Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ouspensky A Patra Cale PDF

    Uploaded by

    gelone_gelone
    6 views213 pages

    Original Title

    Ouspensky-a-Patra-Cale.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views213 pages

    Ouspensky A Patra Cale PDF

    Uploaded by

    gelone_gelone

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 213
    CuPRINS CAPITOLUL 1 (Ce cuprinde sistemul » Studiul psibologie’ - Lipsa de inregire @ omului ‘Studi unit gi studi! omulul~ Principal scale = Posiida evoluge ~ Studiul de sine - Multele “ew"-ri - Divisiea functor - Patru sidri de consuien(d = Observarea de sine ~ Amintivea de sine ~ Dowi fancit superioare Fanctionarea incorecté a mast ~ Inaginatia - Minciana » Absenja voiei ~ ipsa contvolulué - Exprimarea enositor neplicute - Enoille negative ~ Schinbarea atitudinilar - Observarea funetilor- kdentficaren - Considerarea = Sommul ~ Inchisoarea si evadarea ~ Sapte categorii de oameni Mecanicitoten - Legea lui Tre) - Legea tut Sapte ~ lutte ~ Noi nw putem “face” ~ Bine gi réw ~ Moraliate $i constinfa ~ Doar puyint se pot desvolia ~ nfluentele 4, B $i C - Central magnetic ~ Trim intrsun loc neprielite din Univers Raza de Creatie - Ordine ale legilor. Pill CAPITOLUL2 Omul este ofits Incomplerd ~ EL miieste sub nivelul tut legit ~ Revaloricarea veehilor valori - “Util si “diundtor” ~ Ilecitle - Omul este ‘adormit~ Studtul de sine practic - Stull obstacolelor Psihologia minctuait = Onl este 0 masind - Crearea wu “ets” permanent ~ Alegoria unei case in idezordine - Rolurile - Amortizoarele ~ dmintirea de sine - De ce sistenul me poate fi popular ~ Inckisoarea = Formularea scopulai - A fi liber ~ Pacanul Ghinga.~ A ajuwa omenirea - Avactia si repulsia ~ Observaren de sine = Diviciunea a tot ce apartine onuled in septe eategovit - Cunoastere si find = Relafia dite acestea ~ Puten avea mai nuld cunoastere ~ Necesitatea de a schonba ftinja ~ Injelegerea ~ Funciile diundteare - Esprimarea emotitior negative = Vorbirea nenecesard - Diferenta dintre acest sisters st altele = Nivelurt ale fiifei ~ A gandi in categorit diferte - Pericale ale situael actuate al ial 6 CAPITOLUL 3 ‘Studd de sine 51 perfecttonarea - Sidvt de constienfd i funegit~ Grade de “eongtinta ~ Divisiunea funcilor ~ Amintvea de sine - Mecanichotea = Swiul Jfurctilor celor patra centri - Subdiviziunea centrlor ~ Atentia ~ Aparatul ‘Jormator - Functionarea gresta a centilor- Petr feluri de energie - Oprirea scurgeritor ~ Oprirea emotilor negative - Incetarea emiilor negative ~ Schinbarea autudinilor. 30 CAPITOLUL 4 Limbajul » Diferte diviziuni foloste in sistem ~ Esenfa si personalitate - JInfluengele A.B,C ~ Contru magnetic - Centra magnetic gresit - Ajworul de ‘majordom ~ Legea accidentulul - Legea destinulut - Legea voinfel ~ Legea cauzei sia efectulul- Scdparea de sub legea accidentulul - Centr de greutate = De ce sunt necesare scolile ~ Pentru cine sunt necesare sealile ~- Consitgia nei scoli - Grade ale scolilor - Calea fackirdlt, calea edlugarului si calea oghinulut -A Patra Cale - Diferente intre a patra cale si cdile iradijionale ~ Tate citle duc citre acelasl scop - Nivelul gcolll depinde de nivelul studengilor~ Corcurle interioare ale omeniri 4 CAPITOLUL 5 Posibilitatea decvoliirli ih continuare a omulut - Absenta canstienget - Cunoasterea adevirut - Studial nivelelor de constinta - Amintrea de sine si observarea de sine - Inposiilitatea de a defini ce este amintiren de sine - Amintirea de sine ca metoda de tresire - Abordarea amintvi de sine prin ‘central intelectual -Reconstruirea géndutilor - Oprirea gandurilor ea metoda dea aduce anintirea de sine «Anji