AlLLAS INTREAGA LUME LA DISPOZITIA TA HARTI * EVENIMENTE + CURIOZITATIIN NUMARUL 28: K2 Al doilea varf ca inaltime din lume Franta boas in inima economiei europene Napoli Poarta din sudul Italiei Minnesota Tinutul celor zece mii de lacuri Baikal Cel mai adanc lac de pe planeta Andaluzia (2) Sudul fierbinte al Spaniei AR aN NEW HAMPSHIRE TOP? ATELE UNITE / ESTONIA (1) Stimati client iin semn de muitumire pentru primirea calduroasé de care s-a bucurat seria Atlas, intreaga lume la dispozitia ta”, va oferim A INTREAGA LUME LA DISPOZITIA TA REG 37 ITA 105, SUA 181 LAC 1 ESP 15 bibliorafturile GRATUIT impreuna cu numerele 20, 40 gi 60 ale revistei. vnzatorul des [Pea und deserve, solctal evista del alas px fortum Or AGOSTI HELLAS SR tanAGER De RDACTE: 1 ROOUCTE AORESA. Voge 48, 0573 Aera uanoER LOGETICA 9 OPERATE ooRDONATOR LOGISTEA OPERA ADITTARE SFECICA PENTRU LMA RANK Inoetveon TPATURE 91 LEGARE:DEAPRINTING, Na Cay Nano ara intan Ter 4 293187386 FOTOORAFE ie Soere ir Lleyn print car A Fea Cah raopanthrn 1k ka ary Geese SUX ute) ‘Dedgostn Pesure Library (pesca a cope) F Mayer ‘cag ean Nts ESP Sore Pare {©1906-2003 Leary gis rtrstonal, ne. Parcs erates ion comer 08 ery we Pres mumsreor Drei ter ter 6a copra Est ren ere. de www.deagostini.ro| Ban MUN 25 K2 Al doilea varf ca inaltime din lume in nordul extrem al Pakistanului se inaltt Varful K2, acoperit de gh deasupra lantului Mungilor Karakorum. K2 este al doilea munt pamént (dupa Varful Everest).tim! Vuntele cu multe nune Pakistan, India si China se infrunta fara incetare pentru dreptul de a administra regiunea K2. Pp: short a fost Marco Po. ile brtance di Tada de. Nort gaiateR UTES RS lo, eakitor pe Drumul Matasii. Punjab, Kashmir, Ladakh gi Bhutan. Acest masiv muntos inchide lanul In onoarea sa, K2 a primit numcle 4. jeensupen pe K2 ext pices Munilor Himalaya dinspre vest. In oficial de Muntele Godwin-Austen, coesoen nr peels niciun at loe din lume nu exist nnume eare se pierde in mulfimea de siceeciaaaianter tea piscuriinalte pe o suprala{i atat alte denumiri cu care este desemnat pales sail de redusi de teren. De a piscul. In Karakorum acestuia i se es eae epee Jui Faichan Kangri siacelortrei var- mai spune si Chogori, Dapsang, incrcias A pein do furi Gasherbrum troneazat K2, care Lambha Pahar, Qogir Feng sau Ke- ao etl ee ‘misoari 8.611 m indlfime. Mai inalt chu. pete ee decat acesta este numai Virful Eve- : ea elt rest K2 se afd sub control Pakistanului ao ae si este parte integranti. a regiunii aa Britanicul LG. Montgomery a bote- Baltoro. Varful se aflé in imediata pleas posit zat varful K2, dupa efectuat primele mas in 1856, a —_apropiere a granifei cu China, ceea itori ale aces- ce provoaed permanente contlicte in- uunor magini de teren de dimensiuni miei tui. Prin preseurtarea 2” ligiex- tre Pakistan si ptemicul siu vecin. permit exit 14 vf cu prima convingerea ea piscul era al Conflitul cu India este si mai acut ina ascOnt Le do doilea ca indljime din Manji Kara-aceasti tari continu si. emit pre ee se esse in Himalaya sin korum. Englezul s-ainselat insi, d- tent asupra Kashmirului, care cu : pa cum au aritat-o misuritorile mai _prinde si regiunea Baltoro, 5 se con- 4. Apt tmjorean Hovia precise efectuate cinci ani mai tirziu. sider administratorul de drept al : — eon ee Steen eee al a - 3 fimea varfului la 8.611 m. ECONOMIA renee? ; . Cltivareafructetor fn podigurile ‘are a cucerit culmea acest in 1856, Godwin-Austen era fune- | in Balto, Brumeti uri = fionarin administrajieresponsabil cu | jaontan, Re een tee ete eal ete ke ere}@® eo r K2 “ HARTA FIZICA = Varful K2 este situat intr-o regiune aflata sub influenta Pakistanului, a Chinei gi a Indiei. Ascensiunile montane nu au avut insa niciodata de suferit din aceasta cauza. - Valea din apropierea ghejarului Baltoro, prin care trece drumul catre culme, gazduieste alpinisti din lumea intreaga. inclinatia foarte mare a pantei si condifiile climaterice dificile