Notiuni introductive NOTIUNI INTRODUCTIVE 4. PODURILE RUTIERE, CONSIDERATI GENERALE, CLASIFICARE Se spune ca podurile sunt unele din cele mai remarcabile creatii ale omului. Asemenea templelor sau bisericilor, sunt create fara a avea sfirsit. Se construesc numai o singura data si sunt unice deoarece au caracteristici specifice care nu se pot imita, dau culoarea si personalitatea zonei in care se afla. Prin frumusetea si maretia lor sunt considerate, in adevaratul sens al cuvintului, opere de arta. Ele reprezinta emblema multor localitati din intreaga lume! 7 Podurile rutiere, scurt istoric Inca din cele mai vechi timpuri, pentru a trece peste cursurile unor ape, miastini sau vai adinci, omul a realizat poduri. In antichitate aceste constructii au aparut odata cu folosirea drumului ca mijloc de comunicare intre oameni. Chiar din acele vremuri a inceput sa se perfectioneze arta executiei acestor lucrari. Astfel primele lucrari de poduri s-au executat din zidarie de piatra fara mortar, apoi dupa secolul al II -lea I.H., cind apar liantii, in mod deosebit, se dezvolta tehnica executiei, realizindu-se podurile din piatra cu zidarie in bolta. Aceste lucrari sunt de o complexitate si frumusete iesita din comun. Romanii au fost neintrecuti in executia apeductelor si podurilor. Unele lucrari si urmele altora, au ramas in negura timpului marturie pina astazi. Cine nu cunoaste podul lui Apolodor din Damasc construit pe Dunare dupa cucerirea Daciei de catre romani ? Se mai pastreaza si astazi ruinele culeei de pe mailul romanese, la intrare in orasul Orsova. In Evul mediu se continua constructia podurilor boltite din piatra, perfectionindu-se in mod deosebit tehnologiile de executie si performantele tehnice prin reducerea dimensiunilor, marirea deschiderilor, si reducerea consumurilor de materiale. Totusi progresele , in acest domeniu, au luat o amploare deosebit de mare in a doua jumatate a secolului al XVul — lea, cind apar primele scoli de poduri si sosele. In acest mod se incepe inlaturarea dimensionarilor empirice, intrind in actiune modul de lucru bazat pe calcul si specificat prin proiectele de executie. Odata cu trecerea timpului, cunostintele teoretice se dezvolta inregistrindu-se progrese in tehnicile de calcul ale structurilor de poduri, incit 9Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu:rezemate la sfirsitul sec. al XIX-lea podurile executate din zidarie boltite ating deschideri de 70 si chiar 80 ml, constructiile fiind suple si deosebit de estetice. Un exemplu edificator este podul Adolphe din Luxemburg, construit intre anii 1899 -1903 din zidarie de piatra, avind deschiderea centrala de 70,71 mi. Odata cu folosirea betonului, la executia podurilor, incepe de fapt epoca moderna a acestor tipuri de lucrari. Astfel primul pod realizat din beton, este podul Monier din Franta (1875 - 1877) avind o structura in arce de 16 ml lungime fiecare. Dupa perfectionarea tehhnicii armarii betonului, se poate vorbi de 0 adevarata si impetuasa dezvoltare a executiei podurilor. Citeva exemple edificatore sunt podurile : Ploygaste! din Franta ( 1926 - 1930) tealizat din trei bolti a cite 186 ml fiecare, podul Sando din Suedia terminat in 1943 realizat in trei bolti a cite 186 ml fiecare, podul Arrabida din Portugalia realizat in 1963 cu bolta centrala de 270 ml, podul Amizate intre Brazilia si Paraguay peste riul Parana cu o deschidere a boltii de 290 ml. Podul Gladesville din Sidnei (Australia), dat in folosinta in 1964, depaseste granita deschiderii boltii de 300 ml. Podul de peste Dunare la Novi Sad, realizat din doua arce cu calea jos, are deschiderea arcului ‘mare de 211 ml. Folosirea betonului precomprimat a revolutionat constructia podurilor. Astfel suprastructurile au devenit mult mai suple si mai simple, reducindu-se substantial consumul de materiale si in mod deosebit timpul de executie. De asemenea apar si se dezvolta deosebit de mult suprastructurile realizate din grinzi continuii prefabricate simplu rezemate. Se cunoaste faptul ca in anii 70 s-au construit, in special pe teritoriul continentului nostru, foarte multe poduri ale caror deschideri sunt executate cu grinzi precomprimate. De asemenea este cunoscut faptul ca aceasta solutie este deosebit de mult folosita si in prezent. Perfectionarea tehnicilor de executie rapida si eficienta a podurilor din beton, a dus la aparitia executiei suprastructurilor in consola. Aceasta solutie presupune un grad de prefabricare de aproape 100 %. Se foloseste cu mare succes pentru executia unor deschideri deosebit de mari (sute de metri). Folosirea metalului, ca material de baza, in executia suprastructurilor, duce la realizarea unor poduri cu performante deosbite. Metalul se foloseste in executia grinzilor articulate de tip Gerber, structuri in arce cu zabrele, structuri casetate si chiar pentru grinzile simplu rezemate. Dar folosirea spectaculoasa a metalului se intiIneste la suprastructurile suspendate pe cabluri. Aceste lucrari sunt cele mai senzationale din categoria podurilor. Podurile metalice pe grinzi Gerber si metalice pe arce cu zabrele au atins pe putin 500 ml deschidere. Podurile din beton armat si cele cu tabliere metalice casetate depasesc deschiderile de 400 ml. Podurile cu suprastructura suspendata pe cabluri au depasit granita deschiderilor