aminti de tne insu! In momence emoyionale = Ignoranta si slabiciune -identficarea sé lupia ew ea - Considerare tnterioara sl etterioan - Emoyti negative -Locul ticut din tine fis rennet OO CAPITOLUL 6 Infelegerea ca cerinié principal a acestui sistem — Relaivtatea injelegerti — Cum poate ereste infelegerea — Un now lintbaj — Atitudini ccorecie si gresite — Atitudinile gi inelegerea — Necesitatea nul seep si a net direcit ~ Difieltatea dea afla ce anume wen — Scopurile noastre sunt prea indepavtate — Bine $i rau — Moraliatea $!necestatea sinfulud moral — Necestatea gasiril unui standard permanent pentru bine $i rdu —Dezvoltarea onstinfer ca scop al sistemului — Observarea contradicfllor — Amortizcarele ca principal obstacol in de=voltarea congtinel — Pregilrea pentru distrugerea anortizaarelor — ipsa de armonie intertoard i fericiven = Nevoia de a stabili wn echilibru interior — Norme de comportanent tn vial = Constienta si constiingé — Cum si reeunoastem adevirul — Nevoia de a ft sincer cu tine insuti — Mecaniliarea 8 CAPITOLUL7 Pluatitatea fine noasr sf absent wind “en permanent ~ Chic less aleewvninal “er. Diverse penton sprefrine ipa = Plssonliit nfolostoare si flostoare = Covtrl Magnetic f Ajuaral de Méjondom.Divzaren nosiedin "engi “donna X” Fala personal. Ce tae Yeu" Sudial fst personality, ea mijle de atta anatest fe tine ton ors de «lpia Iporva fle personality! ~ Neceteten nol = Falsapersnaitate enone negative. Pe ce ne pulem Ut Tn fb ini pce nu ne pe Bil = Serna st wlan ef = nu spe eu fart dicrininare - Faisapersonalate deormeast dele scene! ~ Pisdura pripald sau insdurle» Neceteen canoaseri libel repr Teada’ stated’ - Preuirea ~ Periooul de a deve! dol ~ Cree 13 LCAPITOLUL 8 ‘Locul omului in tame ~ Limitéri ale perceptiel i gandirit noasire Ginoasterea inseamnd a eunoaste torul~ Principle refaivitait si scavit ~ ‘Legea lui Tre - Patru star ale maveriei- Noi suntem arbi fa de a trea fort *Legea Ini Sapte - Octave ascendente gi descencdente - Observarea intervalelor “Raza de create ~ Voinja Absolutului~ Raza de creafie ca instrument pentrt 0 ‘gindire nowd ~ Un limba) special - Raca de ereagle ca actava - Vata organic: ‘pe pimant-A hint Luna - Infuentele cosmice - Infenfo mecanicd a Lait ~ Tuftuentele $i starea fing - Influentele planctare gi esenja - Eliberarea de legi = Posibiltatea dezvoltdri ~ Omul ce parte a vieté organice ~ Studi legilor ~ ‘Dreptate si nedreptate- Legile care eparfin ona - A fuera impouriva naturli 4 Studiul ideilor cosmologice ca ajutor pentru amintirea de sine ~ Legea ll Tiei si creajia - Trecerea fortelor - Trei octave de radiaii - Tabelul Iidrogenilor ~ Diferttele niveluri de materie - Qcwva laterald - Posibilitatea ‘exalts 178 CAPITOLUL9 ‘Studlal omulul ca wcind chin - Diagrama hiranet- Trei octave ale hranei $i ddenoltarea lor = Prima treapta ew un $oe mecanic~ A doun teapié cu un sac ‘ongtent~A treia treqpt@ cu al doilea soc congtient- Yaioarea relativa a celor thet feluri de hvand - Impresile - Amintivea de sine ~ Carbonul 12 Rasul Jinpresit bune si rele ~ Inpresile ca hidrogent deri ~ Controlulimpresitor = ‘nerul ew mi 12 = Centr i vitezele lor - Centr superiori gi caracteristicite lor = Legitura cu centri superior’ ~ Centri superiori si drogurile » Telepatia ~ Necesitatea de a mri producti de materi superioare - Energia si depesitaren cenergiet- Acuamaleuorit» Legdture cu acunulatarul mare - Caseatul - Inreaga nunca trebuie concentraid asupra constente. n 207 CAPITOLUL 10 Nu putem Jace" Impartanya intelegerl adevarulut acest idet- Musa ed fet" i ce anume 0 produce ~ In viaté toul se fudmpla, dar fn incre trebuie 3a fuvijéus sé Jacem ~ A merge impotriva