsei de ecuatie x? +3y? —9 83. Sa se determine focarele hiperbolei de ecuatie ~~” 0 16 84, Si se determine vérfurile si asimptotelehiperbolei de ecuatie 2x? 'y? -10=0, 85. Si se scrie ecuatia unei respectiv | fai de extrem se stiind ea unul dintre Focarele ei este situat la distantele 7 i le axe mar, £2 ae e axa mare.Sa se calculeze lungimea acestei coarde. 86. Prin focarul F(c,0) al elipsei de ecuatie se duce 0 coanda perpendicular 87. Si se gscasca punctul de pe clipsa de ecuatic y=} care este cel mai apropiat de dreapta de ecuatie + ay = 3a, 88. Si se calculeze la ce distant de varf trebuie plasaid o sursi luminoasa pe axa unui reflector parabolic de indljime 20 cm si diametrul bazei 20 em pentru a produce prin reflexie un fascicol de raze paralele §9. Sd se reprerinte grafic conicele care au urmitoarele ecuatii (si se precizeze $i tipul fiecarei conice arty barty? oy eay Hx-yret 90. Si se reprezinte grafic si conicele care uu urmatoaree ecuati a 4e-yaay bay =9; : &) 9x? + y? ox tyt=2y; D leat? = 204 2y 14 7.4. Teste recapitulative ‘TEST nr. 13 (nivel mediu de diffcultate) ~ Varianta 1 1. Se considera functia f :(0,c0) > R , f(x) = x—areigr. 4) Sa se ealeuleze lim £02 £2). wb x2 b) Si se arate 8 funcia este strict erescatoare gi convexi pe (0,2) ©) Sa se determine ecuafia asimptotei spre +eola graficul Functiei date : z Si se arate cd: 1+ arcige R,f(a)=2? 28: > Ryg(x) = 8) Si se determine D sisi se arate ch , desi g/(x) R , f(x) =1—x+ sina. £O)-f@) art b) Sie arate cd f este descresedtoare py ©) Sa se dea un exemplu de interval pe care f este convextt; a) Sasecalcuteze lim 4) Sasecaleuteze lim( f(x) 2 Seconsiderd functite fg :(0,e9) > R, f(x) +4wQ=ttinanx 4)S8 se determine punctele de extrem local ale celor dou funefis b)_ Sa se determine asimptotle la graficele funcilor date + ©)Si se reprezinte grafic lunctia 4) Si se demonstreze c8: + Inx Rew g’(x)= f(x), Wee R Se considers nea J: R, f(2)= sina tate de puncte x, € R pentru care /"(x,)=0, dar f a) Sii se arate ca exista o nu are puncte de exirem ; B) Siseare et /(x)<0,¥x¢ [0,-); ©) Sisedea un exemplu de interval pe care f est concava; 4) Sse arate ci sin= So Se considera functia f :(0,2o) R, f(x - 4)Si se determine ecuatia asimptotei spre +20 a graficul functiei date gi coordonatele Punctului Ain care aceasta intersecteaza grafieul func! s ») Si se traseze graficul functici date stiind c4 f/nu se anuleaza pe (0.22) si oa 6 Si se serie ccuatia cercilui care trece prin punctele A(1,2), B(2,0)si care are centrul pe 3, e227 5e8a4,5 sf 8 dreapta de ccuatic y= ‘TEST nr. 14 (nivel pusi sporit de dificultate) ~ Varianta 2 4), Sd se dea un exemplu de funeyie derivabilé de doud ori _f':R—> IR pentru care Sf" (x)=P\ Ure R; ) 84 se dea un exemplu de functic derivabilé de doud ori f :— IR pentru care x= ‘este punet de extrem local $i x= 2 este punct de inflexiune. Inx