de 10Notiuni introductive 7 1000 ml. Executia lor a inceput inca din anii 1930 si s-a continuat cu performante deosebit de mari la sfirsitul secolului si mileniului trecut. Prezentam in continuare citeva realizari de poduri, deosebit de importante, 1a nivel mondial . Podul peste riul Rin Bendorf (Germania) este realizat din beton precomprimat in consola si are peste 500 ml lungime, avind deschiderea centrala (peste riu) de 208 mi. Podul peste riul Potomac la Washington (1972) este realizat pe grinzi continue, deschiderea centrala fiind de 229 ml. Podul peste riul Parana fa Correintes (Argentina) este realizat din grinzi de beton precomprimate ancorate, tip Morandi. Are deschiderea de 245 ml. Aceiasi solutie tehnica o contine si podul peste golful Maracaibo (Venezuela) avind cinci deschideri a cite 235 ml fiecare. Podul Wadi-Kuf (Libia) situat pe coasta mediteraneana care are deschiderea maxima de 282 mi. Podul peste riul Columbia in S.U.A. este realizat pe grinzi cu tiranti inclinati si are deschiderea centrala de aproxmativ 300 mi. Podul Brotonne peste Sena, Franta, executat in 1977, are deschiderea centrala de 320m! si este realizat pe grinzi cu tiranti inclinati. Podul peste riu Parana Argentina are deschidrea de 330ml, este realizat pe grinzi cu tiranti inclinati. Podul George Washington de pe fluviul Huston, executat in anul 1930, are suprastructura suspendata pe cabluri. Deschiderea lui este de peste 1000 ml, fiind de fapt primul pod care depaseste acesta lungime. Podul Golden Gate, situat la intrarea in golful San Francisco executat in 1937, are tablier metalic cu zabrele suspendat pe cabluri si a detinut pina in 1964 recordul mondial cu deschiderea’sa de 1280 ml. Podul Michigan, cel mai mare pod suspendat din deceniul 60, este construit peste strimtoarea Mackinac si leaga lacul Michigan de lacul Huron. A fost dat circulatiei in 1957 si are deschiderea sa de 1158 ml. Are structura suspendata pe cabluri. Podul Bosporus terminat in 1973, cu deschidere de 1074 ml, este primul pod intercontinental suspendat, cu tiranti inclinati si suprastructura casetata din metal. Turnurile, tot metaice, au 165 m inaltime. Podul peste estuarul Humber (Anglia) de la Kington-Hull deschis circulatiei in 1981 este cel mai mare pod suspendat din deceniul noua, are deschiderea centrala de 1410 ml, aducind recordul din continentul american in cel european. Totusi in anul 1998 este preluat de japonezi prin podul Akashi. Podul Humber (Anglia) este primul pod suspendat de mare deschidere care are turnurile din beton (160 ml inaltime), are tiranti inclinati s! tablierul metalic. 1Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate Podurile suspendate Minami Bisan-Seto (1100mI lungime), Kita Bisan- Seto(999mI lungime) si Shimotsui-Seto (940 ml lungime) sunt trei poduri succesive care leaga insulele japoneze Honshu de Shikoku. Turnurile si tablierele podurilor sunt din otel. Podul Fatih Sultan Mehmed (Turcia), terminat in 1988, este construit peste Bosfor are deschiderea de 1090 ml si tablier metalic. Podul Tsing Ma din Hong Kong, dat in circulatie in anul 1997, are deschiderea centrala de 1377ml, tablierul fiind metalic. Este un pod combinat (deschiderile aferente celei centrale sunt realizate din beton armat). Podul gigant suspendat, dat in circulatie in 1998, pestre strimtoarea Akashi, leaga insulele japoneze Honshu si Shikoku. Are cea mai mare deschidere din lume (1991ml). Are tablier metalic din grinzi cu zabrele si turmuri metalice de 297 ml inaltime. Podul de peste riul Yangti din China este ultimul pod suspendat mare construit in mileniul trecut. A fost inagurat la sfirsitul anului 1999 si are deschiderea principala de 1385 ml., iar deschiderile colaterale sunt realizate din beton armat. * La noi in tara, parcurgind istoria constructiilor de poduri, de la fazele de inceput (aproxmativ secolul VII), putem vedea ca podurile erau realizate prin contributia unor comunitati locale si administrate de anumite persoane fizice. Se cunoaste faptul ca, datorita importantei lor sociale deosebite, ele au fost personalizate cu denumirile unor oameni sau localitati, unora raminindu-le numai numele, desi podurile au disparut in negura timpului. Trecerea pe poduri era monitorizata si nu se putea realiza decit numai cu o anumita plata (doi zloti asa cum spune un citec popular din zona Oltului). Astazi, mergind prin tara pe drumurile nationale sau judetene, este inevitabil sa nu treci printr-o zona sau localitate numita ,, Podul Mogosoaiei, ,, Podul Inalt, ,,Podul lloaiei, Podoleni, sau altceva, legat de denumirea pod. Mergind in continuare prin timp, odata cu dezvoltarea tehnicii, a relatiilor intercomunitare si in special a mijloacelor de transport rutiere, cit si a volumului acestora, sau intensitatii traficului rutier, podurile cunosc o dezvoltare tehnica deosebit de mare. Se cunoaste faptul ca in zilele noastre © astfel de lucrare este de o deosebita importanta sociala si strategica, necesitind eforturi financiare deosebite, acestea putind sa fie asigurate numai de la bugetul statului. Viata a demonstrat, in nenumarate rinduri, deosebita importanta a unui pod, fie el cit de mic, numai atunci cind datorita inundatiilor, unele localitati au ramas izolate in totalitate, deoarece podul a fost ,,darimat,, si luat de ape. : Primele