You are on page 1of 130

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, cod 600115
Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050
www.ub.ro; e-mail: sdppd@ub.ro

PORTOFOLIU DIDACTIC

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

ABSOLVENT:

Prof. Univ. Dr. Lupu Costică

Laura Păduraru
SPECIALIZAREA: Matematică
NIVELUL DE CERCETARE I – ZI

BACĂU
2016

CUPRINS

CURRICULUM VITAE, format Europass..........................................................................4
CAPITOLUL 1. PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI – COMUNICAREA ŞCOLARĂ LA
PREADOLESCENŢI.............................................................................................................6
1.1.

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A PROBLEMATICII....................................6

1.2.

PARTEA DE CERCETARE..................................................................................10

CAPITOLUL 2. PEDAGOGIE I – FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI. TEORIA ŞI
METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI – NOILE EDUCAŢII ŞI PROBLEMATICA
LUMII CONTEMPORANE................................................................................................14
2.2.

PARTEA PRACTICĂ............................................................................................17

CAPITOLUL 3. PEDAGOGIE II – TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII.
TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII. EVALUAREA – CONCEPT, ROL ŞI
VALOARE PENTRU PROCESUL DIDACTIC.................................................................21
3.1.

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A PROBLEMATICII EVALUĂRII...........21

3.2.

CERCETAREA EMPIRICǍ.................................................................................26

CAPITOLUL 4. DIDACTICA SPECIALIZĂRII..............................................................32
4.1.

PREZENTAREA TEORETICĂ A CONŢINUTULUI..........................................32

4.1.1.
4.2.

ESEU DIDACTIC – METODOLOGIA INSTRUIRII MATEMATICE........32

PARTEA PRACTICĂ............................................................................................39

4.2.1.

ESEU ŞTIINŢIFIC – ELEMENTE DE COMBINATORICĂ.......................39

4.2.2.

PROIECTARE PE UNITATE DE ÎNVĂŢARE............................................46

4.2.3.

TEST DOCIMOLOGIC.................................................................................50

CAPITOLUL 5. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I................................................................56
5.1.

PROIECT DE LECŢIE FINALĂ..........................................................................56

5.2.

FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ........................................66

5.3.

FIȘA DE EVALUARE A LECȚIEI FINALE........................................................69

CAPITOLUL 6. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ II...............................................................72
6.1.

PROIECT DE LECŢIE FINALĂ..........................................................................72

6.2.

FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ........................................89

6.3.

FIȘA DE EVALUARE A LECȚIEI FINALE........................................................92

CAPITOLUL 7. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI – ARGUMENTE PENTRU
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI. APLICAȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
GIMNAZIAL.......................................................................................................................95
7.1.

PARTEA TEORETICĂ.........................................................................................96

7.2.

PARTEA APLICATIVĂ......................................................................................100
2

CAPITOLUL 8. INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR...................................103
8.1. NOŢIUNI TEORETICE DESPRE INSTRUIREA ASISTATĂ DE
CALCULATOR..............................................................................................................103
8.2.

PREZENTAREA PRACTICĂ ÎN CADRUL I. A. C..........................................106

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................109
ANEXE..........................................................................................................................111

3

Ap. format Europass CURRICULUM VITAE EUROPASS INFORMAŢII PERSONALE Nume / Prenume Adresa Telefon (mobil) E-mail PĂDURARU LAURA Str. Fizică.D. Bacău. de învăţământ Specializarea Matematică Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (D. Sc. 600374.P. Biologie studiatee . Chimie. Facultatea de Științe. 14. România 0756618933 laurarpaduraru@yahoo.CURRICULUM VITAE. Informatică. Bl. 36. A.) din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău Perioada 2009-2013 Numele şi tipul instituţiei Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău.P. Profil Matematicăde învăţământ Informatică Discipline principale Matematică.ro Naţionalitate Română Data naşterii 01 decembrie 1993 Sex Feminin EXPERIENŢA Până în prezent nu am fost angajată în cadrul nici unei instituţii de stat PROFESIONALĂ sau private EDUCAŢIE ŞI FORMARE Perioada 2013-2016 Numele şi tipul instituţiei Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. 22 Decembrie.

serioasă şi sociale muncitoare Competenţe şi aptitudini Deţin atestat de competenţe profesionale de utilizare a Competenţe de operare pe calculator şi competenţe de nivel mediu de calculatorului programare Utilizator experimentat în Office Word. Office Excel Navigare pe internet Competenţe şi aptitudini artistice Activități Am participat la: extracurriculare Proiectul ECO – „Vrănceanu prinde rădăcini”. punctuală.APTITUDINI ŞI COMPETENŢE PERSONALE Limba maternă Română Limba străină cunoscută Engleză şi Franceză Autoevaluare Limba Engleză Limba Franceză Înţelegere Ascultare Citire Vorbire Scriere Participare la Discurs oral Exprimare conversaţie scrisă Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator A B B B B Utilizator independen independen independen independen 2 2 1 1 1 elementar t t t t A Utilizator A Utilizator A Utilizator A Utilizator A Utilizator 1 elementar 2 elementar 2 elementar 1 elementar 2 elementar Competenţe şi abilităţi Sunt o persoană deschisă. 2011 Sesiunea Comunicări Informatică cu tema „ Mesajul meu antidrog”. 2011 Activitatea „Greencard pentru natură”. 2011 Activitatea „Iubeşte româneşte” din cadrul proiectului „Împreună”. comunicativă. 2010 Secţiunea Concur interactiv – Proiectul „Mirajul Drogurilor”. 2012 . Office PowerPoint.

idealuri. competenţă. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A PROBLEMATICII 1.un schimb continuu de diverse mesaje între interlocutori. suntem supuşi procesului de influenţă socială.). cerinţelor educative. unii elevi . ei pot să cedeze presiunilor sociale. prestigiu etc.2. subiectivi – pot fie să se conformeze normelor. Comunicarea interumană se realizează cu ajutorul unor limbaje verbale şi nonverbale prin care se schimbă informaţii. Alţii. . în relaţiile de influenţare a elevilor prin comunicare.în funcţie de diverşi factori obiectivi. Totodată. 1. să le accepte sau să li se supună.1. pentru a avea o influenţă pozitivă în comportamentul celuilalt. dar şi de a ne forma sau de a ne schimba atitudinile şi comportamentele personale sau de grup. capacitatea de influenţă a profesorului este net superioară elevilor. Dr. menit să realizeze o relaţie interumană durabilă pentru a influenţa menţinerea ori modificarea comportamentului individual sau de grup”. în toate cazurile şi situaţiile socioeducaţionale. În cadrul interacţiunilor şi influenţelor social-educaţionale. pot să rămână fermi pe poziţie. convingeri. Însă. directe.1. Gheorghe Dumitriu Studentă: Laura Păduraru Facultatea de Ştiinţe. încă de la o vârstă fragedă.1. eficienţa şi să opună rezistenţă surselor de influenţă. care se pot finaliza cu succes sau eşec asupra activităţii elevilor. sentimente. discrete şi subtile. Anul I 1. Comunicarea – Definire şi careacterizare „Comunicarea reprezintă o cale fundamentală de interacţiune psihologică. etc. elevul poate să exercite comportamente cu rol constructive (cu impact pozitiv).1. Univ. Specializarea Matematică. cu scopul de a ne integra în societate. intenţiile şi comportamentele de influenţă ale elevilor pot fi vizibile. În acelaşi timp. dimpotrivă. PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI – COMUNICAREA ŞCOLARĂ LA PREADOLESCENŢI Profesor Coordonator: Prof. distructive (cu impact negativ) şi neutre (fără impact real asupra ţintei sau receptorului). stresante sau ascunse. fie să-şi păstreze independenţa. De asemenea. datorită status-ului oficial (autoritate putere. Comunicarea şcolară – Delimitări conceptuale În viaţa şi activitatea cotidiană. să le conteste sau să le sfideze valoarea.CAPITOLUL 1. idei.

Odată pierdută acestă calitate. doar una negativă.De asemenea. Totodată. adică să tranmită ceea ce cunoaşte într-un mod sincer. prestigiul. Astfel. să fim receptaţi cum trebuie. Prin procesul comunicării verbale sau nonverbale urmărim.dar şi un mare respect. accesbil şi cu capacitatea de a te pune în pielea altuia. comunicarea scade la un nivel mediu. încrederea şi respectul ce pot fi acordate acesteia datorită autenticităţii mesajului transmis. Aşadar. să poţi dezvolta gîndirea. atitudinile şi modificările comportamentale ale auditoriului. mai ales când vine vorba de cadre didactice. a comunica eficient şi expresiv cu ceilalţi şi cu sine înseamnă: să fi convingător.ceea ce poate duce la ruperea oricărei interacţiuniii verbale. atunci nu poate avea nici o influenţă asupra auditoriului. a) Sursa emiţătoare Sursa (ce are la bază personalitatea elevului) care produce şi oferă informaţiii emiţătorului trebuie să satisfacă două condiţii importante: credibilitatea şi atractivitatea. în caz contrar. natural. într-o comunicare trebuie să existe eficienţă şi expresivitate. Credibilitatea sursei se referă la valoarea. Din punctul meu de vedere. spre exemplu. autoritatea. emiţătorul cât şi sursa pentru a fi credibile trebuie să aibă două caracteristici: competenţă şi autenticitate. să fim înţeleşi cât mai corect posibil. autentic şi fără partinire. sursa comunicaţională trebuie să fie demnă de încredere. personalitatea şi chiar motivarea unei persone prin a-i stârni curiozitatea. un elev care este dotat cu tot felul de cunoştiinţe şi informaţii veridice şi dovedite care provin din experienţa vieţii sau din experimente ştiinţifice. poate avea trecere în faţa celorlalţi. pentru ca mesajele transmise să aibă impact asupra receptorului. concis. afectivitatea. inteligibil. De asemenea. Competenţa se referă la capacitatea emiţătorului (elevului) de a fi bine informat şi de a putea transpune receptorilor informaţii în mod clar. de către sursa şi destinatorul informaţional. dacă o persoană nu este credibilă. acesta le poate capta atenţia stârnindu-le curozitatea bucurându-se de câştigarea încrederii elevilor. să fim acceptaţi de interlocutor şi să provocăm o schimbare de atitudine sau de comportament în rândul audienţei. Aceasta nu urmăreşte interese personale sau nu are în vedere impunerea unor idei sau opiniii audienţei şi nici să . aşadar. Astfel că. O comunicare între elevi cât mai eficientă şi persuasivă implică îndeplinirea unor condiţii de către emiţătorii şi receptorii mesajelor. să exprimi şi să înţelegi corect şi concret semnificaţia mesajului şi să fii conştient de reacţiile.

cât şi de caracteristicile de conţinut ale sursei şi mesajului. acceptaţi. implicit semne. „Mesajul este o unitate fundamentatlă a procesului de comunicare alcătuit din cuvinte. Mesajul se formează şi se elaborează prin selecţia şi combinarea elementelor informaţionale. ce conţin informaţii care trebuie decodificate şi înţelese”. La fel se întâmlpă şi la nivelul profesor-elev. în rândul ascultătorilor. De aceea este foarte important cum reacţionăm şi cum comunicăm cu ceilalţi.unde deseori se întâmplă ca elevii să îl categorisească după prima întălnire. sunete.mai ales într-un cadru delicat cum este şcoala în care contactul este foatre important. înţeleşi de interlocutor şi să provocăm o schimbare favorabilă în comportamentul receptorului. Pentru realizarea acestor obiective trebuie ca emiţătorul şi receptorul să cunoască codul mesajelor verbale şi/sau nonverbale ţi să-i atribuiască acelaşi înţeles. semne. care de obicie îşi aleg camarazii după prima impresie făcută. El are la bază un ansamblu de semne şi semnale ale unui cod specific. date. Această caracteristică s-a dovedit una foarte importantă. imagini.încerce să impresioneze cu orice preţ de a schimba opiniile şi atitudiniile lor cu informaţii denaturate. Cei ce transmit un mesaj întâmpină deseori dificultăţi în . în funcţie de informaţie.ceea ce are cu adevărat importanţă este dacă prin comunicare noi reuşim să fim receptaţi. Acest lucru se întâmplă foarte des printre elevi. cum se comportă şi cum arată sub aspectul înfăţişării fizice.. crearea unei impresii favorabile sau nefavorabile. etc. Însă. în schimb. atât de aspectele formale. Sursa generatoare de mesaje poate fi şi atracivă în faţa auditorului. Atunci când are loc un schimb reciproc de mesaje între partenerii de interacţiune. Pentru ca procesul de comunicare dintre elevi să fie eficient şi pentru ca aceştia să înţeleagă informaţia transmisă şi recepţionată. doi factori importanţi trebuie să apară: codarea şi decodarea adecvată a mesajului. aceştia trebuie să cunoască codul dinainte şi să fie capabili să-l înţeleagă. b) Forma şi conţinutul mesajului Practica vieţii şcolare şi bunul şimţ ne arată că receptorii (elevii) pot fi atraşi în procesul comunicării persuasive. semnale şi simboluri ale limbajului. măreşte impactul persuasiv al comunicării şi influenţa socială asupra audienţei. Atractivitatea constă în modul cum sursa se prezintă în faţa ascultătorilor. ce necesită decodificarea corespunzătoare de către receptor. ţinutei vestimentare. iar asemănarea şi înfăţişarea fizică plăcută provoacă simpatie care. Aceasta poate provoca. S-a dovedit că oameni sunt atraşi de cei care sunt asemănători cu ei. aparente. care trebuie să se potrivescă pentru receptori şi situaţiei date.

