Sa Comunicam Mai Eficient-Manual

Sa invatam sa comunicam mai eficient
- manual-
CUM COMUNICA OAMENII?
Ati intampinat vreodata dificultati in a va exprima opinia in cadrul unui grup de

cunoscuti sau colegi de lucru? V-a fost greu sa spuneti clar si direct ceea ce doreati sa
spuneti?
Ati fost vreodata pusi in situatia de a face sugestii sau de a corecta pe cineva care
nu se descurca bine intr-o sarcina (tehnoredactarea unui material, organizarea unei
activitati, inlocuirea unei sigurante de la panoul electric, etc.)? Ati incercat sa ignorati
situatia in speranta ca se va rezolva de la sine? Ati fost prea dur daca in cele din urma ati
avut curajul sa spuneti ceva?
Vi s-a intamplat sa respingeti un compliment sincer? Sunteti tentat adesea sa
raspundeti prin remarci cinice care ii fac pe ceilalti sa para ridicoli?
Vi s-a intamplat sa lucrati cu cineva la un proiect si sa constatati ca respectivul nu
isi indeplineste partea sa din sarcina? Ati tacut si ati “inghitit” situatia sau ati rabufnit urat
pentru ca apoi sa va para rau?
Vi s-a intamplat vreodata sa fiti abuzat verbal? Ati acceptat pasiv abuzul si v-ati
simtit jignit si umilit sau i-ati raspuns persoanei respective cu aceeasi moneda?
Va intimideaza tacticile agresive de vanzare ale persoanelor care va bat la usa si
incearca sa va convinga sa cumparati diverse lucruri sau sa va implicati in diverse
activitati religioase? Ajungeti sa cumparati lucruri de care nu aveti nevoie? Refuzati orice
contact cu ei trantindu-le usa in nas sau prefacandu-va ca nu sunteti acasa?
Ati ezitat vreodata sa cereti cuiva o favoare? Ati avut impresia ca sunteti prea
indraznet sau intruziv? V-ati pus problema ca sunteti nepoliticos?
Ati ezitat vreodata sa cereti cuiva sa isi schimbe un comportament mai ales in
situatiile in care acesta va afecta pe dumnevoastra? V-ati convins singur, in sinea
dumneavoastra, ca ar fi mai bine sa nu spuneti nimic?
Probabil fiecare dintre noi s-a confruntat cu cel putin una din aceste situatii.
Majoritatea ne confruntam cu ele foarte des. Probabil ca, asemeni majoritatii oamenilor,
si dumneavoastra v-ati simtit ca prins intr-o capcana, nemultumit de felul in care ati
actionat, insa v-ati spus ca nu ati avut alte optiuni.. Daca ati gandit asa inseamna ca nu
vedeati decat doua psibilitati de a actiona.
Ce puteti face? Puteti sa nu spuneti nimic si sa ignorati situatia, sentimentele si
dorintele dumneavoastra. Acesta este un comportament pasiv, care, desi poate preveni
eventualele conflicte cu ceilalti, va poate face sa va simtiti neajutorat, exploatat, manios,
dezamagit de propria persoana. Puteti, de asemenea, sa pierdeti respectul celorlalti si, mai
important decat atat, respectul de sine.
O a doua optiune ar fi sa fiti agresiv. Puteti sa recurgeti la sarcasm si intimidare
pentru a va atinge scopul. Dar oare vi-l atingeti? Cand ridicati tonul sau chiar tipati la
cineva care nu isi face sarcina bine va deveni mai cooperant intr-adevar sau doar se va
retrage din orice comunicare autentica cu dumneavoastra? Daca veti ridica tonul la
vecinii care sarbatoresc ceva probabil veti reusi sa ii faceti sa dea muzica mai incet, dar
cum va arata relatia cu vecinul dupa? Si nu-i asa ca a doua zi va simtiti oarecum jenat de
modul in care ati reactionat?
Exista si o a treia optiune, la care, probabil, nu v-ati gandit niciodata, dar care
insa, de foarte multe ori ajuta indivizii sa isi atinga scopurile fara sa isi lezeze relatiile cu
ceilalti. Este vorba de un tip de comportament numit asertiv. A te comporta asertiv
inseamna a iti sustine drepturile si a-ti exprima opiniile, dorintele si sentimentele intr-o
maniera directa, onesta si adecvata care respecta si drepturile celorlalti.
Vom lua o situatie cotidiana (o intalnire intre doi tineri) pentru a exemplifica
diferentele existente intre cele trei tipuri de comportament:
Alex si Anca s-au intalnit la un chef in camin, unde au avut o scurta conversatie,
dar destul de placuta. Desi Ancai i-a facut placere aceasta conversatie, si-a dat seama
ca nu o interesa in mod deosebit sa-l cunoasca pe Alex mai bine. Pe de alta parte, Alex s-
a gandit ca nu ar strica sa o sune, sa se intalneasca si sa se cunoasca mai bine. Asadar,
o sa o sune…
OPTIUNEA PASIVA
ALEX: Salut! Sunt Alex.. ne-am cunoscut aseara la chef la Robert si mi-a placut
conversatia noastra, asa ca m-am gandit sa incercam sa ne cunoastem mai bine.. Ce zici
de un film si o cafea sambata?
ANCA: (mintind) Imi pare rau, dar sambata mi-am invitat parintii la masa..
ALEX: Asta-i foarte frumos.. Ramane atunci pe duminica?
ANCA: Nici duminica nu-i foarte bine din punctul meu de vedere pentru ca luni trebuie
sa fiu la lucru foarte devreme, sa ma trezesc dimineata..
ALEX: Dar daca renuntam la film si mergem doar la o cafea? Nu stam mult si o sa ai
mai mult decat suficient timp pentru somnul de frumusete.. Ce zici?
ANCA: Dar nu crezi ca te deranjez prea mult? Adica eu stau in Manastur si nu prea sunt
cafenele faine prin zona.. Am pierde jumatate din timp asteptand troleul si asta doar
pentru o cafea..Esti sigur ca vrei sa ne intalnim?
ALEX: Eu cred ca merita efortul pentru a te cunoaste mai bine.. Si daca doar atunci ne
putem intalni, eu sunt dispus.. Pe la 7 e bine?
ANCA: Pai bine atunci..la 7…
OPTIUNEA AGRESIVA
ANCA: Pai eu am agenda ocupata mult timp de aici inainte.. Nu prea cred ca o sa am
timp..
ALEX: Nu inteleg.. Ce vrei sa spui?
ANCA: Ce naiba vrei sa iti desenez? Nu am chef sa ies cu tine, asa ca nu ma mai stresa
cu telefoane..
ALEX: Un lucru e clar.. Ma bucur ca am avut ocazia sa-mi dau seama ce scorpie
esti..stai linistita, nu o sa-mi mai consum minutele Orange pe tine!! (inchide telefonul)
OPTIUNEA ASERTIVA
ANCA: Sunt flatata ca ai vrea sa ne intalnim. Si mi mi-a placut dialogul nostru la party,
dar as prefera sa nu iesim..
ALEX: Ce vrei sa spui? De ce nu vrei sa iesi cu mine? Ce am eu?
ANCA: Sincer, chiar mi-a placut conversatia noastra si nu cred ca e ceva in neregula cu
tine. Pur si simplu nu vreau sa am intalnire sambata..
ALEX: Stii ce? Nu ma mai imbarliga! Nici macar nu-mi dai o sansa.. Nici tie nu-ti dai o
sansa..
ANCA: Se poate sa ai dreptate.. poate nu-ti dau nici o sansa.. Nu vreau sa te jignesc in
vreun fel.. Dar nici nu vreau sa ne intalnim..
ALEX: De ce?
ANCA: Alex, deja conversatia asta incepe sa fie neplacuta pentru mine.. Ti-am spus de
cateva ori ca nu vreau sa ne intalnim. Probabil ai vrea sa-ti dau un motiv clar, dar nu am
un astfel de motiv. Pur si simplu nu vreau sa ne intalnim. Putem sa continuam dialogul
asta la nesfarsit dar ma tem ca nu vom ajunge niciunul la ceea ce dorim de fapt. As vrea
sa ne oprim aici.
ALEX: Chiar nu este nici o cale sa te fac sa accepti?
ANCA: (pe un ton prietenos, dar ferm) Nu.
ALEX: OK, atunci, salut, dar habar n-ai ce pierzi!!
ANCA: La revedere, Alex!!
( In acest exemplu este foarte clar ca doar modul de comunicare al Ancai a fost unul
asertiv, desi comunicarea lui Alex a fost una agresiva)
TIPURI DE MESAJE ASERTIVE
Exista numeroase modalitati de manifestare a unui comportament asertiv. In

functie de scopul nostru intr-o interactiune anume (mentinerea unei relatii cu o alta
persoana, atingerea unor obiective cu orice pret, mentinerea respectului de sine, etc.) o
modalitate sau alta se poate dovedi mai mult sau mai putin eficienta.
Pentru a exemplifica modul in care tipuri diverse de comportament asertiv se pot
utiliza in solutionarea unei probleme, vom lua cazul unui cuplu de parinti, Laura si Cristi,
a caror fiica, Daria, a inceput sa ia note mici la scoala. Laura a fost de acord sa discute cu
Daria despre aceaste problema, dar, nu a facut acest lucru, in ciuda intelegerii cu Cristi.
OPTIUNEA NR.1:
“Saptamana trecuta ai spus ca o sa vorbesti cu Daria despre notele ei. Stiu sa ai
fost foarte ocupata, totusi cred ca este foarte important sa discuti cu ea. Crezi ca ai
putea in seara asta, dupa ce mancam?”
Recurgand la aceasta modalitate de comportament asertiv, Cristi pune accentul pe

importanta angajamentului anterior si prin faptul ca sugereaza un moment anume pentru
discutii isi exprima destul de puternic cererea. In cazul optiunii nr.2, accentul este pus un
pic diferit.
OPTIUNEA NR.2
“Sunt un pic suparat ca nu ai discutat cu Daria, asa cum am stabilit. Fiecare zi

care trece fara ca aceasta discutie sa aiba loc inseamna inca o zi pierduta in care ea ar
fi putut sa isi indrepte notele si sunt foarte nemultumit de situatia asta.”
Aici Cristi pune accentul pe sentimentele lui legate de situatia respectiva:

suparare, nemultumire. In cazul optiunii nr.3, accentul este, iarasi, diferit:
OPTIUNEA NR.3
“M-am tot gandit la notele mici ale Dariei. Cand am discutat despre asta
saptamana trecuta, cea mai buna idee parea ca tu sa discuti cu ea pentru ca eu ma
aprind repede cand vorbesc cu ea. Dar am impresia ca nici tie nu-ti este chiar atat de
usor sa porti aceasta discutie. Ai prefera sa gasim o alta solutie la aceasta problema?”
In cazul acestei a treia alterenative, Cristi pune accentul pe faptul ca intelege

