s
BEE EEE EERE EE EEE EEE EE EEE EEE EEE CEE EEE EH bcabelaee EE
ASO SR 1343-1
STANDARD ROMAN tunis 2000
Alimentari cu apa
Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru
localitati urbane si rurale
‘Water supplies
Calculation of drinking water supply quantities in urban and rural sites
‘Alimentation en eau
Détermination des quantités d'eau potable pour localités urbaine et rurale.
APROBARE ‘Aprobat de Directorul General al ASRO la iunie 2008
Tniocuiegte SR. 1343-1:1995
CORESPONDENTA [La data aprobarli_ prezentului standard nu existé nici un
standard international sau european care s& se refere la acelagi
sublect
On the date of this standard approval, there is no International
or european standard dealing the same subject
A la date d'approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme
intemationale ou européenne traitant du méme sujet
ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO),
‘Str, Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti
Director General: Tel. +40 21 316 32.98, Fax: +40 21 216 08 70
Directia Standarcizare: Tel, +40 21 310 17 20, +4021 310.43 08, +4021 312 47 44, Fax +40 21 315.58 70
Direoha Pubicapi- Serv. VanzériAbonamenta: Tel:+40°21 316 77 25, Fax +4021 317 25 14,440 21 312.94 88
Serviciul Redacfie-Marketing, Drapturi de Autor + 40 21 316.99.74
‘GASRO_ Reproducerea sau uilizarea integrals sau parfialé @ prezentulul standard In orice publicafi—
si prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfimare etc.) este interzisé
daca nu exista acordul scrs al ASRO
Ref: SR 1343-1:2008 Edijia 9 Preambul
Prezentul standard reprezinta revizuirea SR 1343-1:1995 pe care-! Inlocuieste,
‘Standardul a fost elaborat initial in anul 1950 si revizuit tn 1991 si 1956, 1958, 1954, 1986, 1977, 1991
1995.
Revizuirea standardului a fost necesara Intrucat In Comunitatea Europeana consumurile specifice
medii sunt mult mai reduse decat in SR. 13431.1995; de asemenea s-a apreciat ca valoarea
ccantitajlor de apa necesare utlizatoriior public! se impune s& fie efectuaté independent de consumul
‘gospodarese. SR 1343-1:2006
Cuprins
ig
BAG CoooorgaarRoNND
1 Obiect si domeniu de aplicare
2 Referinje normative.
3. Termeni si definf
4 Necesarul si cerinta de apa...
4.4 Elemente componente ale necesarului de a.
4.2. Debite caracteristice ale necesarului de apa .
4.3 Elemento pentru caloulul necesarului de apa .
4.3.1 Debit specific de apa pentru nevoi gospodérest (a)
4.3.2 Debit specific de apa pentru nevol publice (q,). 7
43.3 Necesarul de ap& pentru utlizatori care nu sofcité apa potabila
44 Nevoi propti ale obiectelorsistemului de alimentare cu apa...
5 _ Cooficienti de variate zinica si orard ai necesarului de apa.
5.1 Coeficientul de variate zinicd (Ka) .
5.2. Coeficientul de variatie orar8 (Ke)...
8 Calculul necesaruiui de apa pentru combaterea incandiulu
7 Debite de dimensionare si veriicare pentru obiectele sistemului de alimentare cu apa
8 Asiurares debtor n dezvotiareslocaltior
Anexa 1 informativa) nnn i Lda
‘Anexa 2 (informativa) 178
Bibliogratie : 189 SR 1943-1:2006
1 Obiect si domeniuu de aplicare
Prezentul standard elaboreaza principille pe baza cdrora s8 se poata determina cantitajle de apa care
trebuie asigurate de sistemul de alimentare ou ap& potabila a unei locaiitii, precum gi debitele de
dimensionare a sistemului de alimentare cu apa in regitn de functionare continua.
In accepliunea prezentuul standard consumatori de apa care pot inlocui apa potabila cu apa de
calitate nepotabila (industriala) pentru satisfacerea unor nevoi pot gi este recomandabil s& 0 efectueze
Tm scopul economisii resurseler gi reduceri slit sistemului de alimentare cu apa.
2 Referinfe normative
Acest standard confine, prin referinfe datato sau nedatate, prevederi din alte publicati, Aceste
referinte normative sunt citate tn cuprinsul textului, iar publicafile sunt enumerate mai jos. Pentru
referinjele datate, modificdrile sau revizuirle ullerioare ale oricareia dintre aceste publcatil se aplica
acestui standard numai c&nd sunt Incorporate in acesta prin amendament sau revizuire. Pentru
referinfele nedatate, se aplicd ultima edijie a publicatiei la care se face referire (inclusiv
amendamenteiele).
STAS 1343/2-89, Alimontari cu ap&. Determinarea cantititlor de apa de alimentare pentru units
industriale
STAS 1478-90, Instalai sanitare. Alimentarea cu apé la constructi civile ¢i industrale, Prescriphi
fundamentale do proiectare
‘SR EN 805:2000, Alimentari cu apa. Condit pentru sistemele si componentele exterioare clédirlor
SR_EN 1508:2000, Alimentari cu apa. Condit pentru sistemele gi componentele pentru
Inmagazinarea ape
SR 10898:2006, Aliment&ri cu apa si canalizar. Terminotogie.