KEN, Se considera functile f, (0,e°) > R, f, (x) = 143 a). Sse arate ca pentru orice KEN functia f, are un singur punet de minim , care b) Sa se sinul (sen 8, = Salo) + fi(%) ++ F, (4) VME N este convergent gi sA se calculeze limita sa 5 ©) Si se serie eouatia tangentei la graficul functiei f, in punctul de abscisi 1.88 se arate c& tangentele tree printr-un punct fix atunei cand & variaza, weazdicu xy; arate el it prin 1 i In=+(1-x)-In——_,x@ {0,1} 3. Seconsidert functia f :[0,1] > R, f(x) =4" "x a 0 xe {0,1} 4) Sa se arate 8 functia data este continua ; {care este interpretarea geometricd a rezultatulut obtinut ? ©) Siise studieze monotonia funefiet f ; a @) Sa se arate CX dack abe R.ab>0 si a+b=1 este adevaratt inegalitatea 1 1 =+b-In—0; b) Sse caleulere det B fn cazul in care 7 ecte impar (Marcel Chirita, OL Bucuresti 1983) Fie p.g.r numere intregi impare.Sii se arate ci nu exist matrice patratice A,B de ordin par cu elementele numere intregi astfel neat p-AB + q-BA=r-T, (OL Tims 1983) Se noteaza cu M muljimea tuturor matricelor de tipul (m,n)in care toate elementele ie si fiecare coloanit este ~1.$a se calculeze cfite elemente are multimea Mf. (OL Suceava 1983) ‘cos2az —sin 2az 9. Se considerti matricea A, = ,ae BR, Si se arate ca: sin2ax cos2am a) Bxista ke Nastfel neat A,‘ = 1, daca si numa dacs ae Q: b) Find dat un numiir ne N’avem = min{ke N"/A,‘ = 1,} daca gi b cu be Z,(b,n)=1 n (lon D.ton, 04 1983) 10. Sa se determine valoarea maxim a unui determinant de ordinul (rei care are dou clemente egale cu 4 gi restul egale cu 1 sau —1 (OL Galati 1984) AL, Se considert matricea AG M,(C),n>2_ si ecuaile X4=0,, AX=A+X gi A+X+X?+,.4X''=0,, unde ke Nk 22 gi XE M, (C).Sa se arate ci orice solutie Be M,(C)a dou dintee ecuatile date, este solute si pentru cea de-a treia ecuatie. (DM Rainey-Ginrgin, OL Arges 1988) 12, Se consideri 0 matrce AE M,(R) eu proprietitea cf det A€ Q' i oti ino ordinul nL sunt numere raionale. $8 se arate ea Ae M, (Q). (OL Arges 1996) ‘Si se arate cl: 13, Se considers o matrice AE M, (C) pentru care A? = a) AP=0,;b) det(A+1,) (Sever Moldoveanu, OF Arges 1996) 14, Fie A, Be M, (R),m22 cu proprietatea c& A? +B” =O,.Si se arate cit a) Dacd n=4k,k EN, atunci det(AB—BA)>0; b) Daci n=4k+2,k N, atunci det(AB- BA) <0; ©) Dac n=4k+1 saun=4k+3,ke N, atunci det(AB~BA)=0. (Marius Radulescu, OJ 1984) (AB)? este inversabild, atunci si 15, Si se arate of dict A\Be M, (IR),n22 $i I, 1, — (BAY este inversabila. (Marcel Chitigh,Test tabard national 1984) 16, Se considers A, Be M,, (IR). Si se arate ct a) Daci A+ B= AB, atunci rangA = rangB, b) Dack existi Ce M, (IR) fel (A+cy’ =A +c*.vpeN’ (C.Cocea, MPiticari, Tes tabira nationals 1984) rangA = n=1 atunci at C#O, si 146 17. a) Si se determine matricele X € M,(Z) pentru care X?