curentlui ‘A face’ imerion= Un cere vicias $i ealea de esire - Coordonarea centrilar ~'A face’ incepe cu ‘a nu face’ - Control interior ~ A face impostbilul si ce inseamna acest crn = A pune mal multé presiune in efortrile tale ~ A lucra asupra voingel- Ce este voin i adevdratul sens al cuvdntulu’ si care este voinga noasird? - Voinga naasind ca rezultat al dorintelor ~ Conflict si lupta din interior ~ A renunfa fa voindd - vem nunrai momente scurte de voinfa = Disciplind ~ Necesitaten de a-ti aint de tine insusi - Constienta inseamna voinfa ~ Scopul ca factor de comrol - Necesiatea reventrii constante ta problema scopului~ Voinfa proprie 1 indpiganare = Frictiunea ~ Lueral linpotriva voinfel propri - Nu paji'face ninic far o gcoalé - Necestatea wnei tunel regulate - Rascrucite~ A evea luna fv tne insu! - Central de grewate ‘Supra-efortud ~ Ce anume oreeasd stinl pent lueru 231, CAPITOLUL AL Necesitalen studierii principilor si metadelor gcolit ~ Trei lint de lueru ~ Coreet si grest ft legaturd eu cele tre lini - Necesitatea ingelegeri ~ Scopuri {i nevol ale scolli = Punerea aituia in focul tu » Pentru lucril practic este hecesara 0 organizalie - Ce este ‘nerul’? ~ Prejuirea ~ Luerul cu ocnenit ~ Lucrul pentru scoala = Interesul personal in organizatie - Tipul corect de. fameni~O seoald a paira cale - Avvudinea corectd- Platt - Cum st pltest ~ Centnede greutate - Dieipling ~ Regul! ~A mu face ce este inuttl- Remumtarea la decisile proprt - A foce fara ceringolor-Sacur’ in lucrul din scoala - Idea de olegere ~ Manca Cunoasterea in scoalé - Camenii cw minte superigara - Pot sclile sé influenyeze wata?. 255 CAPITOLUL 12 Necesitatea de a distinge inire ideile mai importante si cele: mai putin Inportane ale sistemulu)~ Linirite fei ~ Posbitctea de schinbare a intel ~ Gospodar, vagabond s) lunatic - Hasnamus- Sonnul si posibiltarea treziril ~Ingeleger si euvinte - Cun 4 sporegt attudinea enmotionala- Sinul propartie - Aminirea de sine ~ 4 te cunoaste sia te vedea pe tine nsuti~A fi erios ~ Lupa cu obiceiurle -Inelegerea mecanicitapi- “fine Anto-observarea - Socuri = Ci 34 fii mai emotional - A pune mai mult preslune in ert = Antrenarea cenirui enotional - Enofi positive - Emoyit place i nepliewe - Cresteren prepuirl | felegeri- Cresterea standard proprit han par acral neti CAPITOLUL 13, Difertele categorit ale actiunit umane ~ Utlizarea corecté ¢f icareet@ a hadalor < Srcinl activitailor umane ~ Sé-ti amiatesti punctul de pornire - Sipararea interioard ~ A invija si vexi falsa peronatitate ~ Méstile ~ Unortzoare si slabiciunt ~ Studial metodelor ~ Ceasurile desteptatoare ~ Tinposibilvatea de a stucla sisemul dintrun punct de vedere uiltarist ~ Limbajul flosofi. teoretic i practic ~ Tret niveluri de scoala - Gandirea corectd "= Ganduvile scurte si lung! ~ Rolul inielectului ~ Diferite valort ~ Curiestatea corecta si ncorecté ~Atimdinea critica ~Influenjarea celortalti- Povestea omulu vilean gia diavolul 31 CAPITOLUL 14 Dificultayi personale ~ Necesitatea de a gisi cea mai urgenté $i persistent ‘ificultate a ta ~ Emopt negerive, inagiuati, gant formatoare - Creare de foi puicte de vedere ~ Lupta eu identificarea - Trel calegorit de entojt hhegaiive 31 cum si le tratim - Transformarea emafilfor negative - fritarea - Tonea Stari negative apasdtoare - Diferite forme de imaginatie ~ Renurtarea ia suferinga - Suferina voluntard ca cea mai mare fort pe care opulem avea ~ Responsabilitatea in luerul personal ~ Necesitatea de a hucra pe mai multe lint deodatd ~ Gandiren formaioare si caracteristicile acesteia - Géndirea ‘arociaivd - Necesitaten contilor superiort pentru a intelege adeviral Meditate ~ Géndirea corecta - Conversatit inaginare « Diverse intelesui ale ‘redinjel ~ Playa dup moarte 339. CAPITOLUL 15, Ileca de exoterisn ~ Metoda logicd de gindire si metoda psihologica de |Binlire - Explicarea metodei psihologice - Ce implicd deca de czoerism ~ ‘Bnuinite tipuri de idel ezoterice devin accesibile numai in perioade difcite - Necesitatea de a fi unttar ~ Materialitarea cunoasterii - Marea eunoastere si prin ce diferd aceasta de cunoasterea obignuitd - Acumulaiori de cwnogtnte ~ Kole = Poti influenga evenimentele exterioare? ~ Studul viet - Mavile Grenimente ale vient si influenta lor ~ Cat subjective $i ei obtective Tiitainile ca nijloc de a schimba tnfluentele ~ Evaluarea eveninentelor din lard - Disparitia gradavd a influent B - Motiv sedtertiinfluenteicercurilor exoterice = Lipsa pregarl ~ Sistem gi cam exte prezentat ~ Riferite scars = Decel color condi necsare pen existe lor» begtiassemult xu Cresiismud ~ A musa te nape ~Rugciunea ~ Sugestl pentru a suaia ugdeiumen Tatil Nosiru 366, CAPITOLUL 16 ‘apr Mec fo de paternal - et eae cnn et sites dea print infent Cebu tad - Amines ior wecte viata - Eterna recurentié: nu este eterna - Posibilitatea variatiilor - Sansele sunt are eps = Inidvirea tendinjelor si recurenta - Posibilivigile de a Intdlnt 0 scoaté data urmdioare - A fi pregatit- Este punctul de plecare acela INDEX... erect Pre CAPITOLUL 1 (Ce euprinde sistemul ~ Shudiul psihologtel - Lipsa de intregire a onli ~ Suc lont gf studied omudul » Principiulsealei - Posibila evolaie ~ Studia “ie sine « Maleie “eu'-ri - Divisiwien fusctilor - Patra stari de constienta ~ Obeervarea de sine ~ Aminirea de sine ~ Dowd finetii superioare Functiowaree incorectd a maginil -Inaginarla = Minciwna ~ Absenfa voiniel ~ ipsa controlult- Exprimarea emofilor neplacute - Emofile negative - ‘Schinbarea aitudinilor = Observarea functilor- Idenifcarea ~ Considerarea ee Somuul - Inchisoarea si evedaren ~ Sapte categorit de oameni Mecuntctatea ~ Legea lui Tret ~ Legea lui Sapte ~ Iheiile « Noi nu putem “face” ~ Bine si rau» Moralitate si constiina ~ Doar pusni se pot dezvolta - Tnfluenfle 4, B si C~ Contrul magnetic ~ Tréim tnarun loc neprieinc din Univers~ Raza de Creajie - Ordine ale legilor /ANAINTE DE A INCEPE SA EXPLIC, intro manieri general, despre ce ‘este vorba in acest sistem gi s4 vorbese despre metodele noastre, reat si vl Life foarte clr of cole mai importante idei gi principale sistemulai nu fi sparin Mal ales acest hucru le face valoroase pentru ed, dacé mbar f parfnat, ele ar fost ca toate celelalte ceoritinventate de mintile obignuite - arfi generat doar o viziune subiectiva luerritor. Cand. am inceput sf seria "Un now model al Universelut” in {907 | gjansesem, aga cum an ajuns mul inainte sa dup mine, la concluzia ef incolo de supraisfa vieft pe care o stim, sth ceva mult mai mare si mai Jmportant. Atunei mi-am spose, pan cand nu vom sti mai mult despre coca ete afld in spate, tot ceva ce stim despre via si despre noi insine este cu fonnl negljabil, Imi amintese 0 conversatie din acele vremus, cing am spus: “Dacd ar ft posibil si accept ca dovedits posibilitatea manifestiri separate a ‘constienjel (seu, cum ag numi-o acum, inteligent) fat de compu! fizic, multe faite luerati ar paten fi dovedite”, Miam dat seame c& maniestitile de psibologie supranommala cum ar fl transferal gindurilor, clarviziunes, Posibiltatea eunoasterivitorau, a privir in recut si aga mai departe, mi a fost dovedite. Aga ed am incercat si gisese o meted pentru studierea acestor Iran gi am lurat in aceasta diretie mai multi ani. Am gisit unele Iucrust jnresante in acest sens, dar rezultatele eran foarte evarive; si, desi mai multe