care trebuie învăţate. elevul caută să înţeleagă nu numai conţinutul informaţional sau codurile utilizate. idei. De fapt. precum: nevoia de cunoaştere. evaluarea şi valorificarea conţinutului. de relaţii de grup. are o importanţă deosebită în dezvoltarea personalităţii elevilor. chiar şi sentimente. Contextul relaţional din şcoală influenţează calitatea procesului comunicării interpersonale. limbajului. mai ales cel relaţional. dinamica relaţiilor interpersonale care îi uneşte sau îi diferenţează. principii. atitudinile şi comportamentele elevilor.ceea ce priveşte cantitatea de informaţii care trebuie comunictă pentru a avea cel mai eficient impact posibil asupra celuilalt. semne. 1. Nu numai conţinutul şi forma verbală sau nonverbală ale mesajului comunicat au efecte vizibile asupra receptorului. ci şi semnificaţii. împlinire a propriei personalităţi etc. Ca atare. ci şi caracteristicile psihosociale ale partenerilor şi situaţiei concrete în care aceştia interacţionează. de independenţă. Această perioadă este specific fenomenul numit „puseul de creştere” ce se referă la . Între emiţători şi receptori nu se schimbă numai mesaje verbale. analizate în mod activ şi inteligibil sau creativ. de afecţiune. cuvinte. Situaţia de comunicare oferă prilejul partenerilor de a cunoaşte. În situaţia didactică de comunicare. contextul şcolar. nonverbale.3. comunicative şi socioafective interpersonale din grup. Preadolescenţii Pubertatea marchează trecerea de la copilărie la adolescenţă caracterizându-se prin apariţia unor nevoi noi. prin care ei acceptă sau refuză continuarea interacţiunii. imagini. Factorii contextuali obiectiv-subiectivi impun selecţia. Contextul activităţii şcolare influenţează nu numai personalitatea elevilor. sensuri. a schimbului de mesaje dintre elevi. în realizarea comportamentelor interpersonale şi a rol-statusurilor membrilor grupului-clasă. specifice vârstei. desluşite.1. receptarea. ci şi calitatea relaţiilor cognitive. natura relaţiilor dintre ei. de culturizare. argumentelor şi contraargumentelor procesului comunicaţional. prin schimbul de mesaje. Contextul socio-educaţional din şcoală influenţează opiniile. mesajele cu cantitatea şi calitatea lor de informaţii concrete sau abstracte nu pot fi învăţate şi înţelese de elevi fără procesele interactive de comunicare şi cunoaştere. ci şi trăsăturile personalităţii interlocutorului. noţiuni. mijloacelor. Receptarea şi înţelegerea conţinutului mesajului comunicat îşi dobândesc adevărata valoare informativ-formativă sau justificare doar în contextul situaţional în care s-au produs.

prin apariţia fenomenelor de tact şi pudoare. pe sexe avand anumite preferinţe şi simt nevoia de a lărgii sfera relaţiilor de prietenie interpersonale şi de grup.  am analizat rezultatele obţinute.  am efectuat studiul. Obiectve şi etapele cercetării Obiectivele cercetării:  cunoaşterea nivelului de comunicare la elevii de clasa a VII-a. preadolescenţii se asociază în grupuri omogene.  am stabilit locul şi data susţinerii testului(chestionarului).2. cu frecvente conflicte şi chiar stări de „criză”.11. Cei care obţin între 70 şi 85 au o capacitate medie de comunicare.  crearea unor activităţi educaţionale ce ajută la dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţii de comunicare şcolară. Între 86 şi 111 se înregistrează o bună capacitate a comuncării.2. PARTEA DE CERCETARE 1. sensibilitate crescută.creşterea şi dezvoltarea anatomică şi fiziologică într-un timp scurt. De asemenea. pubertatea se mai numeşte şi „vârsta neliniştilor” ce se manifestă prin instabilitate emotivă.2. . 1.1. iar între 113 şi 141 se află excelenţa. dar şi ca colectiv.  valorificarea nivelului de comunicare a fiecărui elev.  am redactat tema. Etapele cercetării: Pentru realizarea acestui studiu am parcurs în perioada noiembrie 2013 următoarele etape:  am studiat şi m-am documentat cu informaţii necesare în elaborarea temei alese. Ipoteza cercetării În studiul de faţă am plecat de la următoarea ipoteză: Dacă elevii au obţinut un punctaj peste 90 de puncte. de noi temeri şi anxietăţi. În ceea ce priveşte în plan social.2. atunci aceştia dispun de o capacitate bună de comunicare. 1.2013. informaţii culese din cărţi aflate în biblioteca facultăţii. Acest studiu a avut loc în data de 15. Elevii care obţin un punctaj sub 70 de puncte dispun de o capacitate de comunicare slabă. Studiul de faţă a cuprins un număr de 16 elevi de clasa a VII-a de la o şcoală din mediul rural: 10 fete şi 6 băieţi.

F/13 Rural Gimnazial 85 puncte 6. F/13 Rural Gimnazial 88 puncte 7. F/13 Rural Gimnazial 74 puncte 2.2. F/13 Rural Gimnazial 78 puncte 9. Chestionarul privind arta de a comunica . Sex/Vârsta Urban/Rural Nivel studii Nr. F/13 Rural Gimnazial 93 puncte 11. F/13 Rural Gimnazial 101 puncte 12.4. F/13 Rural Gimnazial 93 puncte 8. F/13 Rural Gimnazial 95 puncte 5.crt. F/13 Rural Gimnazial 78 puncte 3. punctaj 1. Metode de cercetare a. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute În urma chestionarelor aplicate datele au fost întabelate şi se prezintă astfel: Nr. sursa comunicării. 1.3. acest lucru ajutându-mă la efectuarea cercetării de faţă. emiţător şi receptor.2.ca instrument al cercetării. Studiul materialului bibliografic – literatura de specialitate oferă un material bibliografi bogat referitor la termenii: comunicare. F/13 Rural Gimnazial 97 puncte 13. Reprezentarea grafică – datele din tabel le-am reprezentat grafic în sistemul de axe xOy.făcând abstracţie de numele lor şi tabele unde am grupat datele măsurate pe sexe. F/13 Rural Gimnazial 77 puncte 14. c. Întocmirea tabelului de rezultate – am întocmit tabele în care sunt consemnate rezultatele individuale ale elevilor. F/13 Rural Gimnazial 96 puncte 4. d. contextul comunicării. a fost alcătuit dintr-o serie de 30 de întrebări în care elevii au fost nevoiţi să alegă între 5 variante (vezi anexa nr. F/13 Rural Gimnazial 96 puncte 10. 1). b. F/13 Rural Gimnazial 84 puncte .1.

3 puncte.  am obţinut un rezultat pozitiv conform ipotezei de cercetare.5.1 puncte. pe când la băieţi 89. Interpretarea rezultatelor grafic Reprezentarea grafică a rezultatelor se prezintă astfel: Diagrama rezultatelor 140 120 100 80 60 40 20 0 74 77 78 84 85 88 93 95 96 97 101 102 113 .8 puncte Valoarea maximă obţinută 113 puncte Valoarea minimaă obţinută 74 puncte Tabel nr. F/13 Rural Gimnazial 113 puncte Tabel nr.8 ceea ce duce la ideea că capacitatea de comunicare este mai sporită la fete decît la băieţi.1 puncte sexe Băieţi 89. 1 Media aritmetică a punctelor obţinute 90. ceea ce ne arată că nivelul capacităţii de comunicare al clasei este bun. şi anume de 91. F/13 Rural Gimnazial 102 puncte 16.2.  valoarea cea mai mare a medie aritmetice s-a înregistrat la fete. 1.dar şi cea mai mică.3 puncte Media aritmetică a punctelor obţinute pe Fete 91. 2 În urma rezultatelor obţinute ca urmare a chestionarelor aplicate elevilor se observă că:  media aritmetică a punctelor obţinute de elevi este de 90.  valoarea cea mai mare obţinută este la fete.15.

Consiliere psihopedagogică.CONCLUZII În urma studiului realizat. Dumitriu. C. (1998). Gh. Dumitriu. BIBLIOGRAFIE 1.. (2004). Damian. Bacău: Universitatea din Bacău. cunoaştem diferite sufleteşi putem vedea diferenţa personalităţilor lor. Comunicarea are un rol foarte important în viaţa elevilor integrându-i in societate şi mai ales învăţându-i să cunoască pe ceilalţi din jur şi să participe la situaţii de viaţa care îi implică chiar dacă sunt dificile. încercând pe cât posibil să-şi îmbunătăţească limbajul comunicării fiind stimulaţi de voinţa lor prorie. efectuării. 2. I. acesta se poate adapta mult mai bine cerinţelor mediul din care face parte ceea ce îl motivează pe elev să exceleze în comunicare. 2. 4. dar şi de influeţa celorlalţi. Dumitriu. 3. Toţi elevii testaţi înregistrează progrese. înregistrării şi interpretării rezultatelor testului sau desprins următoarele concluzii: 1. Psihologie – manual pentru clasa a X-a. Bucureşti: Editura Aramis. Gh. 4. Comunicare şi învăţare. (1995). Gh. Tinca. 3. Când elevul îşi cunoaşte nivelul său propriu de comunicare. Studiul efectuat ne-a confirmat ipoteza de lucru de la care am plecat. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. şi alţi (2005). Psihologia educaţiei: curs. Bacău: Editura Universităţii din Bacău. .

Ținând cont de particularitățile societății contemporane. globalizarea. Specializarea Matematică. având drept precursor pe J. Ifrim Anca–Maria. 2. educația se realizează în funcție de necesități și caracteristicile societății. globale sau particulare. Păduraru Laura. C). dr. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A PROBLEMATICII Introducere În prezent.1. noile educaţii s-au format printr-o completare a educaţiei tradiţionale. Venera–Mihaela Cojocariu Studente: Gorea Elena. migrația forței de muncă. Problematica lumii contemporane Noile descoperiri științifice și tehnice.1. pornindu-se de la cerințele și posibilitățile de realizare. Participăm astfel la o schimbare complexă de proporții nebănuite. la aspectele care deosebesc un matur și un copil. Anul I 2. cât şi prin conţinuturi. . TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI – NOILE EDUCAŢII ŞI PROBLEMATICA LUMII CONTEMPORANE Profesor Coordonator: Prof. Curentul noilor educații își face apariția la sfârșitul ultimului secol. ci și prin contemplarea cu privire la psihologia cronologică. atât din punct de vedere al modalităţilor de realizare. Sandu Maria Mădălina Facultatea de Stiinţe. ce se bazează pe raționamente solide pentru a fi considerată doar o modă temporară.CAPITOLUL 2. Clubul de la Roma a sintetizat și a introdus noțiunea de problmatică a lumii contemporane (P. care s-a remarcat nu doar prin înțelepciunea sa veritabilă. univ. Rousseau. Datorită conştientizării problemelor globale ale omenirii şi din necesitatea adaptării educaţiei la acestea. creșterea populației în condițiile în care resursele sunt relativ limitate. sunt doar o parte dintre problemele cu care se confruntă societatea contemporană.J. În cadrul fiecărei societăți. chiar dacă se mențin unele tehnici clasice deoarece au succes. sau dăinuiesc datorită unei lamentabile rutine sau a unui conservatorism exagerat.1. şcoala contemporană ne prezintă o aluară diferită în anumite aspecte faţă de cea din trecut. L. PEDAGOGIE I – FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI.

schimbarea modului de a înţelege. politic. P. concepe şi realiza educaţia. care pot fi sintetizate astfel: .C. .  evoluţie rapidă şi greu previzibilă – oamenii şi colectivitațile se confruntă adesea cu situaţii dificile şi greu de rezulvat. pentru care nu sunt pregătiţi/pregătite şi pe care nu ştiu cum să le abordeze corect şi eficient pentru a preveni apariţia unor catastrofe. politic. Problematica lumii contemporane are anumite caracteristici importante care susţin şi consolidează nevoia introducerii noilor educaţii şi investirea lor în sistemul de învăţământ. .  caracter pluridisciplinar – nu există problemă globală a omenirii doar cu caracter economic. ele având numeroase şi puternice legături. în soluţionarea provocărilor lansate de spaţiul social contemporan”. determinări şi consecințe în toate sectoarele vieții. De asemenea. etc. fiind necesare soluţii grabnice și eficiente. prezintă următoarele caracteristici esenţiale:  caracter universal – din calea impactul acestei problematici. militar sau cultural. anumite soluţii. 2. se impun spre rezolvarea problemelor cu care se confruntă educaţia.L.introducerea „noilor educaţii”.1. fapt ce determină complexitatea şi dificultatea în rezolvare.educaţia permanentă şi autoeducaţia.  caracter prioritar sau presant – indiferent de natura fenomenului. Astfel.Problematica lumii contemporane poate fi definită deci ca totalitatea situa țiilor cu care întreaga omenire are de-a face. Astfel. Noile educaţii Noile educații sunt noi obiective şi noi tipuri de conţinuturi generate de problematica lumii contemporane. Oricare dintre ele ( ex.: criza economică) are baze.2. nici o țară a gobului nu se poate sustrage. economic.  caracter global – sunt lezate toate sectoarele vieţii sociale. atât din punct de vedere material cât şi spiritual. Au apărut ca reacție la necesitățile de ordin socio- . soluţii eficiente şi cu rezultate benefice întegului univers social. sunt exercitate presiuni asupra comunităţii. mai putem spune că este „un fenomen complex care reflectă modalităţile de implicare ale domeniului educaţional.

casnică. educaţia în materie de populaţie. în cadrul celor tradiţionale. sub forma opţionalelor. coregrafia. chimia. educație demografică. teatrul. educaţia interculturală. sculptura.educașie pentru tehnologie și progres. a apărut întrebarea fundamentală pentru realizarea lor în cadrul sistemului de învățământ. și anume: În ce condiții sunt realizabile noile educații? Răspunsuri la această întrebare s-au găsit. biologia.pedagogic şi sunt considerate prielnice și utile cerințelor generate de problematica lumii contemporane. specifice. tehnologică. muzica. prin întrunirea unor metode eficiente procesului educațional în sistemul de învățământ:  introducerea de noi discipline centrate pe un anumit tip de educaţie. natura. pictura.  sintezele interdisciplinare semestriale şi/sau finale. desenul. educație sanitară. educaţia pentru participare şi democraţie. educația ecologică. estetică. educație fizică. pe măsură ce devin conștiente problemele globale ale omenirii şi ale necesităţii transformării educaţiei din direcţia lor. matematica. cinematografia. . limba română. moderna. fizica. În urma apariției noilor educații. În condiţiile noului curriculum naţional din sistemul nostru de învăţământ. Ariile de manifestare a noilor educații sunt literatura. psihofizică a personalităţii umane. intelectuală. s-au dezvoltat următoarele noi educaţii: educaţia relativă la mediu. Fiind apărute în perioada postbelică. educație economica. educaţia nutriţională. știința. educație sexuală. se poate spune că avem un context favorabil pentru introducerea noilor educaţii în cadrul curriculumului elaborat de şcoală.  crearea de module specifice care stabilesc relații între mai multe discipline. care se raportează la oricare din cele cinci conţinuturi generale ale activităţii de formare-dezvoltare morală. educaţia pentru pace și cooperare. educaţia pentru timpul liber. educaţia pentru schimbare (dezvoltare). educaţia pentru comunicare şi mass-media.  demersul infuzional cu mesaje ce ţin de noile educaţii în cadrul disciplinelor tradiţionale de învăţământ. religia. Aceste noi educații sunt de fapt noi conţinuturi.