+2X (i ;) by Daca Ae M, (Rese nesingularist se are oA are cel putin'n minori de ordinal w = 1 nenuli (Marian Teler, OL Arges 1998) 18, S& se determine matricele X € M,(Z)pentru care X? -2X 0 } (Lucian Dragomir, GM 1986) 19,Se consider. A,B,CEM,(R)astfel_ net BC=1,31 f.giM,(R)2M,(R) pentru care (Seg)(X)=A-g(X)+ f(X)-B, VX eM, (R).Si tunel sig este injectiva u-Giurgiu, OL Teleorman 1986) functile 20. Se consider A,Be M,(C)astfel incdt A+B=AB.Si se arate cA pentru ke N,&2 2 urmatoarele afirmatii sunt echivalente: 2) AFB +B +..4B 20,5 b) BY = (Mihail Neacsu, test tabara 1987) A.BeM,(R) pent care AB=BASI se arte ck det(2A? +28? +2A42B+1,)20, 21, Se consider’ (OF Valeea 1997) 22. Si se arate 8 dact mutricele A,B\Ce M,(R)comutd la fnmulfire dou’ edte dou, atunci det(A? + B? +? ~ AB-BC-CA)20. (Ol Constanta 1987) 23. Se consideri A,Be M,(KR)nesingulare, cv AB=BASK se arate ch dacd AP = BP atunei Av = B" awnei A= B. det(A—R)=0.ln plusdack exist ne N'jn# 3k astfel inedt (Gh.Andrei, OJ Constanta 1991) 24, Se consider Ac M, (IR) astfel cit A:'A= A+'A,Sise arate ct det? (A~,)=1. (Gh.Andrei, OF Constanga 1992) 25, Se considerd Ae M, (IR). Sa se arate c& ccuatia X? ~(ZrA)-X + (det A)- 1, = O,are 0 infinitate de solu, (OJ Constanta 1994) 147 26, Se considers AE M, (C) eel int (et A)- A+ (et AYA =i-( A+), 8 ares acim este impar, atunei det A= 0. (OL. Constanta 1995) 21, Se considera A, BE M, (IR) astfel inet AB = A? — B. Sit se arate ci AB = BA. (Cristinel Mortici, OL Constanta 1996) 28, Se consider A,B,Ce M,(C)astiel ineat A-B-C= 1, SA se arate c& dack matricele T,+A+AB, 1,+B+BC. 1,+C+CA sunt inversabile, azunci suma inverselor lor este I. 01 Constanta 1996) i (Cristinel Mortici, OL Constanta 1998) (Cristinel Mortic 2 29. Si se arate c& nu exista matrice AE M, (IR) astel neat A = (: i Bie 10. 20 30. Saserezolve in M, (IR) ecuatiay X?—4X745X=['° 1) (Marcel Chirité, OL Bucuresti 1998) 31. Fie A,B, Ce M, (IR). Sa se arate c& urmiitoarcle afirmatii sunt echivalente: a) ABC = AB+BC; b) CB'A=CB"+BA. (OF Caras-Severin 1998) a 0 32. Se consider’ muljimea G a matricelor aeas(o).a=(§ pba Sa se determine submultimile HOG cu 7 ABeH=>A-BeH. elemente si care au proprietaten: (Viorel Radu, OF Dolj 1998) abe 33. Se consider matricea A=|e a b|,a,bceR gi a? +B? +08 Sk xe arate cA bea eet ast (Marcel Chiriti, OF Ialomita 1998) 34, Fie Ae M,(IR),A% O,, cu proprictatea cd existd ae R’ astiel incit A+'A =a: I, SA se arte ct oricare ar fi me Z.,exstd De Rastfel net A" +(*A)" =6- Ty. (V. Matosenco, OL Bucuresti 2000) 148. 1000 35. Fie Ae M,, (IR), Be M,, (RR) astel incat AB=|0 1 9 0 oo1)d 0001 4) Sise calculeze (AB)' ne N'; b) $4 secaleuleze det(BA), (OL Constanta 2000) 36. Fie Ae M, (R).Si se arate c& urmatoareleafirmatii sunt echivalente: a) Exist pe N° astfel meat A” = O,; cosh d) Exista a,be R astfel inet A= a -1+sinb I+sinb) cosh : (0 Arges 2000) 37. Duct “ABE M,(C)si deA+X)=delB+X)VXEM,(C), s& se arate cd ‘A= Bi Afsmatia vine adevirati gi dad se inloeieyte M,(C)eu M, (C)? (lon Save, 05 Bacau 2000) 38, Dac A, Be M, (C)s det)A +B) isfac AB = BA gi det(A+2B) = det(A+-38) + Sse arate ck B* =O, (01 Bucuresti 2000) 39. Dack A,Be M,(R)salisfac AB=BA si det(A?