sentimentele Laurei si pe faptul ca este dispus sa gaseasca, impreuna, alte posibile
modalitati de solutionare a problemei.
OPTIUNEA NR.4
“Draga, in ceea ce priveste notele mici ale Dariei.. Stiu ca am picat de acord ca
tu esti persoana cea mai potrivita sa discuti cu ea, dar observ ca nu s-a produs nici o
imbunatatire a situatiei. Inteleg ca iti este foarte greu…… As vrea sa te ajut daca pot..”
In acest caz el pune accentul pe faptul ca este dispus sa o ajute pe Laura sa isi dea
seama care sunt retinerile care o impiedica sa isi respecte promisiunea de a discuta cu
Daria.
Aceste optiuni ne dau o idee despre diversele modalitati prin care putem aborda o
problema. La ce modalitate recurgem depinde de ce scopuri avem sau de modul in care
evaluam ce ar fi mai adecvat de facut intr-o situatie anume.Uneori este mai eficient sa ne
focalizam asertivitatea pe dezvoltarea altor alternative de comportament sau pe
identificarea problemei. Faptul ce punem un accent mai mare pe relevarea dorintelor
noastre decat pe dezvaluirea unor sentimente poate fi benefic pentru o relatie, la un
moment dat. In alte situatii, exprimarea unor sentimente ca nemultumirea este de preferat
pentru ca se clarifica foarte multe ambiguitati iar cealalta persoana intelege ca trebuie sa
ia in considerare si sentimntele tale sau ca ai anumite limite.
In continuare vom prezenta 6 tipuri de mesaje asertive; ele reprezinta, doar
jumatate din ceea ce numim comunicare: trimiterea mesajului catre celalalt. Cealalta
jumatate a procesului de comunicare se petrece in momentul in care primim un raspuns.
Cealalta persoana ne poate indeplini dorinta, ne poate ataca, refuza, poate ridica alte
probleme sau isi poate exprima propriile-i dorinte sau sentimente.
6 TIPURI DE MESAJE ASERTIVE
MESAJE DE TIPUL “EU DORESC”
Acest tip de mesaje sunt utilizate cand facem referire la un comportament anume.
Din aceasta categorie fac parte mesajele de tipul “Mi-ar placea ca tu sa faci X”, “Ai vrea
sa faci X?”, “ As dori ca tu sa….“Ce-ai zice sa faci X?” “Ar fi extraordinar daca ai
putea sa faci X” sau “As aprecia faarte mult daca ai face X”. Iata cateva exemple:
 “As vrea sa stiu ce am gresit si as dori sa-mi raspunzi sincer”
 “Da, mi-ar placea sa luam cina impreuna in seara asta; nu as dori sa
mergem intr-un loc unde se impune o tinuta formala.”
 “Ma grabesc foarte mult si mi-ar placea sa imi vina comanda cat se poate de
repede.”
 “Ar fi bine ca data viitoare sa ma consulti si pe mine inainte sa inviti si alte
prsoane la cina.”
 “As dori sa-mi acorzi cateva zile sa ma gandesc si numai apoi sa imi ceri un
raspuns.”
 “Mi-ar placea sa fii punctual la intalniri.”
EFECTE:
Acest tip de mesaje ne ajuta sa clarificam, atat pentru noi cat si pentru ceilalti,
ceea ce dorim. Ele ii ofera celuilalt informatia necesara pentru a sti cum anume sa ne
indeplineasca dorinta. Daca insa el alege sa nu ne indeplineasca dorinta, cel putin putem
fi mai linistiti ca nu am dat nastere unor neintelegeri, ca nu am ezitat sa intrebam, ca nu
ne-am intrebat retoric daca celalalt ne-ar fi indeplinit sau nu dorinta. Daca se intampla ca
dorintele celuilalt sa fie in contradictie cu ale noastre este indicat ca situatia sa fie
abordata ca si un proces rezolutiv, sa se ajunga la un compromis reciproc avantajos, sa se
gaseasca acele modalitati de rezolvare a situatiei problematice care sa satisfaca maximal
dorintele ambelor parti sau sa se accepte situatia neconditionat.
GHID DE UTILIZARE A ACESTUI TIP DE MESAJE:

Se intampla uneori ca oamenii sa inteleaga, gresit, simpla exprimare a unor
dorinte sau preferinte ca si cereri negociabile. Exista cel putin 3 moduri prin care putem
reduce probabilitatea ocurentei unor astfel de neintelegeri.
Prima modalitate si, probabil si cea mai simpla, ar fi sa intrebam pur si simplu
cealalta persoana care sunt preferintele ei sau daca ar fi dispusa sa ne indeplineasca
dorintele noastre, ca de exemplu:
 “As avea nevoie de ceva incurajari in munca mea. Crezi ca ai putea sa-mi
spui ce crezi tu ca fac cel mai bine in lucrul la acest proiect?”
 “In loc sa mergem la cheful lui X mi-ar placea sa stam acasa si sa ne uitam
la HBO impreuna. Tu ce ai prefera sa facem?”
 “As vrea sa trec pe la posta sa pun o scrisoare inainte sa mergem sa cautam
blugi. E OK pentru tine?”
O a doua modalitate ar fi sa ne cuantificam dorintele pe o scala verbala de genul
“putin – moderat – mult – extem de mult” sau pe o scala numerica de la 1 la 10.
Cuantificandu-ne dorintele putem comunica mult mai precis cat de intense sunt acestea
reducand astfel posibilitatea ca celalalt sa confunde o dorinta intensa cu in capriciu de
moment sau invers. Iata cateva exemple:
 “As dori sa nu ma mai tot presezi sa imi caut un alt job.. si asta cam de 10 pe
o scala de al 1 la 10!”
 “As vrea sa mancam mancare chinezeasca in seara asta. Dar asta nu
neaparat.. doar de 2 pe o scala de la 1 la 10..”
 “Mi-ar placea foarte mult sa lucrez singur la acest proiect si sa te sun doar in
cazul in care ma lovesc de o problema care ma depaseste..”
Cea de-a treia modalitate se refera la mentionarea explicita a ceea ce doresti sa
exprimi prin acest tip de mesaj si a ceea ce nu doresti, ca de exemplu:
 “Mi-ar placea sa ramai peste noapte la mine; asta nu inseamna ca ma astept
sa ramai sau ca trebuie sa ramai. Mi-ar face placere daca ai ramane.”
 “Mi-ar placea sa ne intalnim in weekend. Asta ca idee; nu trebuie sa te simti
obligat sa faci asta."
MESAJE DE TIPUL “EU SIMT..”
Aceste mesaje iau de obicei forma “Cand ai facut X eu m-am simtit Y”, “Mi-a
placut cand ai facut X”, unde X este un comportament pe care il realizaza celalalt, iar Y
reprezinta sentimentele noastre in contextul respectiv. Cateva exemple:
 “Cand m-ai mangaiat pe obraz la cina m-am simtit foarte apropiata de
tine.”
 “Cand le-ai povestit colegilor tai cum facem noi economii sa poata merge
fiica noastra la facultate, m-am simtit foarte jenata.”
 “Nu mi-a placut absolut deloc cand mi-ai spus ca ar trebui sa mai
slabesc.”
 “Ma simt foarte trista cand te aud spunand ca nu ai incredere in ceilalti
sa aiba grija de tine.”
 “Mi-a placut ca ai ajutat la spalatul vaselor fara sa ti se fi spus.”
 “Ma deranjeaza ca ridici tonul la mine”
 “Imi face placere ca te revad”
 “Sunt dezamagit de ceea ce s-a intamplat intre noi in ultima vreme”
EFECTE:
Acest tip de mesaje ne ajuta sa ne exprimam sentimentele fara sa lezam in vreun
fel persoana cu care comunicam. Ele clarifica, atat pentru noi cat si pentru celalalt, ceea
ce simtim la un moment dat, reducand astfel eventualele neintelegeri legate de
sentimentele noastre. De exemplu, daca suntem dezamagit altcineva ar putea presupune
ca suntem manios. Daca descriem comportamentul specific care ne place sau nu ne place
ii oferim celuilalt informatii clare pe care sa le ia in calcul cand iau decizii referitoare la
comportamentul lor.

Folosirea in mod sistematic a unui singur cuvant pentru a ne descrie sentimentele
(de exemplu “sunt suparat”) nu ajuta la reflctarea acurata, catre cei cu care comunicam, a
sentimentelor noastre si ii impiedica astfel sa actioneze intr-o maniera adecvata. Daca
spunem tot timpul ca “sunt nelinistit”, de cate ori traim un sentiment neplacut, nu ne va fi
foarte usor sa ne dam seama ca uneori suntem doar iritati, tristi sau chiar singuri.
In loc sa ne descriem extem de general starea este mult mai util sa specificam
masura in care traim un sentiment anume. De exemplu, exista un continuum pe care se
poate cuantifica manifestarea maniei, de la putina iritare pana la “vedeam rosu in fata
ochilor”. Cuantificandu-ne sentimentele le putem exprima mai acurat si reducem
considerabil sansa aparitiei unor neintelegeri. Acest lucru este deosebit de important in
cazul in care ne exprimam nemultumirea: cand afirmam “Sunt enervat” ceilalti pot
intelege ca suntem extrem de enervati cand, de fapt, suntem doar putin iritati.
Cand exprimam sentimente ca iritarea este indicat sa descriem mai intai
comportamentul specific care ne-a deranjat si apoi sa exprimam si ceea ce simtim, pentru
ca, de multe ori, ceilalti pot sa adopte o atitudine defensiva, sa se teama sau sa fie
dezorientati daca primele cuvinte pe care le aud sunt “sunt foarte suparat pe tine”.
MESAJE DE TIPUL “MIXED FEELINGS”
In acest tip de mesaje de obicei se numesc mai multe sentimente pe care le traieste
persoana si se explica de unde rezulta fiecare, ca in exemplele de mai jos:
 “Cresterea salariala de care beneficiez este considerabila. Ma simt bine cand vad ca
munca mea este apreciata si va multumesc pentru spijinul acordat. Sunt destul de
dezamagita de faptul ca aceasta crestere a salariului meu este inferioara celor
acordate barbatilor din posturi similare, cu aceeasi experienta. Considerati ca se
poate face ceva pentru a elimina aceste discriminari?”
 “Victor draga, nici nu stiu ce sa mai simt referitor la ceea ce ai spus. Iti sunt
recunoscatoare ca m-ai luat in echipa ta de innot desi sunt incepatoare si pentru ca
imi mai dai unele sfaturi. M-a deranjat mult modul in care ai spus ce aveai de spus.
Sunt convinsa ca data viitoare vei gasi o modalitate mai eficienta dea-mi comunica
anumite lucruri.”
EFECTE:
Uneori, cand au unele sentimente confuze, oamenii nu spun nimic. De exemplu, o
femeie dintr-un post de manager poate sa fi simtit ca nu isi poate exprima dezamagirea
legata de o marire salariala si pentru ca aceasta marire era destul de consistenta, desi
inferioara celor primite de angajatii pe posturi similare, dar barbati. Daca reusesti sa
comunici atat sentimente pozitive cat si negative ca rezultat al aceleiasi situatii, abilitatile
de comunicare de care dispui se imbunatatesc considerabil. Mai mult decat atat, transmiti
celuilalt mesajul ca actiunile sale nu au rezultate care sunt in totalitate placute sau
neplacute si ii transmiti informatii clare despre partile din comportamentul sau pe care le
gasesti acceptabile sau neacceptabile.