Să dezvolte instrumentele de analiză.. Educaţia relativă la mediu Datorită consecințelor pe care le suportăm din cauza schimbărilor climatice provocate de orice tip de poluare. Educarea cu privire la mediu.2. scoţând în evidenţă faptul că noile educaţii sunt răspunsuri ale educaţiei la cerinţele dezvoltării. acest tip de educație este introdusă sub formă de opționale sau se realizează interdisciplinar în cadrul orelor de geografie. din persepctiva şcolară. biosfera. chimie. preveni și corectaneajunsurile provocate mediului. la ora de chimie se poate vorbi despre combinatele chimice și efectele dăunătoare asupra mediului a substanțelor degajate în atmosferă. reflecţie şi acţiune pentru a înţelege. etc. mai exact asupra relației om – natură şi astfel să-l determine să se implice activ în protejarea mediului înconjurător şi să-l facă responsabil faţă de acesta. ecosistem. lanț trofic. se răsfrâng asupra sa. Toate acestea contribuie la consolidarea imaginii elevului asupra mediului înconjurător și totodată îl ajută în conștientizarea legaturii dintre natură şi om.2. Lipsa insectelor ar conduce la lipsa fructelor.2. biologie. Deci este necesar și util să dobândim pregătirea. modificării și evoluării lumii contemporane. în ideea de a rezolva problemele existente sau măcar de a . elevul trebuie ajutat:  Să înţeleagă că omul este integrat mediului.1. se pune accent pe educația ecologică. în clasa a VII-a. sunt studiate noțiuni specifice ecologiei precum biotop. vom aborda patru tipuri de educații noi. elevul ob ține informații despre rolul animalelor în transformarea și circuitul materiei în natură. relativ la mediu și la problemele sale. De exemplu. PARTEA PRACTICĂ În cele ce urmează. Astfel. şi că rezultatele acţiunilor sale de orice   fel. 2. trebuie să aibă drept obiectiv creșterea nivelului de înțelegere și a răspunderii tuturor pământenilor. La zoologie. întrucât nu ar fi posibilă polenizarea. Educaţia relativă la mediu are drept scop să-l îndrume pe elev spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv asupra realităţii. etc. biosfera. Să dobândească cunoştinţe fundamentaleutile în rezolvarea problemelor mediului. comportarea și implicarea necesare în a acționa personal și colectiv. La disciplina biologie. lucru ce ajută elevul să înțeleagă mai bine mediul. motivația. În școli.

tânărul alegător se poate integra în societate. sportului. Aceasta își propune ca obiective însușirea și respectarea normelor de igienă personală și de grup. pot deveni coparticipanţi la propria formare. etc. prin dialoguri şi prin fuziune moral-afectivă. un factor si o resură de progres spiritual. identificarea factorilor de risc și prevenirea influenței lor asupra stării de sănătate. de a inova. tinerii îşi pot exprima opţiunile în domeniul educaţie. Educaţia pentru participare şi democraţie Prin participare şi democraţie se înţelege nu numai posibiliatatea de a deşfăşura o activitate creeatoare.2. și de a preaveni ivirea altora. creează solidaritate în spatiu. Lipsa unei astfel de educa ții a condus. Astfel. reguli de igienă şi măsuri de prevenire. orientările. Participarea se manifestă prin acţiuni de cooperare. după cum se și poate observa. de a dobândi capacitatea de autosugestie. fiind un subiect activ al acţiunii sociale.le remedia. Scopul este înlăturarea deficitelor informativ-educative. la situația actuală: alunecări de teren frecvente. Aşadar. explicite. educaţia relativă la mediu poate fi văzută nu doar ca o disciplină. producţiei. dezvoltă dorinţa de a deveni parteneri în societate şi de alua parte la problemele generale ale lumii. culturii.2. 2. timpului liber. ci ca o modaliate de majorare a eficacităţii învăţământului. inundații.3. prin dobândirea unor cunoştinţe medicale corecte şi cu aplicabilitate practică.2. Educaţia pentru sănătate Educaţia pentru sănătate constă într-un ansamblu de acţiuni sistematice. Prin participare şi democraţie. Principalele aspecte abordate de educaţia pentru sănătate se referă la: . desfăşurate într-un cadru organizat. care face apel la capacitatea totală a individului. şi moral. ci semnifică şi şansa oferită tinerilor de a-şi stabili şi contura aspiraţiile şi nevoile. formarea unui stil de via ță ordonat și echilibrat din punct de vedere fizic. 2. epizarea unor resurse ale solului și subsolului. secetă. referitoare la conştiinţa de stare de sănătate şi boală. identificarea factorilor de risc și prevenirea influenței lor asupra stării de sănătate. valorile şi opţiunile fundamentale ale tinerei generaţii se regăsesc în comportamente afective în diferite domenii ale muncii şi vieţii tinerilor. emoțional și intelectual.

igiena dentară zilnică. apoi. cultivarea receptivităţii si flexibilităţii. igiena mediului ambiant. în activităţile sale. toleranţa şi acceptarea unor comportamente diferite. igiena mentală. descurajarea agresivităţii şi violenţei. formarea spiritului critic şi autocritic. protejarea florei şi a faunei. educaţia alimentară-nutriţională – de exemplu spălatul fructelor și legumelor   înainte de a fi consummate. a conduitei în societate. nu face altceva decât să pună bazele unor atitudini demne de un cetăţean nobil în societate şi formarea personalităţii oamenilor în vederea diminuării conflictelor şi a promovării dialogului constructiv. iar cele mai importante obiective urmărite sunt:         respectul faţă de om ca valoare socială supremă. igiena individuală – dușurile zilnice și după activitățile sportive sau solicitante   din punct de vedere fizic.2. vizează o serie de obiective relevante pentru păstrarea păcii din locul unde îşi are obârşiile. Educaţia pentru pace se ilustrează ca fiind o educaţie a atitudinilor şi mentalităţii. pentru a putea fi util în primul rând în societate. receptivitatea la ideile şi sugestiile altora.. Educaţia pentru pace. igiena şi educaţia sexuală. respectul faţă de valorile culturale şi acceptarea diversităţii culturale.3. al respectului pentru cei care l-au precedat şi cei ce-l vor urma. Ea are în vedere să aducă în prim plan autoconştientizarea facultăţilor şi proceselor fiecărui individ. este amenajarea unor  centre de ajutor în lupta cu consumul stupefiantelor. Educaţia pentru pace În general. etc. Acestă educaţie indispensabilă omului. folosirea deodorantelor. orice persoană umană este nevoit să crească şi să se devolte în spiritul solidarităţii cu cei din generaţia sa. a . al încrederii în destinul umanităţii şi al valorilor umane. capacitatea de a dobândi contacte satisfăcătoare şi de a dialoga. combaterea toxicomaniilor – o măsură luată în acest sens. 2. în afara relaţiilor interpersonale din şcoală. familie şi prieteni. şcoala şi familie.

Balan. Pedagogia școlară contemporană. Teoria si metodologia curriculumului. A. (1992). Cosmovici. direcția de dezvoltare a lumii contemporane.respectului faţă de valori. Cucoș. Iași: Editura Polirom. 4. Introducere în cercetarea pedagogică. de credinţă şi de obiceiuri. B. Problemele lumii contemporane nu pot fi rezolvate decât printr-o abordare interdisciplinară axată pe valorile umane. Codreanca. Curs elaborat în tehlogia învățământului deschis la distanță. M. București: Editura Polirom. 2. (2005). CONCLUZII Putem spune că noile educații sunt precum o extensie a educaţiei tradiționale. Astfel. . Ctn. V. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice. este strâns legată de modul în care educația poate îndeplini cerințele acestei dezvoltări.. a deprinderii de a respecta punctele comune. răspunzând prompt în acelaşi timp la cerinţele societăţii aflată în continuă și neîncetată schimbare și expansiune. de aspiraţii. Chişinău: Editura Tehnică.. Bucureşti: Editura V&I Integral. Prin urmare. E. Fundamentele pedagogiei.. Texte si pretexte. (2007). E. se cere schimbarea radicală a mentalităţii omului contemporan. 3.. (1993). posibilă prin smodificarea conținutului de valori și al percepțiilor morale. L. Cojocariu. BIBLIOGRAFIE 1. A. Planchard. dar care are în vedere accentuarea și implementarea caracteristicilor în mod constant. faţă de sine şi de alţii. Gugiuman. (coord). et al. Zetu. diversitatea situaţiilor şi a stilurilor de viaţă.

Evaluarea – Delimitǎri conceptuale Problematica generată de acțiunea de evaluare face parte din teoria evaluării ca sistem de concepţii. p. într-o anumită activitate la un ansamblu de criterii specifice domeniului în vederea luării unei decizii optime. dintr-o anumită perspectivă.1. Anul II 3. așa cum afirma Etienne Brunswic. evaluarea reprezintă o componentă esenţială. cea a informaţiilor pe care le putem obține cu ajutorul unui instrument care permite măsurarea în raport cu o anumită normă considerată. Ea ne permite să putem avea păreri asupra stării unui fapt sau a unui proces la un moment dat. Univ.1. (Dicţionar de termeni pedagogici. Într-un sens mai larg. Astfel. Păduraru Laura. ROL ŞI VALOARE PENTRU PROCESUL DIDACTIC Profesor Coordonator: Prof. Sandu Maria Mădălina. fapt ce implică nevoia de a stabili în ce măsură rezultatele propuse au fost efectiv obţinute. aflată în interacţiune cu alte procese cum sunt: conducerea planificarea şi organizarea. evaluarea se concentrează asupra eficienţei sistemului de învăţământ. Ursăi Diana Loredana Facultatea de Stiinţe. 1998. principii şi tehnici care se referă la măsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare şi a procesului didactic.CAPITOLUL 3. Specializarea Matematică.149) . considerat subsistem al sistemului social şi apare ca o componentă esenţială a activităţii de învăţare şi în special a procesului didactic. PEDAGOGIE II – TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII. EVALUAREA – CONCEPT. TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII. Gorea Elena.1. Venera–Mihaela Cojocariu Studente: Dicianu Elena–Valentina. Evaluarea reprezintă un element al fiecărei activităţi umane care aspiră spre dobândirea unor rezultate. vom aminti doar trei dintre ele:  o acţiune managerială proprie sistemelor socio-umane care solicită raportarea rezultatelor obţinute. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A PROBLEMATICII EVALUĂRII 3. Dintre numeroasele definiţii ale conceptului de evaluare.

profesorul pe cea de predare. b) proiectarea şi punerea în aplicare a programului de realizare a scopurilor propuse. Strategia de evaluare prezintă modul de integrare a acţiunii de evaluare (realizabilă prin operaţiile de măsurare- . de strategia didactică) depind performanţele şcolare obţinute de elevi. la nivelul şcolii. sub ce formă. trebuie să stabilească din timp când şi cum vor verifica dacă se află pe drumul la capătul căruia obiectivele propuse vor fi atinse şi aceasta nu oricum. ci cu cheltuieli materiale. în funcţie de concluziile obţinute. de timp şi umane cât mai reduse. 1973)  un proces complex de comparare a rezultatelor activităţii instructiv-educative cu obiectivele planificate. cât şi directorul. alături de predare şi învăţare. la nivelul clasei.) Aşadar. Problema se pune la fel şi în cazul procesului de evaluare. Evaluarea ca proces urmăreşte gradul de realizare a obiectivelor la nivel microstructural. cu cea psihologică angajată la nivelul procesului de învăţământ. cu ce metode şi mijloace şi cum valorifici informaţiile obţinute. a stabili o strategie de evaluare în învăţământ echivalează cu a alege când evaluezi.. o componentă esenţială a procesului de învăţământ. permite măsurarea şi aprecierea unor aspecte centrate asupra raporturilor dintre învăţământ şi viaţa socio-economică şi culturală. elevul îşi va schimba strategia de învăţare. Perspectivele de analiză a evaluării sunt următoarele: 1. c) măsurarea rezultatelor obţinute. În final. un proces prin care apreciem măsura în care o activitate oarecare a fost realizată în comparaţie cu ceea ce s-a intenţionat să se facă. 2. Analiza conceptului de evaluare pedagogică îmbină perspectiva sociologică realizată în termini de sistem. Evaluarea ca sistem urmăreşte realizarea finalităţilor aşteptate în anumite limite de timp şi spaţiu. evaluarea este punctul final dintr-o succesiune de evenimente care cuprinde: a) stabilirea finalităţilor sau scopurilor didactice prin prisma comportamentelor dorite la elevi. De priceperea utilizării resurselor şi de capacitatea de a conduce procesul de învăţământ (deci. iar directorul strategia managerială. financiare. (Jinga I. Aşadar. deoarece atât profesorul. (Huberman M.