3 Termeni si defi
Pentru utlizarea prezentului standard roman se aplic& termenti gi definjile din SR EN 805:2000,
‘SR EN 1508:2000, SR 10898:2005, precum si urmatoarele:
3.1. Sistem de alimentare cu apa
Ansamblu de constructi specifice, instalatil si masuti constructive cu ajutorul c&rora se asiguré apa
potabila fa toata sau la cea mal mare parte din populatialocaliti. In ansamblul sau, sistemul asigura
captarea apei dintr-o surs& natural8, tratarea la calitatea ceruté de consumator conform prescritilor
legale tn vigoare, transportu, inmagazinarea si dstribuirea la utiizatorl in cantitatea, de calitatea sila
presiunea normela de folosire.
3.2. Utllizatori
Consumator fizici de apa (ocuitai th case, olevi in sco! paturi de sptal,functionari in administratic,
locuri de hotel, §.a.) sau unitaii specifice de productie pentru care se foloseste apa potabila (tond
pine, hi. de suc Imbutelat, ton’ produse lactate, etc.).
‘Schema generala a unui sistem de alimentare cu apa centralzat este prezentata in figura 1 SR 1343-1:2006
Q - sists de asia cans de pa
Figura 1 — Schema generala a sistomului de alimentare cu apa a unoi localitati
Legenda:
C ~captare: construcfile $i lucrarlle prin care se preleveazd controlat apa dintr-o surs& natural’;
‘SP, ~ stati de pompare; asigura conditile hidrodinamice pentru transportul apel Tntre oblectele
‘Schemet in cazurile in care acesta nu se poate asigura gravitational;
‘ST ~ stafio do tratare (uzind de apa); asigura corectarea cali apel sursei pénd la caltatea cerutd de
utiizator,
R ~ constructii de inmagazinare; inmagazineazé apa pentru: asigurarea apei in perioada avarlior
sistemului in amonte de R, volumul rezervel_iniangibile de combatere a incendiulu; asigura
‘compensarea cantitafior de apa Intre alimentare R si consumul din R;
‘A ~ aductiune; esigura transportul apei de la cantare la rezervoare;
RD ~ retea de cistributie; transporta apa de la rezervoare fa brangamentul fecarul consumator tn
ccantitatea gi la calitatea cerute de ullizator.
@ ~ sistem de masurd continua a volumelor de apa, astfel incat si se poatti controla permanent
bbaianja cantitajior de apa in sistem.
4 Necesar si cerinta de apa
Necesarul de apa reprezinta suma cantitajlior de apa livrate loco brangament tuturor
beneficiariioriutiizatortor,
Cerinja de apa este cantitatea de apa care trebule preievaté dint-o surs& pentru satistacerea
ecesarului (nevoilor) rational de apa ale unui beneficiar/utizator.
C=K, Ky D(N, +N, + Nageo Nes) a
care:
© este corinja de apa,
Np este necesarul de apa pentru consumul gospodaresc;
N, este necosarul de apa pentru consumul public:
Nag ex @8t¢ necesarul de apa pentru agenti economici;
Na este necesarul de apa pentru refacerea rezervel de incendlu;
3 SR 1343-1:2006
kp _ este coeficientul care reprezinté suplimentarea cantiailor de apa pentru acoperirea pierderior
de apa th oblectele sistemulul de alimentare cu apa pana la brangamentele utiizatorlor;
Ks _ este cosficientul de servitute pentru acoperirea necesitatilor propri alo sisterului de alimentare
‘cu apa in uzina de apa, spalare rezervoare, spalare relea distribute, $.a
4.1 Elemente componente ale necesarului de apa
"Necesarul de apa potabila pentru local cuprinde total sau parfial urmatoarele categori de apa:
a) apa pentru nevoi gospodérest: bau, preparare hran8, sp&latul corpuiui, spalatul rufelor si vaselor,
ccuraifenia locuinfe, utiizarea WC-ului precum gi pentru animale de pe lang gospodérile proprii ale
locuttorior;
) apa pentru nevoi publice: uniliti de invatimant de toate gradele, orese, spitale, policlnicl, b&i
publce, cantine, camine, hoteluri, restaurante, magazine, cofetri, unitati pentru prepararea localé a
bauturlor fcoritoare, fantani de baut apa;
©) apa pentru nevoi gospodéresti in unital industiale daca acestea au asiguraté apa potabilé din
sistemul centralizat de alimentare cu apa;
4) apa potabild pentru alte folosinle care nu pot fl asigurate de sisteme independente. In aceasta
categorie intra stropitul strazilor, spalatul pielelor si str&zilor, stropitul spatilor verzi,
spalatea/destundarea refelei de canalizare. Pentru toate aceste folosinje este recomandabil s& nu se
utilzeze apa potabilé din sistem gi s& se foloseasca surse alternative de apa netratatd (apa decantata
din rau, apa din lacuri, apa subterand din stratul freatic);
€) ap’ pentru nevoile proprit sistemului de alimentare cu apa: prepararea solujilor de reactiv,
spalarea filrelor, sp8lerea aducflunilor, spalarea conductelor refelelor de distributie i spalarea
rezervoarelor,
{) necesar de apa pentru acoperirea plerderilor inevitable tn sistemul de distributie datorate avaritor si
imperfectiunilor de executie;
9) necesar de apa pentru combaterea incendiulul in situailie In care refeaua de distributia apel
potabile asigurd si cantitajile de ap’ pentru combaterea incendiuiul
4.2. Debite caracteristice ale necesarulul de apa
Exist variafiiorare, zilnice, saptamanale si anuale in utlizarea apei; pentru a fine seama de aceasta
se uilizeaz& urm&toarele debite caracteristice:
= debit mediu zilnic, notat Q,; nei; acesta reprezinté media volumelor de apa utlizate zlinic tn
decursul unui an, fn m°fzi:
Oana = Ee aD [Eno 0 @
= debit zilnic maxim, notat Qs mqi acesta reprezint’ volumul de apa utilizat In ziua cu consum
‘maxim in decursul unui an, tn m'fzi:
Sno 40K, ®
— debit orar maxim, notat Qaarnass feprezinté valoarea maxima a consumului orar din ziua (zilele) de
‘consum maxim, In m°ih: SR 1343-1:2006
1 Lae
Quon = 665 34 S| Se NO 4K 5,00] @)
incare: ~ :
N() este numérul de utiizatori;
‘qs() este debit specific: cantitatea medie zilnicd de ep’ necesard unui consumator, in Vonsumator gi
a;
eA) este coeficlent de varialie zilnic&; se exprima sub forma abateri valoril consumului zilnic fata de
medie, adimensional:
Kel) = Quine) Qanell) ©
Ko() este coeficient de varialie orart; se exprim& sub forma abaterii valoriior maxime orare ale
‘consumului fat de medie in zilele de consum maxim, adimensional.