Desi in cele doua exemple de astfel de mesaje cel care le rostea isi exprima
sentimentele intr-o singura unitate de comunicare, uneori este mai indicat dar si mai
eficient sa permitem celuilalt sa raspunda la primul “set” de sentimente, inainte sa il
exprimam si pe cel de-al doilea. In cazul femeii manager de exemplu, ar fi fost mai
indicat sa isi exprime, intr-o prima faza, sentimentele de apreciere datorate cresterii
salariale si sa permita sefului sa raspunda inainte sa isi exprime si nemultumirea pentru
discriminarea perceputa de ea.
MESAJE DE TIPUL “ASERTIVITATE EMPATICA”
Uneori vrem sa realizam mult mai mult decat o simpla exprimare a unor dorinte
sau sentimente. Uneori vrem sa-i aratam celuilalt putina compasiune sau simpatie, cu atat
mai mult daca avem impresia ca mesajul nostru asertiv ar putea fi perceput ca ofensant.
In aceste situatii este indicat sa folosim un tip de comunicare asertiva empatica,
comunicare care se realizeaza in doi pasi.
Primul pas consta in faptul ca “validam” situatia celeilalte persoane, recunoscand
unul sau mai multe din urmatoarele aspecte:
 Situatia lui / ei (de exemplu dificutatile prin care trece, faptul ca nu a constientizat un
aspect anume, presiunile la care este supus, etc.);
 Sentimentele lui / ei (de exemplu tristetea, bucuria, teama, iritarea, etc.);
 Dorintele lui / ei (de exemplu de a primi o nota mai buna, de a discuta o anumita
problema, erc.);
 Credintele lui / ei ( de exemplu ca nu este tratat/a intr-o maniera corecta).
Simpla recunoastere nu inseamna neaparat simpatie (doar daca suntem, intr-
adevar, sinceri) sau ca suntem de acord cu situatia respectiva. Ceea ce afirmam nu
inseamna decat ca am vazut, auzit, realizat care este situatia, care sunt sentimentele,
dorintele, credintele celuilalt.
Al doilea pas consta in descrierea propriei situatii, a propriilor sentimente, dorinte,
credinte, ca de exemplu:
 “Imi dau seama ca nu vrei sa ma “sufoci” emotional sau sa intri prea mult in
“spatiul meu personal”; ma simt foarte sufocata in aceasta situatie.”
 “Imi dau seama ca-ti este destul de greu sa-mi spui exact la ce ora o sa ajunga
tirul; as vrea sa-mi dai macar o ora aproximativa sa pot pregati marfa.”
 “Inteleg ca esti suparat pe mine si ca nu ai chef sa discutam; mi-ar placea sa
putem discuta cand crezi tu ca esti pregatit.’’
 ,, Stiu ca multi dintre voi ati dori sa discutam acest subiect mai detaliat la curs;
astazi cred ca este nevoie sa mergem mai departe ca sa putem acoperi in
totalitate tema.”
 “Mi se pare ca esti foarte dezamagit si ai crezut ca daca ai depus mult efort ar fi
trebuit sa iei o nota mare… ceea ce vreau sa spun este ca, desi te-ai straduit
mult, performanta ta nu s-a ridicat la nivelul notat cu 10.”
 Pot sa inteleg foarte bine pozitia ta referitor la relatia noastra, deoarece stiu ca
te-am dezamagit de foarte multe ori…as dori sa-mi mai dai o sansa, asta in cazul
in care mai doresti acest lucru”
EFECTE:
Multora li se pare ca este mai usor sa fie asertivi daca mai intai recunosc si
valideaza situatia celuilalt. Din moment ce avem nevoie de un scurt ragaz pentru a putea
judeca situatia si din perspectiva celuilalt inainte sa ne exprimam punctul de vedere, acest
tip de mesaje asertive ne ajuta sa ne pastram perspectiva generala pentru ca reduce
posibilitatea sa pierdem din vedere situatia celuilalt si sa fim astfel agresivi. Tipul acresta
de mesaje asertive este deosebit de util in situatiile in care relatia cu celelalt este
importanta pentru noi si daca vrem sa scadem sansele ca celalalt sa se simta jignit sau
lezat. Mai mult decat atat, celilalti sunt mai dispusi sa asculte mesajul nostru cand vad ca
situatia lor a fost validata mai intai.

In primul rand trebuie sa incercam sa formulam aceasta prima parte a mesajului
asertiv, cea de recunoastere a situatiei celuilalt, cat se poate de concis. Daca acesta parte
este foarte lunga exista riscul sa fim “absorbiti'” in detaliile situatiei celuilalt si sa
pierdem din vedere trebuintele noastre. Aceasta parte a mesajului nu trebuie sa includa
etichetari sau evaluari ale personalitatii celuilalt sau alte fraze derogatorii( ca de exemplu,
“imi dau seama ca am gresit de multe ori dar si tu ai gresit de foarte multe
ori,recunoaste, de fapt fiecare avem partea noastra de vina, nu??). Astfel de exprimari
sunt agresive.
Incercati sa evitati fraza “stiu cum te simti”; de foarte putine ori ea reflecta o
intelegere autentica si de aceea poate lasa impresia de nesinceritate. Descrieti ceea ce ati
inteles, de exemplu, “Stiu ca te-ai simtit lezat de critica mea. Nu am vrut sa te ranesc,
dar cred ca este important sa sa ti se spuna care sunt lucrurile pe care trebuie sa le
aprofundezi.”
Adesea este important sa faceti legatura dintre partea de recunoastere a mesajului
si mesajul propriu zis prin cuvinte ca “si” sau sa faceti o pauza scurta intre cele doua parti
ale mesajului. Aceste modalitati de a lega cele doua parti ale mesajului arata ca acordati
atat recunoasterii situatiei celuilalt cat si masajului asertiv propriu zis o importanta egala.
Daca cele doua parti ar fi fost legate prin “cu toate acestea””insa” sau “dar” accentul ar
fi cazut pe mesajul asertiv si ar fi diminuat importanta recunoasterii situatiei celuilalt. Sa
comparam efectul urmatoarelor doua tipuri de formulari:
”Imi placi mult….. ma deranjeaza faptul ca fumezi.” versus “Imi placi dar ma
deranjeaza faptul ca fumezi”. Acest “dar” intercalat in mesaj diminueaza sau chiar
anuleaza prima parte a mesajului si ramane doar observatia critica a comportamentului
celuilalt.
Desigur, uneori dorim sa punem un accent mai mare sau mai mic pe una din
partile mesajului; daca de exemplu dorim sa accentuam partea in care ne exprimam
dorintele putem formula in genul: “Imi dau seama ca tu crezi ca n-ar trebui sa ma
preocupe faptul ca tu esti deja casatorit, dar ma preocupa si nu am de gand sa accept
invitatiile tale la cina..”
MESAJ ASERTIV DE TIP CONFRUNTATIV
Utilizarea acestui tip de mesaj asertiv este indicata cand exista unele discrepante
in comunicare, cand, de exemplu, afirmatiile celuilalt vin in contradictie cu faptele sale,
cand exista diferente intre ceea ce a spus ca va face si ceea ce a facut sau, cand, sa zicem,
ceea ce trebuie sa facem nu se potriveste cu “job description-ul” postului nostru.
Acest tip de mesaj asertiv se construieste in trei pasi:
1. Descrierea obiectiva a ceea ce celalalt a spus ca va face
2. Descrierea a ceea ce a facut in realitate
3. Exprimarea propriilor dorinte.
In continuare urmeaza cateva exemple de astfel de mesaje.

 “Ar fi dorit sa fiu consultat inainte de redactarea formei finale a
propunerii. Observ ca secretara o redacteaza in timp ce vorbim. Inainte sa o termine de
redactat as fi bine sa mai arunc o privire peste ea sa pot face eventualele corectii pe care
le consider necesare. As dori sa mi se ofere posibilitatea sa parcurg orice propuneri
inainte ca secretara sa redacteze forma lor finala.”
 ”Am crezut ca am stabilit sa fii mai ingaduitor cu studentii. Am observat
totusi ca atunci cand azi doi studenti ti-au cerut detalii despre bibilografie le-ai raspuns
ca ai lucruri mai importante de facut decat sa faci fise de biblioteca pentru ei. Dupa cum
ti-am spus si mai devreme, consider ca a arata mai multa intelegere fata de studenti este
o parte importanta din jobul tau. Este dificil sa faci acest lucru?”
EFECTE
Spre deosebire de un mesaj asertiv confruntativ, un mesaj agresiv confruntativ
presupune emiterea unor judecati de valoare fata de ceilalti, incercarea de a-i face sa se
simta vinovati si nu o simpla descriere a comportamentului lor. Daca se incearca
rezolvarea discrepantelor prin simpla lor descriere, aplanarea conflictelor este mult mai
facila. Este de asemenea, mult mai putin probabil ca celalalt sa reactioneze defensiv din
moment ce nu el ca persoana a fost criticat.
Acest tip de mesaj asertiv este util mai ales in cazul in care am mai transmis anterior
mesajul asertiv si celalalt a fost de acord cu el, dar nu si-a indeplinit partea sa din
intelegere. In felul acesta mesajul de tip asertiv confruntativ se poate asemana cu un bun
“follow-up” al discutiilor anterioare.

Cand utilizam acest tip de mesaj asertiv evidentiem discrepanta sesizata mai
degraba decat sa confruntam persoana cu care discutam. Sa analizam comparativ
urmatoarele doua formulari:
“Am de gand sa discut cu Diana despre comportamentul ei..” versus “am de gand sa
discut cu Diana despre faptul ca am avut o intelegere si ea nu s-a tinut de cuvant” .
Daca exista o discrepanta intre ceea ce o persoana a spus ca va face si ceea ce a
facut in realitate, evitati sa trageti concluzii pripite, gandindu-va la cele mai rele motive
posibile. Incercati sa aflati ce s-a intamplat. Descrieti simplu, ceea ce remarcati, in
termenii unor comportamente specifice. Cel mai adesea problema pleaca de la intelegerea
initiala, care poate fi nerealista sau necalara, poate fi interpretata diferit de cele doua parti
implicate.
Din moment ce tipurile de mesaje asertive prezentate pana acum nu sunt tehnici
fixe, rigide, ce trebuie implementate algoritmic, ci mai degraba principii menite sa ne
ghideze comportamentul asertiv, ele pot fi combinate in functie de specificul contextului
pentru a se ajunge la o comunicare cat mai eficienta. De exemplu, combinarea unor
mesaje de tipul “eu simt”, “asertiv-confuntativ” si “asertivitate empatica” ar conduce la
un mesaj de genul: “Imi dau seama ca ai fost foarte ocupat saptamana asta; as dori sa-ti
reamintesc ca am stabilit sa discutam despre planurile noastre de vacanta in week end.
Aproape ca week end-ul a trecut. Mi-ar placea sa gasim cel putin o jumatate de ora sa
discutam despre asta. Ce zici? Ma tem ca daca nu vom planifica acum vacanta o sa
pierdem cele mai bune oferte ale agentiilor de turism.”
MESAJE DE TIPUL “LIMBAJ LA PERSOANA I”

Acest tip de mesaj este util mai ales in situatiile in care trebuie sa exprimam
sentimente negative destul de dificile. Realizarea unui astfel de mesaj preupune
parcurgerea unui numar de 4 pasi:
1. Descrierea obiectiva a comportamentului celuilalt sau a situatiei care ne
deranjeaza;
2. Descrierea modului concret prin care comportamentul celuilalt sau situatia
respectiva va afecteaza (de exemplu, in termenii resurselor financiare, de timp
sau de efort);
3. Descrierea propriilor sentimente;
4. Descrierea expectantelor pe care le avem fata de celalalt (de exemplu, sa ofere
o explicatie, sa isi modifice comportamentul, sa isi ceara scuze, sa ofere
sugestii pentru rezolvarea unei probleme, sa isi spuna parerea fata de o situatie
anume, etc.).
In continuare este descrisa o situatie ilustrativa in care utilizarea acestui tip de
mesaj asertiv este indicata.
 Cami a inteles faptul ca prietena ei Anca vroia sa profite de sansa care i se