. eficacienţa resurselor. etc. evaluarea se referă la sistemul de învăţământ.2. decizie. se poate realiza printr-o analiză de sistem a activităţii instructiv-educative. grup). factori umani (elevi. etc. în funcţie de obiective.). condiții didactico-materiale. 3.). Progres . ca parte organică integrată în procesul didactic. Aşadar. dar în strânsă corela ție cu alte sisteme ale organismului social. în vederea luării deciziilor privind ameliorarea activităţii în etapele următoare.rezultatele obţinute în raport cu rezultatele aşteptate.1. faţă de care fiinţează subsistem. apreciere. valoarea rezultatelor sistemului de educaţie. Principalele concepte pe care le ultilizează teoria evaluării sunt conceptele de: măsurare. la cerinţele economice şi culturaleale societăţii contemporane. Eficienţă . prognosticare. analiză ce presupune relevarea factorilor care influențează rezultatele activităţii didactice:    factori generali (sociali. Actul evaluării presupune estimarea contrubuţiei lor la eficientizarea actului educativ.rezultatele obţinute în raport cu resursele utilizate. c. b. Pentru a întelege mai bine cu ce se ocupa defapt evaluarea vom explica câteva concepte. diagnosticare. Rolul evaluării pentru procesul didactic Evaluarea este procesul menit sa măsoare şi să aprecieze. componentele procesului instructiv-educativ (conţinut.rezultatele obţinute în raport cu rezultatele anterioare. Conceptul de strategie de evaluare reflectă tendinţa de extindere a acţiunilor evaluative: de la verificările tradiţionale la evaluarea proceselor şi condiţiilor de desfăşurare a activităţii de instruire/învăţare. constatare.apreciere-decizie) în structura de funcţionare a activităţii didactice/educative. Identificarea rolului evaluării. metodologie. forme de organizare. demografici. Importanţa şi rolul evaluării în sistemul de învăţământ este exprimată de următorii trei termeni cheie: a. a condiţiilor şi a operaţiilor folosite în desfăşurarea activităţii. Calitate . profesori.

personal auxiliar etc. Ea asigură consemnarea unor caracteristici observabile exprimate în termeni cantitativi (scor. cât și . Măsurarea presupune o determinare obiectivă. care nu trebuie să lipsească din planificarea învățământului.). intră în joc resursele materiale (spaţii de învătământ. atât la nivelul instituţiei de învătământ. materiale didactice. cunoscute sub denumirea de obiective pedagogice sau didactice. semnificarea unui rezultat observabil sau măsurabil într-un cadru de referinţă axiologic. pe parcurs. cifre. probe pentru a cunoaşte efectele acţiunii instructiv-educative şi a obţine date în perspectiva unui scop determinat. recomandare cu valoare de prognoză pedagogică. Valoarea evaluǎrii pentru procesul didactic Activitatea didactică. caracterizare.T. indiferent de tipul sau nivelul instituţiei de învăţământ. a motivelor care au stat la baza acordării unei anumite note sau calificativ. organizare. mobilier.1. au loc procese de planificare. prin procedee riguroase şi nu implică emiterea unor judecăţi de valoare. dirijare şi de control. Întrucât acesta este un proces continuu și de durată. 3. mijloace tehnice etc. secvenţial sau în finalul său. Această funcție este evaluarea. la nivelul subiectului evaluat. evaluarea se poate efectua la începutul derulării unei secvenţe instructiv-educative. elevi. Prin conţinutul său.3. Eforturile întreprinse în perfecționarea învățământului (prin performanța și rezultatele obținute) au evidențiat necesitatea unei funcții speciale de a apreciere a rezultatelor obținute.I. statistici). evaluarea îţi propune să determine modul în care obiectivele propuse sunt atinse în activitatea practică. Pentru atingerea acestor obiective. Ea constă în aplicarea unor tehnici. cât şi la nivelul clasei. Evaluarea se face pe parcursul activităților de predare și învățare din cadrul sistemul și procesului de învățământ pentru a cunoaște (atât profesorii și elevii. Radu definește măsurarea ca fiind procesul de stabilire a realizărilor în activitatea de învăţare. Decizia reprezintă operaţia de evaluare care asigură prelungirea aprecierii într-o notă şcolară.) dar şi cele umane (profesori. se desfăşoară în conformitate cu anumite cerinţe şi finalităţi. hotarâre. Aprecierea constă în emiterea unei judecăţi de valoare. La fiecare evaluare trebuie prezentată şi argumentarea care are rolul de a facilita înţelegerea.

Pe parcursul instruirii. Astfel că. Diagnoza realizată prin evaluare îl va ajuta pe profesor să-și adapteze predarea la situația particulară a fiecărei clase și a fiecărui elev. Astfel.1. Ei vor ști dacă schimbările comportamentale ce urmează să se producă în urma actelor de predare și învățare se produc și sunt de durată. orientează şi corectează procesele de instruire. iar pe aceasta din urmă să. 3. în raport cu obiectivele proiectate și în raport cu așteptările. Cu alte cuvinte. Aprecierea rezultatelor prin comparație cu obiectivele propuse spre realizare constituie domeniul evaluării. evaluarea desemnează procesul prin care se urmărește gradul de realizare a unei activități. evaluarea va fi concepută ca:    cale de perfecţionare.și potenteze eforturile în funcție de cerințele programelor școlare. în genere. Ele pot fi clasificate în două mari categorii: 1. în raport cu ceea ce ne-am propus inițial. integrarea evaluătii în procesul de învăţământ:    furnizează informaţii necesare desfăşurării optime a procesului de învăţământ. fixare şi intervenţie asupra conţinuturilor şi obiectivelor educaţionale. Modele de analiză a evaluării Numeroşi cercetători au participat la elaborarea a diferite modele de evaluare. de capacitatea de învățare și de motivație.familia) care este stadiul pregătirii școlare și la ce nivel se situează ea. Modelele de analiză convenţionale ale evaluării de la nivelul politicilor educaţionale moderne. cu alte cuvinte.4. usţine şi stimulează activitatea de predare-învăţare. ocazie de validare a componentelor procesului didactic. tratează problema evaluării în termeni teoriei curriculum-ului: . un mijloc de delimitare. optimizarea lui. aceasta le oferă profesorilor și elevilor informația și repere despre poziția pe care o au elevii față de finalitățile (obiectivele) stabilite. evaluarea permite ameliorarea procesului de predare-învățare.

M. 1970) valorifică rezultatele activităţii la nivelul faptelor pedagogice care se desfăşoară în clasă cu contribuţia elevului şi a cadrului didactic. o metodă tradiţională de evaluare. identificată la nivelul unor alternative educaţionale proiectate şi realizate în medii socio-culturale diversificate. Stake. aprecierea estimativă a fenomenului observat / descris şi interpretat CERCETAREA EMPIRICǍ Ca şi aplicaţie. descrierea fenomenului pedagogic observat. aflată în relaţii strânse cu finalităţile didactice şi experienţele de învăţare activate de alegerea adecvată unor conţinturi şi metodologii de instruire adecvate b) modelul evaluării centrate asupra deciziei în care evaluarea presupune culegerea de informaţii. pentru a evalua o clasă de elevi respectând modelul evaluării calitative. 2. b) modelul evaluării strategice (R. afectiv şi acţional. observarea fenomenului pedagogic. sarcinile şi etapele cercetării Obiectivele cercetării: . Testul docimologic este o probă scrisă complexă. ca parte din pocesul de învăţământ. Acest model este cel mai important model de analiză a evaluării şi are o structură bine definită care valorifică patru etape: a) b) c) d) 3. înainte de luarea oricărei decizii în privința activităţi de formare sau de predare.E.1.2.2. alcătuită dintr-un ansamblu de sarcini de lucru (itemi). 1967) este modelul este centrat pe elev care vizeză efectele unui program de instruire şi educaţie în plan cognitiv. astfel realizând o mică cercetare empirică.a) modelul evaluării bazat pe obiective în care evaluarea este proiectată în termenii teoriei curriculum-ului. Modelele de analiză nonconvenţionale oferă o bază mai largă de experimentare pedagogică. interpretarea fenomenului pedagogic observat şi descris. 3. a) modelul de evaluare fără obiective (Scriven. care ajută la identificarea gradului de însuşire a cunoştinţelor de către elevi sau a nivelului de dezvoltare a unor capacităţi pe bază de măsurători şi aprecieri riguroase. am folosit testul docimologic. Obiectivele.

Sarcinile acestei cercetări au constat în:  documentarea care a contribuit la stabilirea sarcinilor propriu – zise şi la stabilirea metodelor de cercetare (a testului docimologic în principal). Ipoteza cercetării În studiul de faţă am plecat de la următoarea ipoteză: dacă rezultatele obţinute de elevi.  stabilirea şi susţinerea testului. 3.2.2. Pentru realizarea studiului am respectat următoarele etape de lucru: În perioada octombrie-noiembrie 2014 am:  studiat literatura de specialitate după care am realizat fundamentarea teoretică a temei. 3.  alegerea eşantionului de lucru (18 elevi de clasa a V-a de la o şcoală din mediul rural).  planificare/proiectarea unor activităţi educaţionale pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ.  redactat tema. atunci putem afirma faptul cǎ.  stabilit subiecţii.3. testul docimologic este efcient şi pune în valoare procesul de evaluare.  desluşirea/cunoaşterea nivelului de pregǎtire la elevii de clasa a V-a. depǎşesc procentajul de 90%. Subiecţii şi condiţii de desfăşurare ale cercetării . Etapele cercetării.  înregistrarea rezultatelor obţinute. la întrebǎrile din cadrul testului docimologic.2. evaluarea calitǎţii procesului de predare-învǎţare după procentajul obţinut de elevi în urma testului docimologic.  efectuat studiul propriu-zis.  elaborarea concluziilor finale.  eficienţa testului docimologic. având ca scop creşterea capacităţii de asimilare a cunoştinţelor.

B.M. S. 1 Subiecţii cercetării 3. F / 11 Rural Gimnaziu 30 7. T. crt. în care subiecţii erau puşi în postura de a răspunde corect într-un timp relativ scurt (vezi anexa nr. F / 12 Rural Gimnaziu 33 4. S.2. test docimologic” acest lucru ajutându-mă în efectuarea cercetării de faţă. F / 12 Rural Gimnaziu 33 3. Studiul materialului bibliografic – literatura de specialitate oferă un material bibliografic bogat referitor la termenii: „evaluare.4. Rezultatele cercetǎrii şi interpretarea lor În urma testelor aplicate datele au fost întabelate şi se prezintă astfel: Nr.D. 2). M / 11 Rural Gimnaziu 28 6. Metode de cercetare Testul docimologic – ca instrument al cercetării. M / 11 Rural Gimnaziu 29 9.C. după cum urmează: Clasa Băieţi Fete Total a V-a 7 11 18 Tabel nr. C. B. F / 11 Rural Gimnaziu 30 5. Întocmirea tabelului de rezultate (întabelarea) – am întocmit tabele analitice pentru consemnarea rezultatelor individuale ale subiecţilor dar şi tabele sintetice unde am grupat datele măsurate făcând abstracţie de numele subiecţilor.5. F / 11 Rural Gimnaziu 32 2. M / 11 Rural Gimnaziu 29 .2. Nume/Prenume Sex/ Urban/ Vârstă Rural Nivel studii Punctaj acumulat 1. 3. F / 11 Rural Gimnaziu 27 8.L.Studiul de faţă a cuprins un număr de 18 de elevi de clasa a V-a de la Şcoala Gimnazială Vultureni.A. L. C.M.D.O. B. H. a fost alcătuit dintr-o serie de 7 întrebări.

10.

L.D.

M / 11

Rural

Gimnaziu

32

11.

F.A.

M /11

Rural

Gimnaziu

33

12.

P.M.

F / 12

Rural

Gimnaziu

32

13.

P.M.

F/ 11

Rural

Gimnaziu

33

14.

C.S.

F / 12

Rural

Gimnaziu

32

15.

C.C.

M / 11

Rural

Gimnaziu

30

16.

G.M.

F/ 11

Rural

Gimnaziu

28

17.

G.E

M/11

Rural

Gimnaziu

29

18.

C.A.

F / 11

Rural

Gimnaziu

27

Media aritmetică

30,38 puncte

Valoarea maximă

33 puncte

Valoarea minimă

27 puncte

Media aritmetică a

Fete

30,63 puncte

punctelor

Băieţi

30 puncte

Tabel nr. 2 Rezultatele testelor

Situaţia răspunsurilor

Răspunsuri corecte
Valoarea cea mai

pe sexe

Valoarea cea mai mică

Fete

27 puncte

33 puncte

Băieţi

28 puncte

33 puncte

mare

Tabel nr. 3 Situaţia răspunsurilor pe sexe
În urma rezultatelor obţinute ca urmare a testelor aplicate elevilor, se observă
faptul că:

valoarea cea mai mare s-a obţinut atât la fete cât şi la băieţi – 33 puncte;

valoarea cea mai mare a mediei aritmetice s-a înregistrat la fete, şi anume 30,63
puncte, pe când la bǎieţi la o diferenţǎ mica faţǎ de fete, 30;

s-au înregistrat rezultate bune la majoritatea elevilor, procentajul fiind de peste
90%.