Kea() = Cormac) Gora ©
Qornadl) = Qaimax! 24 ”
Th relatile (2), (2), (4) indie din sume au semnificatia:
k 86 refera la categoria de necesar de apa (nevol gospodaresti, publice);
i. se referd la tipul de consumator gi dabitul specific pe tip de consumator.
4.3 Elemente pentru calculul necesarulul de apa
4.3.4 Debit specific do apa pentru nevoi gospodaresti (qa)
Valorile debitului specific de apa pentru nevol gospodaresti (q,) pot fi adoptate dupa datele din
tabolul 1, in cazurile cAnd nu pot f justificate alte valori obtinute prin studii special destinate.
Tabelul 1
Zone sau Tocaltayl aiforonfiato Th uncle de gradul de dotare cu | —aail
instalajl de ap rece, cald gi canalizare om, 21
Zone in cafe apa se cistibuie prin ciimeve amplasale pa STAATEE| 59 | a 6079.00
canalizare™
2 | Zone in care apa $6 disiibule prin dgmele amplasate In our Fre
Zone in ca 50..60 | 1.40/1.80
3 | Zone cu gospodsri avand instalal Interioare de apa 16C8, calda gl
canalizare, cu preparare individuald a apei calde 100...120 | 1.3011,40
| Zone cu apartamente in blocuri cu instalati de apa rece, cAlGE S| 45 490 | a.20r 96
canalizaro, cu preparare centralizata a apei calde
NOTA 1 — Valorie oriontative pentru g,() pot f mate functis de:
— matimea zone} sau contulu popula, densitata populate (iocrha) I tpul de acuine:
~ zona geogratica precizaté prin mite de altucine, cima, valor ale preciitajior aruale;
statutul local: urban, rural, staiune balneo-climateries;
~ gradul de confor al locuinflor: apartament in blocurl cu centralé propre sau esigurarea cau gi apei
‘alde centralize, case incividuale standard in mediul urban sifsau rural, vile tn carter rezidentiale,
— _obiceiurite utiizatorilor cin zona refertoare la ullizarea ape
Mavitea se opereazd de proiectant gi operstor pe baza unor studi speciale; valorilepropuse trebule aprobete de
corsilile locale,
NOTA 2 = Pentru Kal) valorie de deasupra liniel sunt indicate pentru focaltaile avind cima continental
temperata, lar velorie de sub lnie pentru locaitjie avand clima continantal excesiva, Definiaa cimel se face pe
baza numarului anual de zle de vara (n) ca medie mullanuala, cu temperatura maxima masurata °C225 °, ast!
9 Se considera sisteme provizo
zona,
sure realizail unul sistem de canslizere se vor adopta valoril din
5 SR 1343-1:2006
£89 clima continental temperat8;
= 1 >80 clima continental excesiva,
NOTA 3 ~ In Anexa ‘ la prezentul standard se indic8 valor orientalive din sursele IWA (Intemational Water
Association), AGHTM (Asociatia Generalé @ Higeenistior de Tehnicd Municipals) Franja, gi alle surse.
4.3.2 Debit specific de apa pentru nevoi publice (a,)
Necesarul de apa pentru consumatori publici din locality sau zone ale acestora se calculeazd analiic
prin insumarea cantitajilor de apa necesare fiecdrul utlizator.
\Valortile orientative ale debitelor medi specifice se adopta conform tabelului 2.