ivise de a se intalni cu barbatul care ii placea de ceva timp, si totusi se simtea
iritata de faptul ca Anca fusese nevoita sa contramandeze planurile pe care ele
si le facusera pentru a putea merge la intalnire. Cu toate acestea, Cami simtea
ca nu are dreptul sa isi exprime iritarea fata de Anca. Cand si-a clarificat care
ar fi consecintele “tangibile”, concrete pentru ea ale faptului ca Anca a
renuntat la planurile lor, a considerat ca este OK sa isi exprime iritarea pentru
ca a inteles ca acest sentiment nu era cauzat de gelozie sau ceva asemanator
ci de efectele concrete ale faptului ca Anca a renuntat la planurile facute de
comun acord. Iata ce a spus Cami in cele din urma: “In momentul in care ai
renuntat la planurile noastre pentru a putea merge la intalnirea cu tipul acela
si mi-ai spus cu doua ore inainte de intalnirea noastra, eu nu mai am timp sa
imi fac alte planuri si raman cu seara ratata. Ma deranjeaza lucrul asta si as
vrea sa ajungem la o intelegere legata de contramandarea planurilor facute
impreuna.”
EFECTE:
Daca putem specifica efectele concrete pe care comportamentul celuilalt le are
asupra noastra in termeni de resurse financiare, de timp sau de efort, utilizarea unui astfel
de mesaj asertiv poate avea un impact pozitiv asupra celuilalt pentru ca de cele mai multe
ori cei din jurul nostru nu urmaresc explicit sa ne afecteze existenta prin consecintele
comportamentelor lor. Daca nu putem specifica astfel de efecte concrete eficienta
mesajului asertiv depinde de trei factori:
1. Conteaza mult mai mult gradul in care celalalt valorizeaza relatia cu noi sau
sentimentele noastre;
2. Conteaza masura in care celalalt nu este implicat alaturi de noi intr-o lupta
pentru putere sau control;
3. Conteaza masura in care continuarea comportamentului fata de care se aduc
obiectii nu presupune o investitie serioasa de diverse resurse din partea
celuilalt.
Cauzele nonasertivitatii si comportamentului agresiv
CAUZELE COMUNE ALE NONASERTIVITATII
Teama de a nemultumi pe ceilalti
Un motiv pentru care multi indivizi sunt nonasertivi este ca se tem de a-i
nemultumi pe ceilalti. Experienta dezaprobarii este in general neplacuta si
inconfortabila.Totusi, la persoanele nonasertive, dezamagirea este impinsa putin mai
departe.Exista mai multe modalitati de a realize aceasta. Aceste persoane isi spun ca
TREBUIE sa fie mereu aprobati si nu accepta dezaprobarea.Si cand sunt dezaprobati,
interpreteaza in mod eronat ca este doar greseala lor, ca sunt persoane rele si fara valoare.
Acest rationament nu poate justifica faptul ca gandurile negative ale altora despre ei nu ii
face neaparat mai rai: esti bun si valoros chiar daca o persoana semnificativa este
nemultumita de tine. Rationamentul care ne face sa fim deprimati si fara valoare cand
suntem dezaprobati sau ignorati de altii, nu ia in considerare ca, chiar daca am face ceva
care, din punct de vedere obiectiv ar fi gresit sau negandit, asta nu inseamna ca suntem
rai si fara valoare.
Teama de a fi respins
Ceea ce face ca teama de a fi respins sa fie atat de dificil de abordat nu este

consecinta respingerii in sine ci modalitatea de a reactiona la ea. Cand anticipam
respingerea, deseori ne percepem ca victime neajutorate care nu au alte resurse decat a
accepata pasiv tratamentul care ni se da. Ne culpabilizam sau ne speriem intr-atat incat
uitam sa ne oprim si sa ne gandim cum am putea sa ne protejam de respingere sau cum
am putea suporta mai usor retragerea unei persoane sau incheierea unei relatii.
Mai jos sunt redate cateva exemple de ganduri catastrofice pe care multe persoane si
le atribuie in mod involuntar:
-teama de a strica dispozitia unei persoane apropiate:”E doar greseala mea. Nu va mai
fi dragut cu mine. Nu ma va mai iubi niciodata. Asertivitatea mea va distruge pentru
totdeauna relatia. Trebuie sa-l fi jignit teribil ca e asa de indispus.”
-teama de a pierde un loc de munca:”Daca sunt concediat datorita asertivitatii mele,
voi ramane fara resurse, nu voi putea sa-mi iau un alt job. Nu pot suporta sa fiu temporar
fara ocupatie. Ar crede toti ca sunt un ratat. Nu voi putea sa obtin alte recomandari si nu
voi putea sa ma reangajez.”
-teama de a fi prea direct:”Daca iau cuvantul, toti colegii ma vor vorbi pe la spate, nu
vor mai fi draguti niciodata cu mine.Voi fi singur si nu pot face nimic in privinta
asta.Toata lumea ma va ura si nu voi putea schimba perceptia lor despre mine.”
Evaluarea posibilitatii de a fi respins:

1. Descrie o situatie specifica in care doresti sa fii asertiv dar ti-e teama de a fi
respins.
2. Ce se va intampla din posibilitatile de care tie ti-e teama?
3. Ce dovezi concrete ai ca persoana aceasta te va respinge in acest sens? Persoana
te-a mai respins in trecut, pe tine sau pe altii? Care a fost contextul in care ai fost
sau au fost respinsi? Circumstantele sunt similare sau nu ,ca in cazul de fata?
4. Sunt dovezi ca persoana nu te va respinge in sensul in care tu te astepti?
5. Ce crezi ca se va intampla de fapt?
6. Este vreo modalitate in care te poti proteja de respingerea persoanei?
Responsabilitatea excesiva:teama de a jigni pe altul
Deseori ne simtim responsabili de faptul ca altii se simt jigniti, de fapt considerand ca

aceasta este vina noastra pentru ca nu am gasit o modalitate perfecta de a fi asertivi ceea
ce a produs jignirea persoanei respective.Tindem sa supradramatizam, spunandu-ne ca:
“Este ingrozitor sa jignesc sau sa supar pe cineva cand vreau sa fiu asertiv, nu as putea sa
mi-o iert. Persoana ar fi permanent compromisa, ar fi distrusa pentru totdeauna si eu as fi
total responsabil.”
O persoana poate fi jignita, enervata, suparata, chiar daca, obiectiv vorbind, nu ai
facut nimic sa o jignesti, sau sa o enervezi sau sa o superi.Este dificil sa-ti controlezi
propriile ganduri negative si in acelasi timp sa fii responsabil pentru gandurile de
autoblamare ale altora. Asta nu inseamna ca trebuie sa cazi in extrema cealalta si sa devii
lipsit de sensibilitate si indiferent fata de sentimentele celorlalti. Responsabilitatea
asertiva implica a incerca sa faci tot posibilul de a nu jigni, supara sau enerva pe ceilalti,
constientizand ca aceasta nu poate fi intotdeauna posibil.
Retine ceva important: fiecare suntem responsabili de propriile noastre
sentimente!!! Ce ar insemna viata noastra daca ne-am asuma responsabilitatea pentru
comportamentele si sentimentele celorlalti?!
Responsabilitate excesiva:sentimentul de vinovatie
Vinovatia justificata apare in cazul in care faci ceva care violeaza standardele morale
realiste si valorile personale, cum ar fi a fura, a profita de altii, a permite un abuz fata de
un copil etc.Vinovatia justificata apare totusi mult mai putin frecvent. Oamenii se simt
deseori vinovati cand nu exista o baza obiectiva pentru acest lucru. In cazul in care te
simti vinovat in mod nerealist, anumite aspecte pot fi implicate:
1. Te vezi singurul care poate ajuta si deci cel care ar trebui sa fie responsabil.
2. Persoana care cere ajutor deseori pare neajutorata.
3. Ti se da un mesaj de genul “Daca iti pasa intr-adevar, faci asta pentru mine”, sau
chiar iti autoimpui acest mesaj.
4. Nu iti autodefinesti propriul comportament.
5. Te confrunti cu legitimitatea propriilor necesitati in cazul in care intra in conflict
sau pot produce neplaceri altora.
Oamenii deseori se percep ca fiind singurele resurse pentru cineva care cere ajutor
deoarece persoana respectiva defineste situatia in acest fel, de fapt. Oamenii deseori cred
mesajul din partea altora:”Esti singura persoana care poate face asta pentru mine, si stiu
ca o poti face daca ma iubesti”.Uneori e adevarat, dar presiunea acelui”daca tii intr-
adevar la mine”deseori poate duce la ignorarea altor optiuni disponile.Astfel, in unele
cazuri ne putem simti nejustificat vinovati cand in mod eronat credem ca cealalta
persoana va fi ajutata daca ne punem deoparte propriile sentimente si necesitati si ne
asumam responsabilitatea de a le rezolva problemele.
O modalitate de a evalua daca esti intr-adevar de ajutor sau esti “salvator”, in sens
nonasertiv, este de a-ti pune urmatoarele intrebari:
1. Cat de mult, din dorinta de a ajuta este cauzata de sentimentul de vinovatie?
2. O percep pe cealalta persoana ca pe o victima neajutorata? Are cealalta persoana
resurse, optiuni sau abilitati de a rezolva problema, lucruri pe care nu le
recunosc?
3. Ce fel de ajutor ar putea intr-adevar sa ajute persoana?
4. Ce cred eu, in mod rezonabil, ca persoana respectiva poate face pentru a se ajuta
pe sine?
5. Ce pret ar plati persoana daca m-as simti obligat sau as refuza?
6. Cat de mult pot ajuta fara sa ma simt ca trebuie sa refuz?
Chiar daca sentimentul de vinovatie este justificat sau nu, a te simti vinovat nu inseamna
ca esti o persoana fara valoare.Sentimentul iti da doar informatie:orice ai facut, sau ai de
gand sa faci, iti violeaza constiinta; trebuie sa actionezi mai degraba, si nu sa te simti
vinovat sau sa cedezi in fata altora pentru a-ti usura constiinta.Daca decizi ca sentimentul
e nejustificat, poti sa schimbi pretentiile nerealiste pe care ti le impui. Daca ajungi la
concluzia ca vinovatia este justificata, poti sa initiezi actiunea care iti modifica
comportamentul.
Dezinformarea despre drepturile de baza ale asertivitatii
O alta cauza este credinta gresita ca nu ai dreptul de a te comporta in mod asertiv.

Aceasta se intampla cel mai des cand consideri ca ai aceste drepturi doar in anumite
circumstante(de ex. a considera ca nu ai dreptul sa manifesti iritare decat in cazul in care
esti atat de nervos incat explodezi; nu ai dreptul de a refuza o intalnire decat daca detesti
persoana respectiva).De asemenea e dificil sa fii asertiv cand iti negi anumite drepturi
datorita pozitiei tale(de ex. a considera ca, avand calitatea de parinte, nu ai dreptul la timp
liber deoarece copilul nu a cerut sa se nasca;sau tu, in calitatea de copil, nu poti sa fii in
dezacord cu parintii caci ei stiu mai bine;ca tu, ca sef, nu ai dreptul de a face greseli
deoarece tu “stii mai bine”).
Beneficiile ascunse ale nonasertivitatii
Exista dezavantaje ale nonasertivitatii, cum ar fi self esteem scazut, anxietate, dar exista
si avantaje.Prin faptul ca te prezinti neajutorat si incapabil de a actiona, altii pot sa
actioneze pentru tine.Comportamentul nonasertiv te poate ajuta sa iti mentii o anumita
imagine. De ex.,prin faptul ca nu ceri informatia de care ai nevoie, poti parea
atoatestiutor; prin faptul ca nu iti exprimi iritarea, poti parea foarte intelegator; prin faptul
ca nu exprimi opinii, poti parea ca esti de acord cu toata lumea. Prin identificarea
beneficiului, poti costientiza motivul pentru care ai acest comportament si poti sa-l
modifici.
Evaluarea beneficiului comportamentului nonasertiv

1. Descrie o situatie specifica in care esti nonasertiv.
2. Completeaza propozitia urmatoar:Lucrul clar in ceea ce priveste nonasertivitatea
in aceasta situatie este:
3. Ce ar trebui sa faci sa te schimbi in situatia aceasta?
4. Cu ce ai putea inlocui acest comportament?
5. Ce pasi mici ai putea face azi pentru a include aceasta schimbare in viata ta?
(aminteste-ti de costurile nonasertivitatii;acorda-ti permisiunea de a fi mai putin
decat imaginea pe care o mentii)
Lipsa abilitatilor sau a informarii