CONCLUZIILE CERCETǍRII
Pornind de la importanţa deţinută de „evaluare” în procesul didactic, în studiul
efectuat s-a apelat la o metodologie care a ţinut seama de particularităţile de vârstă, sex şi
nivel de pregătire al elevilor. Prin folosirea „testului docimologic”, asimilarea cunoştinţelor
şi lecţiile au câştigat în densitate, elevii fiind încadraţi mai bine în sarcini prin realizarea
unui volum sporit de lucru.
În urma studiului realizat, efectuării, înregistrării şi interpretării rezultatelor testului
s-au desprins următoarele concluzii:
1. studiul efectuat ne-a confirmat ipoteza de lucru de la care am plecat şi anume: dacă
rezultatele obţinute de elevi, la întrebǎrile din cadrul testului docimologic, depǎşesc
procentajul de 90%, atunci putem afirma faptul cǎ, testul docimologic este efcient
şi pune în valoare procesul de evaluare;
2. toţi elevii testaţi înregistrează progrese, în ultima perioadă, la învăţătură, fiind mult
mai activi la lecţii;
3. când elevul îşi cunoaşte stilul său propriu de învăţare, acesta se poate adapta mult
mai bine cerinţelor şcolii şi sarcinilor şcolare, fapt ce îl va ajuta să-şi ridice nivelul
performanţelor sale, implicit nivelul de inteligenţă;
4. concluziile enunţate mai sus constituie argumente pentru acordarea unei ponderi cât
mai mari a procesului de evaluare, în ceea ce priveşte asimilarea de cunoştinţe, dar
şi în vederea măririi bagajului cu competenţe.

BIBLIOGRAFIE
1.

Cojocariu, V., Grigoraș, D. (2000). Teoria şi practica evaluării. Bacău: Universitatea
din Bacău.

2.

Dumitriu, C. (2009). Teoria și practica evaluării. Iași: Editura Pim.

3.

Jinga, I., Istrate, E. (2008). Manual de pedagogie (Editiaa II-a). București: Editura All.

4.

Nicola, I. (1980). Pedagogia școlară. București: Editura Didactică si pedagogică.

5.

Test docimologic la matematică, clasa a V-a, www.fmatem.moldnet.md/Test
%20docim%20mat%205.doc - consultat la data de 14 noiembrie 2014.

în continuare vom expune o serie de noţiuni fundamentale ce vizează acest concept importan de strategie didactică. Metoda didactică . forme de organizare şi strategii de evaluare care vizează atingerea unor obiective. folosite şi valorificate în procesul educativ. pentru că organizarea şi proiectarea unei lecţii depinde de decizia strategică a profesorului. Orice act instructiv-educativ are nevoie de o planificare eficientă în derularea procesului didactic. Termenul de strategie a fost introdus din nevoia de a găsi o alternativă activităţiilor tradiţionale ce se desfăşoară în sistemul de învăţământ. I. De asemenea. PREZENTAREA TEORETICĂ A CONŢINUTULUI 4.1. Astfel.CAPITOLUL 4. Anul II 4. Metodologia instruirii este o latură importantă a didacticii care consolidează arta pedagogică a profesurului ce trebuie să cunoască metodele specifice şi cele mai des utilizate în cadrul matematicii.1. orice efort vizează în prim plan strategiile didactice activizate. Aceasta este necesară în orice act pedagogic fiiind pe primul loc în desfăşurarea activităţiilor didactice. Costică Lupu Studentă: Laura Păduraru Facultatea de Ştiinţe. Specializarea Matematică. În continuare vom descrie pe rând cele patru componente ale unei strategii didactice eficiente. mijloace. Strategia didactică face legătura dintre sarcinile de învăţare şi situaţiile de învăţare. ESEU DIDACTIC – METODOLOGIA INSTRUIRII MATEMATICE Didactica predării unei discipline de învăţământ (în cazul nostru didactica predării matematici) are în vedere elaborarea unei metodologii speciale de predare-învăţareevaluare. Dr. ea reprezentând un sistem complex şi fluent de metode. dezvoltând astfel un „ansamblu logic de prescripţii relative la o specialitate determinată de programa şcolară” (Ibidem). DIDACTICA SPECIALIZĂRII Profesor coordonator: Prof. Univ.1. pecum şi toată problematica metodologiei eficientă soluţionării situaţiilor concrete din sala de studiu.

Termenul „metodă” provine din limba greacă de la de la cuvintele metha = către,
spre şi odos = cale, însemnând drum ce conduce spre un ţel propus. Astfel, puten defini
metoda didactică ca fiind calea (sau modul) de lucru folosită atât de profesor, cât şi de elev
pentru realizarea finalităţilor procesului instructiv-educativ .
Totodată, este necesară realizarea unei distincţii între metodă şi metodologie,
procedeu şi tehnică didactică:
Metodologia didactică reprezintă combinaţia metodeleor prin care s erealizează efectiv
actul educativ; dată fiind complexitatea procesului, practic el presupune, cu fiecare
secvenţă a lui, derularea unei metodologii în cadrul cărei una sau alta dintre metodele
didactice poate fi dominantă.
Procedeul didactic reprezintă un „detaliu”, o particularizarea sau o componentă a metodei,
iar un ansamblu organizat de procedee desemnează o metodă.
Tehinca didactică reprezintă un ansamblu de procedee, o soluţie didactică însoţită de
mijloace pentru realizarea efectivă a procesului didactic
Metodele didactice se clasifică după următoarele criterii astfel:
a.
b.
c.
d.
e.
-

după evoluţia istorică:
metode vechi, clasice (conversaţia)
metode noi, moderne (I. A. C.)
după funcţiei fundamentale:
metode de predare/ învăţare;
metode de evaluare.
după suportul purtătorului de informaţii:
verbale;
intuitive (observaţia);
bazate pe acţiuni (exerciţiul, demonstraţia).
după tipului de învăţare:
metode ale învăţării prin receptare (expunere);
metode ale învăţării prin descoperire (problematizarea);
metode ale învăţării prin acţiune (exerciţiul);
metode ale învăţării prin creaţie (brainstorming).
după subiectul pe care este centrată metoda:
metode centrate pe activitatea profesorului (prelegerea, explicaţia, demonstraţia);
metode centrate pe activitatea elevului (exerciţiul, lucrul cu manualul, fişele de

f.
g.

muncă independentă, observaţia);
după tipul de relaţie:
metode obiective, autoritare (conversaţia catehetica, observaţia dirijată);
metode liberale, permisive (conversaţia euristică, problematizarea).
după gradul de activizare a elevilor:

-

metode pasive (expunerea, demonstraţia);
metode active (exerciţiul, conversaţia).

Dintre toate metodele didactice amintite mai sus, le vom descrie pe cele mai importante.
Expunerea reprezintă metoda ce constă în transmiterea verbală a unui anumit
volum de conţinut curricular. Ea se poate realiza în următoarele forme clasice: povestirea,
explicaţia, prelegerea.
a) Povestirea reprezintă transmiterea informaţiei sub formă narativă şi/sau descriptivă
respectând, de regulă, succesiunea spaţio-temporală a fenomenelor şi proceselor.
b) Explicaţia este forma expunerii care constă în precizarea, lămurirea şi clarificarea
conceptelor, legilor, structurilor şi a mecanismelor de funcţionare.
c) Prelegerea este forma expunerii care constă în prezentarea unui volum bogat de
conţinut curricular, organizat pe înalte criterii de structurare logică, ştiinţifică şi
pedagogică. Valoarea prelegerii este dată de faptul că aceasta abordează în
profunzime o temă sau o problemă din programa-cadru.
Conversaţia este metoda ce constă în valorificarea didactică a întrebărilor şi
răspunsurilor. Există două tipuri fundamentale de conversaţie:
a) Conversaţia euristică (socratică) – este aceea formă a conversaţiei

care are

drept scop descoperirea unor noi adevăruri de către elevi, în urma unui efort de
căutare propriu.
b) Conversaţia catehetică (examinatoare) – este aceea formă a conversaţiei care
are drept funcţie principală ,,constatarea nivelului la care se află cunoştinţele
elevului la un moment dat”.
Observaţia este o metodă intuitivă, participativă şi euristică cu caracter accentuat
formativ care face parte din categoria metodelor de cercetare şi de descoperire. Etimologic,
cuvântul provine din limba latină, unde servare + ob înseamnă a avea înaintea ochilor, a
avea ochii pe, a cerceta. Astfel, se poate spune că observaţia este procesul de ,,urmărire
sistematică de către elev a obiectelor şi fenomenelor ce constituie conţinutul învăţării ”.
Demonstraţia face parte din aceeaşi categorie de metode ca şi observaţia, cu
specificarea că ea are un caracter mai puţin activ, participativ decât aceasta, rolul elevului
reducându-se mai mult la acela de receptor. Rădăcina termenului este latină: demonstrodemonstrare, cu sens de a arăta, a înfăţisa, a prezenta, a dovedi, a descrie. Demonstraţia
poate fi definită drept metoda didactică prin intermediul căreia conţinutul curricular se

transmite cu ajutorul unui obiect concret, a unei acţiuni practice sau a substitutelor
acestora.
Exerciţiul constă în cunoaşterea şi respectarea strictă a unui număr de paşi
executorii, care se repetă identic. Etimologic, cuvântul provine din limba latină, unde
,,exerciţium” înseamnă a executa o acţiune în mod conştient şi repetat. Tocmai de aceea el
a fost considerat, în esenţă, o metodă de formare a priceperilor şi deprinderilor.
Lucrul cu manualul este considerată o metodă fundamentală pentru formarea de
priceperi şi deprinderi de muncă intelectuală. Lectura este o metodă didactică al cărei
specific constă în valorificarea, sub aspect formativ şi informativ, a surselor şcolare scrise
(de la manual, culegeri de exerciţii, crestomaţii până la un text de pe Internet ).
Problematizarea reprezintă una dintre cele mai apreciate metode moderne de
învăţământ, atât prin esenţa sa cât, mai ales prin rezultatele utilizării sale. Problematizarea
este metoda care constă în conceperea, propunerea, rezolvarea şi valorificarea situaţiilorproblemă.
II.

Mijloacele didactice
Mijloacele de învăţământ reprezintă totalitatea instrumentelor materiale concepute,

adaptate şi selecţionate în mod explicit pentru a reuşi atingerea finalităţilor procesului
instructiv-educativ. Utilizarea lor se bazează pe unele principii a căror aplicare este
necesară. Astfel, mijloacele didactice permit cadrelor didactice să lărgească câmpul de
cunoştinţe al elevilor, prin abordarea interdisciplinară a problematicii predate, cu efecte
formative asupra grupului de elevi.
Clasificarea mijloacelor de învăţământ în raport cu rolul dominant pe care îl au întro activitate didactică permite identificarea rolului şi locului fiecărui element al resurselor
materiale de care dispunem în proiectarea didactică a activităţilor instructiv-educative.
Astfel, se disting următoarele categorii:
 mijloace clasice (tabla, creta);
 mijloace scrise (manuale);
 mijloace audio – vizuale (calculator, video proiector, radio, casetofon, CD player,
DVD player, etc.);
 mijloace integrate (laboratoare lingvistice audio-activ-comparative).
De asemenea, mijloacele didactice îndeplinesc următoarele funcţii pedagogice:

Individuală Activităţile individuale constau în organizarea lecţiei astfel încât elevii ssă poată lucra în mod individual. Formele posibile de organizare ale activităţilor didactice sunt următoarele: a. această formă de organizare reprezintă o modalitate de activitate didactică colectivă proiectată pe baza unui scop pedagogic comun. ansamblul modalităţolor specifice şi operaţionale derulare a procesului didactic. la formarea de priceperi şi deprinderi). funcţia de raţionalizare a timpului în orele de curs (mijloacele didactice contribuie la optimizarea rezultatelor elevilor printr-o mai bună folosire a timpului - şi printr-un consum mai mic de efort). cu sau fără ajutorul profesorului. la conţinuturile concrete ale lecţiilor. Eficienţa utilizării mijloacelor didactice depinde de inspiraţia şi experienţa profesorului în a alege şi a-şi sprijini activitatea pe un suport tehnic. Frontală Activtăţile frontale sont forme de organizare ale lecţiilor tradiţionale. la metodele şi proceceele didactice. în funcţie de posibilităţile fiecărui elev. când profesorul lucrează simultan cu întreaga clasă rezolvă aceeaşi sarcină de lucru. de dezvăluire şi de concretizare a informaţiilor). III. La baza acestei forme de organizare stă principiul respectării particularităţilor individuale ale elevilor. stabilirea şi interarea mijloacelor de învăţământ se realizează prin racordarea permanentă a acestora la obiectivele instruirii. Aşadar. funcţia de evaluare a rezultatelor învăţării ce asigură controlul şi măsurarea randamentului şcolar (calculatorul). c. b. aceeaşi sarcină de lucru sau sarcini diferite. funcţia foramtiv – educativă (mijloacele didactice contribuie la formarea gândirii - logice. Grupală . a capacităţii de analiză şi sinteză. realizabil însă în grade diferenţiate. Forma de organizare Formele de organizare a procesului instructiv-educativ reprezintă cadrul organizatoric de desfăşurare a activităţii didactice formale.- funcţia infomativ – demonstrativă (mijloacele didactice constituie un suport de - transmitere.