fac ca Varful K2 sa fie considerat 0 mare provocare pentru cei mai buni alpinisti.Gums |) aE Muntele salbatic Opt expedifii s-au incheiat cu un esec inainte ca un grup de alpinisti italieni si reuseasca si escaladeze varful in 1954, $i in prezent, cuteziitorii care viseaza sa escaladeze K2 igi risca adeseori viata. este cel mai inalt varf din Karakorum - ma- siv muntos care se {inde pe o suprafata de 22.000 km si care este cea mai vasti zona glaciara dupa regiunea polars. in 1892, dupa ce prima incercare de cucerire a pis- cculuis-a incheiat cu un fiasco, ur- mitorul tac” a fost intreprins in 1902 de expeditia austriaco-britani. eh ce a fost condust de Oscar Eckenstein, La alttudinsa de apro- ximativ 6,600 m, alpinistii europeni au fost nevoit si se intoarea. Recor- dul lui Eckenstein a fost batut abia in 1938, end expeditia americana condusd de Charles Houston, care a nceput ascensiunea dinspre sud-est, a reusit si ajunga pana la altitudinea de 8.000 m, iar un an mai tarziu, pana lacea de 8.300 m. Houston, care a nu- mit K2_ .muntele salbatic”, nu s-a dat ins batut. In 1953, el a revenit pe mun- te si probabil Lar fi cucerit, dac nu sar fi pomit o furtuna de zipada care a du- rat 10 zile. Conditi- le aspre fac din K2 una dintre cele mai mari provocari in lupta omutui eu na- ‘ura Un an dupa expedi- fia fui Houston i imediat inainte de Din istoria alpinisinului: Lino Lacedelli, primul cuceritor al Varfalui K2, pe 31 julie 1954, Fotografie de epoc’. CLIMA (Clima continentala temperati, ‘montand. K2 se afl in regiunea cea mai afectatl de glaciatit dupa ‘zona polar. Zapada cade aici tot ‘impul anului STATISTICA indtyime: 8.611 m cucerirea Everestului de eitre Ed- ‘mund Hillary, insojit de serpasul Tenzing Norgay, K2 s-a Hisat, in farsi, invins. Succesul a fost repur- tat de expeditia condusi de experi- mentatul himalayst italian Ardito Desio, Membrii acesteia, Achille Compagnoni si Lino Lacedelli, au atins varful pe 31 iulie 1954. In 1979, italianul Reinhold Messner a evenit primul om care a escaladat Virful K2 fird ajutorul buteliei de oxigen, K2 este foarte dificil de cucerit, in primul rind datorita ninsorilor care cad aici tot timpul anului. Alpinis- ‘mul devine, prin urmare, extrem de periculos, deoarece nu se stie nicio- data daca gheata este suficient de re- zistentl. pentru a tine cfligele si fringhiile. Aproximativ 50 de al- pinigti au plitt cu viaja incercarea dea cuceri .muntele silbatic™ PE SCURT + Al doilea varf de pe glob ca inalyime tare: la granita dintre Pakistan si China (India are gi ea pretenit teritoriale legate de aceasti regiune) + Viirfuri vecine: Nanga Parbat (8.126 m), Gasherbrum I (8.080 m), Masherbrum (7.821 m) * Cele mai lungi rauri din Karakorum: Indus, Shyok, Astor, Shakgam * Cel mai apropiat aeropor: IslamabadREGIUNE REG 37 EGONOMICE S = FRANTA In inima economiei europene — La — SOGERMA ! GROUPE AEROSI Etapa final a montajului unui avion de tip Airbus in uzinele firmei Aérospatiale din Toulouse este un exemplu excelent al cooperarii europene. Franta isi pune mari sperante in Uniunea Europeanamoummmm Ariane, Mirage, Citroén & Co. =m Dezvoltarea anumitor ramuri economice, precum cea a energiei nucleare sau a industriei de armament, nu au ajutat Franta sa isi facd multi prieteni. Dar contributia acestor sectoare la puterea economica a Europei unite este suficient de important pentru a fi mentionata. ranta este o far putemic dez- voltata gi joaca un rol impor tant intre farile considerate mari puteri economice ale lumii. Francezii au vizut in deschiderea pictelor europene postbelice o sans enorma pentru economia lor. in 1958, Franja a fost una dintre cofondatoarele Comunitatii Econo mice Europene. Integrarea impreu- ni cu alte tiri in Uniunea European a fost acompaniata de 0 rapid dez- voltare economic’. Inflorirea indus- triei, mai ales cea a autoturismelor (Renault, Citron), i-a adus Franjei locul patru printre puterile exportu- lui mondial. in