Unele persoane pot fi nonasertive pentru simplul fapt ca inca nu au dezvoltat abilitatile
comunicarii asertive sau nu au informatii suficiente.De ex., persoanele care inca nu au
negociat penru cresterea unui salar, nu i-au supravegheat pe altii, pot sa nu aiba
informatia cum anume se fac aceste lucruri.
CAUZELE COMUNE ALE COMPORTAMENTULUI AGRESIV
Cauza principala
Cauza principala a comportamentului agresiv pare sa fie sentimentul de vulnerabilitate si
de lipsa de putere intr-o situatie amenintatoare.In aceste circumstante, persoanele deseori
exagereaza in incercarea de a se proteja de amenintare.De exemplu,unii,anticipand ca un
vanzator va profita de ei, se simt amenintati si se vor proteja afisand o atitudine
grosolana:”Stiu ca vrei sa profiti de mine, dar mai vedem noi”.
Urmatorul model al agresivitatii (J.E.Jones&A.G.Banet)este util pentru a intelege
dinamica comportamentului agresiv.
Stadiul amenintarii:Ciclul incepe cu perceptia amenintatoare a unui obiect/persoana

fata de integritatea noastra fizica sau psihica.
Evaluarea stadiului de pericol:Urmatorul pas este formularea de asumptii referitoare la
posibilul pericol al amenintarii ,de exemplu ,presupunand ca amenintarea este majora.
Evaluarea stadiului puterii:Determinarea puterii unei persoane in situatia respectiva si
perceptia propriei puteri in situatia de a face fata amenintarii.Daca decidem ca suntem
suficiente puteri pentru a face fata amenintarii sau daca evaluam ca amenintarea nu este
majora,putem face fata calm situatiei.Dar daca consideram ca nu suntem puternici,furia
poate sa apara astfel incat sa reduca sau sa distruga amenintarea.
Stadiul furiei: Este mai probabil sa apara furia,ca agresiune,daca nu avem abilitatile
verbale de a face fata situatiei in mod asertiv;daca lasam sa se intensifice furia inainte de
a o exprima sau aborda;daca avem un sistem de credinte care percepe agresiunea ca
singura modalitate de interactiune;daca exageram greselile altora sau injustetea
situatiei;daca cealalta persoana ne impiedica sa facem fata situatiei,frustrandu-ne.Pe de
alta parte,cand emotia furiei insasi este amenintatoare sau consecintele exprimarii ei sunt
percepute ca amenintatoare,furia poate fi transformata in depresie sau in comportament
nonasertiv.
Ciclul poate surveni atat de rapid incat agresivitatea poate sa apara instantaneu.
Cauza pricipala a agresiunii-vulnerabilitatea si perceptia lipsei puterii intr-o situatie
amenintatoare-se leaga de alti 6 factori,si anume:prezenta credintelor care intensifica
amenintarea,efectul benzii elastice,autonegarea drepturilor asertive,nonasertivitatea,lipsa
dorintei de a renunta la beneficiile secundare ale agresivitatii,si lipsa abilitatilor sau a
informarii.
Credinte care intensifica nivelul amenintarii

-trebuie sa castig astfel incat totul sa fie OK;
-daca nu apar puternic,nu voi fi ascultat;
-lumea e ostila,si eu trebuie sa fiu agresiv astfel incat sa fac fata;
-compromisul egal pierderea;
-trebuie sa produc un impact;
-trebuie sa-mi fac loc;
-agresiunea e singura modalitate de a aborda unii oameni;
-trebuie sa demonstrez ca eu am dreptate si ei nu;
-lumea trebuie sa fie dreapta;este intolerabil sa nu fiu tratat corespunzator;
Schimbarea credintelor care intensifica nejustificat amenintarea necesita intai

recunoasterea distorsiunilor si exagerarilor si apoi inlocuirea lor cu ganduri mai
realiste,de ex.:”as vrea sa produc un impact ,dar daca nu pot ,nu inseamna ca sunt slab
sau fara valoare”sau “mi-ar place sa ma realizez foarte bine; daca nu se va intampla asa,
pot suporta asta,nu inseamna ca sunt un ratat.” “Imi doresc foarte mult ca aceasta relatie
sa continue; daca nu va fi asa, voi fi nemultumit, dezamagit, dar asta nu inseamna ca va
fi ceva ingrozitor in viata mea”
Efectul benzii elastice
Cand o banda elastica e tinuta liber,nu e in tensiune, dar cand e trasa in spate si i se da
drumul,are un impact mult mai mare.Similar,o situatie putin amenintatoare are impact
mult mai puternic cand ii reaminteste persoanei de o experienta negativa
anterioara.Situatia e asemenea unei benzi elastice, lovindu-i persoanei constiinta,la
activarea evenimentului neplacut.De ex.,un copil caruia i se spunea frecvent ca
realizarile lui nu sunt suficiente, poate reactiona in mod exagerat, ca adult, in situatia in
care seful lui ii spune ca nu a realizat suficient pentru a merita o marire de salar.Reactia
la evenimentul actual e mediata de trecut; aceasta amenintare curenta reprezinta partial o
amenintare nerezolvata din trecut.
Efectul benzii elastice explica de ce unii reactioneaza foarte puternic la situatii
aparent minore.Poti fi mult mai constient de acest efect punandu-ti urmatoarele
intrebari:
-Ce experientiez acum?
-Se potriveste reactia mea situatiei sau este o exagerare?
-Aceste sentimente sunt familiare?Daca da,ce se intampla in viata mea cand le-am
experimentat in trecut?
Poti contracara efectul benzii elastice prin reamintirea felului in care acum esti diferit ca
persoana si/sau cum anume situatia sau persoana este diferita fata de trecut.
Autonegarea drepturilor asertive

Este clar ca prin comportamentul agresiv sunt negate drepturile altor persoane,dar este
mai putin evident faptul ca agresiunea noastra poate fi partial rezultatul negarii
drepturilor noastre particulare.De ex.,cand ne negam dreptul de a face greseli, putem
ajunge sa-i blamam pe altii pentru greselile noastre.Cand cineva nu considera ca are
dreptul la a cere afectiune sau suport, poate ajunge sa-i manipuleze pe altii, de exemplu,
prin cultivarea neintelegerilor si asteptand ca persoana se va simti vinovata pentru
neintelegeri si isi va lua revansa prin faptul ca va deveni mai afectuoasa si mai
inteleapta.
Pasivitatea
Agresivitatea si pasivitatea sunt doua elemente axate pe un continuum.Persoanele care
isi schimba comportamentul nonasertiv deseori trec printr-un stadiu agresiv inainte de a
deveni asertivi, in special cand hotarasc sa “se exprime” dar nu se gandesc prin ce
modalitate.Persoanele care isi modifica comportamentul agresiv trec printr-o ajustare
similara: trec printr-un stadiu nonasertiv inainte de a deveni asertivi, mai ales cand incep
prin a-si acorda multe mesaje de gen “opreste-te”(ex.”nu fi agresiv”) si prea putine de
tipul “continua” care ar fi alternativele constructive(de ex.”inainte de a nu fi de acord,
respira,relaxeaza-te si spune ca nu trebuie sa castigi”).Agresivitatea si pasivitatea se
relationeaza si in alt fel. Persoanele care au reactionat pasiv intr-o situatie uneori isi
manifesta furia suprimata in alte situatii. De ex.,poti considera ca nu iti poti permite sa iti
manifesti adevaratele sentimente sau ganduri la serviciu sau scoala si iti descarci
sentimentele acasa ,unde crezi ca familia te va intelege si accepta pentru ceea ce esti.
Lipsa dorintei de a renunta la beneficiile agresivitatii

Agresivitatea are pretul ei - ii indeparteaza pe altii, creeaza stress, agitatie, si face mai
dificila interrelationarea,insa are si beneficii.Poate sa-i faca pe altii sa-ti dea ceea ce vrei
sa obtii,iti poate da un sentiment de putere;poti sa te descarci fara a-i lua in consideratie
pe altii;te poate face sa crezi ca esti atoatestiutor, si te face sa fii privit ca o persoana
puternica. Daca poti sa identifici si sa recunosti costurile agresivitatii si sa accepti ca nu
poti intotdeauna sa obtii ceea ce vrei, atunci vei ajunge la un grad rezonabil de incredere
in sine ceea ce va permite sa gasesti mai multe modalitati constructive de a-ti atinge
necesitatile(de ex. a te descarca,a te face auzit,a fi puternic,a fi luat in serios)si a face fata
situatiilor amenintatoare.
Lipsa de informare sau abilitati

In multe cazuri indivizii sunt agresivi deoarece nu cunosc alte modalitati de a se
manifesta.Multe persoane nu stiu sa manifeste tandrete ,de ex.,decat indirect,printr-un
comportament mai dur;sau nu stiu sa manifeste afectiune fata de cineva decat printr-o
atitudine sarcastica; sau cum sa ceara o favoare fara sa comande.Alta aptitudine care
lipseste multora este abilitatea de a fi constient de propria tensiune care se intensifica si
modalitatea de a-i face fata.
Ce inseamna comportamentul de tip asertiv, agresiv si pasiv?
Asertivitatea promovează comportamentul interpersonal care în mod simultan

încearcă să crească la maxim satisfacţia personală, ţinând totodată cont de nevoile altor
oameni, postulând astfel respectul faţă de sine şi faţă de alţii. Abordarea asertivă menţine
relaţiile interpersonale pozitive prin oferirea bazei pentru rezolvarea constructivă şi
respectuoasă a conflictelor.
Aspectele verbale ale comportamentului asertiv,agresiv şi pasiv.
Asertivitatea, agresivitatea şi pasivitatea reprezintă trei abordări diferite ale

relaţiilor interpersonale, fiecare dintre ele având un set corespunzător de comportamente
verbale şi neverbale.
Comportamentul verbal asertiv.

Asertivitatea e considerată a fi cea mai eficientă modalitate de rezolvare a
diferenţelor interpersonale, fiind caracterizată prin:
 Comportamente verbale care reflectă posibilitatea de a lua în considerare doleanţele şi
nevoile altora, concomitent cu încercarea de soluţionare a propriilor dorinţe. Deoarece
asertivitatea ia în considerare atât propriile nevoi, cât şi pe cele ale altor persoane,
adesea apare sub forma unui compromis. Discuţia din ambele direcţii rezultă într-un
acord bilateral de a modifica dorinţele unuia sau chiar a ambelor persoane, astfel încât
fiecare să-şi atingă măcar parţial scopurile ( îndeplinirea dorinţelor ), însă nici unul în
totalitate.
 Comportamente verbale care implică exprimarea directă a dorinţelor şi a
sentimentelor asociate, adică, ori de câte ori este posibil, se face o afirmaţie clară şi
lipsită de ambiguităţi referitor la ceea ce se urmăreşte.
 Comportamente verbale care sunt considerate aceptabile din punct de vedere social.
Comportamentul verbal agresiv.

Acest tip de comportament reprezintă al doilea model care ne arată cum să
rezolvăm neînţelegerile interpersonale. Pe termen scurt poate fi la fel de eficient ca şi
asertivitea, în încercarea de a obţine ceea ce-şi doreşte celălalt. Însă pe termen lung,
consecinţele sunt adesea negative, agresivitatea constând din:
 Comportamente verbale care reflectă lipsa vreunui interes faţă de dorinţele şi nevoile
celorlalţi, concomitent cu încercarea de a-şi îndeplini propriile doleanţe. Implică mai
degrabă o exprimare continuă a ceea ce vrea persoana agresivă şi încercarea de a-i
determina pe ceilalţi să renunţe la propriile nevoi şi dorinţe.
 Comportamente verbale care pot sau nu să implice exprimarea directă a ceea ce este
dorit şi a sentimentelor asociate.
 Comportamente verbale care sunt adesea nepotrivite din punct de vedere social.
Comportamentul verbal pasiv.