Tabolul 2
Dobie
Net Categorie de consum Unitate unitate 21
Domieniu de variate
T_[Reroport Caistor Tn 15
2 | Bar Client 5...20
Angalat 40... 60
3_[Birou ‘Angalat 30. 60
‘4 | Cafe-bar Consumator
Angajat
5_| Camping Persoandl
‘6 _ | Casa de odihna Rezident
7} Casule (de odin) Persoandi
8 | Centru comercial Angajat
Loc parcare
9 _| Chiburi Utiizator
Angalat
10 | Complex comercial Toalete
(mal, depozit Angajat
1 _| Chacire donmitéare comune Persoand
12 _| Hotel Ciient
| : Angaiat
18_| Hotel (stafiune) Persoand
14 | Inchisoare Detinut
Angajal
48 _| Magazin (mio) Consumator
‘Angaiat
16 | Motet
= ou bucatirie Loo
— fara bucatrle Loe
47_|Pensiune Person
18” | Piscna Consumator
oa 7 ‘Angajat -
79 _| Restaurant Masa
20 | Restaurant cu autoservré ‘Consumator
‘Angajat
21 | Sala de mese — Masa serviti
22 _| Scoalii cu internat gi cantin Elev
23 | Scoala fara internat:
~ cu butt, sald de sport si dusur Elev
=numai cu bufet Elev
- fara bufet gi sald de sport Elev
{Service auto Vehicul
Angajat
25 _| Spaistorie (haine) Magind
26 | Spital Pat
Angalat
‘Tabard de zi (fara masa) Persoandi SR 1343-1:2006
*continuare*
28_[Teairu ‘Seaun 5..10
29 | Terasa ‘Scaun 50.75,
30 |"Teren de tabara Persoan’ 75... 100,
31 | Zond de interes turistio Vizitator 15.30
Valorie crientative din tabelul 2 trebule adoptate lund Th considerate
= zona de amplasare a categorie! de consum;
~ _ statutul zonoi urban, rural, staiune, zone itorale sau montane;
= categoria de servic asigurate din punct de vedere caltaty,
‘biceluriutilzatori de apa in zona de amplasare
4.3.2.4 Cantitaile de apa se determina conform relate:
a) Debit medi zilnic
Vol.an
Qos mes @)
365
In care:
Quines este debitul mediu zilic, in m*Zzi;
Nu este num de unitati de o anumita categorie public’;
Qn este debit specific, In dirS/unitate.zi.
b) Cosficienti de variate zilnicd se determing pentru fiecare utlizator tn funcfie de abaterile de
desfasurare a activtati falé de medie; acestia pot fl adoptaji ca avand valori similare zonelor de locuit
Unde se aflé amplasat utlizatorul public (a se vedea tabelu! 1). Debitul maxim zilnic pentru ullizatori
publici se calculeaz’ similar relatici (3).
©) Coeficienti de variate orard se determind pentru fiecare utizator de apa pe baza programelor de
functionare th zilele tn care se realizeaz& consumul lic maxim.
Pentru ansambiul zonei sau localitatt se stabileste pentru necesarul de apa public un coeficient de
variatie orara ca medie ponderata a coeficientului de variatie orara al flecarei calegoril de utlzat
DKuiXTss
Kena =
LT
®
in care:
Kei este cosficientul de variaie orara pentru o categorie de consumn;
Trieste timpul zilnic de functionare a fieodre categorii de consum, In h.
Debitul maxim orar se calculeaza similar cu relatia (4).
4) In analiza dezvoltarii in perspectiva a sistemului de alimentare cu apa se va lua in consideratio
reducerea consumutilor specifice publice (= 10% in 20 ani) odata cu cresterea gradului de dotare $i
fiabiltatiinstalafilor.
4.3.3 Necesar de apa pentru utilizatori care nu solicita apa potabilé
Asigurarea necesarului de ap& prin Inlocuirea (substituirea) apei potabile trebuie s& se realizeze
Independent de necesarul de apa destinat consumului uman, prin utlizarea:
apel decantate din stafia de tratare;
= apa din lacuri de acumutare tn apropierea localitafi
7 SR 1343-1:2006
— apa din surse subterane nepotabile din ntravian.
‘Asiguratea acestul necesar de apa trebuie s4 se realizeze prin refele independente.
In stall speciale (stabiite de profectant si de operatorul de apa cu aprobarea Consiiulul Local) se
poate utliza apa din refeaua de distribute @ apel destinat® consumulul uman,
4.3.3.4 Necosarul de apa pentru stropit spatiiverzi (Ga) $e calculeaza analtic considerand 0 norm’
specifica q® = 1.5 ~ 2.5 Um zi; diferentierea se realizeazé in functie de:
= alima focalitatii zone};
— altitudine, zona geografica, grad de dotare, destinatie spatii verzi
4.3.3.2 Necesarul de ap pentru stropit strézi, spalat piefe, intretinere a zonelor urbane de interes
general se calculeaza anaitic pe baza unei norme specifice de (1.5 ... 5) Vom, zi:
- se ia Im consideralie la adoptarea valorii normel specifice gradul de ocupare si utlizare al
‘suprafefelor intrefinute, ca gi densitatea populatiai gi paramettli ecologici gi demogratici ai zonel
= pentru centre comerciale, piete se poate adopta o norma de necesar specific de (1... 1.5) im’, z
4.3.3.3 Necesarul de apa pentru intrlinerea refelel de canalizare (q.) se calculeaz’ analitic functie de:
= schema si sistemul refelei de canalizare;
= numarul de cdmine de spalare si lungimea tronsoanelor pe care nu sunt asigurate vitozole de
autocuratare;
~ starea refelei de canalizare.
Stabilirea necesarviui de apd se efectuaz’ de cétre proiectant Impreund cu operatorul refelel;
necesarul de apa trebuie asigurat din surse independente de sistemul de alimentare cu apa destinat
consumului uman.