lucrari de poduri din beton armat, executate la noi in tara, se intiInesc la sfirsitul secolului al X!IX-lea. Se cunosc foarte bine precursorii 12Notiuni introductive lucrarilor de poduri din acele vremuri prin personalitatile deosebite ale lui Anghel Salingni, Elie Radu si altii. Ei au proiectat si realizat lucrari deosebite, acestea fiind moderne chiar si pentru vremurile actuale. In zilele noastre, la noi in tara, majoritatea podurilor de sosea se executa din beton armat cu suprastructuri din grinzi realizate din beton precomprimat. Amintim doar citeva lucrari de referinta, reprezentative pentru Romania, executate in anii 70 si 80 ai secolului trecut. Acestea sunt: Podurile Dunarene pe DN 3A, Viaductul Giurca pe DN 10 zona barajului de la Siriu, Viaductul de coasta Cirligul Mic de pe DN 7 pe Valea Oltului, Ndistassae Poiana Teiului de pe DN15 si multe altele. Podurile rutiere, clasificare Criteriile de clasificare ale podurilor rutiere sunt diverse. Ele sunt adoptate functie de o multime de factori, cei mai importanti fiind materialele din care sunt executate, solutiile tehnice adoptate in realizarea infrastructurilor sau a suprastructurilor si modul de executie. Daca luam in consideratie materiale din care sunt realizate, podurile Tutiere se pot clasifica in : - poduri din lemn; - poduri din zidarie de piatra; - podurile din beton armat; - poduri mixte (asocierile : piatra - lemn, piatra - metal, beton - metal). Podurile din lemn, sunt primele constructii specifice realizate pe scara larga la noi in tara. Astazi se pot intiIni in numar foarte mic doar pe unele drumuri comunale sau judetene, in special in zonele de munte. Sunt pe cale de disparitie. La acest tip de poduri fundatiile se executa prin baterea unor piloti din lemn, iar elevatiile din palee de lemn. Suprastructura este executata din grinzi si dulapi de lemn. Lemnul frecvent folosit este bradul. In zilele noastre, asemenea poduri, se construiesc numai pe anumite drumuri comunale unde abunda materialele lemnoase de constructii. Totusi in majoritatea cazurilor au un caracter provizoriu. Poduri din zidarie de piatra sunt constructii care vin din istorie. La noi in tara nu se mai construiesc datorita folosirii pe scara larga a betoanelor si tehnologiilor moderne. Din totalitatea podurilor in exploatare, ele reprezinta aproximativ 9 %, tendinta fiind de a fi scoase din exploatare. Multe dintre ele sunt conservate pentru a ramine marturie peste veacuri. Majoritatea lor au fundatii directe, elevatiile si suprastructura fiind executate din piatra zidita in boita. Materialul folosit.este piatra naturala, prelucrata, de riu sau extrasa din munti. 13Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simpiu rezemate Podurile din beton armat sunt constructiile care predomina peisajul de astazi, intiInindu-se pe majoritatea cailor rutiere din lume. La noi in tara, din totalul podurilor rutiere in exploatare, ele reprezinta peste 90 %. Toate partile componete, atit infrastructurile cit si suprastructurile, sunt realizate, dupa caz, din beton simplu sau armat. Datorita dezvoltarii permanete a tehnologiiior de executie si a performantelor betoanelor armate, structurile podurilor din beton armat devin in permanenta tot mai suple si svelte, obtinindu-se deschideri deosebit de mari (podurile a caror suprastructura este executata din grinzi continui casetate, in consola, ating deschideri de sute metri). Poduri mixte executate din asocierile : piatra - lemn, piatra- metal, beton - metal, se intiinesc in numar mic fata de cele din beton armat. Predomina podurile beton - metal. La noi in tara, din totalul podurilor rutiere in expluatare, ele reprezinta aprox. 9 %, tendinta fiind in scadere. La acest tip de poduri, infrastructura (fundatiile, elevatiile) sunt din beton, iar suprastructurile sunt integral din metal, sau beton - metal. O varianta a acestor tipuri de suprastructuri sunt cele cu placi ortotrope. Aici se intilnesc elemente de sustinere si de rezistenta din metal, placa carosabila fiind din beton armat. Daca luam in consideratie solutiile tehnice adoptate in executia suprastructurilor, podurile rutiere se pot clasifica in: - poduri cu grinzi simplu rezemate (vezi fig. 1) ; - poduri cu grinzi in consola (vezi fig. 2); - poduri cu grinzi in consola articulate (vezi fig. 3) ; - poduri cu grinzi continui (vezi fig. 4); - poduri din cadre cu stilpi verticali sau inclinati (vezi fig. 5); - poduri din arce pereti (vezi fig. 6); - poduri din arce sau bolti (vezi fig. 7); - podurile din grinzi cu zabrele (vezi fig.8); - podurile cu suprastructurile suspendate (vezi figura 9, 10). Prezentam in continuare fiecare solutie tehnica susmentionata, aplicata cu precaderea la podurile rutiere din beton armat. Poduri cu grinzi simplu rezemate, se intilnesc pe majoritatea drumurilor din tara noastra si chiar din lume. Aceasta solutie tehnica este foarte mult folosita in zilele noastre deoarece este simpla, usor de realizat si nesecita un timp relativ scurt de executie. Podurile realizate in acest mod au suprastructura uniforma (de obicei deschideri egale si in aceeasi solutie tehnica). Deschiderile maxime posibile de realizat sunt de aproxmativ 35 sau chiar 40 ml. ‘14Notiuni introductive Grinzile, ca elementele de rezistenta, pot fi din metal, dar in majoritatea cazurilor