anii '80 ai secolului XX, francezii au decis c& modemi- area din temelii a structurilor eco- nomice ale farii este inevitabild, din cauza rapide dezvoltiri a tehnolo- ici si din cauza concurentei acerbe pe piefele mondiale. Tehnologiile avansate au devenit, in prezent, ba- za economiei de pe malul Sensi. Dupa modelul regiunii californiene Silicon Valley, au fost create nume- roase centre stinfifice si de cerceta- re. Si-au ficut aparitia noi ,tehno- polisuri”, in care se efectueaz cer- cetiri intensive in domeniul infor- maticii, al telecomunicatiilor si al utilizarii energiei solare. Francezii Industria franceza de autoturisme ‘ocupa unutl dintre primele locuri in lume. folosesc cu succes energia nuclear Pe teritoriul Frantei functioneaza in prezent 50 de reactoare nucleare. Aceasti stare de fapt, eare provoacd teama si proteste in alte regiuni ale Europei, este priviti de francezi, ca ‘un fapt obisnuit. Exportul produse- lor industriei franceze de armament este, la rindul sdu, critieat sever in lume. Aceasti industri are o tradi- Genet I cana ructesre ECONO! 7 cama MIA tie bogatd in Franfa. Avioancle Mi- rage sunt vandute in multe fri din lume, indiferent de convingerile po- litice ale cumparatorilor. Pana si criticii acestei politici sunt nevoiti si recunoascd contributia semnifi- cativi a acestora la eresterea puterii economice a Europei unite.i i eT REG 39 FRANTA 7 HARTA ECONOMICA Zone industriale CO sears (2 neni Franja este una dintre cele mai dezvoltate tari din lume din punct de vedere economic. Ea ocupi aceasta pozitie datorita agriculturii (locul doi in lume Ia exportul de produse agricole), a industrici moderne (in special industria mijloacelor de transport: autoturisme, avioane, trenuri TGV, vapoare), precum gi a realizarilor celor mai noi tehnologii (industria aerospafiali, electronica, informatica si a energiei nucleare).Tehnologii avansate $i agricultura Economia franceza este in plind transformare: ramurile industriale traditionale igi pierd din important, in schimb tehnologiile avansate infloresc. Rata angajarii in sectorul agricol este gi ea in continua scidere. in agricultura, Fran. runtase in Europa din punet al valorii produse- de veder lor agricole, Terenuri bile ocupa aproaps ane hectare. Ponderea mare ra in teritoriul ari nfa cu mult dea- supra mediei europene $i asupra mediei mo! fa explos 7 le impaiduri- nari din orasul Grasse junea Provence-Alpes-Céte dAzur, Prana i au adus statului internationala. Franfa este cel mai mare produ: ctor de vinuri din lume. in plus. export si zahar, bineinfeles produse la ar fi brinzeturile CE TREBUIE SA STITI 1. Franta ocupa locul 5 in lume din punct de vedere al anverguri investifiilor strive 2. Industria francezi a laptelui produce peste 300 de tipuri diferte de branza. 3. Centralele mucleare asiguri trei sferturi din energia electric a Franfei. tale, cum Exportul de produse te doar o sursi de v contibuie si la sporirea prestigi agriculturii locale. Franta in isi construiascd un nume pe pia- internationala si in sfera tehnolo- giilor avansate. Trenul ultrarapid TGV gi racheta de tip Ariane sunt doua dintre ,biturile” {arii, Fra conteazi pe faptul ci productia acestora va contribui la umplerea lului lasat in economic de inchi derea majoritaqii minelor de cirbu- ne side f Soe Suprafsja: 547.030 kev Populaia: 60,6 mille. Densitatea populaje: 1108 loc. Populi urband: TTerenuri arable: Sporul natural: 0.37% ‘Speranja medie de viajd: 83.4 ani entra femei si 75,9 ani pentru bcbg Cresterea PIB: 1998 - 349%, 2008, Rata gomajuli: 10.1% 2008) PE SCURT + Denumirea oficial: Republica Francezit * Sistem politi: republicd parlame + Limba: francezi + Moneda: euro + Coniributia ramurilor economice la venitul nafional: agricultura industria 2 73% (2004) sectorul de servicire ITA 105 Vest s NAPOLI ; Poarta din sudul Italici Campaniei, este metropola principal din regiunea sudica a Italiei numiti ricia, somajul si criminalitatea