Lenea sociala

Societatea are o serie de caracteristici noi, extrem de diferite de

cele ale oamenilor ce ocompun. Personalitatea constient
dispare, sentimentele si ideile tuturor fiind ndreptate naceeasi
directie, formndu-se astfel un suflet colectiv, societatea
reactionnd ca o singurfiint ce se supune legii unittii
mentale ale multimilor.Imaginati-v sau aduceti-v aminte de
toate adunrile care se fac sau s-au fcut n PiataMarii Adunri
Nationale la diferite evenimente: plcute sau mai putin.n
aceast ipostaz, prerea proprie nu mai are valoarea de altdat,
ci dimpotriv e redusla maxim. La putere e prerea
colectiv.Devii imun la stimulii externi si nu te maiintereseaz
nimic si uite aici se face simtita lenea sociala .E nevoie ddeci de
o comunicare persuasiv legat strns de factorii rezultanti:
schimbarea mult asteptat. Viat mai bun.Mers ascendent al
lucrurilor, nu descendent.Pe de alt parte, lenea e o stare de
oboseal psihic care mpiedic orice individ sndeplineasc
anumite activitti.n principiu, aceast stare nu e de ru
cteodat, este o stare de conservare, este o modalitate prin care
organismul se protejeaz n momentele de "slbiciune"
mpotriva stresului, psihicsau fizic.Problema lenii apare atunci
cnd devine repetitiv, atunci cnd devine cronic.Lenea
socialan ziua de azi are tangente vizibile si cu procesul de
dezvoltare al societtii, evolutiatehnologiei la care asistm zi de
zi. Un exemplu mai nesemnifictiv asa, ar fi c multi copiise
joac azi pe internet, ceea ce nainte era inevitabil o movil de
nisip.Azi suntindispensabile discutiile ore ntregi la mobil,
discutiile virtuale pe diferite chat-uri si site-urisociale. Pe atunci
lumea iesea la hor, la seztoare etc.Dac e s m refer si
la careva solutii, prima ar fi existenta unei echitti. Atunci
cndsubiectii societtii noastre sunt informati gresit, pur si

simplu nu are cum s existe echilibru.Tindem mai mult ctre o

comparatie social. Se ntrezreste astfel "efectul indiferentei":
dece eu trebuie s depun un efort considerabil pe cnd cellat
leneveste n continuare. Si acestefect opereaz n toate dileme
sociale.O alt ipotez de a nlatura lenea social e cea de a
reduce existenta constrngerilor sociale,a anonimatului.Si
solutiile pentru problemele cele din urm ar fi: nu v lsati
dominati de lumea virtual,interactionati cu cea real.Succesul
nseamn s faci lucrurile care trebuie fcute chiar atunci cnd
nu ai chef s le faci.Implicati-v, nu asteptati cineva s-o fac n
locul vostru, manifestati interes pentru ce crede-ti c are
important.
Efectul Ringelmann
Max Ringelmann, un profesor francez de inginerie agricol a
realizat la sfritul veaculuitrecut un numr de experimente
pentru a stabili eficiena unor grupuri de mrimi diferite
nrealizarea sarcinilor din agricultur. Ringelmann a pus un grup
de muncitori agricoli s trag de funie i amsurat cu
dinamometre fora dezvoltat de fiecare individ. El a constatat
c indivizii trag mai tare de funiecnd li se cere s fac
asta singu ri si c fora exercitat de o persoan descrete pe
msur ce grupul crete canumr de membri. "Efectul
Ringelmann" sau "lenea social" (social loafing), cum l-au
numit mai trziu psiologii sociali se refer, aadar, la reducerea
efortului individual ca urmare a creterii numerice a
grupului.Cercettorii contemporani au reluat aceast concluzie i
au sugerat c efectul Ringelmann are dou expicaii posibile:
1.Lipsa de coordonare - n condiia de grup, subiecii se pot
ncurca unii pe alii trgndde aceeai funie. Ei nu pot, din cauza
celorlali, s trag la fel de tare ca atunci cnd realizez singuri
sarcina
2.Pierderea motivaiei - evident, explicaia aceasta implic
mecanisme psihologice.Potrivit ei, subiecii sunt mai puin
motivai s trag ct de tare pot de funie n situaia de grup - pur
i simplu, ei nu ncearc s trag mai tare. Din cauze care rmn

a fi elucidate, grupuldetermin o diminuare a

motivaiei.ncepnd cu acest experiment, tocmai aceast scdere
a motivaiei(executnd o sarcin de grup, subiectul nu este
interesat s depun tot att efort ca atunci cnd o
realizeazsingur) a fost numit "lene social". Lenea social ar
fi, deci, o reducere a efortului individual atunci cnd selucreaz
n grup i eforturile fiecruia se confund cu eforturile celorlali,
n comparaie cu situaia cndindividul lucreaz singur.
Persuasiunea
- implica o foram de comunicare in urma careia se obtine o schi
mbare atitudinala;- eficienta persuasiunii tine de urmatorii factor
i:1. Emitator 2. Mesaj3. Canal4. Auditor
1.
Emitatorul
a) increderea vs. neincrederea in sine; b) nivelul
intellectual;c) experienta de viata;d) statutul professional, dar m
ai ales prestigiul;e) tipul temperamental si caracterial;f)
charisma;
2.Mesajul
a) coerenta; b) adecvarea la situatie;c) ponderea diferitelor
elemente informationale (mai ales a celor emotionale);
3. Auditoriul
a) trasaturi de personalitate:-imaginea de sine- gradul de
sugestibilitate;-stabilitatea psihologica;- nivelul intellectual;La
nivelul comunicatorului, teoriile psiho-sociale se refera
la:A. Credibilitatea sursei;B. Intentia;C. Farmecul personal;
A.
Credibilitatea sursei
-schimbarea atitudinii va fi conditionata de anumiti factori,
insa asa cum sunt perceputi de auditoriu
B Intentia

- s-a demonstrate ca: forta de persuasiune a unui mesaj creste

daca auditoriul afla ca respectivul mesaj ildezavanajeaza pe cel
care-l trensmite;