realizate din beton armat pentru deschideri mici (pina la 10 sau chiar 15 ml), iar pentru deschideri mai mari, din beton precomprimat. Indiferent de natura materialului, grinzile sunt executate separat, la nivelul solului, apoi sunt montate pe infrastructuri cu ajutorul macaralelor. Aceste grinzi, privite in sectiune, pot avea diferite forme: dreptunghiulare, pline sau casetate, T, dublu T, etc. Forma lor rezulta din considerente de calcul, posibilitati tehnologice de executie si mod de realizare a precomprimarii betonului (pentru cele de lungimi mai mari 15 mil). Suprastructura podului, realizata in aceasta solutie tehnica, contine in sectiune un numar de grinzi rezultat din considerente de calcul, de obicei de acelasi tip pe fiecare deschidere. ' FIGURA 1 - poduri cu grinzi simplu rezemate Fiecare grinda este asezata pe elementele infrastructurii prin intermediul aparatatelor de reazeme fixe si mobile. Intre ele grinzile sunt consolidate, in functie de numarul si tipul acestora. In cazul grinzilor cu sectiune plina sau casetata din beton, se realizeaza o monolitizare din beton armat pe toata inaltimea acestora. Cind grinzile sunt de tipul T sau dublu T, monolitizarea se realizeaza la partea superioara prin realizarea continuitatii placilor din beton armat. Se practica si monolitizarea prin realizarea unei placi comune, din beton armat, asezata deasupra tuturor grinzilor (placa de suprabetonare). Pe inaltime, grinzile sunt consolidate prin intermediul antretuazelor care, in majoritatea cazurilor, se pot intilni la capete si in cimpul deschiderilor. Poduri cu grinzi in consola, sunt structuri masive din beton armat sau metal a caror suprastructuri sunt monolite. Astazi sunt foarte putin folosite datorita tehnologiilor dificile de executie si in special a dificultatilor de intretinere in exploatare. Grinzile sunt realizate din beton armat sau metal pe infrastructuri din beton, avind portiuni in consola la capete. Legatura cu infrastructura este monolita. Peste ele este asezata placa carosabila a podului. In aceasta solutie tehnica se mai practica, in cimpul deschiderilor 15Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate suprastructuri tip casetate cu nervuri de _rezistenta, ele fiind amplasate in interioriorul acestora. FIGURA 2- poduri cu grinzi in consola Deschiderile curente, in aceasta solutie tehnica, sunt de aprox. 15 pina la 30 mi. lungime (masurate la partea superioara a suprastructurii, cuprinzind si consolele). Racordarea podului cu terasamentul se realizeaza prin portiuni, realizate din cadre din beton armat, marginite de culei masive. Poduri cu grinzi in consola articulate, sunt 0 combinatie dintre structurile cu grinzi simpu rezemate si a celor in consola. Articulatia dintre console si grinzi (numita si Gerber) se realizeaza prin aparate de reazeme fixe si mobile. Aceasta solutie permite de fapt realizarea unor deschideri superioare celor specificate in solutia anterioara. Astazi nu se mai practica datorita aparitiei solutiilor moderne. FIGURA 3. - poduri cu grinzi in consola articulate In prezent, la noi in tara, la podurile de acest tip, din beton armat, au aparut defectiuni deosebit de grave in zonele cu articulatii, punindu-se in pericol chiar stabilitatea constructiilor de acest gen. Racordarea podului cu terasamentele se realizeaza prin portiuni de cadre din beton armat marginite de culei. “16Notiuni introductive Poduri cu grinzi continue, sunt structuri cu deschideri foarte mari (sute de metri). Grinzile sunt continue pe intreaga lungime a podului, avind sectiuni constante sau variabile. Materiale folosite in executia acestor structuri sunt betonul armat si metalul. In cazul grinzilor cu sectiuni variabile, inaltimile maxime se intiInesc in zona pilelor si culeelor. Suprastructura este asezata pe aparate de reazeme, la fiecare sprijinire pe pila/culee si este acoperita cu placa carosabila. Intreaga suprastructura este realizata monolit. FIGURA 4 - poduri cu grinzi continue In cimpul deschiderilor, la partea inferioara, structura poate fi si inchisa (casetata). Racordarea podului cu terasmentele se realizeaza prin culei de sprijin ale acestora. Poduri din cadre cu stilpi verticali sau inclinati, sunt structuri monolite din beton ale caror structura de rezistenta sunt realizate din cadre spatiale, acestea sprijinindu-se pe fundatii, prin intermediul aparatelor de teazeme. Pe cadre se intilnesc placile carosabile. Sunt poduri cu deschideri telativ mici. Cadrele sunt realizate monolit. Racordarea podului cu terasmentele se realizeaza prin culei de sprijin ale acestora. FIGURA 5 - poduri din cadre cu stilpi verticali sau inclinati_ - 17Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate Poduri din arce pereti, sunt structuri cu deschideri foarte mari (pot atinge sute de metri). Ele sunt realizate din beton armat sau precomprimat. La partea inferioara au forma geometrica specifica numelui. Privite in sectiunie aceste structuri sunt sub forma de caseta cu sectiune variabila. FIGURA 6 - poduri din arce pereti Executia lor poate fi monolita sau din prefabricate. Legatura dintre suprastructura si infrastructura este monolita. In ultima perioada de timp, pentru realizarea acestui tip de suprastructuri, la podurile cu mai multe deschideri, se adopta executia in consola. Aceasta