formele de organizare şi metodele de evaluare folosite în procesul didactic. Concluzi În concluzie. ca formă specifică a cunoaşterii umane. care tinde să plaseze elevul întro stare de învăţare. Cojocariu. (2011). M. (2014). . cu ce metode şi mijloace. V. sub ce formă. metoda împreună cu mijloacele didactice. 2. A stabili o strategie de evaluare în învăţământ echivalează cu a fixa când evaluezi. cum valorifici informaţiile obţinute. Lupu. Bacău: Editura Alma Mater. mergându-se până la situaţia specifică activităţii de cercetare ştiinţifică. Strategia evaluativă este un cadru de organizare sau aboradare pentru a măsura şi aprecia progresul. BIBLIOGRAFIE 1. Evaluarea instruirii constituie o problemă de maximă importanţă în cadrul didacticii matematicii. Strategia de evaluare Prin strategie înţelegem ansamblul de acţiuni întreprinse pentru atingerea obiectivelor pe termen lung sau mediu. În acest sens.Activităţile în grup sau prin cooperare sunt o modalitate de îmbinare a învăţării individuale ce cea colectivă. calitatea şi eficacitatea unui program de instruire şi educaţie. de urmărire şi descoperire a adevărului. reprezintăun mod aparte de lucru al profesorului. sugerează ideea că esenţa metodei rezultă din însăşi esenţa activităţii de învăţare. cât şi în plan pedagogic. Mâţă. ce îndeplineşte o funcţie centrală de verificare a gradului în care sunt îndeplinite obiectivele în vederea luării unor decizii cu caracter reglator şi autoreglator. IV. prin efort propriu. Această funcţie centrală se manifestă atât în plan social. C. cadrul didactic pe cea de predare. elevul îşi va modifica strategia de învăţare. L. Bacău: Editura Alma Mater. fiecare dintre ei contribuind la rezultatul final. Didactica predării matematicii (pentru gimnaziu şi liceu) Volumul I. Ea este o acţiune subordonată activităţii de instruire. Elevii lucrează în grupuri mici. iar directorul strategia managerială. Didactica predării disciplinelor tehnice. în funcţie de concluziile desprinse. ştiinţa folosirii metodelor în activitatea de învăţământ. mai mult sau mai puţin dirijată.. În final. metodologia didactică. etc.

Texte si pretexte. Cojocariu. V. (2007). . Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculumului.3. Bucureşti: Editura V&I Integral. M.

f: f(1). PARTEA PRACTICĂ 2. Vom spune că mulțimea A este ordonată de funcția bijectivă f. an) sau (a1. 4. f(n)}.. elementele mulțimii A pot fi scrise într-o anumită ordine indusă de ordinea numerelor naturale cu ajutorul funcției 9. sau că funcția bijectivă f induce pe mul țimea A 1.1... 2..n}  8. de exemplu.n} mulțimea primelor n 3. 4.. loc care se numește rangul elementului. f(2). funcția f:{1. atunci mulțimea A poate fi scrisă astfel: A={a1. . 2... 3}  A. f(3)=c este funcție bijectivă. Mulțimea A={a... .. 5. O mulțime A se numește mulțime finită dacă este mulțimea   vidă sau dacă există n N* și o funcție bijectivă f: Nn A. Astfel. O mulțime ordonată se caracterizează prin structura elementelor ei și ordinea acestora. 4. A.. k= . Exemplu. . f) se numește mulțime ordonată și se folosește scrierea f=(a 1. 12. .f(n) (1).. 6. ..2. c} este finită deoarece. Fie A mulțime finită nevidă cu card(A)=n și funcția bijectivă f:{1. Fiecare element al mulțimii A ocupă un loc bine determinat în succesiunea (1).a2. an}. Dacă se notează a k=f(k). Rezultă că A=Imf={f(1).. Perechea (A. astfel încât f(1)=a.. b.2.. an).. 10. 2. Numărul natural n reprezintă numărul de elemente (cardinalul) mulțimii A și se notează n=card(A) sau n=|A|.1. f(2)=b. Cardinalul mulțimii A este card(A)=3.. 11. Mulțimi finite ordonate  Fie n N* un număr natural și Nn ={1.. . . 7. Definiție. n ordine de dispunere a elementelor ei.a2.. f(2). numere naturale nenule.. ESEU ŞTIINŢIFIC – ELEMENTE DE COMBINATORICĂ 1..a2.

. 2. Prin convenție. (1. (3. Câte numere de 4 cifre distincte se pot forma cu cifrele din .3.1).b2. Numărul permutărilor de n elemente se notează cu Pn. 26.3. și a1=b1. (3. m=n. 0!=1. 17. Calculând numărul permutărilor celor 4 elemente ale mulțimii A.3). . 3} permutările sunt: (1.2.3).2). (2. (2. Aplicație.. an) și (b1. (1.. deci există 24 de numere care verifică cerințele problemei. Exemplu.1)..4). (1. 21.. 16. Permutări 15. Două mulțimi ordonate (a1.. Aranjamente de 4 elemente luate câte 2 sunt: 25. Numărul aranjamentelor de n elemente luate câte k Ank se notează cu 24.2. Rezolvare. Aranjamente 23. Teoremă.  Definiție..1). Numim permutarea mulțimii A orice mulțime ordonată care se formează cu elementele sale.1. adică: 14. (2. Numărul aranjamentelor de n elemente luate câte k se Ank  calculează după formula: 27.. 18. a2=b2. . Pentru mulțimea A={1. (2. Exemplu. (2. bn) sunt egale dacă și numai dacă au aceleași elemente și aceeași ordine de dispunere a acestora. (3. Câte numere de 4 cifre distincte se pot forma cu cifrele mulțimii A={1. Pn= 1  2  3  .a2. ..3. Aplicație. obținem P4=4!=24.1.2).2.2). Teoremă. Fie A o mulțime finită cu n elemente. (4.    Definiție. 2. an=bn.1).4}? 22.3).4}. Fie A o mulțime finită cu n elemente.4). k n. (4.4).2. (4. Fie mulțimea A={1.3). (3. n N* și k N.. (1.3.  n =n! 20. . (3. Numărul permutărilor de n elemente se calculează după formula: 19.. Numim aranjament de n elemente luate câte k orice submulțime ordonată formată din k elemente din mulțimea A. 3.3). n N*. n! ( n  k )! .1).2).13.2).

Numărul combinărilor de n elemente luate câte k se C nk notează cu 31. n N* și k N. Numim combinare de n elemente luate câte k orice submulțime formată din k elemente din mulțimea A. {1. {2. Calculăm numărul aranjamentelor de 6 cifre luate câte 4. trebuie să își aleagă un comitet reprezentativ format din 2 bărbați și 3 femei. 4.4}. format din 8 bărbați și 10 femei.2.4.4.6}? 28.4. moduri de alegere a .4.{1. A64  6! 6! 2  3  4  5  6    360 (6  4)! 2! 2 29. 32. {1. Fie mulțimea A={1. Combinări de 5 elemente luate câte 3 sunt submulțimile: {1. k n. 30. . Exemplu. există comitetului reprezentativ.5}.3}. {1. Bărbații pot fi aleși în C103  120 moduri.3. .5}. {2.4.3. Teoremă.5.5}. Numărul combinărilor de n elemente luate câte k se C nk  n! (n  k )!k! calculează după formula: 33. .3.mulțimea A={1. .2. Rezolvare.4}.2.2.3. Astfel. deci există 360 de numere.4}.5}. În câte moduri poate fi ales comitetul? C82  28 34. iar femeile pot fi alese C82  C103  3360 moduri.3.3. Un grup. Rezolvare. Fie A o mulțime finită cu n elemente. {1. Prin urmare. 35. {2. Aplicație. C nk  C nn k b) (formula combinărilor complementare).5}.5}.2. . Proprietățile combinărilor: C n0  1 C nn  1 C n1  n a) . {3.5}. Combinări    Definiție.

.. 40. 36. 1}. Varianta 6. Submulțimea de 3 elemente din A care conțin 1 sunt de {a. 5. 44. pentru k= se pot obține toți termenii Tk 1  dezvoltării. P A  C n0  C n1  .. 10}..  Membrul drept al formulei lui Newton se numește dezvoltarea binomului la putere. Să se determine numărul submulțimilor cu 3 elemente ale mulțimii A. C n0 .. Exerciții din cele 100 de variante oficiale pentru examenul de bacalaureat 2009 42. C n1 . Tk 1  C nk a n  k b k 39.C nk  C nk1  C nk11 c) (formula de recurență a combinărilor). b. Între termenii de rang k și k+1 există relația b n  k 1   Tk a k . a. 41. Rezolvare. Se consideră mulțimea A={1. Pentru oricare a. deci avem .6.. 2.  C nn 1 ab n 1  C nn b n k 0 38. 0. b R și n N* are loc formula: n (a  b) n   C nk a n k b k  C n0 a n  C n1 a n 1b  C n2 a n  2 b 2  .8}? . Câte numere naturale de trei cifre distincte se pot forma cu elemente ale mulțimii {2. Cu ajutorul acesteia.  Termenul general al dezvoltării binomului lui Newton este dat de formula: se numesc coeficienții binomului. n . 3. Varianta 1. Teoremă. b  C 92  36 A.. numită formula binomului lui Newton.. . 43..4. Binomul lui Newton   37.  C nn  2 n d) Numărul tuturor submulțimilor mulțimii A: .. care conțin elementul 1. .. C nn  Numerele  Termenii dezvoltării binomuluisunt în număr de n+1.

4. 2 n  2  n  16 49. Numerele naturale de 3 cifre distincte din mulțimea {2. Câte numere naturale de patru cifre distincte se pot forma cu cifre din mulțimea {1.6. Deci. (4  3)!  46.45.9}? A54  5!  5!  120 (5  4)! 50. Rezolvare.5. Varianta 7. C173 51.3. > .2. Avem C n2  120  48. Rezolvare. . … . 54.8} este A43  4!  4! 24. numere naturale cu 4 cifre distincte. Rezolvare. Varianta 8.7. n 2  16. > . Rezolvare. 15 C17 15 C173 C17 55. 17! 17!   C172 C173 (17  15)!15! 2!15! < C172  17! 16  17   8  17  136 15!2! 2 C173  17! 15  16  17   5  8  17  5  136  660 14!3! 23 53.n } are exact 120 de submulțimi cu două elemente. Cum n(n  1)  120  n 2  n  240  120  n1  15. Varianta 9. 47. Să se determine n N* pentru care mulțimea { 1. Să se arate că 15 C17  52.

Să se determine termenul vare nu conține pe x sin dezvoltarea 9  1 2  x   .3. Varianta 3  3  3 10. adică pentru k {0. Atunci avem . Calculăm termenul general T k+1=C k9 ∙ ( x 2 ) punem condiţia ca 18−3 k=0 şi obţinem k =6 . Rezolvare. Termenul din mijloc este T7. 61. Termenii rațională se obțin pentru k 3  .  1 3  T7  C  a    6 12 60.56. Să se determine a>0 știind că termenul din mijloc al dezvoltării    3 59. deci 6 63. Obținem 4 termeni raționali. x  9−k 62.9}. Folosim formula termenului general din dezvoltarea binomului lui Tk 1  C  a k n nk b Newton: 10 k Tk 1  C  3 k 10 k 3 k 3 . de unde a = 4. Varianta12.6. Varianta 13. a 1  a este egal cu 1848. Rezolvare.  4 12 6    a   6  1 4     C126  a  924  a  1848 . unde n=10. 58. ( 9−6 ) ! ∙ 6 ! 3 ! ∙6 ! ∙ 1 k =C k9 x 18−3 k x () şi . T 7 =C 9= 9! 9! = =84 . 57. a=3 și 1 b= 33 . Să se determine numărul termenilor raționali din dezvoltarea 10 . Rezolvare.

Să se rezolve ecuația n! n!  (n  8)!8! (n  10)!10! 69. Rezolvare. 71. Să se calculeze . iar n 2 ∉ N . Rezolvare. C2n =45 . Avem 5! 5 4!1! numere de 4 cifre. n  10. Să se calculeze C 44  C 54  C 64  72. C 44  C 54  C 64 . Varianta 16. 73. Avem cu n ( n−1 ) n! =45 ⇔ =45 . Câte numere de patru cifre se pot forma cu elemente ale mulțimii {1. adică 2 ( n−2 ) ! ∙2 ! n1. Avem 2 70. Varianta 14. de unde n  10 8! n  8!  10!(n  10)! . .7.3. obținem n=18. Rezultă 2 n −n−90=0 cu ∆=361 că şi 1 ±19 ⇒n1=10 ∈ N . Deci.5. 4! 5! 6!    1  5  15  21 4!0! 4!1! 4!2! C84  C 74  C 73 . Rezolvare. Să se determine numărul elementelor unei mulțimi știind că acesta are exact 45 de submulțimi cu două elemente. 65. Varianta 20.64. C n8  C n10 . n=10 . . Rezultă n -17n-18=0 și cum . 68.2= soluţiile n ≥2 . n  N . Rezolvare. Varianta 15. 2 66.9}? C 54  67. Varianta 21.