4.3.3.4. Necesarul de apa tehnologicd pentru industrie (q) se calculeazai analitic in conformitate cu
norma tehnologica gi capacitatea de Iuoru a fiecérei unital Necesarul de apa asigurat din reteaue de
apa potabila pentru nevoileigienico-sanitare ale personalului se calculeaza similar necosarulul de ap&
potabila pentru nevoi publice. Acesta se calculeaza conform tabelelor 7 si 2 din STAS 1478-00.
44 Nevoi proprii ale obiectelor sistemului de alimentare cu apa
‘Se calculeaza analitic pe baza urmatoarelor elemente:
2) tahnologia gi componentele static! de trata; pierderile tehnologice admisibile tn stafa de tratare nu
trebuie 88 depageasca 6% din cantitatea de apa produsd. In situatile in care se asigura recircularea
supematantului din apele de la curdtarea decantoareior si spalarea filrelor, pierdefile tehnotogice pot
fi reduse pana la 3%; pentru apa subterand sporultrebuie prevazut de la caz la caz;
b) necesarul de apa pentru curatirea periodica a refelel de distribute se stabileste pe baza unui plan
operatv de curate a tronsoanelor refele; aceasta depinde de materiaul conductelor, calitatea apei si
afinitatoa materialolor de a forma biofilm; cantitatle de apa ullizate nu depagesc 1...2 %e din volumul
de apa distibuit;
(©) necesar de apa pentru spalarea $i curé{irea rezervoarelor sisternului; odata, de doua ori pe an,
figcare cuva cin rezervoarele sistemului va fi golta, spalata gi dezinfectata; cantitjle de apa necesare
pentru spalarea rezervoarelor nu depagesc 0,4...0.5% din volumele de apa consumate anual SR 1343-1:2008
4.4.4 Pierderle de api tehnic admisibile tn releava de distribute trebuie tratate ca un necesar de apa.
La relelele de distribute noi (sub 5 ani) se apreciazé c& pierderile nu vor fi mai mari de 15% din
volumul de apa distribu (Kp = 1,78); acestea pot apare din executle necorespunzatoare, variati
zilhice de presiune, materiale cu defectiuni.
La refelele de distributle existente, la care se efectueaza retehnologizari sisau extinderi,pierderile pot
fl pana la 35% (Ky = 1,36). Procente mai mari de 35% ale pierderilor de apa sunt considerate
normale gi impun adoptarea unor masuri corespunzatoare.
5 Coeficienti de variafie zilnica gi orara ai necesarului de apa
5.1 Cooficiont de variatio zilnic& (K.)
Coeficientul de varlatie zinicé (K.) se stabileste pentru fiecare tip de consum. In tabelul 1 sunt
prezentate valorile orientative ale coeficientului de variafie ziinic& pe zone sau localitai, functie de
feu de dotare cu nstalaiterico-sanitare
in general coeficientul de variajie zilnic8 scade cu marimea locaitafi (zonel) si cu cresterea gradulul
de dotare.
5.2 Cooficient de variatie orara (K,|
Cosficientul de varialie orara (K,) se stabileste pentru flecare tip de necesar de apa. Cand nu sunt
‘stabilite alte valori justificate prin studii, pot fi adoptate valorile din tabelul 3,
Tabelut 3
[Namie total do Tocutter aitocantaqiizonel
de presiune considerato
NOTA 4 ~ In cazul in care distrbuiroa apol nu 0 face continuu (situate anormala) ci dupa un program de
furnizare propri, cocficiontul Ke poate fl maint pe baz de calcule justicalive, Almentarea discontnua cu apa
trebuie Ins consideratt ca provizorle,
NOTA 2 ~ Pentru valor intermediare ale numérului de locuitri cosficiontul Ko se calculeaza prin intorpolare;
dat cu reducerea numérului do locultricreste valoarea coeficentului de variatie orard(valoare maxima 6.0)
NOTA 3 ~ Cosficontul se dotermind functe de numirul de locultorl(N) din fiecare zona de presiune a refelel,
‘debitele maxime rezultate find Insumate corespunzator.
NOTA 4 Pentru refelele mati de distribute, care deservese peste 100.000 de locuitori este recomandabll 28 so
{oloseasc’ un coeficient de varatle crar& proportional cu numérul de utlizatori prevazutl tn aval de sectunes
coleulats.
NOTA 5~In anexa 2 la prezonta standard sunt prexentte e bezd de misura dup [1] variile consumullorar
‘Intr-0 2i de lucru {t > 18°C) pentru sate, orage mici, medi gi mari. Se observa vavialia coafcientulvi de variate
‘rar de la 268 pont sate pang la 1,366 pentu oraye mar In aceeas anexa se indoa 9 relafe empiric,
slaborata pe baze tatstice penta etablirea debian moxm zinc fenpfct 2 cooiiontuul global ce verape
Stra) n fone de rumarul Ge facut.
6 Calculul necesarului de apa pentru combaterea incendiului
‘Alunci cand se realizeaza un sistem de alimentare ou apa trebuie previzute construct si instalali
care 8 asigure cantitiile de apa pentru stingorea incendiulu
9 SR 1343-1:2006
‘Stingerea incendilor se poate face cu ajutorul apei prin hidranf interior! montati clad gi hidranti
exteriori montat! pe reteaua de distribute; pentru ciadiri speciale (teatre, biblloteci) sat industri sunt
prevazute sisteme speciale de stingere (sprinclere, drenoere) conform reglementarilor tehnice tn
Vigoare.