solutie presupune executia suprastructurii din casete, realizate prin turnare la fata locului sau prin montarea de prefabricate postcomprimare. Executia acestor suprastructuri se realizeaza concomintent in mod simetric fata de elementele infrastructurilor, ( pilelor), iar in faza finala incheierea arcelor se realizeaza la _chei, adica la mijlocul deschiderilor. In majoritatea cazurilor, aceste tipuri de poduri, au deschiderile in arce numai in zonele dificile pentru traversare (zona apei riului, lacului sau a prapastiei). Accesul pe aceste deschideri este realizat prin portiuni de pod a caror suprastructuri sunt in solutiile grinzi simplu rezemate sau in cadre. Racordarea podului cu terasmentele se relizeaza prin culei de sprijin ale acestora. Poduri din arce sau bolti, sunt asemenatoare, ca forma, celor din arce pereti. Deosebirea consta prin faptul ca placa carosabila este asezata pe stilpi verticali, din beton iar acestia, la rindul, lor se afla asezati pe unul sau mai multe arce paralele, puternice, din beton armat. Sunt structuri cu deschideri foarte mari (pot atinge sute de metri). De obicei aceste tipuri de poduri pot avea deschiderile in arce numai in zonele dificile de traversare (zona apei riului, lacului sau a prapastiei). Accesul pina in aceste zone este realizat prin portiuni de pod a caror suprastructuri sunt in solutiile grinzi simplu rezemate sau in cadre. Racordarea podului cu terasmentele se relizeaza prin culei de sprijin ale acestora. 18Notiuni introductive FIGURA 7 - poduri din arce sau bolti Podurile din grinzi cu zabrele, sunt structuri realizate din metal. In cazuri, cu totul izolate, se mai intilnesc si cele realizate din beton armat. Suprastructura lor este realizata , pe fiecare deschidere, din doua grinzi cu zabrele, consolidate intre ele cu antretuaze. Dupa pozitia carosabilului pe grinzi, se intiinesc doua solutii si anume cu cale sus sau cale jos (vezi figurile 8, 9). Deschiderile sunt relativ mari. Grinzile cu zabrele pot avea sectiuni constante sau variabile. De obicei, cele variabile au forma de arc cu zabrele. Forma variabila a grinzilor cu zabrele se foloseste in exclusivitate la structurile care au carosabilul la partea inferioara (calea jos). Sunt solutii care, la noi in tara, in ultimul timp, au caracter de exceptie, datorita costului ridicat si timpului relativ mare de executie. FIGURA 8. - pod grinzi cu zabrele, calea jos FIGURA 9. - pod grinzi cu zabrele, calea sus 19Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate Podurile cu suprastructurile suspendate sunt structuri cu deschideri deosebit de mari (ating sute de metri si chiar peste 1000 ml.). In majoritatea cazurilor structura continua, din beton armat sau metal, este sprijinita pe cabluri din oteluri speciale, in variantele prezentate conform figurilor 10 si 11. FIGURA 10 - poduri cu suprastructuri suspendate, varianta 1 Acetste tipuri de structuri se folosesc pentru realizarea unor cai rutiere care traverseaza lacuri, sau fluvii deosebit de mari. FIGURA 11 - poduri cu suprastructuri suspendate, varianta 2 Turnurile verticale sunt foarte puternice, realizate din beton. Cablurile sunt din toroane de fire din otel special. Un astfel de toron contine mii de fire cu diametre de min. 5 mm. Rezistenta cablurilor, la intindere, este de peste 1800 MPa. Acete tipuri de poduri sunt realizate acolo unde terenurile de fundare sunt deosebit de stabile (zone unde predomina stincile de piatra). 20Notiuni introductive Racordarea podului cu terasmentele se realizeaza prin culei de sprijin ale acestora. Daca luam in consideratie modul de executie, podurile rutiere din beton armat se pot clasifica in : - poduri monolite; - poduri din elemente preturnate; - poduri din elemente prefabricate. Podurile monolite, sunt executate in intregime pe amplasamentul definitiv. Problema executiei monolite se pune atunci cind se ia in considerare suprastructura. Astfel, aceasta este realizata in intregime prin cofrarea si turnarea betoanelor la pozitie. Pentru sprijinirea cofrajelor si apoi ale betoanelor proaspete, se folosesc constructiile auxiliare numite esafodaje si cintre. Aceste constructii sunt realizate din lemn metal sau combinatii ale acestor materiale. Ele se demonteaza dupa intarirea betonului. Transferul sarcinilor, rezultate din greutatea betoanelor , in structura de rezistenta se tealizeaza numai atunci cind s-a ajuns la maturitatea betoanelor. In acelasi mod se realizeaza si podurile din zidarie uscata sau cu mortar. Executia monolita este caracteristica podurilor in consola cu sau fara articulatii, celor cu grinzi continue si celor cu arce pereti, bolti sau in arce. Poduri din elemente preturnate, sunt constructii la care elemente de rezistenta, adica grinzile din beton armate sau precomprimate sunt realizate in apropiere podului, apoi sunt montate, cu ajutorul macaralelor de mare capacitate, pe amplasamente definitive. Elementele preturnate sunt tealizate prin cofrare si betonare la nivelul solului, pe piste special amenajate. Tot aici se realizeaza si operatiile de posttensionare. Montarea elementelor preturnate se realizeaza numai dupa ce betonul din componenta acestora a ajuns la maturitate si in conditii tehnice deosebite privind prinderile in cablurile macaralelor, implicit manipularile pina la pozitia finala. Acest