Rezolvare.   5 2  1   Tk 1 80. 81.74. 82. Obținem termeni raționali în cazul în care 5.5 . Să se determine în câte moduri se paote alege un comitet reprezentativ al clasei format din 3 fete și 2 băieți. Rezolvare. dezvoltarea conține 3 termeni raționali. adică k  1. dintre care 12 sunt fete. 77. Rezolvare.3. Din Cn >10 . Deci.3. Să se determine numărul termenilor raționali din dezvoltarea binomului   5 2 1 . k  0. 9! ∙ 3 ! 8 ! ∙2 ! 6 2 79. Rezolvare. n3 . Să se arate că pentru orice număr natural n. C n2  C n3  n! n!  n  1 n  (n  2)(n  1)n   n  1 n  1  n  2   n(n  1)( n  1)     (n  2)!2! (n  3)!3! 2 6 2  3  6 . unde  2 5k . Varianta 31.k este par. 5 k 0 Tk 1  C 5k  . 83. Varianta 22. Rezolvare. Varianta 38. Rezultă 12! 10 ! 9 ∙ 10∙ 11 ∙12 9 ∙10 ∙ = ∙ =15 ∙ 11 ∙ 9∙ 5=9900 moduri. n natural. n2 . 3 2 C12 ∙C 10= Avem 12 fete și 10 băieți. 78. are loc relația C n2  C n3  C n31 . Rezultă n ∈ {2. Într-o clasă sunt 22 ce elevi. C84  C 74  C 73  8! 7! 7!    5  7  2  5  7  5  7  70  35  35  0 4!4! 4!3! 3!4! C n2 75.4 } . n ( n−1 ) n! <10 ⇔ <10 ⇔ n ( n−1 ) <2 2 ( n−2 ) ! ∙2 ! . obţinem >10. Să se rezolve inecuația 2 76. Varianta 37.5.

C 53 iar elementele impare dintre cele 5 pot fi alese în . k  N . tot atâția termeni ra ționali va avea dezvoltarea. Putem alege 2 elemente pare dintre cele 5 în moduri. C 52  C 53  100 92. 91. Să se determine numărul submulțimilor mulțimii A care au 5 elemente dintre care exact două sunt numere pare. c ∈ M 95. rezultă că celelalte C 52 trei elemente sunt impare. Se consideră mulțimea A={0. 90.1. Să se determine numărul tripetelor (a. 86.b. de unde k este multiplu de 4 mai mic sau egal decât 100. 6! 3 este C6 = 3 ! ∙ 3 ! =20 .c) cu a .5}. Se consideră mulțimea M={0. 93..  4  5 1 100 k 0 87. Tk 1  Q  88. Varianta 42.2.3. b . Mulțimea A conține 5 elemente pare și 5 elemente impare. Numărul tripletelor (a.2. (2) C n2  C n3  C n31 85. .1.. c ∈ M şi a<b <c . Q .9}.(1) (n  1)! n( n  1)( n  1)  (n  2)!3! 6 C n31  84. Cum între 0 și 100 sunt 26 de multipli ai lui 4. b . 89. Varianta 44.. Din  5 4 100   Tk 1 . Să se determine numărul termenilor raționali ai dezvoltării  4  5 1 100 .3. Rezovlare.c) cu proprietatea că a .. Din relația (1) și (2) rezultă . 94. Varianta 48. Rezolvare. Numărul cerut în problemă este . k  100.b. Dacă o submulțime cu 5 elemente a lui A conține două elemente pare. 100 k k Tk 1  C100  de unde  5 4 100 k .4. Rezolvare.

99. 103. DISCIPLINA: Matematică – Geometrie 107. M. 119. 111. CG 1:  Exerciții de identificare a elementelor unui cerc pe configurații date. Univ. şi alţi (2012). (2005).  Exerciții de identificare a unor proprietăți ale arcelor și coardelor. 97.96.2.. diametrul perpendicular pe coardă. 102. M. COORDONATOR: 112. (2001). ALOCAT: 7 ore 116. perimetru) poligoanelor . Algebră. Manual pentru clasa a X-a. G. Piteşti: Editura Carmis. Matematică. Burtea. 98. UNITATEA DE ÎNVAŢARE: Cercul Prof.  Identificarea poziției unei drepte față de un cerc. CLASA: a VII – a 106. Ploieşti: Editura Mathpress. PROIECTARE PE UNITATE DE ÎNVĂŢARE 104. Manual pentru clasa a X-a. 109. BIBLIOGRAFIE 1. Dr. 117.  Exerciții de determinare a măsurii unghiurilor unui poligon regulat. Păduraru Laura 115. 3. PROFESOR STUDENT PROPUNĂTOR: ANUL ŞCOLAR: 2014/2015 114. Zalău: Editura Gil.2. NUMĂR DE ORE 110. 4. Ganga. COMPETENȚE GENERALE: 118. Costică Lupu 113. M. 2. Matematică. Burtea. 108.  Exerciții de calculare a elementelor (latură. 105. Bacalaureat 2013. Bălună. apotemă. 101. CG 2:  Calculul unor lungimi de segmente în cerc. 100.

triunghi înscris în cerc. Resurse 134.  Construcţii de arce congruente utilizând unghiuri la centru. 123. Competenţe specifice 129. 126. 131. 121.  Exerciţii de determinare a măsurii unghiurilor unui poligon regulat. CG 3:  Rezolvarea de probleme în care se utilizează proprietăţi ale arcelor. 120. CG 5:  Poziționarea unei drepte față de un cerc în raport cu numărul de puncte de intersecție dintre dreaptă și cerc.  Calcularea unor lungimi de segmente şi a măsurilor de unghiuri şi de arce de cerc. 128.  Rezolvarea unor probleme folosind proprietăţile tangentelor duse dintr-un punct exterior la un cerc. CG 4:  Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a reprezenta prin desen cercul şi elementele sale.  Evidenţierea concurenţei bisectoarelor unui triunghi circumscris unui cerc.  Identificarea şi analizarea unor metode alternative de rezolvare a problemelor de geometrie utilizând proprietăţi ale cercului sau ale poligoanelor regulate. pătratului şi hexagonului regulat.  Calcularea lungimilor unor arce de cerc şi aria sectorului de cerc folosind regula de trei simplă. . 127. 132. CG 6:  Utilizarea unor relaţii între latura poligonului regulat şi raza cercului circumscris acestuia în contexte geometrice variate.  Evidenţierea concurenţei bisectoarelor unui triunghi circumscris unui cerc. triunghi echilateral.  Exerciţii de determinare a perimetrului triunghiului circumscris unui cerc. hexagon regulat.  Deducerea unor relații între latura poligunului regulat și raza cercului circumscris acestuia.  Exerciții de uțilizare a instrumentelor geometrice adecvate pentru a reprezenta configurații geometrice care conțin un cerc. pătrat.regulate.  Utilizarea instrumentelor geometrice pentru construcţia triunghiului echilateral. 124. coardelor şi diametrul perpendicular pe coardă. 135. 122. 133. Conţinuturi Activit ăţi de 130.

Unghi la centru.înv ăţa re CS1. elevilor curentă ş Conversaţia 184. Culeger e des 178. 166. 188. Culegere 197. Activita tea individuală 172. 158. CG4 170. 164.Coarde și arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruiente. -Unghi înscris în cerc. cunoaşterea şi în cerc: centru. E 176. 153. nfiguraţie ometrică dată. 163. E 189. Convers aţia 154. 161. 155. ngimi de segmente 157. Activita indep 190. 185. CS2. CG2 alcularea unor 156. CG3 159. arce congruiente. triunghi înscris în cerc. elemente 150. proprietatea coardelor egal depărtate de centru). E Activita tea individuală (50min) indep 201. elevilor curentă ş Conversaţia 196. primarea coarde paralele. 167. 194. 169. (50min) 198. CS4. Activitatea frontală 195. rază. 192. 171. proprietatea arcelor cuprinse între CS3. 160. . într-o discul. a unor măsuri de ghiuri utilizând etode adecvate în nfiguraţii ometrice care conţin cerc. coardă. 152. și reciproc. ui cerc. proprietatea diametrului perpendicular pe o coardă. Activita tea frontală CG1 arcelor. Culegere 162. 174. Activitatea frontală 183. . Te Exerciţi ul 173. măsura 149. CG6 curentă ş 175. ilizarea formaţiilor oferite de configuraţie ometrică pentru ducerea unor oprietăţi ale rcului. arc. 147. 168. (50min) 187. 199. 182. indep 177.Cercul: definiței. 200. 148. exterior. . CG5 165. scrierea elementelor diametru. 151. Te tea individuală 186. Te . interior. 180.

205. gulate folosind terpretarea 212. Activita indep 226. Culegere discului. Activita 214. CS6. drepte față de un cerc. (latură. min) (50 min) 240. tea frontală consolidarea cunoștințelor. 221. 230.Probă de evaluare 244. (50 245.oprietăţilor 203. . 247. 243. . educerea unor oprietăţi ale cercului 211. . 204. formaţiilor conţinute elevilor curentă ş Conversaţia hexagon regulat. ementelor unui cerc limbaj matematic. 208.Calculul elementelor 219. .Sistematizarea și 237.Poligoane regulate: 209. 242. . Te (50min) 216. 229. udiate. elevilor curentă ş 238. E 225. triunghi circumscris unui cerc.Lungimea cercului și aria 224. 223. CS5. curentă ş Conversaţia . tangente Activitatea frontală dintr-un punct exterior la un cerc.Pozițiile relative ale unei 207. Culeger e 234. 222. Convers 239. Test E indep Concurs 236. ația 235. Te 246. Activitatea frontală în următoarele poligoane regulate: 220. Te tea individuală probleme practice ligoane regulate indep tea individuală ometrice şi noţiuni gate de cerc şi de E 213. 217. perimetru) triunghi echilateral. apotemă. arie. . desen. 233. (50min) Activita 232. pătrat. definiție. 210. Culegere ale poligoanelor prezentări elevilor 228.

O2. Determinarea regulilor de calcul eficiente în efectuarea operaţiilor cu numere reale.248. Dr. PROFESOR COORDONATOR: 255. Să identifice corect numerele reale. Să recunoască formula de calcul pentru media geometrică a două sau mai multe numere reale. 5. Să aplice corect regulile de calcul cu radicali. 6. O1. 265. Costică Lupu 252. OBIECTIVE: 261. 250.2. Caracterizarea mulţimilor de numere şi a relaţiilor dintre acestea utilizând limbajul logicii matematice şi teoria mulţimilor. Să rezolve corect operaţiile cu numere reale. 264. 266. Univ. DISCIPLINA: Matematică – Algrebră 254. 4. COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Să rezolve probleme practice unde se folosesc calcule cu numere reale. Toate subiectele sunt obligatorii. Identificarea caracteristicilor numerelor reale şi a formelor de scriere a acestora în contexte variate. 257. Să rezolve corect rădăcina pătrată a unui număr real. Prof. TEST DOCIMOLOGIC 249. Aplicarea regulilor de calcul cu numere reale. O5. 267. O3. O6. 3. Se acordă 10 puncte din oficiu. 2. STUDENT PROPUNĂTOR: 253.3. 4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu numere reale şi a ordinii efectuării operaţiilor 260. UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: 256. a estimărilor şi a aproximărilor pentru rezolvarea unor ecuaţii. O4. 259. CLASA: a VII – a 251. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor în efectuarea calculelor cu numere reale. Mulţimea numerelor reale Păduraru Laura 258. 262. . 263.

A. Itemi cu alegere duală 270. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Precizați valoarea logică (de adevăr) a propozițiilor: . 1. ITEMI OBIECTIVI (30 puncte) 269.268.

.. Itemi de tip pereche f g 1) k 5) Media geometrică a numerelor 12 și 27 este . A.. e 172 d C. 3  2 3 3 2  0 e . c 172.2 h i B.144  12 a 64  8 b   7 2 .73... q c) 6 √ 5 . i b) 18. o 0 și 100 sunt în număr de . este . d .41 .. 2  1. t e) 3) Numărul x ∈ R din proporția x 2 5  15 10 r este egal cu . Rezultatul 20  45  5 . b 15. g 3  1. Itemi cu alegere multiplă j Rezultatul calcului 13  144  5  196  361  225 este: a -172.. 100 2  100 c  7 .. j p 4) 144  3 2  64 =. s d) 9. . l calcului m B. n h 2) Pătratele perfecte cuprinse între a) 288. u 54 √3 .. f ..

. c) Rezolvați în R ecuația ax+b=76. 38 w b) Cel mai mare număr întreg .. .. Itemi cu răspuns scurt x  5 2 3 1) Dintre numerele y  5 2 3 și care este cel mai mare? 2) Care este cel mai mare număr întreg mai mic ca  11 ? 27 3) Care este cel mai mic număr întreg mai mare ca y ? F.. Itemi de completare x  288 y  162 1) Media geometrică a numerelor și este . mai mic este numărul .... ITEMI SEMIOBIECTIVI (40 puncte) v D. ..4 3) Rezultatul calculului este ..76  0. . . b) Calculați 2a2-4b. x  5 2 3x  6 2  5) Dacă x  .15  0. Itemi structurați a  6  2  6  3  6  4  6 1 z Se dau numerele b 2  2 3 3  și   2  3 5  2 3  2 .. . ITEMI SUBIECTIVI (20 puncte) 55 .. 4 a 2 2) Raționalizând numărul se obține numărul . 5. a) Stabiliți care număr este mai mare. E.. aa 3. . atunci rezultatul calculului este egal cu . este . mai mic decât numărul . a2 3 b3 2 4) a) Dintre numerele și .2.

56 . Rezolvați următoare problemă: Media 4 3 geometrică a înălțimilor a doi copaci este m. Descrieți pașii algoritmului de extragere a rădăcinii pătrate dintr-un număr natural. Itemi de tip eseu. Unul dintre copaci are înălțimea egală cu 6 m.ab G. Câți metri are înălțimea celuilalt copac? ac H. Itemi de tip rezolvare de probleme.