‘Apa pentru hidrantiiinteriori trebuie s& alba aceeasi calitate cu cea distribuité. Pentru hidranti
‘exterior, de regula se foloseste apa din refeaua de distributie a apei potabile. In cazuri speciale pentru
‘combaterea incendiului din exterior ¢e poate folos! si até calitate de apa prin miloace indopendente
(masinvcisteme propril, rezerve de apa, relele separate); aceasta situatie comporta existenia unei
refele de apa special destinata acestul scop.
Numérul de incendii teoretic simuitane se adopta funotie de marimea localitati dup& valorle din
tabelul 4,
Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidrantiorinteriori Qs (numa jeturiior gi tipurile de
‘construoti care sunt echipate cu hidrant' interior) precum gi debitul pentru instalafile speciale (Q.) se
adopta conform STAS 1478.00,
c
Tabelul 4
Numarfocuttorlior din | Numarde incon] ————SSSCS~S I SSC~*@d;
ocalitate NEN() simultane ”“n" | “Giaaircu(t..4)nivelurt | Cladin cu poste 4 nivelurl
5000, a su |
‘5001... 10000 1 10 15
10007. 2 10 15:
25001. 2 20 25
50001. 2 25 35
100007. 2 20 40,
"200001. 3 40. 55
30000. 3 a 70
400004 3 30
500001 3 : 85
600001. 3 z 90
"700001... 800000 3 : 95
00004...1000000 3 100.
NOTA 1 - Valotile prezentato in tabolul 4 so aplied gi In cazul cartierelor lolate, separate de contrul populat
print-o zona neconstrulta; in acest caz ZN()) reprezinta numérul de locuitor pentru flecare cartier.
NOTA 2 — Debitul pentru incendlu exterior, Qe gi numasul de Incendli simultane, n, pentru centrale populate cu
peste un milion de locultor se determina pe baz de studi speciale.
NOTA 3 ~ Locelzarea incendifor simultane, in perimetrul lat In calcul la dimensionarea refellor de distribute so
face astfel inct un incendiu ~ teoretic ~¢& revind unei suprafofeloculte de cel mult 10000 locuitor
NOTA 4 ~ In cazul refelelor cu zone de presiune, se analizeaza varianta In care flecare zona functioneaz’
independent in caz de incendly; se vor edopta debitsle cele mai mari rezuitste din analiza variantelor. Numavul de
Incendil se calculeaza Insa pentru toatélocaltatea. Se va ne seama de NOTA 1 gi NOTA 3.
NOTA 5 ~ Pentru localti sub 5000 locultor se va respecta gi Reglementarea GP 106-04, Anexa IV-2, aprobata
dde MTCT 15/02/2005 gi publicald in Monitorul Oficial Partea I nr. 385s din 21/04/2006.
In cazul in care nu se dispune de studii speciale, debitul hidranfilor exterioti (Qj) se poate adopta
dupa valorile prezentate In tabelul 4.
‘Timpul teoretic de functionare al hidrantilor interiori se determina conform 3.2.3.1 din STAS 1478-90,
Durata teoreticd de functionare a hidranflor exteriori este T, = 3 h.
In cazut cAnd in/sau langa localtate exista societati comerciale si acestea se alimenteaza din acoeasi
rofea public’, numarui do incendii teoratic simultane se poste adopta dupa valorile prezentate in
Se infetege: care necesita combaterea de la exterior.
10 SR 1343-1:2006
tabetul 6, dacé nu se justficd alte valori. Debitul de incendiu pentru societ&ti (Intreprinderi) trebule
adoptat functie de pericolul pe care I! reprezinta industria, conform STAS 1343/2-89 gi STAS 1478.90
sau precizanlor specialistului procesului tehnologic
Tabelul 5
Numar de ‘Suprafala] Numardetncondll simultane | Mod de considerare a Incendilior |
lecuitori din | __ terltoriulut ‘simultane
Tocalitate | intreprinderitor, $ Oy
ha)
Ta Tecalfate sau zona industrials, wand
<10000 <150 1 Jn considerare debitul de incendiu cel
‘mai mare
Unul in Tocaltate si unul ta zona
10001...2500 ay 2 lustrial’ sau ambele th localitate
0 wand th considerare suma_valorilor
maxime
Unul_tnTocaltate gi unul_in_zona
industrial&, ambele In localitate sau
fennens 2150 a ambele Tm zona industrialé, Iuand in
considerare suma valorilor maxime
Unul tm localitate si _unul tn zone
industrial&, ambele in localitate sau
Ieechacs a 7 ambele in zona industrialé, uand_ In
‘considerare suma valorilor maxime
‘Se determina conform | In localitate si zona industrial, In
tabelului 4 pent localitate | numérul care rezulté pentru fiecare
>25000 >150 $i conform STAS 1478-90
pentru zona industrial,
Insumanduse
NOTA —Dact Inte societatea comercial! ocaltate este Intotdeauna un spaliu gol (verde) de minim 300 m cele
dou unit! (localttea g| Industria) se analzeaza eoperal.
Asigurarea debitelor hidrantilor interior! 1 exterior! se realizeaza printr-un volum de ap tnmagazinat
Special in rezervoarele sistemului de alimentare cu apa ase!