Comportamentul verbal pasiv e mai puţin eficient decât asertivitatea atunci când
se doreşte îndeplinirea dorinţelor unei persoane, cu toate că uneori poate avea succes. Cu
toate acestea, e ineficient în menţinerea satisfăcătoare a relaţiilor pe termen lung, fiind
caracterizat de:
 Comportamente verbale care reflectă subordonarea propriilor dorinţe în favoarea
doleanţelor altor persoane.
 Afirmaţii care fie (a) eşuează în exprimarea dorinţelor unei persoane, şi a
sentimentelor relaţionate, fie (b) exprimă dorinţe şi sentimente în mod indirect.
Tabelul 1-aspecte verbale ale comportamentelor asertive, agresive şi pasive.
Comportament asertiv
Comportament verbal care reflectă alegerea de a lua în considerare dorinţele celorlalţi
concomitent cu încercarea de a-şi îndeplini propriile doleanţe. Poate implica un compromis-
decizia uneia dintre părţi de a-şi sacrifica o parte din doleanţe astfel încât ambele părţi să
beneficieze într-o anumită măsură.
Comportament verbal care exprimă în mod direct dorinţe, expectanţe şi sentimente.
Comportament verbal care e potrivit d.p.d.v. social.
Comportament agresiv
Comportament verbal care reflactă alegerea de a nu lua în considerare dorinţele
celorlalţi concomitent cu încercarea de a-şi îndeplini propriile doleanţe. Nu implică un
compromis.
Adesea nu implică exprimarea directă a dorinţelor, expectanţelor şi sentimentelor.
Comportament verbal care e adesea nepotrivit d.p.d.v. social.
Comportament pasiv
Comportament verbal care reflactă alegerea de a nu lua în considerare propriile dorinţe,
concomitent cu acceptarea îndeplinirii dorinţelor celorlalţi.
Implică fie (a) eşecul în exprimarea propriilor dorinţe, expectanţe şi sentimente sau (b)
exprimarea indirectă a dorinţelor, expectanţelor şi sentimentelor, care poate implica
minimalizarea importanţei acestora.
Componentele neverbale ale comportamentelor de tip asertiv, agresiv şi

pasiv.
Atunci când transmitem informaţii în interacţiunile sociale, modalitatea în care

sunt transmise contribuie în mod semnificant la ceea ce afirmăm. Componentele
neverbale luate în calcul include contactul vizual, distanţa dintre interlocutori, poziţia
corporală, gesturile mâinilor, expresiile faciale, mişcările capului şi aspectele calitative
ale vocii precum tonalitatea, volumul sau inflexiunile. Fiecare comportament neverbal
poate fi realizat pentru a susţine şi clarifica partea verbală a mesajului. Cu alte cuvine,
comunicarea asertiva, agresivă şi pasivă sunt definite fiecare în parte de către un conţinut
specific verbal şi neverbal.
Comportamentul neverbal asertiv.

Afirmaţiile asertive iau în considerare atât nevoile vorbitorului cât şi pe cele ale
auditoriului, iar comportamentele asertive neverbale au acelaşi efect. Atunci când cineva
priveşte şi stă faţă în faţă cu o altă persoană, aceasta arată că este interesat, fără însă a-şi
diminua propria importanţă. În timpul unui discurs, mişcările uşoare şi relaxate ale
mâinilor punctează cuvintele, iar vorbirea trebuie să aibă o rată conversaţională plăcută,
la un volum acceptabil pentru ceilalţi. Vocea trebuie să fie fermă şi bine modulată, pentru
a putea transmite afecte şi pentru ca mesajul exrimat verbal să pară sincer.
În comunicarea asertivă, răspunsul din partea unei persoane la un mesaj verbal ar trebui
să aibă loc cu promptitudine, fără vreo întârziere sau ezitare. Pe de altă parte, răspunsul n-
ar trebui să vină prea repede astfel încât s-o preseze pe cealaltă persoană. Pentru a
demonstra că asculţi pe cineva şi că te interesează dorinţele acesteia, e foarte important să
aştepţi ca acea persoană să termine de vorbit înainte să-i răspunzi.
Referitor la proximitate sau distanţa fizică optimă dintre două persoane, se pare că
aceasta este de 0.5m până la 1.5m, asta cel puţin în cultura americană.
Comportamentul neverbal agresiv.

Afirmaţiile agresive iau în considerare doar doleanţele vorbitorului, încercând să
le respingă pe cele ale altor persoane. Această intenţie este evidenţiată în
comportamentele neverbale care le însoţesc. Contactul vizual este unul fix, rigid şi foarte
tensionat. O postură corporală uşor aplecată în faţă poate părea agresivă şi ameninţătoare.
Mâinile sunt adesea închise sub forma pumnilor, cu mişcări care adesea constau din
gesturi simetrice cu intermitente arătări cu degetul. Toate aceste comportamente au
scopul de a intimida, în ideea că vorbitorul este dominant şi că dorinţele celorlalţi trebuie
să se subordoneze unei puteri superioare.
Comportamentul neverbal pasiv.

Afirmaţiile pasive îşi subordonează propriile nevoi şi doinţe în favoarea celor
aparţinând altor persoane. Acest comportament include gesturi precum evitarea
contactului vizual, postura corporală rigidă. Mişcările mâinilor, dacă există, sunt mărunte
şi foarte apropiate de corp.
Vorbirea are o rată conversaţională foarte redusă, iar volumul e la fel, ca şi cum acea
persoană ar dori să spună că n-are rost să spună ceva pentru că oricum e lipsit de
importanţă orice ar afirma. Există întârzieri foarte mari în răspuns, demonstrând din nou
că mesajul pe care-l comunică cealaltă persoană e mult mai important decât cel personal.
Distanţa fizică e menţinută sub limita inferioară a celor 0.5m de confort.
Alte consideraţii.
Atunci când mesajele verbale sunt consistente cu cele neverbale, comunicarea
intenţiilor asertive, agresive sau pasive se realizează fără dificultăţi. Când însă nu sunt
consistente, comunicarea este destul de confuză şi e mult mai dificil să se răspundă.
Un alt aspect foarte important care trebuie luat în considerare este cel cultural,
pentru a nu se oferi interpretări greşite anumitor comportamente.
Comunicarea neverbală este de o importanţă majoră datorită omniprezenţei sale
( comunicăm verbal doar din când în când, însă neverbal transmitem mesaje tot timpul ).
Chiar mai mult, ontogenetic şi evoluţionist, comunicarea verbală este primordială,
precedând limbajul, fiind apanajul supravieţuirii speciilor.
Tabelul 2-aspecte neverbale ale comportamentelor de tip asertiv, agresiv şi

pasiv.
Comportament asertiv
Contact vizual Contact vizual direct, fără a fi prea insistent
Postură A) priveşte persoana
B) priveşte drept, în timp ce are o postură asimetrică; mâinile şi picioarele
sunt relaxate, ţinute în aceeaşi poziţie de fiecare parte
C) aplecat puţin spre vorbitor
Gestica Mişcări uşoare şi relaxate care accentuează expresiile verbale
Distanţa Menţine o distanţă conversaţională potrivită, de aproximativ 0.5-1.5 metri
Latenţa Dă răspunsuri fără a ezita de îndată ce vorbitorul termină de vorbit şi îşi
întrerupe interlocutorul doar pentru a termina interacţiunea
Vocea Fermă; volumul suficient de tare, fără însă a fi zgomotos; viteză normală
Comportament agresiv
Contact vizual Lipsit de expresivitate, îngust, rece, fixativ
Postura Rigidă, tesionată, simetrică, picioarele depărtate
Gestica Mâinile încleştate; gesturi largi sau sacadate, în special deasupra umerilor
Distanţa Mai mică de 0.5 metri
Latenţa Scăzută, cu dese întreruperi
Vocea Foarte scăzută, cu o rată conversaţională ridicată
Comportament pasiv
Contact vizual Priveşte în jos sau în altă parte
Postura Nu stă faţă în faţă cu cealaltă persoană; rigidă, simetrică.
Gestica Mişcări continue, cu gesturi mărunte pe lângă corp
Distanţa Mai mare de 1.5 metri
Latenţa Distanţă mare între momentul terminării mesajului interlocutorului şi propriul răspuns
Vocea Volum foarte scăzut, monotonă, cu o rată conversaţională scăzută
Consecinţele comportamentelor de tip asertiv, agresiv şi pasiv.
E important să arătăm că, în general, consecinţele comportamentului asertiv sunt

benefice, iar cele ale comportamentelor agresive şi pasive nu. Comportamentele agresive
şi pasive pot fi eficiente în obţinerea anumitor nevoi, în special pe termen scurt, motiv
pentru care ar trebui întărite. Totuşi, per ansamblu, probabilitatea pe termen lung ca
dorinţele şi nevoile cuiva să fie realizate e mult mai mare în cazul comportamentului
asertiv.
Un aspect mult mai important decât obţinerea imediată a dorinţelor concrete e
reprezentat de consecinţele sociale ale fiecărui stil comunicaţional amintit ( asetiv,
agresiv sau pasiv ). Consecinţele stilurilor comunicaţionale au un impact direct asupra
dorinţelor şi expectanţelor persoanelor implicate în actul comunicării, asupra
sentimentelor acestora, precum şi asupra comportamentelor viitoare.
De asemenea, e foarte important să se înţeleagă de ce formele dezadaptative ale
comportamentelor agresive şi pasive se menţin de-a lungul timpului. Normal ar fi ca toată
lumea să înveţe să fie sau să devină asertivă, de îndată ce a aflat şi experimentat
consecinţele pozitive ale asertivităţii şi cele negative ale agresivităţii şi pasivităţii, însă
ştim că lucrurile nu stau tocmai astfel. O primă explicaţie ar fi următoarea: majoritatea
oamenilor doresc să se implice în relaţii interpersonale reciproce din care să primească şi
la rândul lor să ofere. Însă când interacţionează cu o persoană agresivă sau pasivă, sunt
satisfăcuţi sau răsplătiţi doar parţial, din momnt ce nu pot avea ambele aspecte
îndeplinite. Pe de altă parte, în interacţiunea cu majoritatea oamenilor, o persoană
agresivă sau pasivă îşi va îndeplini în totalitate doleanţele. În fiecare interacţiune,
persoanele agresive îşi ating toate obiectivele fără să ofere nimic sau foarte puţin, iar
persoanle pasive au grijă de alţii, fără să ia ceva în schimb. Astfel de interacţiuni
acţionează su forma unor întăriri pentru persoanele agresive şi pasive. În consecinţă,
aceste stiluri comportamentale sunt întărite, iar interacţiunile viitoare cu majoritatea
persoanelor vor fi căutate şi chiar dorite.
Deci, într-o interacţiune interpersonală, o persoană comună va fi cel mult recompensată
parţial, în timp ce o persoană agresivă sau pasivă va fi recompensată şi satisfăcută în
totalitate. Iar când au loc mai multe interacţiuni de-a lungul impului, persoana obişnuită
va căuta relaţii mult mai satisfăcătoare şi recompensatorii şi va încerca să evite
interacţiunile viitoare cu personale agresive sau pasiv, tocmai datorită expectanţelor de
insatisfacţie.
Astfel, o personă agresivă va experimenta o izolare socială şi o pierdere a întăririlor care
determină acea persoană să crească frecvenţa şi intensitatea acestor modele de
comportament. Acest effort de a-şi îndeplini doleanţele face ca interacţiunile să devină şi
mai negative şi să crească comportamnetul evitant.
Totuşi, în anumite circumstanţe, oamenii pot menţine relaţii neechilibrate. O persoană
poate fi implicată într-o relaţie în care circumstanţele exterioare şi nu întăririle relaţiei ţin
oamenii împreună. E de asemenea ca o pereche constând dintr-o persoană agresivă şi una
pasivă să menţină stabil relaţie datorită stilurilor lor complementare. Însă o astfel de
relaţie ar fi lipsită de respect mutual şi de aceea problematică, în special dacă persona
pasivă dezvoltă o dorinţă puternică pentru autosatsfacerea dorinţelor.
Astfel, comportamentele agresive şi pasive pot fi dezvoltate şi menţinute prin recompense
şi întăriri pe termen scurt. Pe termen lung însă, reuşesc să îndepărteze persoanle care
doresc o relaţie mutuală, bivalentă. Acest proces izolează persoanele agresive sau pasive
sau le implică în relaţii disfuncţionale menţinute de factori precum căsătoria sau
legăturile de sânge, însă lipsite de respect mutual.
Comportamentul asertiv.
Consecinţe sociale.
Într-o situaţie conflictuală, comportarea asertivă place interlocutorilor, deoarece
aceştia văd că dorinţele şi sentimentele lor sunt luate în considerare. Interlocutorul unui
mesaj asertiv va tinde să evalueze pozitiv şi cu respect persoana care comunică. Empatia
şi autorespectul exprimate prin comunicarea asertivă generează dorinţa interlocutorului să
trateze persoana asertivă la fel. Prin demonstraţii repetate ale comportamentului asertiv,
alţii îşi dezvoltă expectanţa că acea persoană se va comporta cooperativ, sensibil, sincer
şi respectuos. Atraşi de aceste calităţi şi motivaţi să-şi trateze interlocutorii în
conformitate, celelalte persoane dezvoltă relaţii cooperative şi sincere.
Efecte asupra dorinţelor şi expectanţelor.