cexperimente au reusit, era aproape imposibil s fe repetat. ‘han ajune la dou concluzit fn cursulacestor experimente: prima, eu stim sificient. despre psihologia obignuiti; nu putem studin_psihologi Supranormall, pentru of nu eunoastem psihologia normala. in al doilea rad, fm ajuns In conchizia clo anumitS cunoastere real exist; ci poate exist oli care cunose exact ceca ce vem Si stim ne, da ci din anumite mative ele sion ascunse gi sveasta comeagtere este ascunsi, Age ci am fnceput s& eaut [eeste geal Am eilatorit in Europa, Egiot, Indi, Ceylon, Turcia gi Oriental 4 i A PATRA CALE Apropiat. Mult maiz, end deja temninasem aceste elite, am nti Rusia, fn impul rizborlu, un grap de oameni care stadia nau sistem cae provenea, la origin, din geolile orientale. Aces sistem incepea eu studi solos, exact dupi cum imi diduse gu sama cf ar webu sf ineeap deca de baz & acestai sist era ck ni mu folasim deeSt © mic parte din puerile sf frjle neasie. Avem tn noi ca 8 spunem 38,0 slemure forte ‘sti si foarte subi, nurai eda stn cum 38 0 folosim. In acest grup ei foloseau anumite metfore orientsle; § mi-auspus jn noi exist oeas8 mae, pliné de mobile fumes, cv 0 bilitee gi mule alte eamere, dar rot tim $ubsol iin bucSivie gi nu polem iyi din acestea, Deed cineva ne spine cb cast cai are eta, nu credom sau ridem deel, stu © numim supertife sau bas sau nBscocire ‘Acest sistem poate f mpi n stil lm, dupa anumite princi na studi omului,Studul lumi gi stadil om inci tn ele un fe de limba special. Incercim si folosim cuvinteobisnute, aceeasi cuvinte pe eate Te folosim into convesuieobisouits dar le dim un tjles putin deosebit mai precis Studiol lumii, stuiul universuli, ese bazat pe studiol nor legi fuandameniale cae in general mu sunt cunescae san recunoseate de stn Cele dou epi principale sunt Lage Tui Trek si Lege fui Sapte, care vor f ‘explieate mai trzi, Aci se inefude gi principal scale! - un principi care nu in in ics un studi gine obigni sa inte foarte pofin, Studial omului este stdns legat de deca evoljet ome, dar evoluia comului tebuieineleass inten mod pusin diet de cel obigmit. De obice, cuvéntal “evoluie”aplicat Ta om sau la orice alcove prosupune wn fel de volute mecaniel; adick anumite Iuewri, detorth unot lepi cunoseute sau recunossate, se transform in alte hierar, ae acese alte hia se teansfonm In rnd for in altele gi aga rai departe. Dar din punctul de vedere al acest sistem nu exis dele o astel de cvolute - nu vorbese tn generac in eazl ‘nna. Evol omalu, doc apere, poate fi doar rzultatul cuncasteri sa fovtuli. Atéta timp edt omul ste doar cosa ce poate sin mod obi m ‘exist nei oevoluie pente el 1 nici na fost vreodat oevoTuje pent el Sutil serios in acest sistem incepe cu stain! psihologici, prin ata Injelepind studol de sine, petra c psitologia mu poste 6 sti aga eum poate fi atrologia. Un om trebuie se studieze. Cand mi sa spus acest Iver, mi-am dat seams imodit cf nu aver metodele de a ne studi 4 avem deja multe idi geste despre noi foyine. Aste, micam dat seama ct tebe sine debarasim deieile gresie despre no ingen cela timp, 84 sisim metode pentru ne studi, Poate vi pitti da scama cat de dificil este de definite se infelege pein psihologe. Exist atiteainjelesuiasociate acslras euvint in dieritessteme Incit este gre de objnat 0 dafinite genera. Aga inet vom incepe prin defini psibologia ca stade de sine. Trcic si invigati anumite metode 33 principi si tn cord cu acest prineipis uttizind aceste med. si ‘V4 priv int-un nou punet de vedere. CAPITOLUL | ‘Dacd lncepeam sf ne studiem, in primul rind ne vom Tovi de wn euviint pe = rel oloi mai mult dee pe erica ail i seeta ese cv “et ~ Spunem “ea fac", “en