4) necesarul de apa pentru combaterea efectiva a incendiutul
0.60
unde:
(10)
wv
T#36Y.Q4-T, +3630,
Vs este volumut de apa inmagazinat, in m*,
neste num&rul de incendii simultane care se combat de la exterior cu apa din hidranti exterior;
ny este numéiul de jetur simultane impus pentru ciédirea respectiva:
este debitul asigurat de un jet la hidrangi interior nV
T,_ este timpul teoretic de functionare al hidrantilor interior, in min;
Q, este debitul asigurat de hidranti exterior, in Vs;
Tx este timpulteoretic de funotionare a hidranglor exterior, tn ore;
Qa este: debitul pentru stingerea incendiului cu ajutorul instalailor speciale, a céror durata de
funcfoonare este T, [ore] se stabileste conform STAS 1470-90, in is,
“1 SR 1343-1:2006
b) necesarul de ap& pentru consumul a utlizator pe durata stinger incendiulul
Veens = Qermax Ta. [m°] a)
unde:
‘ese @8t@ volumul consumat fa utlizator, in m°:
‘oeficientul “a" are veloarea 0.7 pentru rejelele de joasa presiune (927 m col. apa, stingerea se face
{cu ajutoral motopompetor formatilor de pompieri) gi valoarea a=‘ pentru refelele de Inalta presiune
(Combaterea incendlulul se poate face direct de la hidrantul exterior).
Qama~ dabitul maxim orar al zonel sau localitstii unde se combate incendiut.
Tn total se va acumula in rezervor, ca rezerva intangibil, protejata, volumul de apa:
Vai = i+ Veo (12)
unde”
Vai este volumiul rezervel intangible, m m.
Dupé consumarea apelin urma combaterilincendlior normate, refacerea rezervel de apa trebule s&
se realizeze cu debitul Qgn timpul Ty.
24, fn mi (13)
Ty
Marimea timpului de refacere a rezervei (T,) se adopta conform datelor din tabelul 6.
Tabelul 6
ST eT TTC 7;
tm)_|
Locaiitati 24
AsiB 24
Zona Indust cu consti anf OVINE ——_—OSSEETE a
Catgonie de pnta eer oyitsae—oe 8
owl s
NOTA 4 ~ In cazul in care Quz10 lls, iar debitele de apa sunt insuficiente la sursi, durata pentru refacerea
rezervel intangible de incendiu Ty se poate mari pana la cel mult 72h.
NOTA 2. ~ In cazurilo In care debitele surselor de ep4 nu pot asigura refacerea rezervel do incondlu in durate
‘maxime Ts provézute tn tabelul 6 se admiteprelungirea acestordurate, cu coneja marl rezerval ntangtola Va,
cu Volumul de pi care nu poate asigurat n impul norma
NOTA 9 ~ Pastrarea rezenel intangibie se face in una sau mai muite cuve de rezervor asifel incat volumul
integral pentru combaterea Incendliull 4 fe permanent la dspozit,
12 SR 1343-1:2006
7 _Debite de dimensionare gi verificare pentru oblectele sistemului de
alimentare cu apa
c ® })
sD
bcme0 “®@Ox
SPQ SP3 6 ey
9
Qic Qic Qtic
“Ht Qiv "
Figura 2 - Dobite do dimensionare gi verificare pentru obiectele sistemului de alimentare cu
apa
7-4 Toate obiectole si elementele schemei sistemului de alimentare cu apa de la capiare la stajia de
tratare se dimensionoaza la:
2K, Qu max + Ky Ky Qn (14)
und
ky este oeficient de majorare a necesarulul de apa pentiu a fine seama de plerderile tehnic in
obiectele sistemului do alimentere cu apa;
Ky este coeficient de servitute pentru acoperirea necesitafior proprit ale sistemulul de allmentare
‘cu apai In uzina de apa, spire rezervoare, spalare rejea distributie eto;
Qu ne: este suma cantitatior de apa maxim zilnice, in m°/zi, pentru acoperirea integral a necesarulul
de apa,
Qui = debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu.
7.2 Obiectele statjel de tratare se dimensioneaza la debitul Qe aga cum a fost defiit mal sus.
7.3 Toate obiectele schemei sistemului de alimentare cu apa Inre stata de tratare gi rezervoarele de
inmagazinare (sistemui de aducjiuni) se dimensioneazé la debitul
Qe = Qe/Ky (15)
Pentru localitai cu debit de incendiy peste 20 Vs so va analiza siguranta legaturi dintre rezervoare gi
Tejea: aceasta trebuie 68 asigute almentarea refee! in orice static.
7.4 Rezervoarele de inmagazinare trebuie s& asigure:
= rezerva protejata ~ volumul rezervel intangibile de incendiu;
13 SR 1343-1:2006
= volumul de compensate oraré si in masura posibilului, compensare zilnica pe perioada
sptimanil,
— _rezerv protejata — volumul de avarl pentru situatile de intrerupere a alimentari rezervoarelor.
‘Volumul minim al rezervoaretor trebuie s& reprezinte 50% din consumul mediu, care frebuie asigurat
de catre operatorii care exploateaza sisteme centralizate de alimentare cu apa, conform legislafei in
vigoare
In situatile th care configuratia terenului permite, rezervoarele trobula s8 asiguro si presiunea in
reeaua de distribute,
7.5 Toate elementele componente ale scheme sistemului de alimentare cu apa aval de rezervoare se
dimensioneazé la debitul,
(16)
Qye este debit de calcul pentru elementele schemel sistemului de alimentare cu apa aval de
rezervoare;
1,Q, este mumérul de jeturi gi debitele hidrantilorinteriori (Q4) pentru incendile simultane care se
Combat din exterior (n);
Kp este coeficient de plerderl defint la 4.4; cantitétle de apa suplimentare exprimate prin acest
‘coeficient includ gi necesarul de apa pentru curajarea periodic& a rofelel de distribute (1...2%) gi
pentru spalarea si curétirea rezervoarelor(0,4%...0,5%) conform 4.4, b,c.