sunt mai acute decat in alte parti ale Italici dar orasul are un farmee irezistibil: anual sosesc aici valuri de turisti din lumea intreagaimam De la domnia dinastiei Hohenstaufen — pana la unificarea Italiei Timp de aproape 600 de ani, Napoli a fost un stat independent, iar in 1860 a devenit parte integrant din noul Regat Italian. A nt loc even sate: ia 29 octombrie 1268, s-au tins si jou familié ilustre, care in- Auenfasera in mod decisiv soarta Eu. ropei pentru o perioada indeluny Este vorba despre fumiliile Hohen- staufen si Babenberg. Doi tineti Konrad $vabul (fiul de 16 ani al lui Konrad al IV-lea) si Frederick de Austria, tovardigul ultimul dintre Babenbe n fruntea unei armate, tic militar al cdr fel era recucerirea fostelor proprietii ale dinastici Ho- henstaufen din mainile dinastiei de Anjou. In apropiere de Roma, trupe- le lor slabe au fost infrante, iar tinerii conducitori au fost transportati_ Ia Napoli, unde au fost executati in Pia- 2 Veche a orasului, in ciuda ofertelor de riscumplrare sosite din Germa- ija dintre secolele Orasul a inflorit sub cenit capitala unui 1 dent. Ca urmare a aspir ficare a Italiei, orasul s-a int CE TREBUIE SA SU 0 Sa noe farina Rese In perioada de glorie a lui Diego Maradona, lubul de fotbal SC Napoli era tana dintre cele mai bune din Europa. La mijlocul anilor "90 acesta a cobort simjitorstacheta, in 1998 a retrogradat in sera B, iar din 2004 joact in seria C Romani antici au prefuit oragul si imprejurimile sale pitoresti ca pe un loe ideal pentru odihn’ si au construit minunate vile pe coastele Vuleanulu Verwvit 3. In orasul vechi din Napoli densitatea populatici este una dintre cele mai ridicate din lume: aceasta atinge aproape 10.000 lock’ 4, In timpul celui de al Doilea Riizboi Mondial, armatele germane au fost alungate din capitala Ca tat denumirea d ipaniei in urma insureetiei populatiet locale, care a le Patru Zile ale Orasului Napoli”ITA 107, EE ? PLANUL ORASULUI ~~ wat A ss fag Be ert Boe > ne Catedral San Gemaro a A Keel, eae ‘ \ ae > * De teen e Napoli, care se ridici cochet pe tarmurile Golfislui Napoli, este delimitat de Vezuviu in partea sa continental, iar dinspre mare se invecineazd cu trei insule: Capri, Ischia si »adevaratul Napoli” - este un paienjenis de Procida. Inima orasului - Spaccanapoli, adic stridute inguste si de piafete dens populate. Aceast parte veche a orasului, cu numeroase palate si biserici, a fost ridicat& pe vremea romanilor, in Evul Mediu, precum si in timpul guverniirii spaniole. Cea mai frumoasa priveliste poate fi admirata de pe dealul Volmero, unde se afla resedintele locuitorilor bogati din NapoliNAPOLI Orasul care nu se lasa invins in niciun alt oras italian problemele sociale tipice marilor aglomerafii urbane nu sunt la fel de acute ca in Napoli, unde triiesc peste un milion de oameni. In ciuda acestui fapt, locuitorii capitalei Campaniei nu si-au pierdut bucuria de viata. poli din ziua de astizi, al treilea oray ca marime din Htalia (dupa Roma $ no), este © metropola murdara si, in ciuda aparenfelor, s raci. Rata ridicatd a eriminalitayi ri- ‘mine una dintre principalele proble ui. Asadar, nu este de mirare c& acest port urias este ade- seori denumit Calcutta Europei” chiar ,poarta iadului”. Trebui ut faptul ca in orele de var me ale ora ste aproape imposibil de respira azelor de esapament. Pe ‘opolci primele Iucruri tiv repre- zinta 0 alté problema serioasi. Nu- merosi napolitani locuiese, de nevo- ie, in blocuri care stau si se pribuseasca sau in subsolurile intu- necate ale cartierului vechiului oras, unde domneste 0 deseris, a orasului Napoli maid decat de lumini. Cu toate acestea, ba de umbre raul nu se las invins, iar locuitorii nu isi pierd speranfa, Cine nu are slujba vinde pe strada picturi, flori sau nimicuri de portelan, ori condu: ‘ce propriul mic local gastronomi cu disperati de pe oferindu-si care piala muncii se serviciile pe piaja n rosperd neincetat Orasul