tip de executie este deosebit de mult utilizata astazi, fiind caracteristica podurilor cu grinzi simplu rezemate. : . Poduri din elemente prefabricate, sunt constructii la care majoritatea elementelor din suprastructura sunt realizate in poligoane speciale, in afara amplasamentului podului, dupa care sunt transportate la lucrare. De obicei aceste elemente din beton sunt realizate, in serie, de anumite firme specializate care au in obiectul de activitate executia elementelor prefabricate din beton armat sau precomprimat. Elementele principale sunt grinzile din structura de rezistenta, placile carosabile, trotuarele etc. Ele pot fi prefabricate in intregime (grinzile cu corzi aderente, 21Controlu! proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate Casetate etc) sau partial (tronsoane de grinzi). In cazul folosirii tronsoanelor, pentru formarea grinzilor, este necesara asezarea acestora pe piste betonate, urmind apoi monolitizarea si posttensionarea lor. Elementele Prefabricate sunt montate cu macaralele de mari capacitati. Montajul trebuie realizat in conditii specificate de prindere in cabluri si manipulari pina la Pozitia finala de montaj. In cazul executiei unor suprastructuri casetate, tronsoanele prefabricate se ridica la pozitie cu macaralele, apoi_se realizeaza o prindere provizorie prin cabluri posttensionate, urmind ca in final sa se realizeze, prin aceeasi metoda, o consolidare pe intreaga deschidere. Aceasta practica este utilizata in exclusivitate la executia suprastructurilor in consola. Elementele prefabriacate sunt realizate din betoane Superioare, supuse la tratamente speciale de intarire si prevazute cu elemente specifice de ambalare si transport pe cale ferata sau cu mijloace speciale rutiere. In acest sens ele sunt in mod special calculate la greutate, au dimensiuni geometrice adecvate, fiind prevazute cu dispozitive de prindere in timpul manipularilor fepetate. Metoda executiei din elemente prefabricate este caracteristica podurilor cu grinzi simplu rezemate, celor cu suprastructuri_ continue casetate, arce pereti si celor cu suprastructuri suspendate. Este deosebit de mult utilizata astazi, in intreaga lume. In cuprinsul acestei carti sunt luate in considerare lucrarile de poduri in solutia suprastructura din grinzi simplu rezemate. Asa cum am aratat mai Sus, aceasta solutie, este folosita pe scara larga in lume si in mod special in tara noastra, datorita avantajelor deosebite tehnico-economice si rapiditatii in executie.Notiuni introductive 2. DEFINIREA PRINCIPALILOR TERMENI SPECIFIC] CALITATII Termenii referitori la calitate, intilniti in lucrarea de fata, sunt definiti in acceptiunea standardului SR ISO 8402 editia iulie 1995 si sunt prezentati in continuare. 1. produs - rezultat al activitatilor sau proceselor. 2. calitate - ansamblu de caracteristici ale unui produs care ii confera acestuia aptitudinea de a satisface necesitati exprimate si implicite. 3. conformitate - Satisfacerea unor conditii specificate privind calitatea (conditiile specificate sunt definite de clienti prin proiect, caiete de sarcini, standarde normative etc.) 4. proces _- ansamblu de resurse si _activitati care transforma datele de_intrare_in_date de iesire (resursele includ: personal, materiale, echipamente, metode, finante etc.) 5. sistem calitate - structuri organizatorice , proceduri, procese si resurse necesare pentru realizarea politicii si obiectivelor calitatii. 6. politica pentru calitate - obiectivele si orientarile generale ale unei societati in ceea ce priveste calitatea , asa cum sunt ele exprimate in mod Oficial de conducerea de Ia nivelul cel mai inalt 7. structura organizatorica - responsabilitati, autoritati, si relatii dispuse intr-o schema prin care societatea isi exercita functiile 8. managenmentul calitatii - ansamblul functiilor generale de management care determina politica in domeniul calitatii, obiectivele , fesponsabilitatile; care le implementeaza in cadrul sistemului calitatii prin urmatoarele mijloacele : planificarea calitatii, controlul calitatii, asigurarea Calitatii si imbunatatirea calitatii. 9. planificarea calitatii - activitati care stabilesc obiectivele si conditiile referitoare la calitate, precum si conditiile referitoare la aplicarea elementelor sistemului calitatii. 10. controlul calitatii_- tehnici si activitati cu caracter operational care au ca_scop_ monitorizarea_unui_ proces, eliminarea_cauzelor _de_functionare Nesatisfacatoare, in toate etapele buclei_calitatii, in vederea realizarii eficacitatii economice ‘ 11, asigurarea calitatii - ansamblul activitatilor planificate si sistematic implementate in cadrul sistemului calitatii si demonstrate atit cit este necesar, pentru furnizarea_increderii corespnzatoare ca un produs va satisface conditiile referitoare la calitate. 12. inspectie - activitate de masurare, examinare, incercare sau verificare, cu un calibru al uneia sau al mai multor caracteristici ale unui produs si compararea rezultatelor cu conditiile specificate in scopul de a se stabili daca este realizata conformitatea pentru fiecare caracteristica. 23Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate 13. verificare - confirmare prin examinare si furnizare de dovezi obiective a faptului ca au fost satisfacute conditiile specificate. 