Pentru aceasta valoaro a debitulu tot tiizatori ua in calcu (inclusv hicranti interior) pot folost apa
Im cantitatea normaté si dupa schema stabilta (diect fa presiunea din refea sau cu miloace
intermediare).
In cazul rejelei cu mai multe zone de prosiune debitul nO) se calculeaz’ pentru flecare zon’ cu
Cosficienti de variafie oraré (Ke) adecvatl si debitul 4; functie de dotarea cladinlor cu hidrangi
interior,
7.6 Verificatea rejelei de distributie se face pentru dou situa distincte:
= funcfionarea in caz de utlizare a apel pentru stingerea incendiulul folosind atat hidranti interior
pentru un incendiu gi hidrani exteriori pentru colelalte (n-1) incen«
= funciionarea retelei in cazul combate! incendiului de la exterior utlizand numal hidranfil exterior:
pentru toate cele n incendi simultane.
7.8.1 Verificarea refelei la funcfonarea hidranjilor exteriri se face astfel ca in orice poziie normata (a
se vedea tabelul 4, nota 3) apar cele n incendil teoretic simultane, este necesar s& se asigure In rejea
(la hidrantii in funciune):
— minimum 7 m col. HO pentru retele (zone de retea) de joasa presiune (a se vedea 6) la debitul
Quy = 4 Ky Qomas + 3.6 1 Kp Qin, in meh (a7)
care:
Quon este debitul de verificare
— _presiunea de folosire liberé a hidrantilor la refelele de inalta presiune pentru debitul
Quem = Ke Qomox + 3.6.9 Kp Qh, fr mth (18)
14 SR 1343-1:2006
‘in care:
Qugn ~ dbitul de verficare
Pentru asigurarea funciiondii corecte a hidranflor interior! trebuie fScuta gi vericarea daca pentru
orice incendiu interior (la cladiile dotate cu hidran) presiunea de functionare este asigurata tn orice
situate, inclusiv cand celelate incenditeoretic simultane sunt stinse din exterior.
Quy = a Kp Qoinax + 3.6 Kp (YCanae + 3.6 (1-1) Ky Qe, fr mth (19)
(N.Qnac este cel mai mare incendlu interior care poate apare pe zona sau teritoriul localitt
7.6.2 La refeiele importante (refele inelaro pentru localitay| cu peste 50000 locultori trebule analizata
si siguranta tn funcfonare a refelel in cazul unor avaril pe arterele importante, Pe durata existenfei
avatiel rebule 88 se verifice
— paramettl functional refelei tn caz de incendiu, tn sensul verificéri capacitafi de a transporta Cy
si asigura presiunea in zonele considerate;
- asigurarea presiunit normale de functionare a refelei In lipsa tronsonului (barei) avariat $i blocat
pentru ceilali utizator
— evaluarea riscului de a rémane fara apa la consumatorii vital
7.6.3 In funchje de situafia local, proiectantul impreuna cu operatorul poate justifica gi alte veriicar
necesare (verificarea umpleii contrarezervorului $i alimentarea rejelel numai din contrarezervor,
alimentarea controlaté tntre retelele @ dowd zone de presiune vecine Mm rojea, functionarea cu o
singurd surs& de alimentare).
7.6.4 La retelele foarte dezvoltate (locaitati cu peste 300000 locuitor) reteaua se recomanda sé fie
verificat, n ipotezele de cimensionare luate tn calcul $i pentru determinarea timpului real de curgere
{(varsta apei) a apel th refea corslata cu calitalea apei.
7.8.6 Se recomanda montarea hidrantilor exteriori pe conductele principale (artere) ale relelei de
distributie pe baza unui acord tntre proiectant, operator cu avizul organelor de specialitale gi
comandamentele regionale pentru situali, cu aprobarea autoritajlor publice locale; aceasta permite
asigurarea in bune condi a debitelor si presiunilor la hidranti exterior! | garanteaza cantitajiio de
{apa necesare pentru combaterea incendiului. Se va asigura si posiblitatea alimentérii motopompelor
formajilor de pompier, direct din rezervoarele sistemului de alimentare cu apa.
8 A
Conceptia obiectolor schemei trebuie s8 find seama din punct de vedere tehnologic gi constructiv de
posiblitatea dezvoltar sistemulul pe aceeagi configurale (extindere captare, retehnologizare stafja de
fratare, dublare aductiune sau introducerea unor staf de pompare intermediare).
jurarea debitelor in dezvoltarea localitafilor
Sistemele de alimentare cu apa trebuie 8 se adapteze la toate transformarile gi dezvoltiile care pot
interveni tn zona sau localitatea alimentat cu apa luand in consideralie:
= previziunile pentru dezvoltarea social urbanistica pentru o perioada de 25 de ani;
= _cresterea confortulu in focuinte si fa ullizatori publici (dotarea cu instalafl de apa ald si caldura
centralizate) dotari pentru prepararea hranei si asigurarea curdeniel, sali de sport dotate cu
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5807)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1091)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (842)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (537)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (345)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (821)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (401)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