Datorită comportamentului asertiv din partea celorlalţi şi a evaluării pozitive
precum şi a prieteniei, se dezvoltă expectanţa că lumea este una “prietenoasă”.
Asertivitatea duce astfel la convingerea că dorinţele pot fi îndeplinite, şi că rezultatele pot
fi controlate. Expectanţa controlului este un fenomen care aparent are un impact puternic
asupra stării de bine a unei persoane, cu lipsa controlului asociat cu depresia şi alte
probleme. Creşterea percepţiei propriei capacităţi de a-şi atinge scopurile e asociată cu o
expectanţă pozitivă generalizată a propriei persoane şi a celorlalţi.
Consecinţe emoţionale.
Expectanţa cooperării celorlalţi şi capacitatea de a îndeplini dorinţele celorlalţi îl
ajută pe un individ să obţină sentimentul feicirii. Dorinţa de a avea relaţii sociale pozitive,
de a fi capabil să-ţi exerciţi influenţa asupra vieţii unei persoane şi de a te vedea
îndeplinit, toate acestea se realizează, alături de sentimentul fericirii.
Consecinţe comportamentale.
Datorită dezvoltării relaţiilor sociale pozitive, dorinţele sunt îndeplinite mult mai
frecvent, rezultând un sentiment general de fericire, iar oamenii repetă cu o mai mare
probabilitate comportamentele asertive, abordând pozitiv relaţiile sociale. Aceste
consecinţe pozitive ale comportamentului asertiv vor creşte în viitor probabilitatea unor
noi comportamente asertive. Asertivitatea este deci menţinută sau întărită de către
efectele pe care le produce.
Comportamentul agresiv.
Din moment ce unicul scop al comportamentului agresiv este acela de a se
concentra asupra propriilor dorinţe şi de le nega pe cele ale altor persoane, treptat se
dezvoltă sentimentul competiţiei şi al furiei. Deoarece nevoile lor nu sunt luate în
considerare, vor alege la rândul lor să nu le pese de dorinţele persoanei agresive.
Repetându-se astfel de episoade, ceilalţi ajung să privească persoana agresivă cu
neîncredere, şi caută şanse de a se răzbuna sau motive pentru a evita interacţinuile
sociale. Astfel, comportamentul agresiv va duce la izolare socială.

O agresiune promovează acest comportament şi la alţii, iar persoanele agresive
sunt de părere că lumea este ostilă şi periculoasă. Se aşteaptă ca alţii să profite de ei, fiind
astfel tot timpul foarte vigilenţi. Vor să lupte pentru anumite lucruri care le aparţin dee
drept, deoarece se aşteaptă ca alţii să fie competitivi şi egoişti. De fapt, persoanele
agresive percep o realitate aparte, creată de ei înşişi. Alţii acţionează egoist şi ostil drept
răspuns la acelaşi tratament primit de la alte persoane.
Aşteptându-se să trebuiască să lupte pentru tot ceea ce-şi doresc, în timp ce
ceilalţi îi evită, persoanele agresive pot deveni uşor furioase. Dorinţa lor pentru apropiere
şi sens în relaţii nu e îndeplinită, şi treptat ajung să creadă că nu se va îndeplini vreodată.
Dacă speranţa e pierdută, aceasta poate duce la tristeţe şi depresie. Cu fiecare nouă
interacţiune socială, aceştia se aşteaptă la un conflict pe care adesea îl şi găsesc, astfel că
teama le invadează interacţiunile sociale.
Datorită înstrăinării, ajung să creadă că ceilalţi cu siguranţă nu le vor îndplini
dorinţele. Teama şi furia consecventă duc la creşterea frecvenţei şi a intensităţii abordării
negative şi a comportamentelor evitante.
Comportamentul pasiv.
Atunci când oamenii acţionează ca şi cum nevoile lor ar fi lipsite de importanţă
comparativ cu alte persoane, demonstrează lipsa respectului de sine. Ceilalţi învaţă să nu
se preocupe de dorinţele persoanelor pasive şi îi tratează în mod agresiv sau se retrag din
interacţiune datorită lipsei de interes. Ceea ce oferă aceste persoane îşi pierde valoarea şi
este perceput ca fiind neimportant. Deoarece scopul principal al persoanelor pasive este
acela de a le face pe plac altora, nu sunt considerate a fi persoane de încredere, astfel că
nu se pot construi relaţii stabile decât cu o foarte mare dificultate. Unele persoane pot
avea un sentiment de milă faţă de persoanele pasive, ofeindu-le astfel necondiţionat şi
fără a fi rugaţi ceea ce consideră de cuviinţă. Pe termen lung, alţii ajung să privească
persoanle pasive cu suspiciune şi dezgust, evitând interacţiunile.

Deoarece comportamentul pasiv implică neluarea în considerare a propriilor dorinţe,
acesta minimalizează controlul expectat asupra rezultatelor. Persoana care în mod regulat
se comportă pasiv, treptat va dezvolta o expectanţă a lipsei de control. Asociată cu
devalorizarea dorinţelor de către sine şi ceilalţi este percepţia de sine ca fiind nepotrivit,
iar lumea una ostilă şi nepăsătoare. Persoana se comportă ca şi cum ceilalţi ar fi mult mai
capabili în luarea deciziilor, dezvoltându-se astfel credinţa că acest fapt este adevărat.
Persoanele pasive se aşteaptă întotdeauna să fie incapabili să ia decizii în mod
independent. Deoarece nevoile lor sunt întotdeauna ignorate, aceştia anticipează
întotdeauna rezultate negative. Lumea este una ameninţătoare şi neprevizibilă şi va
continua să fie astfel din moment ce atingerea propriilor scopuri este condiţionată de alţii.
Pe măsură ce îşi ignoră propriile dorinţe şi nevoi şi permit şi altora să procedeze la fel,
treptat se dezvoltă sentimente de furie şi tristeţe. Se dezvoltă de asemenea o expectanţă
generală cum că dorinţele nu le vor fi îndeplinite şi că rezultatele negative oricum vor
apărea, determinând astfel o continuă stare de teamă şi anxietate în situaţii sociale.
Adesea, comportamentul pasiv este asociat cu depresia, caz în care persoana în cauză
pierde speranţa de a obţine vreodată rezultate sociale pozitive.
Datorită credinţei persoanei că nu poate controla rezultatele, comportamentul pasiv are
tendinţa de a persista mult timp. După mai multe repetări ale acestui comportament, furia
acelei persoane se intensifică datorită eşecului continuu de a-şi îndeplini dorinţele. La un
anumit punct, intensitatea furiei e mai mare decât teama şi depresia, fiind foarte probabil
să aibă loc o izbucnire agresivă. Odată afişată agresivitatea, furia dispare, iar teama şi
depresia ating punctul culminant de îndată ce persoana îşi percepe actul ca şi un rău
irevocabil cu pierderi sociale inerente şi se aşteaptă la mai multe răspunsuri negative din
partea celorlalţi.
Se poate concluziona că persoanele agresive sau pasive sunt prinse într-un cerc vicios de
întăriri pe termen scurt combinate cu un efect pe termen lung, înstrăinarea celorlaţi.
Consecinţele comportamentului asertiv sunt deci mult mai favorabile decât cele ale
comportamentelor agresive sau pasive, indiferent din ce punct de vedere am privi
problema.
Tabel 3-consecinţele comportamentelor asertive, agresive şi pasive.
Asertiv Agresiv Pasiv

Consecinţe sociale
Ceilalţi sunt încântaţi că le Ceilalţi nu sunt încântaţi că Ceilalţi sunt încântaţi că le sunt
sunt luate în considerare le sunt luate în considerare luate în considerare dorinţele
dorinţele dorinţele
Ceilalţi mă privesc cu Ceilalţi mă privesc cu teamă Ceilalţi nu mă respectă
respect
Ceilalţi sunt motivaţi să Ceilalţi sunt motivaţi să mă Ceilalţi nu au încredere în
mă trateze într-un mod trateze într-un mod similar sinceritatea mea
similar
Ceilalţi îmi caută Ceilalţi îmi evită compania Ceilalţi mă tratează ca pe un preş
compania
Consecinţe de raţionament
Mă aştept ca lumea să fie Mă aştept ca lumea să fie Mă aştept ca lumea să fie ostilă şi
prietenoasă ostilă şi dezinteresată dezinteresată
Mă aştept ca alţii să fie Mă aştept ca alţii să profite Mă aştept ca alţii să nu fie interesaţi
atenţi la nevoile mele de mine de nevoile mele
Mă aştept ca nevoile mele Mă aştept ca nevoile mele Mă aştept ca nevoile mele să nu se
să se îndeplinească să se îndeplinească îndeplinească
Consider că am un Consider că trebuie să Consider că alţii controlează mediul
oarecare control asupra controlez mediul meu meu înconjurător
mediului meu înconjurător înconjurător
Mă aştept să-mi Mă aştept să-mi îndeplinesc Nu mă aştept să-mi îndeplinesc
îndeplinesc scopurile şi scopurile şi idealurile scopurile şi idealurile
idealurile
Consecinţe emoţionale
Fericire Furie; teamă Teamă; tristeţe; furie

Consecinţe comportamentale
Abordare pozitivă Abordare negativă Evitare; episoade de abordare

negativă
Drepturile de baza asertive
Participantii la traininguri asertive au identificat mai mult de 100 de drepturi din care
deriva cele 11 de baza.Constientizarea si interiorizarea acestor principii face parte din
comportamentul asertiv.
1. Dreptul de a te comporta intr-o maniera care iti promoveaza demnitatea si

respectul atata timp cat drepturile altora nu sunt violate.
2. Dreptul de a fi tratat cu respect.
3. Dreptul de a spune nu,fara sa te simti vinovat.
4. Dreptul de a experientia si a-ti exprima sentimentele.
5. Dreptul de a te opri sa cantaresti lucrurile.
6. Dreptul de a te razgandi.
7. Dreptul de a cere ceea ce doresti.
8. Dreptul de a face mai putin decat esti capabil sa faci.
9. Dreptul de a cere informatie.
10. Dreptul de a face greseli.
11. Dreptul de a te simti bine in pielea ta.
1.Dreptul de a te comporta intr-o maniera care iti promoveaza demnitatea si
respectul atata timp cat drepturile altora nu sunt violate.
Ai dreptul de a te fi tu insuti si de a te simti bine (si nu vinovat) atata timp cat nu ii ranesti
pe altii in acest proces.Este periculos sa exagerezi si sa interpretezi orice situatie ca o
amenintare la persoana,considerand,de ex. ca nu poti avea respectul de sine numai daca
iti exprimi punctul de vedere in orice punct al conversatiei.
2.Dreptul de a fi tratat cu respect