+B")=0, si se arate ci det A= det B (Ciistnet Mortici, GM 1997) ise arate. det(L, ++ B+ AP + B)20, 1234 41 Si se determine’ permutarea @€ S, pentru are ar" = a 2413 40, Dac A,B¢ M, (R) satisfac AB =O, (Dan Neguleset - OL Braila 2001) 42, Se considera muljimea G rena { (V. Matroseneo, OF. Bucuresti 2001) 4. Fle Ae M,(RR)eu detAZ1 si (4) esl, )are (agree )pye astel teat a (* ne, Si se arate cf daca cele patru siruri sunt convergente, atunci Af, Gy, (Marian Andronache, OL Bucuresti 2001) 149 d #Qastiel incdt det(A+d-A')=0.SA se arate ci 44, Fie AGM, (IR)eu det A det(A-d-A°)=4, i (Daniel Jinga, OF 2001) 48, Pentru orice AE M, (C),22 notim cu m(A) mumiral tuturor minorilor sii nenuli Sk se arate a) m(/,)=2" = 1; b) dact Ae M, (C)este nesingulardatunei m(A) 2 2" =1 (Marius Ghergu, OF 2001) 46. Si se arate ci ecuatia AX +XA=, ae solutii in A€ M," (C)dacd gi numai dack A este nesingulard sau A?=0,, unde AEM, (C). (Mihai Piticari, OF Suceava 1993) 47. Si se arate cd exist o infinitate de matrice de ordinul > 2.cu tofi minorii strict pozitivi. (Mihai Piticari, fon Savu, OJ Suceava 1995) Lp 48, Sise determine matricele + a M(B) care sist: X?—2aX +(a" +b*)I = Oy, (Gh. Popescu, 05 1970) 49. Daci A este 0 matrice cu lini sim coloane, mi 0, le pé fiecare coloand este egal cu 1. Si se (M. Beneze, OF 1981) 0, Se considers A,B,Ce M, (R)caresstisfac ABC+ AB +BC+AC+A+B4C=0, se arate c& daci A si B+C comuti Ia inmulti proprietate.Reciproca este adevarata? unci gi matricele A gi B-Cau acooagi (LV. Maftei, OF 1982) G1, Fie me Nin225i ac Rast! inca fol>n—I.Dacd A(x), esto mace ale Chri elemente sunt definite prin a, =a, dacd i=j $i a, =e,, dact i#j, unde 64 (Lal) st se arate cA matricea A este nesingular. (ON 1983) 62. Matricele patratice A si B sunt de acelasi ordin si satisfac relatile AB-BPA' =U ,A°+B"=0, unde U si O sunt matricea unitatesespectiv matricea huld.S& se arate ci dacd una dintre matricele A sau B este inversabil’, atunci este 151 adevirati epalitatea BA~A*B* =U. Este necesard ipoteza de inversabilitate pentry objinerea acestei egalitagi? (LV. Mattei, ON 1982) 63. Se considera p,qe Rastfel inet p’ -4q <0. Sa se arate ci daci n este un numar natural impar si Ae M,(R), atunci A? + pA gl, #0, (tw Andreeseu, fon D. Jon, 01 1985) 64, a) SA caleuleze determinantul matricei AE M,(Z) pentru care a =-1, dack ij si paitratic clementele egale eu I sau ~ 1, atunci determinant s8u se divide cu 2 (C. Nastlsescu, E, Paltinea, ON 1985) 65. Seconsidert Ae M, (IR) pentru care A’ = A + 1,.Si se arate cd det A > 0. (C.Cocea, OF 1986) si de ordinul ne N* are toate 4, =1, daci i# jb) Si se arate cit dac o mat 