poarta insi o mare parte a vi nei pentru raul su renume. In treeut Bella Napoli” era considerat_ un adevarat paradis pe malul mirii al- bastre, iar expresia sti vezi Napoli si apoi sit mori” intrase fn limbajul eu: rent. Utalia secolului XIX, vedere dinspre mate asupra orasului Napoli sia Veeuviuli in eruptie. Picturd de Go STAY. ‘Via Toledo, Palatul Regal, Capela ‘Sansevero, Galeria Umberto I, Castel Nuovo (castelul a fost dict intre ani 1279-1282 si ‘enovat in secolul XV), eartierul istorie Spacenapoli, Muzeul Arheologi, Palatal si Parcul Capodimonte, Floridiana (o ‘minunatd vill de la inceputul ‘secolului XIX), Teatrul San Carlo, ‘(una dintre cele mai mari opere din lume). CLIMA Mediter atinge +8°C in januari in ile and, Temperatura medie i +21°C PE SCURT + Capitala Cay + Limba italiana Populatia: 1.000.470 loc ‘Traficul anual de micfuri in port: 16,5 mil. tone ECONOMIA Activitaji portuare. Industria: chimica, de magini electrice (autoturisme), usoari (textil8), slimentar’, Turism,CA SUA 181 * MINNESOTA Tinutul celor zece mii de lacuri Minnesota, patria raurilor, a lacurilor, a preriilor, a dealurilor si a codrilor, este una dintre cele mai frumoase regiuni din SUA. Aici existd numeroase ferme, dar agricultura joaca in prezent un rol secundar in economieExploatarea lemnului a inlocuit industria alimentara. Pentru un timp indelungat, soarta economiei statului Minnesota a fost decisi de resursele sale de lemn gi de fier. in prezent, industria alimentara foarte diversificaté joaca un rol preponderent. Meese coli XIX, dato ei privind colonizarca (Homestead Act), adoptate in 1862. Din acel mo- ‘ment, colonistii au inceput s8 igi fac aparita in numar tot mai mare pe te- ritoriile care aparfinuserd anterior amerindienilor. Constructia caselor acestora si produetia de traverse des tinate linilor de cale ferati construi- tein intreaga fara in acea perioada au recesitat cantititi enorme de lemn. fn 1884, in Muntii Vermilion au fost descoperite zacaminte importante de minereuri de fier, care in seurt timp au adus proprietarilor minelor castig- uri imense, Nevoia de fier a erescut mai ales pe timp de rzboi; la ul Primului Razboi Mondial, 70% din cantitatea de minereuri de fier extras in Statele Unite provenea din Minnesota, CE MERITA VAZUT ECONOMIA “Agricultura: cultri de cereale, La cumpiina dintre secolele XIX si XX, industria laptelui si preluerare produselor din came au ct importangi. Terenurile intinse ri- ‘ase in urma defrisérit padurilor au fost transformate in paguni, in apro- pierea cirora au inceput si isi facd ‘apis inatile Foorie. In'sourt timp, finnesota a devenit unul dintre prin- cipalii furnizori de alimente pentru locuitorii Statelor Unite. O perioada ‘ndelungata, statul a supraviefuit ex- clusiv din agriculturd, mai ales atunci cénd, in a doua jumatate a se- ‘in functiune de e a 10S SES colului trecut, exploatarea minereu- rilor de fier a condus la epuizarea re~ surselor. Situatia anecesitat o schim- bare de strategie economic’, datoriti cdreia rolul agriculturii a crescut Revirsarea neasteptati. a fluviului Mississippi, in 1993, a reprezentat o grea loviturd. In urma acestei catas trofe s-a luat decizia diversificiri ‘economiei statului Minnesota si dez- voltarii unor noi ramuri printre care idustria alimentard, cea de masini si cea atehnologici zborurilor cosmice. urenfi apelora fost const teritoriul Minnesotei, in 1823. in scurt timp, numirul morilor a erescut in. ‘9a misur inet Minneapolis a cdpitat porecla de .orayul morior”. Pan in prezent, compania Pillsbury Co., una dintre cele mai mari compan producdtoare de find de toate tipurile, tsi are sediul in acest oras. 2. In baza intelegeri incheiate in 1851, amsrindieni Sioux au cedat colonistilor albi 11 milioane hectare de pamant, 3. Guvernul american nu a respectat prevederile infelegerii care erau in ‘avaniajul amerindienilor, ceea ce a revolt inkbusité in singe. ‘condus la revolta acestora in 1862, 