Ai dreptul sa fii tratat cu respect de oameni,si in general,ai dreptul de a fi privit ca o
persoana umana capabila si sa nu fii ironizat.Respect nu inseamna aprobarea automata a
actiunilor tale sau complianta obligatorie fata de necesitatile tale,ci posibilitatea de a fi
tratat intr-o maniera care iti recunoaste demnitatea umana.
3.Dreptul de a spune nu,fara sa te simti vinovat
Ca toti oamenii,ai un timp limitat de resurse si energie,esti o persoana si tu,si uneori
trebuie sa spui “da” tie insuti si “nu “ altora .Trebuie sa tragi linia undeva.Pe de alta
parte,a-ti plasa in mod constant dorintele tale in prim plan si a refuza totul fata de
altii,este de asemenea un comportament neadaptativ.In aceasta maniera te lipsesti de
bucuria de a impartasi cu altii lucrurile si te instrainezi de oameni.Multi se tem de a spune
“nu” deoarece ei considera ca nu trebuie sa fie egoisti.Uneori, asta inseamna”Daca nu ma
gandesc mai intai la altii si nu dau tot ce pot atunci sunt egoist”.Acesta este un mesaj
autodistructiv.Urmatoarele pricipii releva beneficiile de a spune “nu” uneori:
-Nu e sanatos sa te consumi.
-A tine la altii nu inseamna sa tii mai putin la tine.
-Ai dreptul sa te valorizezi pe tine la fel ca pe altii.
-Necesitatile tale nu au o valoare mai redusa decat a altora pentru simplul fapt ca esti intr-
o pozitie sociala mai putin inalta.
-Nu esti un sistem energetic deschis cu capacitati limitate pentru a indeplini dorintele
altora.
4.Dreptul de a experientia si a-ti exprima sentimentele

In loc sa acceptam dreptul de a avea sentimente,deseori ne spunem ca nu ar trebui sa ne
simtim in felul in care ne simtim:”nu ar trebui sa fiu trist,nu ar trebui sa fiu atat de
sensibil etc”.Acestea nu pot duce decat la intensificarea sentimentului de vinovatie .Este
mult mai logic sa accepti dreptul de a experientia propriile sentimente decat sa te simti
vinovat pentru ele.Experientierea si exprimarea sentimentelor sunt ,de fapt doua lucruri
separate.Dupa ce acceptam faptul ca avem anumite sentimente,deseori realizam ca ele pot
fi disproportionate,ca in exemplele urmatoare:
-Alicia nu poate suporta faptul ca chelnerii nu aduc imediat meniul,indiferent de cat de
ocupati sunt.
-Jack se simte deprimat si jignit ori de cate ori cineva ii uita numele.
-Marc se enerveaza foarte tare chiar sic and secretara face cele mai mici greseli.
In aceste conditii e mai bine sa ne abordam propriile sentimente si nu sa le exprimam
constant altora.Iritarea exprimata in mod asertiv nu distruge relatiile,ci dimpotriva duce la
o intelegere mai mare a limitelor din partea altora si la o apropiere mai mare,si ii poate
face pe altii sa devina constienti de felul in care comportamentul lor te afecteaza.
5.Dreptul de a te opri sa cantaresti lucrurile

Persoanele care isi neaga dreptul de a sta putin pe ganduri sa planifice cum vor face intr-o
situatie si isi spun”Niciodata nu o sa obtin nimic daca nu ma grabesc”ajung la
comportament agresiv datorita concluziilor pripite si ii pot ataca pe altii care fac lucrurile
prea incet.A grabi o decizie nu inseamna in mod automat a fi mai eficient,ci mai degraba
esti predispus sa faci greseli.Decat sa te grabesti,mai bine spune-ti ”Stai...gandeste-te...nu
te pripi”.
6.Dreptul de a te razgandi
A te razgandi in conditiile obtinerii de noi informatii arata flexibilitate,iar a refuza sa-ti
schimbi pozitia in conditii realiste demonstreaza mai degraba rigiditate sau incapatanare
decat forta.De asemenea,ai si responsabilitati,ca de ex. sa instiintezi persoana respectiva
ca te-ai razgandit si sa accepti consecintele,care pot fi experientierea iritarii persoanei
respective.Este de notat ca exercitarea dreptului de a te razgandi uneori nu este
adaptativ,de ex. a fi de acord sa prestezi o munca pentru o anumita suma,iar apoi,vazand
ca de fapt ti-a luat mai mult decat te-ai asteptat,sa ceri o suma mai mare.
7.Dreptul de a cere ceea ce doresti

A cere ceea ce doresti permite si din partea celeilalte persoane sa specifice clar si direct
ceea ce vrea.Exista un avantaj din acest punct de vedere:Nici una din persoane nu trebuie
sa ghiceasca ce doreste cealalta,ceea ce probabil va creste satisfactia globala in
relatie.Desi nu exista garantie ca vei obtine ceea ce soliciti prin simpla actiune de a
cere,este mult mai probabil sa nu obtii prea mult daca nu spui nimic si nu iti faci
cunoscute solicitarile.
8.Dreptul de a face mai putin decat esti capabil sa faci

Ai dreptul de a da mai putin de 100% tot timpul.Ai dreptul de a pierde vremea,de a sti
ceea ce vrei,de a cere ajutor chiar daca nu ai nevoie neaparat,chiar doar pentru a fi ajutat
in sarcini neplacute.Ai dreptul de a-ti organiza activitatile asfel incat sa-ti maximizezi
distractiile,si ai dreptul de a face mai putin decat poti cel mai bine.Cand ne negam acest
drept,e ca si cum ne-am spune ca trebuie sa fim puternici,si interpretam gresit ca
persoanele cu adevarat puternice pot face fata la toate singuri,nu au nevoie de ajutor ,si ar
trebui sa ne ignoram necesitatea pentru odihna si distractie.Aceasta poate determina pe
unii sa-si asume mai multa munca decat pot realiza in mod rezonabil si sa lucreze pana la
extreme,si astfel vor avea dificultati in a cere directive pana in punctul in care sunt
pierduti.Totusi ,dreptul nu justifica incalcarea unei intelegeri.Daca,de ex.,ai fost de acord
sa prestezi o munca,ai obligatia de a o realiza la nivelul calitativ la care a fost intelegerea.
9.Dreptul de a cere informatie

Cand iei o decizie,deseori nu esti sigur de circumstante sau de sentimentele tale.Ai
dreptul la o a doua opinie,ai dreptul sa pui intrebari concrete astfel incat sa iei o decizie
informata,ceea ce te va ajuta sa te tii departe de probleme mai tarziu.Primind raspunsuri
la intrebarile tale este o modalitate rezonabila de a-ti construi increderea in persoana a
carei servicii le soliciti.Nu trebuie sa ai incredrere in profesionisti doar deoarece ei
reprezinta autoritati sau au o experienta si cunostinte mai multe decat tine;ei isi castiga
increderea ta prin felul in care te trateaza, iti raspund la intrebari si presteaza serviciile.
10.Dreptul de a face greseli
Este imposibil sa eviti cel putin cateva greseli deoarece nu se poate sa fii perfect si sa le
stii pe toate.Mai mult,daca intr-adevar ai fi putut evita o greseala particulara,probabil ca
nu ai fi facut-o.Este mai realist sa-ti reamintesti ca o greseala este o simpla experienta de
viata din care poti invata.Si,ca si cu orice drept,este responsabilitatea ta sa accepti
cosecintele greselilor tale si sa-ti rectifici erorile.
11.Dreptul de a te simti bine in pielea ta

Multi au dificultati in a-si acorda acest drept deoarece au fost invatati sa creada ca trebuie
sa fie modesti si rezervati.A fi modest nu inseamna sa te umilesti.A fi modest inseamna a
recunoaste ca desi unele din talentele sau realizarile tale sunt mai bune decat ale
altora,acestea nu te fac o fiinta superioara. Dreptul de a te simti bine in pielea ta nu
inseamna sa afisezi o atitudine superioara ci sa iti exprimi propria valoare , demnitatea si
sa accepti complimente cu gratie .

Sa Comunicam Mai Eficient-Manual

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Sa Comunicam Mai Eficient-Manual

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Sa invatam sa comunicam mai eficient

Ati intampinat vreodata dificultati in a va exprima opinia in cadrul unui grup de

TIPURI DE MESAJE ASERTIVE

Exista numeroase modalitati de manifestare a unui comportament asertiv. In

Recurgand la aceasta modalitate de comportament asertiv, Cristi pune accentul pe

“Sunt un pic suparat ca nu ai discutat cu Daria, asa cum am stabilit. Fiecare zi

Aici Cristi pune accentul pe sentimentele lui legate de situatia respectiva:

In cazul acestei a treia alterenative, Cristi pune accentul pe faptul ca intelege

MESAJE DE TIPUL “EU DORESC”

GHID DE UTILIZARE A ACESTUI TIP DE MESAJE:

MESAJE DE TIPUL “EU SIMT..”

GHID DE UTILIZARE A ACESTUI TIP DE MESAJE:

MESAJE DE TIPUL “MIXED FEELINGS”

GHID DE UTILIZARE A ACESTUI TIP DE MESAJE:

MESAJE DE TIPUL “ASERTIVITATE EMPATICA”

GHID DE UTILIZARE A ACESTUI TIP DE MESAJE:

MESAJ ASERTIV DE TIP CONFRUNTATIV

In continuare urmeaza cateva exemple de astfel de mesaje.

GHID DE UTILIZARE A ACESTUI TIP DE MESAJE:

MESAJE DE TIPUL “LIMBAJ LA PERSOANA I”

 Cami a inteles faptul ca prietena ei Anca vroia sa profite de sansa care i se

CAUZELE COMUNE ALE NONASERTIVITATII

Teama de a nemultumi pe ceilalti

Ceea ce face ca teama de a fi respins sa fie atat de dificil de abordat nu este

Evaluarea posibilitatii de a fi respins:

Responsabilitatea excesiva:teama de a jigni pe altul

Deseori ne simtim responsabili de faptul ca altii se simt jigniti, de fapt considerand ca

Responsabilitate excesiva:sentimentul de vinovatie

Dezinformarea despre drepturile de baza ale asertivitatii

O alta cauza este credinta gresita ca nu ai dreptul de a te comporta in mod asertiv.

Beneficiile ascunse ale nonasertivitatii

Evaluarea beneficiului comportamentului nonasertiv

Lipsa abilitatilor sau a informarii

CAUZELE COMUNE ALE COMPORTAMENTULUI AGRESIV

Stadiul amenintarii:Ciclul incepe cu perceptia amenintatoare a unui obiect/persoana

Credinte care intensifica nivelul amenintarii

Schimbarea credintelor care intensifica nejustificat amenintarea necesita intai

Efectul benzii elastice

Autonegarea drepturilor asertive

Lipsa dorintei de a renunta la beneficiile agresivitatii

Lipsa de informare sau abilitati

Ce inseamna comportamentul de tip asertiv, agresiv si pasiv?

Asertivitatea promovează comportamentul interpersonal care în mod simultan

Aspectele verbale ale comportamentului asertiv,agresiv şi pasiv.

Asertivitatea, agresivitatea şi pasivitatea reprezintă trei abordări diferite ale

Comportamentul verbal asertiv.

Comportamentul verbal agresiv.

Comportamentul verbal pasiv.

Tabelul 1-aspecte verbale ale comportamentelor asertive, agresive şi pasive.

Componentele neverbale ale comportamentelor de tip asertiv, agresiv şi

Atunci când transmitem informaţii în interacţiunile sociale, modalitatea în care

Comportamentul neverbal asertiv.

Comportamentul neverbal agresiv.

Comportamentul neverbal pasiv.

Tabelul 2-aspecte neverbale ale comportamentelor de tip asertiv, agresiv şi

Consecinţele comportamentelor de tip asertiv, agresiv şi pasiv.

E important să arătăm că, în general, consecinţele comportamentului asertiv sunt

Efecte asupra dorinţelor şi expectanţelor.

Efecte asupra dorinţelor şi expectanţelor.

Efecte asupra dorinţelor şi expectanţelor.

Tabel 3-consecinţele comportamentelor asertive, agresive şi pasive.

Asertiv Agresiv Pasiv

Fericire Furie; teamă Teamă; tristeţe; furie