14. procedura - mod specificat de efectuarea unei activitati (procedurile sunt documentate). 15. furnizor - societate care fumizeaza un produs clientului. 16. client —- destinatarul unui produs 17. subfurnizor - societate care furnizeaza un produs furnizorului. 18. inregistrare - document care furnizeaza dovezi obiective ale activitati- lor efectuate sau a rezultatelor obtinute. 24Notiuni introductive 3. PREDAREA AMPLASAMENTELOR SI TRASAREA PENTRU RECONSTITUIREA ELEMENTELOR PRINCIPALE ALE LUCRARILOR DE PODURI DIN BETON ARMAT Activitatatile de predare a amplasamentelor lucrarilor de poduri din beton armat, sunt primele si unele dintre cele mai importante actiuni, din procesele de executie ale acestor tipuri de lucrari. Ele sunt realizate de clienti, in prezenta executantilor. Au o importanta deosebit de mare prin faptul ca de buna lor executie depinde modul de amplasare corecta a infrastructurilor acestor lucrari. Eventualele greseli de amplasament pot duce la impiedicarea bunei functionari in exploatare si neincadrarea conforma a constructiei tespective, in peisajul arhitectural din zona. Se cunoaste faptul ca un pod amplasat gresit poate duce la strangularea albiei, sau modificarea voita a cursului apei in zona respectiva, fapt ce poate afecta in mod cu totul nedorit infrastructurile, ducind la afuieri premature si distrugerea acestora. De asemenea, in aceasta situatie, pentru a se asigura fluenta normala a traficului rutier, trebuie modificat traseu arterei de circulatie in scopul facilitarii accesului necesar la pod, prin introducerea unor curbe suplimentare, sau realizarea altor solutii tehnice suplimentare si costisitoare (ziduri de sprijin, terasamente suplimentare etc.) . Amplasamentul unei lucrari reprezinta portiunea de teren natural, impreuna cu toate reperele care materializeaza principalele elemente de fixare si trasare a lucrarii in terenul natural. In cadrul amplasamentului trebuie sa se tina cont si de anumite utilitati sau constructii subterane (canale cabluri telefonice, electrice etc.) care sunt in aceasta zona. Ele trebuie depistate si cunoscute. Aceasta problema este deosebit de importanta in cazul unor poduri ampalsate in localitati. Activitatea propriu-zisa de predare-primire a amplsamentului consta in urmatoarele actiuni: - stabilirea axului longitudinal al lucrarii si materilizarea lui prin picheti; - stabilirea si materializarea unui reper de nivel in zona lucrarii; - stabilirea si materializarea unui punct prin care se fixeaza pe axul lucrarii pozitia in lungul acestuia (de obicei se marcheaza centrul unui element de infrastructura sau a marginii lui); ~ predarea si primirea in mod oficial a amplasamentului. Trasarea pentru reconstituirea elementelor principale ale lucrarilor de poduri, consta in stabilirea unor reperi amplasati in peisajul lucrarii prin care in orice moment se pot reconstitui principalele elemente (axele longitudinale si transversale, centrii de simetrie, infrastructuri etc. ). Ele sunt reprezentate prin borne sau picheti protejati. In unele cazuri, cind este posibil, acestea pot fi constituite de anumite elemente fixe din peisaj, cum 25Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi sinphrrezemate _————— eee pourra allh Beton armat cu grinzi simphr rezemate pot fi: stilpi de telegraf sau electricitate, garduri, borne kilometrice, muchii de zidarii locuinte etc. pod in aliniament Zona amplasament lucrare _— picheti fare marcheaza axul longitudinal all lucarii +—}—+— +1 pichet care fixeza pofitia lucrarii + reper de nivel (pentru cote) pod in curba zona amplasament lucrare set picheti care 1 }rcheaza axul longitudinal de simet virf tne + pichet care fixeza ae lucrarii + —~ reper de nivel (pentru cote) FIURA 12 - amplasamentut lucrarii de poduri Modul de predare primire a amplasamentului unei lucrari de poduri este prezentat in continure. ( vezi figura 12). Stabilirea axului longitudinal de simertrie a lucrarilor si materilizarea lui prin picheti este prima actiune din cadrul acestei activitati. In cadrul ei reprezentantul clientului stabileste axul lucrarii, care in majoritatea cazurilor, este si de simetrie. El este materializat prin cel putin doi picheti care, de obicei, marcheaza intrarea si iesirea din zona lucrarii. In majoritatea cazurilor sunt realizati din cupoane de metal. Ei trebuie ampasati la o distanta 26Notiuni introductive apreciabil fata de zona efectiva de lucru, pentru a nu fi distrusi de utilaje, apoi trebuie protejati pe toata durata de executie a lucrarii. Ca masura de siguranta, acesti picheti trebuie transmisi pe anumite elemente fixe din zona (arbori, borne Km, cladiri etc.) Transmiterea trebuie sa fie consemnata in caietul de trasare a sefului punctului de lucru. Lucrarile de trasare se realizeaza cu ajutorul teodelitelor si altor scule specifice (rulete, sfori de trasare, jaloane etc.), de reprezentntul clientului, in prezenta sefului punctului de lucru. In timpul trasarii, ca sisteme de teferinta, se folosesc plansele de trasare din proiectul de executie. In caz particular, cind podul se afla in curba, in mod obligatoriu inafara pichetilor de intrare si iesire care marcheaza axul de simetri, se materializeaza virful si bisectoarea curbei (curbelor). Pentru conservare, ei sunt supusi aceluiasi tegim ca cel prezentat mai