6, $8 se determine matricele A= M, (C)cu propretatea (4°)! =A . (M. Piticari, OF 1987) 67.84 se arate cH: a) doc AEM,(C)este o mutrice singulard, —atunci existk BEM, (C),B 4 Oasifel init AB = BA=0. b) 0 matrice Ae M,(C)este singulari daci si numai dacd exist BEM, (C),B # Oasttel neat, pentru orice pe N*, (A+B)" =A" 4 BP. lon Savu, ON 1987) 68. Fie A -(: ae M, (IR) cu a+d>2,Si se arate ch oricare ar fi ne N'A" # hy. ¢ (L. Pansitopot, 1 Tomescu, ON 1988) 69. SA se arate ci duck A,BEM,(Z) si deta , det(A-+ B)sumt numere Mnregi imparc, atunci det(A + kB) #0, Vke Z. (GM 2001) ‘ath bte cha 70. Se consider’ [3 +a ath bee leM,(R).SA se arate cf dacd a? 46? +e? [bee eta ath atunei det A<16, (Marcel Chirit, OL Bucuresti 2002) Ti. Fie AEM, (C); pentra mEN’ se noteaza x, =dol(A"+,).SH se arate c& dach A=a,=1, tunel 5, € {14} (Laurenjiu Panaitopol, OL Bucuresti 2002) 152 lcos*x sin2x cos2al D=|eos'y sin2y cos2y|.Si se leos'z sin2z case] 7. Se considers determinantul arated [ol<2. vayzer, (Maree! Chista) 73. Fie Ae M,(R)si ceC\R eu |=1.S8 se arate c& dact det(A~z-/,)=0, atunci detA=1 (C. Caragea, OL Constanta 2002) 74, Fie n un numér impar si AE M,(Z) cu det A=05i ‘A transpusa ei 8) Sise arate c& det(A-+m-'A)este numir par, Vme Z. b) Daci n=3, si se arate ci det(x- A+ y: ‘A)=det(yAtx-'A),Wx, ye R, (D.$tMarinescu,V.Comea,lSerdean, OL Hunedoara 2002) 75 In reperlcatezian xOyse considers punctele A, (nr?).ne N° si punctul B00.) Sa se demonstteze ci pentru orice numere naturale k> j>i21, punctele A,.A,.4, sunt necoliniane; b)_ pentru orice numere n H(i, >.>4,21 avem (05 2002) 76. a) Sise gAseasct o matrice AG M, (C)pentrucare A? ¥0, gi A =0, 5) Fie!n, ye {2.3}.Si se arate c& dacd exist o funetiebieetiva ':M,(C)>M, (C)eu proprietatea ed f(XY)= f(X)F(P) . VX.YEM,(C), atunci n= p. don Savu, 0 2002) 77. Pentru orice matrice XM, (IR)notim cu s(X)suma tuturor elementelor sale.Si se arate pentru ABeM,(R)este adevirats A-'B)- (BA) 59(A-!A)-s(B-'B) fonice matrice inegalitatea (Vasile Pop, concurs 2002) 78, Si se determine numerele prime p cu proprietatea ed existt AE M,(2.).# Fyastet incit a” = 1, (Mircea Becheans, concurs 2002) 79. Si se determine: XV M, (Bt) pentru care X®° +Y™ = XY =0, (Praian Dura, OL Brasov 2003) 153 80. Fic A, Be M,(R",) Sa se arate ci (AB)’ =(BA)' daca gi numai dact AB = BA. (Mihai Piticari, OL Suceava 2003) isi, sh existe. matice inversabile MeM,(C)in care primele doud tinii sunt (on si OL» depinde de matricea data M. 81. In reperul cartezian Oy se consider punctele coliniare A,(x;.