4, Peste jumtate din populajie locuieste in partea de sud-est a statului, in ‘vecintatea aga-numitelor Twin Cities (orayele gemen:): Minneapolis si Saint Paul. Fiecare dintre acestea este un centru cultural, turistic si de afaceri,Ee. 2 Saar 1 ea SUA 183 MINNESOTA HARTA FIZICA Putine state se pot mandri cu un numir aga de mare de porecle precum Minnesota. Statul este cunoscut in general sub denumirea de ,,Tinutul celor zece mii de lacuri” (desi in realitate aici se afl aproape 15.000 de lacuri). Ghidurile oficiale mentioneazi cu precitdere doud porecle: ,,Statul popanddului” si,,Statul stelei Nordului”. Prima se refera la simpaticul animal care traieste in numar mare in regiunea sudici a statului. A doua provine de la inscriptia de pe stema statului.‘SUA 184 MINNESOTA Patria amerindienilor Sioux si paradisul animalelor albatice in limba amerindienilor cuvantul ,,minnesota” insemna ,api tulbure”. Expresia flicea referire mai degrabi la raul Minnesota, din moment ce nenumératele lacuri din stat au apa limpede ca cristalul. M:« i Red la vest 9 flovisl Missssipp ta le de colonistilor turile natale ale influ fopeni enjat puternic a stare de locul 12 printre statele din SUA punetul de vedere al suprafetei. Aici exist aproximativ 15.000 miei si mari. Statul este acoperit de paduri dese si intinse. In trecut, in Minnesota eresteau piduri imense de coni fapt. Minnesota ocuj din de lacuri fere care au fost defrisate in Cane (specia Conepatus), mod sistematic au ince put lucrarile de reimpadurire, in componenta cArora intra ste s-a optat pentru paduri mixte, _jari, mesteceni, pini si brazi in Minnesota traiesc in prezent 50,000 de amer- indieni din tribul Si iar densitatea populatiei pe kilometrul patrat 23,8 de locuitori ste ceea ce are o influents pozitiv in total 8% din suprafata statului. In paiduri si in apropierea lacurilor tra- iese lupi, elani, nurei, ra- asupra faunei tal din Minnesota nu este dintre cele mai blinde: tempe- ileaza intre - 3 de grade Cel- in nordul statului, adu ri abunden- aerul_ poli aspre cu te de zapada, in timp ce sudul este freevent afectat de tornade. Primi colonisti care s-au stabilit aici, ca de altfel in a regiune a Marilor La- curi, au fost negustorii de bli- nuri, Dupa conflicte indelunga- 1 Infruntat f si nerindienii Sioux au vandut intre: zii, englezii nericanii, acestora din urma teritoriile in tinse situate intre cursurile de i Mississippi gi Saint Croix ‘Suprafafa: Populatia: 4.9 mil, loc, (89.4% ali) Deasitatea populafci: Mortalitatea: 0.8% ‘Populatia urban: 71% Cel mai : Eagle Mountain 701m) Altitudinea medie: 365 m ‘Numirullacurilor: aprox. 15.000 23,8 loc./km? PE SCURT + Al treizeci gi doilea stat din SUA (din 1858) + Capitala: Saint Paul + Cele mai mari orase: Minnsapolis, Rochester, Duluth, Bloomin; Plymouth * Cele mai ungi uri: Minnesota, Missisipi, Red + Limba: englezit + Moneda: dolarul american + Religia: protestantism, catolicism, metodism, baptism + Cel Lacul mai mari lacuri: Superior, idurilor, Leech, Red, MilleRAURLSILAGUR! ac BAIKAL Cel mai adanc lac de pe planeta O° Apele de un albastru intens ale Lacului Baikal se intind pe o lungime de peste 630 de kilometri. Nu departe de extremitatea sudica a lacului se afla Irkutsk, principalul oras din Siberia de Sud, Cu exceptia a murile lacului nu sunt aproape deloc populate. stuia,Lac 2 Fauna marina in ape continentale jn Lacul Baikal traiegte un animal care a migrat aici, in trecut, din Oceanul Arctic, situat la 1.700 de kilometri distanta: foca de Baikal. acul Baikal se bucuri de inte resul oamenilor de stiinta nu foumai datoriti adaneimii sa- le, care stabileste un record in mate- rie, dar i datorita faunei si florei sale nice. Cei care au poposit pe malul blande de vara gi au ficut baie in apele sale reci, infeleg foarte bine de unde izvora interes. Apele lacului surprind prin transparenta lor neobignuitd, aproape supranaturali, care nu numai cd in nti ochiul privitorului, dar