sus. Reperul de nivel din zona lucrarii se stabileste in exteriorul lucrarii pe un punct fix existent in mediul inconjurator (borna Km, arbore, cladire etc.) De obicei acesta este la un nivel superior fata de terenul natural din zona. In cazul cind nu exista o astfel de posibilitate el este creat dintr-o borna din beton, care va fi protejta pe toata durata lucrarii. Pe acest dispozitiv se marcheaza, cu o culoare vizibila de vopsea, linia care reprezinta cota, scriindu-se deasupra si valoarea ei. Punctul prin care se fixeaza, pe axul de simetrie, pozitia lucrarii in lungul acestuia, reprezinta de obicei centrul primului element din ‘lucrare, in majoritatea cazurilor el fiind centrul unei culei. De asemenea, acest punct trebuie materializat, in prima faza, printr-un pichet, apoi, in mod obligatoriu, este transmis in exterior pe un punct fix existent din mediul ambiant (borna Km, arbore, cladire etc.) In cazul cind acesta nu exista in zona apropiata, el trebuie creat si protejat pe tot parcursul executiei. Predarea si primirea in mod oficial a amplasamentului, este partea finala. In aceasta activitate, reprezentantul clientului impreuna cu cel al execuatntului (de obicei seful de santier sau punct de lucru) vizualizeaza tot amplasamentul, apoi se intocmeste procesul verbal de predare primire a amplasamentului lucrarii. In acest document se inscriu, pe lunga date de identificare, pozitiile tuturor pichetilor reperi, natura lor si modul lor de protejare pe toata durata executiei. Daca este necesar se poate realiza si un desen prin care sa se poata identifica cele prezentate mai sus, in special distantele de transmitere a unor reperi inafara zonei de lucru. 27Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate pod in aliniament reperi pentru reconstiturea axelor si centrelor infrastructurilor ra | , ae o jets le reper intrare __| elemente de ntre infrstructuri reper iedire | infrastructura AL, pe ll +- ' e e % e e repe¥i pentru reconstiturea axelor si centrelor infrastructurilor pod in curba reperi pentru reconstiturea axelor si centrelor infrastructurilor elemente de infrastructura centru infrastr. reperi pentru reconstifrea axelor si centretor inthstructuior FIGURA 13 - elementele de reconstituire a lucrarii Trasarea pentru reconstituirea principalelor elemente ale lucrarii urmeaza imediat activitatii de predare primire a amplasamnetului lucrarii (vezi figura 13). Activitatea este realizata de seful punctului de lucru impreuna cu topograful lucrarii. Etapele de trasare sunt: 28Notiuni introductive - trasarea axului de simetrie a podului; - fixarea centrelor infrastructurilor (culeelor si pilelor); - transmiterea in lateral a centrelor infrastructurilor; - intocmirea caietului de trasare. Axul podului se traseaza cu ajutorul pichetilor de intrare si iesire stabiliti in activitatea de predare primire amplasament lucrare. Actiunea este mai dificila in cazul podurilor care se construiesc in curbe. In acest caz trebuie trasat axul curbei. Inaintea acestui lucru trebuie construite punctele care marcheaza tangentele de intrare si iesire, cit si cel al bisectoarei. Metodele de lucru sunt specifice trasarii curbelor (trasare prin coordonate carteziene sau prin unghiuri polare). Axul de simetrie este materializat prin picheti batuti la distante de 2 sau 3 m, iar acolo unde este necesar (zona infrastructurilor), prin intinderea unor sfori sau sirme de trasare. Fixarea centrelor infrastructurilor (culeelor si pilelor) se realizeaza prin marcarea lungimii deschiderilor podului pe axul de simetrie al acestuia. Materializarea se realizeaza prin jalonarea si baterea unor picheti. Transmiterea in lateral a centrelor infrastructurilor, se realizeaza pe ambele parti ale infrastructurilor. In prima faza se traseaza axele infrastructurilor care vor fi perpendiculare (sau inclinate dupa caz) , pe axul de simetrie al podului, apoi se fizeaza reperi pentru reconstiturea axelor si centrelor infrastructurilor. Distantele de la acesti reperi, pina la centrele infrastructurilor, se aleg in asa fel incit pichetii sa fie protejati pentru a nu fi distrusi in timpul desfasurarii lucrarilor de executie. Acest lucru se face prin masuri stricte de protectie (de obicei ingradire) si semnalizare corespunzatoare. In cazul cind. podul traverseaza cursuri de ape, lucrarile prezentate mai sus se pot executa numai dupa crearea suporturilor pe care se vor executa infrastructurile (devierea apelor in alte zone si crearea unor platforme, executia unor batardouri, etc.). Toate lucrarile de trasare prezentate mai sus se realizeaza de topometristi instruiti_ si cu experienta. Ei vor folosi, in mod obligatoriu, teodolite pentru trasarea tuturor aliniamentelor si unghiurilor. De asemenea se vor folosi si celelalte scule specifice de masurare si trasare (rulete, jaloane, echere, etc). In timpul executiei lucrarilor de trasare si materializare, prezentate mai sus, seful punctului de lucru intocmeste caietului de trasare. Acesta va contine o schita a infrastructurilor, axelor si in mod special a tuturor distantelor masurate pe teren. Toate datele trebuie sa fie clare si lizibile. Caietul de trasare constituie principala inregistrare prin care se pot feconstitui elementele principale ale lucrarii, pe toata perioada executiei, in special ale infrastructurilor.