¥, astfel ined 4 94):Si se arate 8 suma elementelor matriced Mf nu (Marian Andromache, 3 2003) 82. a) Si se arate cA orice matrice AG M,(C)se poate scric ea suma a patru matice BeM,(C). b) Sii se arate ci I, nu se poate 14 de rang 1 je ca suma a mai putin de patru mattice de rang 1 (Manuela Prajea, Ion Savu, 03 2003) 010 83, Se consider matricea A=) 0 0 1 |si multimea C(A)={X € M,(C)/XA= AX} 100, a) Si se arate ch dock Xe C(A),atunci exist a,b,ceCastfel teat X Sah +bAt ca? by Sa se arate et daca Xe C(A)si X™ =O, tunel X =O, (on Savu, OL Bucuresti 2004) 84. Fic G=(M,.M,....M,}.m€N" o multime de matrice de ordinul 3 cu elemente numere somplixe, invefrabile gf ci propicitica: My-M,e G.Vi,j=Ln. a) Sa se arate cf pentru orice AGG, funetia f:G—+G, f(X) = AX este bijectivas b) Si se arate ck: det(M, +a, +04, JEN. (Dan Stefan Marinescu, OL Hunedoara 2004) BS. Fic Ae M,(R)cu A=1, Sise arate ch det(A? + A+1,)23. (GM 2003) J SA se arate cH exist 86, Fie AE M,(Z)o mutrice pentru care existi me N* cu A KEN,ISKk S6astfel meat A’ =f, (Vasile Pop, OL. Maramures 2004) 81. Se consider’ matricea A=(a,)eM,(C)eu a =a = yt in a) Sise arate cd AM 40, $i A’ =0,; 154 D) Si se arate ef dack X EM, (C)5i AX = XA, atunci exist gytys.na,€ Castel 9 a ym a, ined X=|0 0 a. aes a) a ' ¢) SAse arate cil dacd B,Ce M, (C)asifel incat (1, +A)’ = B" +C*,Wne N’atunci B=0, suC=0,. (Zon Savu, OJ 2004) 88, Si se determine matricele Ae M,(Z) pentru care det(A? +1,)=1 (Mircea Becheanu, Shortlist ON 2004) 89, Fie A,Be M,(C) care satisfac A AGC astfel incat AB + BA=Al, BP =I, si detA=detB=~1 Si se arate cd exists (Cristinel Mortici, concurs 2004) 90. Se considerd expresiile f(x) = V+ eos x,g(x)= WI tsinz h(x) =VImsin x. xe RSH se ia) 80a) ee arate pentru orice ate [ 0-4 lave If) et) hed] =0. (0) glo) Me) (OL Alba 2006) 91. Fic AEM, (C). St se ara numa daci B,Ce M,(C)astfel inca , cd mr(A)=Odaca 5 +C si B=C*=0, (lon Savu, OL Bucuresti 2006) 92. Fie A, Be M,(C) cu proprctatea cd |det(A-+ 2B] 0. (L Cucurezeanu, OL Constanta 1989) 1, Fe a>04i (o,);jan sic cas voile inepaiatle ata,'Sag? Satay» Yaz? 114, SAse eateuleze fin Si se arate cd sirul este convergent (M4. Cavachi, OL Constanga 1991) =x, +1, Vn2I.Sa se calculeze 146. Fie ,€ (0.1) si sirul (x), ,-detinit prin x, Tim (32a 200944). - (M, Cavachi, OL Constanta 1992) 117. Fie (¢,),., 9 sir de numere real astelfnedt: a) a>", Yn215 b) sul definit prin x, este convergent Alva on SA este convergent (Cristine! Mortici, OL Constanta 1993) 118. Fie (a,),,,un sir mirginit de numere pozitive. Pentru €>Onotim cu N(e)numirul care sunt eel mult egele eu €.88 se arate c& dact ata oricare ar fi €>Oavem lim: = 1 atunei im A ‘SA se arate ca sirul definit prin y, acelora dintre numerele a, (ON 1971) 119. Sa se calculeze limita sirului definit pri (AGhivea, 0) 1975) 158 120. Fie (a,),,un sir de numese reale astfel incét pentru orice ne Nin 2exista KEN, Sk- (b,),95i (c,),., convergente; ©) (4,)y convergent = (b,)..8i (c,)n¢ convergent; C)exists (a,),.. convergent astfel incat (6). si ie divergent; exists (a,),.. divergent astel inet (b,), sie convergent (iL Banea, ON 1976) 123, Se consider umitoarele proprictice le poate avea un sir(q,),, de numere rele Be