este si 0 dovadi a puritiit acestora. Asadar, nu este de mirare c& lacul se distinge printr-o mare varietate a florei si a faunei. Speciile care triiese i curile sale sunt in majoritatea lor en- demice, cu alte cuvinte pot fi intalni te numai in aceasta zona a globului pimantesc. Focile de Baikal, inbi toare de apa dulce lacului in zilel eiman una dintre cele mai importante particularitafi ale lacului, in timpul uneia dintre glaciajiuni, o parte dintre focile de mare au migrat in aval. Cand Baikal a devenit un lac firk cale de comuni- ccare cu marca, ea urmare a deplasirii piicilor litosferei, foc parate de mediul lor natural. in pre- zent, aproximativ 70,000 dintre au fost se- Localnic pescuind la Baikal, Siberia, Rusia, coped pe Lacul aceste incintatoare mamifere inoata in Lacul Baikal, situat la aproape 1.700 kilometri distanta de Oceanul Arctic. Foca de Baikal se distinge prin craniul scurt cu orbite mari, pre- cum i prin blana nig, Ea masoari in medie 1,8 m lun- ne si cAntireste 50 kg, putind si atingh chiar si 150 kg. Ghearele | belor din fat, dotate cu membrane inotitoare, sunt mai puternice decét le ale focilor din Oceanul Arctic Se presupune ci dato foca poate face mai usor gauri in pi- tura de gheati. Femelele si masculii estora, aturitatea sexuaki ta varsta de cinci ani. Vanato Baikal este permis, rea de foci de Baikal este unul dintre lacurile cele mai populate cu peste din Siberia, Aici se pescuiiese mai ales stu somoni, in zonele din vecindtatea la- cului se extra e petrol salte miners le folositoare. Fabricile de si hart, construite pe malul sudic al lacului in perioada comunisti, conti nud si deverseze deseuri direct in apele acestuia, Din péicate, minunata din regiune este serios ame- Apele curate (ined) ale Lacului Baikal sclipesc in nuange de un albastra profund. Canes 1643 a condus la intensificarea semnificativa a schimburilor comerciale intre Rusia $i China, Regiunile din jurul lacului au devenit popasuri importante pe traseul comercial care unea cele dou piri 2. Dupa interzicerea sezonierd a pescuitului in Baikal, i tre anit 1969 si 1977, multe dintre speciile care populeazi apele sale s-au regenera 3. in apropiere de Lacul Baikal se afl bai termale in care apa fierbinte curge chiar si in timpul iernilor celor mai aspre, 4, Focile de Baikal pot tinge virsta de 56 de aniLAC 3 @ ~~ BAIKAL HARTA FIZICA Baikal este un lac neobisnuit, Animalele care trdiese aici de veacuri au format specii endemice $i familii nemaiintalnite altundeva in lume, precum foca de Baikal sau, dintre esti, babetele de Baikal. Primul cercetitor care a apreciat acest exemplar biologic deosebit a fost polonezul Benedykt Dybowski. Un paradox interesant: lacul este vizitat de numerosi turisti din lumea intreaga, desi nu exista practic niciun fel de infrastructura turistica in regiune.nee RA] AD = Lacul recordurilor Baikal, lacul izolat din Munfii Siberiei de Sud, merita denumirea de fenomen mondial, nu numai datoritd adancimii sale record. ikal,situat in parten asiati- a Rusici, a stabilit nume- se recorduri: in. primul ind, este cel mai adane lac de pe glob (1.620 m); in al doilea rind, alcatuieste cel mai mare rezervor de api dulee din lume (23.000 km’). Desi este greu de imaginat, depresiunea lacustra din Siberia de Sud, cu suprafafa ceva mai mare a Belgici, adaposteste 10% din rezervele de ap ale lumii (exceptind gh cul, a carui forma seamani eu o s milund, ocupd 0 suprafafa de 31.500 km’, iar linia {armului ma soar peste 2,000 de kilometri, Din punet de vedere al marimii, Baikal aaa rod decat este a treia intindere de apa din Caspica i Lacul ‘mai mare rezervor de apa dulce de pe acest continent, La- cul iesit din comun s-a_ format intr-o depresiune tectonicd, ni in epoci geologice demult apuse. Adancimea lacului a atins chiar gi 2.000 de metri. De-a lungul mile- niilor ins, pe fundul su s-au de- pus aluviuni care I-au ridicat pana la nivetul actual Lacul Baikal isi datoreazé_ abun- denja de ape celor 336 de rturi care se varsat in el, dintre care importante sunt Selenga, la sud-est. si Angara Superioara, la nord. Uni- cul rau care curge din lac mai de- Parte (in partea sa sud-vestic’) este aceeasi Angra, afluentul flaviului Enisei. Pe malul siu se ridicd Ir kutsk, cel mai mare oras din veci- nitatea Lacului Baikal. La nord de lac troneaza dou masive munton- se, Munfii Baikal si Muni Bargu- in, iar prin apropiere de extremita ECONOMIA Pescuit. Vandtoare. Silvicultur’. Industria: lemnului sia hartici (celuloza, hartie), CLIMA Temperat-continentall Temperatura medie atinge -17°C in ianuatie gi +16°C in iulie, Temperatura apei la suprafaya variazi in august intre 49°C si +12°C, Altitudine: 456 m deasupra nivelului mai Adincimea maxim: 1,620 m PE SCURT + Afluenti principal: Selenga, Barguzin, Angara Superioari re se formeaa din lac ul Angara * Cele mai mari orase din ‘mprejurimi: Irkutsk, Severobaikalsk, Turks, Sludianko, aikalsk. * Cea mai mare insu: Olhon + Acroportur: Irkutsk, Ulan-Ude tea sa sudica ruso-mongoli trece granitaBaa Eee A ESP 15 ANDALUZIA HARTA FIZICA Andaluzia, cea mai sudica regiune a Spaniei, este chintesenta acestei {ari. In acest loc se intlnese arhitectura Granadei si a Sevillei, dansul flamenco, ciitunele albe, grotele locuite de pe dealul Sacromonte din Granada, coridele $i fiestele, barurile tapas si bautura sherry, precum si Costa del Sol cu exclusivista Marbella. in resedintele luxoase din statiune, ridicate la cativa pasi de plajele minunate, se relaxeaza celebrititile lumii.Patria coridei Andaluzia este cea mai sudicd regiune a Spaniei si totodatd cea mai cllduroas’. Agricultura este principala sursi de venituri a locuitorilor. ndaluzia se intinde de la gra- de a face mai suportabila arsita om- A= cacPirtapiliy a yea “arene ce: fima mi st PE SCURT laest. Cele ins temperaturile ridicate dau, ori- ddoua coaste ale regiunii au earactere cum, mult de furci locutorior. + Cea mai sudictregiune a Span complet diferite: tirmul relativ regiune autonomi linigtit al Atfanticului (Costa de la Capitala Andafuzici este Sevilla, al + Seta administrativ: 8 Luz in Golful Cz) si coasta Medi-_patrulea oras din Spania ca mirime _provinei teranei (Costa del Sol), care se bucu- (704,000 loc.). Crester imalelor * Teritorin de peste miri al Mari ri de o mare popularitate prinire este, culturile vegetale, una dintre ‘Bitanits Gibratar turiti. Aceste dou coaste sunt sepa- cele mai importante rammuri ale eco- apitala: Sevilla rate de un tertoriu care aparjine Ma-nomici andaluze. Aici se erese vite * Limba: spanioli rit Britanii, Gibraltarul, situat in (mai ales tauri frumosi), oi si fai- *Moneda: euro stramtoarea cu acelasi nume si care —_-mogii cai de rasi andaluza. in perioa- + Religia: catolicism aledtuieste extremitatea sudicl a da Pastel, in luna aprilie, Andalu- __* Cele mai mari ore; Malaga, Peninsulei Iberice. Africa cea fier- ia ‘gizduieste un iarmaroe anual, Cordoba, Granada, Cadiz binte este la numai o aruncituri' de Initial, acesta a fost, de fap, un tirg __* Cle mai lung lui: Guadalquivr, bal. Agadar, Andaluzia trebuie vizi- de animale, dar in prezent s-atrans- Geil tat primivara, inainte de sosirea cé format intr-un mare festival. Sevilla + Acroporturi: Malaga, Sevilla niculi estivale. este gi centr traditional al luptelor de tauri, care ridied mar si justifica- Cea mai mare parte ateritoriului An- te controverse. Pentru locuitorii An- daluziei este ocupati de Cordiliera daluziei, mandri si cu singele fier- SUSU Beticd. Masivul Sierra Nevada, ale binte, uptele de tauri si pasionalul Soe carui varfuri ating aproape 3.500 de flamenco, sunt 0. responsal ee at, medi ets am sunesut__ psu ea malt dova eset doris sae centrual sporturlorde ama, Fatade- respect purtat traci Cee eae Te wopite'm alb ale carlo a roll ° ' es ee oe Ga78 m Seed Cee TSWV CLIMA Subiropical, fn Malaga, temperatura medic tinge +12°C in ianuarie si+25°C in ile