stab “eu sim, “eu prefer”, Yew mu prefer” gags nana et ota hoot principal, pent eb eae fndanent aa aoe legion fo iin xe aces de = ne considera drt un Te otdnura voi despre oi isin ex despre et" presipanen eee rc aunt to tp, pe dT eatin sone civ ‘gute $1 sute de “eu"-ri diferite. La un moment dat oa spun “ » verbs pee cual moma edd spun ei” vrbete on ttl a Fee re sccm un sogur ven emule "cut ifte lye do A Se aornete oasis aver nc on “ode contol. Ace ene tte impel nol supine ena nu noi pe (SIAL foam ness lupa consti vit oso inerion See ee veers nol su pare oom mle gropur Une Sin ces et sot lege, crept Sito cret ale ol ise aloe dine ce nim conlt ale 9) sn ee ce. care sree Om dunt le! aginar pcre onl le re dsp ln wfc foe dl de sne bute sate metodele de observa de “ol We tehic he tvs bere peo anni ee a i Se Ae tue dzea nent ongmate despre acest vin) ete complet Aa tan ctr ne file infestans cle emotional. De aan actin dene nite ue, ne gin ace, le compact, Semel aco auo alo expla male, aceasta find Tn nexine sae avec pe ind drgosten, om Hea, supiciznes $a me em cogoroe Da four ast, cad Inccim at ne ober Sea fo eet ileal geminal, cind singin x avi, ara ite cand dim, min ata se. Dar pe pares eel voe inva cel ele fe, De excl, exist odie norms SOR Sr vom vor ra mt dap seesten cov ai iri. ee ever ool le fei pein ere nic in sist de psa ca taMs oie eivizhne covst go flgere corse fine genet fons motnre. Cova ce exe ii se refed actvitatea Peer Samal ges hae bate min respira acest sunt Pere etn, Fungi nstncuve 1 aparin jv siomnie obignte ~ A ee poms pip senza def cl, lars de acest gen. ee aueig exer dou tflcele simple aparin foe instinctive, one tthe at eouplcnte apr nei mova. Este fare snp Seis ae nse nstnetv rote. No webu ite ise din aerate fc! maine, nea set ch capacace de 3 Flos cease sre unc, Funjile mote, pe d= a par, tote tebe ee APS Goi Invi st mean, i sae ata ma dpa, te 0 ini soma cle dou frei, pt eh me ese nimie mot Be cece inp ce fete insnesie st ote most A PATRA CALE In observatea de sine este necesar in primal cvea oe observ, spunind “aceasta este fimetie fanciieemofionaia” si aya mai departe. DDaci vei practica aceastl observare pentru o perioad de timp, veti putea, remarca lucruri ciudate, De exemplu, veti vedea ef coea ce este eu adevarat Cifcl tn observate este feptul cd itafi de aceasta. Incepeti si observati, dar emofile urmenzl cate un gine gi witai de observarea de sine. Din now, dupa pujn timp, decd veti continua acest efort de a obser, ves Femarea un alt iver interesant- ia general nu i amintié de voi insivd Dac aj tot timpul constieni de vot insiva,stunci yi putea si observati to timpul sau in orice eaz att timp cit afi dori. Dar din cauza ed nu va puteti aminti de ‘vol insiv, nu v8 puteti concentra; si din acest motiv va trobui s& admitei c& mu aveti voini. Dack ai fi putut sé vi amintti de voi tnsivé, afi avut voing 51 aj putut face ceca ce afi fl vrot. Dar mu vi puteti aminti de voi iniva, ms puteti fi constient de voi ingivd gi deci au avefi voinfi. Uneori putesi ave ‘oini pentru o perioada seurt dar devia spre altceva i iti de ea Accastt este sitvatia, stare flije, starea de la care trebuie sf tcepem studiul de sine. Foarte curdnd, dacd vet continua, vei ajunge Ia concluzia c& va trebui si corectati fa voi unele Iueruri care mu sunt coreste, sf puneti in ordine wnele lucruri care na se aflé Ia local potrivit.Sistemul are o explicate pent aceasta : ‘Suntem fieufi fn aga fel inedt putem tai fn patra stride constient, dar age eum suntem de obicei, folosim namai doul: una end suntem adormiti ier czalaltt cand suntem ceea ce numim “we” -adied in acea stare in care putem vorbi, ascult, cit, serie