timn(a a, Be (a), ©) A nuimplicd R; ¥) P5 nu implica Rc) 2 si implich 8 (Laurenfiu Panaitopot, OF 1977) 124. Se Foil] [0], unde f,(x)=—P i Sls)=f(fsle)) Vee [O.l}.meNn22.8h se demonsireze c& pentru orice valoare a iui xe [0,1] sirut (f,(x)),, este convergent sis se studieze continuitatea funetiel £:[0,1| [0.1] definite prin f(x) = iy f(x) Pes limi tO tote yep, este convergent . Sa se arate c8: considers funetile @. Dalyay, 01 197) 12S. Si se arate c& un sir (1,),., care satisface (9+1)-X4)—M-tyy x, =0, Ve N este convergent (Sorin Radulescu, OF 1979) 126. Pentru ACN notém cu a(n) numfrul clementelor lui A mai mici sau epate cu ne N si cu b(n) 4 4,(n). Sa se arate ef oricare ar fi ce [0], exista o maltime ACNastiel eat Limb, (2) = Radu Gologan, ON 1979) 159 fica, nc cael (D.MBiinetu-Giurgin, OF 1981) 2x, =3,¥neN, 127. Sase arate cf girul (a,),a, PeMIM CAFE Ay, + Oy 128, Si se arate core gir (%,)eq €4 proprictatea C8 x) >0 51 Ayu -X este convergent. (DM Batinoqu-Giurgiu, OF 1984) 129. Fie (x,),,,un sit de numere reale astfel meat sirurile (x), (4. )yy Sut Convergente, Sa se arate cH sirul (x,),., este convergent (01 1985) 130, Fle girut (1,),.4 definit prin x, +e =4, +1, VneN, eu 4 >0 a) Sa se arate cf sirul este bine definit; b) Sse arate cf sirul este convergent gi s8 se cafculeze fi (O} 1989) 131, SK se arate ed oricare ar fi Le R existh un git (,) 4060 tes tec! )oe (Silviu Boga, OJ Suceava 1996) b, 132. Se considera un sir (b,)_,, de numere strict pozitive astfel edt tim” ‘Sa se arate ci 2 tot Se 133, Fie (4, ey (Virgil Nicula, OL Bucuresti 1998) un sir de numere reale definit prin x, =a>0 si +8: +1 vne N, ase caleuleze atl a) lima,s b) tol “a (OF Bacau 1998) 134, Se considera sirul (a,),,, cu a) 205i a.) =y3Fa, -1, YneN.SA se determine valorile lui a, 20 pentru care girul este convergent. (Marcel Chirta, OL Bucuresti 2001) 135, Fie AGR,A#Biastfelinctt (x+1()=2))e A, Vasye Are Qe,l]. Sie arate 4 daci pentru orice sir (x,)_q- Convergent, cu x,€ A, Yn N si lim, A atunci A este interval (Dan Stefan Marinescu, Joan Serdean, OL. Hunedoara 2001) 136. Se consider srl (1,),. defini prin s, =n-cos(- Yn Si se studieze marginirea si convergenta sirului considerat. ‘(Constantin Caragea, OL. Constanfa 2000) (Sua tage +4,) =0. SA se arate cit wl). va 137. Fie sul (x,),.,,cu proprictatea ci tim (01 Bucuresti 2000) 138. Se consider sirul (u,),,,c0 4 wy WEN Si 4 =14 440 a) S& se caleuleze lim ) Sa se arate c& fim’ (Gh. Andrei, OF Constangs 2000) Se considerd 0 progresie aritmetich (x,),.,-de rajie r>0.Notim eu a(n),g(n) media aritmetica.respectiv media geometric a primilor n termeni ai progresici, SA se aQ2n (n) ‘g(2n)~ g(n)" 139, cealculeze im (Marcel Chirigi, OL Bucuresti 2002) 140, ‘Se considera sirul (a,),., definit prin a $54, = Vn NY, =0; b) Sse calculeze lim&*% +--+ ae Inn (Laurengiu Pansiool concurs 2003) 8) Si se arate cf IAL. Fie (5,),., th sir de numere reale definit prin x, > 034 x, 5, tLe Wne NSA se k cealeuleze: 4) tim.,s (03 2004) 142, Se considera (1,)_,,um gir de modul neconstant si mirginit de numere reale cu Droprietatea eX intr-o vecinitate lui O gral are un num fini de ermeni 8) Si se arate cl sirul (x,),_, nu confine o progresie aitmetic infiniti; 'b)_ Siise arate cf sirul (x, nu confine o progresie geometricd inf (Radu Gologan, concurs 2004) 143. a) Fie (a,),.,un sir cu termenii strict pozitivi si astfel inet arate 8 lima, = 161 144. 14s, 146. 17. 148. 149, 150, b) Fie (x, Joes (Yes (Za)jen Siruri marginite si de termeni strict pozitivi astfel wat fim| = ots) 3 nly, Bt Ath (4-94), ‘Sase arate ca fim(y,~z,)=tim(z, ~2,)=0. (Cristine! Monici, OLArges 2006) Fie (x,),_, un sir de numere reale care verifica relatia (eu, )(O #4, #1)S0, Vn20. a) Demonstrati c& siru! este marginit; b) Este posibil ca girul s8 nw fie convergent? (Mibai Balun, Mihai Piticari, OJ 2006) Se consider o functic f:R > R pentru care exist lim f(4).SA se studieze existenja LQ) Timitetor: a) tim“®*. fa; by ae (Gh, Andrei, OL Constanta 1985) Fie funetie f:R—>R pentru eare SeeT= 2+ lp FO-PW Wee R. unde Te (0.=),p€ (0.4). Sa se calculeze lim f(s), (Dorel Mitt, OJ Valea 1995) care verified relafia f(x) In( f(x) =e" , xe R. Si Se considera fun if iB» ins se caleuleze tim 14 ~ ( is) (LY.Mattei, 01 1986) ‘Sa se construiascd dows functii f,g:R—> R pentru care existé gi sunt finite limitele lim FQ) =a, TimgCo=b , tim(g of)ox=e gi bre (03 1990) Si se determine selatia dintre numerele reals a, b, ¢astfel edt si eaiste, si fe fied si ncnul limita lim(ax? +bx+ co (.Cucurezeanu, OL Constanja 1989) Fie F:(O.-)— R 0 funetie monetons pentru care lim f(2x)~ f(4))= 0.58 se arate 4 pentru orice a>Oavem lim( f(a) f(s)) =0 (Marcel Chisti, Marian Andronache, OL Bucuresti 1998) 162 151, 152, 154, 155. 156. 187. a Fie f:(le=)—> (0,2), (4) =| a"+-ay'*, unde c($u}si se caleuleze Jim fst tim Fa, Siise determine functiile f:R + care satisfac: 9) fim(fay—x b) (x? =x) fe++(2-4) Sent PAD fle), We R. (Mihai Piticari, 01 Suceava 1993) Si se arate cf dacd o functie f:(0,e0)~> Bare propricttile: a @imZ2 wae sKENK22; & (3)lim. =beR keN 22 stunt b= ha. (01 Arad 2000) 4) Sa se determine m>0,m# pentru care functia f: DR, f(x): ame are in =I limita 0. &) Duct pent orice «>Onotim cu ¥, solutaineuatie’ feted @-fx— I, se arate ed V, este o v ate a lui | pentru orice a>0. (Virgil Nicula, OL Caras-Severin 2002) Lo Fic f:R->R pentru care tn a ims-(/(+1)~ f(a))existd si sum finileSi so arate oli dad sn( 22) ims-(F(e+~ f(a), ate’ tin( £2) <0 (Radu Miculesc, coneurs 2006) i continue /:R— R cu proprictatea ci f(x)€ Q daca si numai daca f(x+De RQ, oricare ar fi xe R .Panaitopol, H. Pop, ON 1979) Fie funetia f[0,l]+ rescBtoar, cu proprotatea e8 pentru ove, ssa) cu Ly)= fu) Oc

You might also like