si aga mai departe. Dar acestea sunt musi dovs din eal patra stiri posibile, A trea stare de congtient este foarte cfudati, Dacé ni se ceplica ce este atreia stare de consent, incepem sf credem co aver. A tueia stare poate fi numita constientd de sine si majortatea oamenilor, dacd ‘st ntrebai, vor spune: "Sigur ed suntem congtientil”. Este necesarsuficient timp i eforturi repetate gi freevente de observare de sine, inainte de a recunoaste cu adevérat faptul ci nu suntem constienji; cB. suntem numei nds clasifil imediat tot telectuals”, “aceasta este potential consienfi, Dac suntem intrebai, vom spune: "Da, sunt" si pentra cel moment, suntem dar in momentul urmitor Tneetim sii ne mai aducem aminte si nu mai suntem constienti. Astfel in procesul observirii de sine ne {dim searna cf nu suntem fg 2 treia stare de eongtient im numa in dou str Noi trim fie in sormn fe ine-o stare de trezi car, tn sistem, este numit ‘ongentd relativa. A pate stare, care este numith constientd oblectiva, ne este inaccesibilé pentru c& poate f atinst numai prin constienja de sine, adict deveaind constient de sine in primal rind, pentra ca dupa acces, mult mei tiziu, si putem reusi si atingem stares obiectivl de constient Dec in acclasi timp cu observarea desine, vor facerea si fim constieni de ‘noi fngne, pastrind senzatia de “eu sunt alc - nimi mai mult $i acesta este faptul pe care toala psihologin vesticd, firé cea mai mic except, -a omis. Desi multi oameni an ajuns foarte aproape, mu au recunoscut important ‘acest fap si nm gi-av dat seama e8 starea omului, ag2 cum este el, poate fi CAPITOLUL 1 Schiribat ck om fi poate amin deel insusi, dae nceared o periond ung detimp. ‘Nu poste fi vorba de o 21 sau de o lund, Este un stadia foarte long gi un seudin despre cum sf felité obstcolele, penira of na ne amintim de iol insine, na sunt consent de noi insnc,avind prea multe fncti reste in ‘asina noatra si toate acest fant tebuie corectate gi puse in exdine. Cénd Insjoiates acesiorfuneii ver fi pose in ordne,acese pericade de amintre de ‘soe vor deveni din ce in ce mai Iangi si dacd vor devenisufcient de lungi, ‘yom dabind! doud noi fini. Cu eonstienja de sine, care este a trea stare de onsiens, vom dobingi 0 funcie enofionalé superioard, deyieceasta este in gall mised gl intelectual, pntra cf la acest nivel nu exist diferent inte intelectual si emotional asa cur exist a nivelulobignit. fa cdnd ajungem la Starea de conten obiecva dobdndim o ai fneti, mentalé supertoara Fenomenele pe care le numese psibologie sypranormsla apatin acestor dou funeti si, de aceea, atunei cénd am flcut_accle experimente, acum ouszcisiineh de ani, am ajuns la conclozia cd munca experimentalé exte mpostila, pentrac& mu se pune problems de experiment ci de schimbare a stiri de constiend fm expus citeva idel generale, Acum fncereaii simi spuneti oe nu {nese ce anume afi dor si vi explis ma bine. Icerea 88 punet? orice inebare dori, fe in legitua cu ceea ee am spus soi proprle voastre {ntvebiv fn acest fl va fi mat usr sf facem un inept. Tr Penra aatinge starea de congten|l superioar ese necesr si fi permanent congtent de tine insu? R: Nu potem face asta, deci na se pune problems de fi pesmanent constiet. _Acum patem vorhi doer despre input. Tebuie 84 ne stdiem fa eonexibae ea aceast impair adiferitelor fet, atone end puters - end ne amintim #8 0 facem penta ci in acest proces depindem de sansi, Cand ne amintim, trebuie si ncercdm si fim congieni de not ingine. Asta este tot ce patem face. i: Trebuie si ajang 8 i congient de funfile tle instinctive? : Num de simjuri. Actviatea instinctiviterioaté nu are nevoie s8 devin

    You might also like