5 puncte pentru răspuns corect ba .5 puncte pentru răspuns corect au 1.5 puncte pentru răspuns corect ay 1.ad BAREM DE CORECTARE ae af P ah Răspuns corect ai Punctaj acordat aj Obs It u erva n ţii ct e/ ag it e ak m al 1 am a) A A.5 puncte pentru răspuns corect av 1.5 puncte pentru răspuns corect aw 1.5 puncte pentru răspuns corect ax 1. 0 an b) A p ao c) A u ap d) F n aq e) A ct ar f) F e as g) A at 1.

p bd c) 172 az 1 punct pentru răspuns corect be 5 puncte pentru răspunsul bf corect u n ct bg e bh 1 bi 1) – c) C.bb bc 5 B. bw 1) 18 √ 2 5 bx 2) 2 √ 2 p by 3) 1.5 puncte pentru răspuns corect cd 2. 5 bj 2) – d) p bk 3) – e) bo 3 puncte pentru răs u bl 4) – a) bp puns corect n bm 5) – b) bq 3 puncte pentru răspuns ct bn 3 puncte pentru răspuns bt corect corect e br 3 puncte pentru răspuns corect bs 3 puncte pentru răspuns bu bv 1 D.85 u corect cc 2. 2.5 puncte pentru răspuns corect ce 2.5 puncte pentru răspuns ci .

b=2 √ 3−3+5− √ 3+2−√ 3 . cl 1) x E.n bz 4) a) a=2 √ 3 ct ca b) 6 e cb 5) 9 √ 2 corect cf 2.5 puncte pentru răspuns ct e ct 2 cr corect n cs corect co 2.5 puncte pentru răspuns cw b< a 2 cx b) 2 a −4 b=2∙ 100−4 ∙ 4=200−16=184 cz 4 puncte pentru calcul corect al nr. 5 cm 2) – 4 p cn 3) 6 u F. 0 p cu a) a=√ 6−2+3−√ 6+4− √ 6+ √6 +1 .5 puncte pentru răspuns corect cg ch 2. b=4 n e cp 2. b db 1 punct pentru răspunsul final dc 5 puncte pentru rezultatul corect dd 5 puncte pentru soluţia corectă a ecuaţiei de .5 puncte pentru răspuns cj ck 7. a=10 cv b=|2 √3−3|+|√ 3−5|+|2−√ 3| .5 puncte pentru răspuns corect u ct corect cq 2. a da 5 puncte pentru calcul corect al nr.

ea 2 puncte ct du 4. Coborâm grupa următoare de două cifre lângă număr. Despărţim numărul în grupe de câte două cifre. p n dl di √ x ∙ y=4 √3 m şi x=6 m dj √ 6 y=√ 48 ⇔6 y=48 ⇒ y =8 . u dm 2 puncte pentru datele problemei dn 7 puncte pentru răspunsul ct dp e dq 1 H 0 corect dr 1.2 dh Notăm cu x înălţimea primului copac şi cu y înălţimea celui de dk 1 punct pentru notaţia corectă al doilea copac.cy c) 10 x+ 4=76 . ef eg BAREM DE NOTARE eh No ta ei 10 ej 9 ek 8 el 7 em 6 en 5 eo 4 ep 3 eq 2 er 1 . Căutăm cel mai mare număr natural scris la dreapta ec numărului dublat şi înmulţind cu el sa ne dea un număr mai mic ed 2 puncte sau egal cu numărul format. df dg 1 G 0 x=7. Dublăm primul număr eb 2 puncte e dv 5. Căutăm cel mai mare număr întreg al cărui pătrat este mai u ee dy 2 puncte mic sau egal cu numărul ce formează prima grupă din stânga. începând de la dreapta. dz n dt 3. p do dw 2 puncte dx ds 2.

es Pu et 10 eu 90 ev 80 ew 70 ex 60 ey 50 ez 40 fa 30 fb 20 fc 10 nct 0 – – – – – – – – –0 aj pu 80 70 60 50 40 30 20 10 pun nct pu pu pu pu pu pu pu pu cte e nct nct nct nct nct nct nct nct e e e e e e e e fd .

2015 fi CLASA: a VII – a A fm PROFESOR MENTOR: Eugen Tarasă fj ŞCOALA: fn PROFESOR COORDONATOR: fk fo Prof. Prelucrarea datelor de tip cantitativ. Turcitu. fv fw COMPETENŢE GENERALE: 1. structural. N. Dr. Didactica predării matematicii (pentru gimnaziu şi liceu) Volumul I. TEMPORALE: 50 minute.1. 2011. PROIECT DE LECŢIE FINALĂ fg fh DATA: 18. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete. G. contextual cuprinse în enunţuri matematice. Ovidiu Trofiu. Ghicu ş. c.fe CAPITOLUL 5. UMANE: 28 elevi. 2016. Bacău. Univ. 2. Editura Grapho. . Matematici pentru gimnaziu clasa a VII-a. b. Costică Lupu.11. calitativ. Bacău. BIBLIOGRAFIE: 1. Editura Alma Mater. semestrul I.a. 2014. 3. Craiova. Editura RADICAL. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I ff 5. 3. Costică Lupu Şcoala Gimnazială „Octavian Voicu” fl DISCIPLINA: Matematică Algebră fp STUDENT PROPUNĂTOR: fq Laura Păduraru fr UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Mulţimea numerelor raţionale fs TEMA LECŢIEI: Puterea cu exponent număr întreg al unui număr raţional ft TIPUL LECŢIEI: Comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe fu RESURE: a. Eugen Tarasă. 2. Matematică 7. Manual pentru clasa a VII-a.

gn Forme de organizare a activităţii: individuală. conversaţia euristică şi catehetică. fişe de lucru. 2. cretă albă. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor în efectuarea calculelor cu numere raţionale. 6. Să efectueze corect ridicarea la putere cu exponent strict negativ a unui număr raţional. frontală. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate. fz ga OBIECTIVE OPERAŢIONALE: a) COGNITIVE: gb OC1. Dezvoltarea spiritului de observaţie. Să identifice forma unei puteri şi elementele acesteia. b) Mijloace de realizare: manualul şi culegerea de matematică. gh OA2. caiete de notiţe. gi c) PSIHOMOTORII: gj Opm1. Să efectueze corect ridicarea la putere cu exponent natural a unui număr raţional. tabla. prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora. caiete de teme. a estimărilor şi a aproximărilor pentru rezolvarea unor ecuaţii. colorată. Să scrie corect şi ordonat. Să recunoască regulile de calcul cu puteri în rezolvarea exerciţiilor. fx fy COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale. explicaţia. gd OC3. demonstraţia. 5. gl gm STRATEGII OPERAŢIONALE: a) Metode şi procedee: expunerea. Să adopte o poziţie corectă în bancă.4. observaţia. go . gc OC2. exerciţiul. ge OC4. atenţiei concentrate şi a simţului critic şi apreciativ. gf b) AFECTIVE: gg OA1. gk Opm2. Stimularea curiozităţii şi a imaginaţiei.

area 2 hh Asigură un climat favorabil atenţie începerii orei şi a materialului i necesar. hi Se pregătesc pentru oră. hj Con hk C e hl Fro vers at ntal aţia al hm og elevul ui hn 2. ho hp Anunţă titlul lecţiei:Putera cu hr Reţin obiectivele hs Expl ht C hw Fro hx Obs .Capt hf hg Verifică frecvenţa.gp DESFĂŞURAREA LECŢIEI gq Etapel e gr gt Conţinut şi sarcini de învăţare gu Strategii didactice gv Str Ti ate lecţiei gii gs de (m eva lua re gy Activitatea profesorului gz Activitatea elevului ha Met hb M hc For ode ijl me oa de ce org hd ani zar he 1.

Aplicaţii.Actu alizare hz 5 ia Verifică tema pentru acasă. titlul lecţiei. îndrumă elevii io Con jg Obs dacă au rezolvat vers ai vid erva probleme în corect tema.Enunţ 2 icaţi ai a et re el sist a e ema obiecti de tică velor cl area temei şi exponent întreg a unui număr şi scriu pe caiete raţional. hq Prezintă obiectvele urmărite. aţia et ual rea ip Expl e jd sist icaţi de je ema a te jf Fro m ntal cunoşt rezolvarea acestora. if cunoştinţele ig Răspund învăţat privind puterea cu exponent întrebările e natural profesorului a jc Indi au întâmpinat ib Reactualizează verifică care a inţelor ie Elevii ă ix C unui număr la iq tică . ntal erva as ă hu Cr et ă hv Ta bl hy 3.

is iy it iz Cr iu et iv Con 2 =2 ∙2 ∙ 2=8 ij ă 3 1 1 1 1 1 = ∙ ∙ = 2 2 2 2 8 () vers ja Ta aţia bl iw Dem ă onstr jb C aţia ai et 3 ( ) −3 =¿ 7 il ă e de im cl as ( )( )( ) −3 −3 −3 ¿ ∙ ∙ 7 7 7 in jh 4. ic Care sunt elementele unei puteri? id Cum calculăm putere unui număr natural?Dar al unui număr raţional pozitiv sau ir cu ih ii Exemple: 3 ik negativ?Daţi exemple. Prezen ji 20 jj Anunţă faptul că lecţia se împarte în două părţii: ¿− ă 27 343 ku Urmăresc cu lq Con mx Cr nt Fro atenţie şi notează vers et ntal ol om .anterio raţional:Ce este puterea cu dovedind r exponent natural a unui număr răspunsurile raţional? exemple.

kx 0 jr Exemplu: 4 =1 . mh nh mi ni li Dovedesc oj on oo op oq or os ot ou ov ow ox oy oz pa pb pc Obs erva rea sist ema . ă numărului a =a ∙ a∙ ⋯ ∙a o ale aţia ky n jq Face părţi cele .Puterea cu exponent întreg a optimă a unui număr raţional negativ a uniui număr raţional jm Dictează definiţia puterii: jn Fie a un număr raţional a ∈Q şi n Puterea n a raţional a este ∈N ¿ jp lr my nv ls mz Ta nw kv lt bl nx kw lu a ny lecţiei.tarea jk 1.Puterea cu exponent întreg conţin utului în Pentru convenţie le lf md nd lg me ne ok Fro lh Elevii răspund la mf nf ntal întrebăriile mg ng profesorului. na nz icaţi nb oa a nc C ob lw ai oc la lx et od lb ly e oe lc lz de of ma cl og mb as oh mc ă oi ramarcă: a0 =1 . raţional jo caiete două jl 2. lv Expl numărul ld prin nu kz n factori a≠0 .

1 1 1 = 2 2 2−1= raţional ridicat la o putere strict negativă este egal cu traţi et a ă mn −n (un nn Cr no ( ) () () şi n definţie. Demons mo np Ta 2 2 3 −1 2 3 1 4 mp 27 9+ 4−243 bl= −230 + − =¿ + − =¿ 2 3 2 4 9 4 36 36 mq a dictând a ∈Q ¿ tică nm exerciţiu la tablă: lj număr raţional? mm următorului puterea cu exponent întreg negativ al unui jw prin rezolvare lecţiei: ju Cum profesorului că au ln lo −2 () mr nq ms nr mt ns C mu Exer ai ciţiu et l e mv de mw cl Explicaţ as ia ă . 1 a = n a explică Fie Prin lk Elevii ies la tablă să rezolve exerciţiile: număr () ll lm 1 2 1 3 = = 3 9 inversul acelui număr ridicat la puterea respectivă). 3 5 () ( ) jt Verifică dacă elevii au înţeles mj nj înţeles mk nk informaţiile ml nl transmise şi apoi trece la a doua parte a rezolvăm jv Profesorul definiţia: ∈ N¿ . =1.js 2 0 −3 0 =1 .

b numere raţionale nenule şi m. 0−2=0 4 4 ( ) n m n+ m a ∙ a =a . avem următoarele proprietăţi: a1=a . ke 5 5 5 ∙ = 7 7 7 2 3 2+3 5 5 . exemplu în parte.n numere rezlve întregi. kb ex : 2. 0n=0 . −3 1 −3 2 = . 7 ()() () () = fiecare . 1. 0 =0 . kd ex :23 ∙ 24=23+4 =27=128 .jx Continuă prin exemple şi propune elevilor să le rezolve. kc Regula: se copiază baza şi se adună exponenţii. lp Elevii sunt atenţi în continuare la jy fiecare regulă de jz Reguli de calcul cu puteri calcul cu puteri şi ka Pentru ies la tablă să orice a.

3 ()() () . ex :38 : 3 10=38−10=3−2= 4. kk 2 4 [( ) ] ( ) 1 3 = 1 8 .kf −1 7 −1 = 4 4 −8 −1 ( ) ( ) ( ) −1 4 3. ∙ =−4 an :am =a n−m . 1 2 1 5 7 5 5 5 2 25 = . kh Regula: se copiază baza şi se înmulţesc exponenţii. : = = 3 9 4 4 4 16 () m ( a n) =a n ∙m . kg Regula: se copiază baza şi se scad exponenţii. ki 3 2 2 ∙3 6 kj ex: ( 2 ) =2 =2 =64 .

kn ex: ko 1 3 2 1 2 3 2 1 9 9 ∙ = ∙ = ∙ = 2 5 2 5 4 25 100 ( ) ()() . kq ex: 2 5 25 32 = 5= 3 3 243 . () .2015 0 [( ) ] ( ) −5 7 kl = −5 0 =1 7 ( a ∙ b )n=an ∙ b n . b b () kp Regula: exponentul unui cât se distribuie fiecărui factor. a n an = n .b≠0. 5. km Regula: exponentul unui produs se distribuie fiecărui factor. 6.

pl 6. n −1 a−n =( a−1 ) =( an ) kr ex : ks 2−3=( 2−1 ) = kt 2−3=( 23 ) =8−1= 3 −1 pd 5. pe Feedb 2 .7. 2 8 () 1 8 . po Rezolvă cerinţele din fişa de lucru. ack pg Răspund la întrebările adresate ph Con pi vers de pj Fro pk Apr ntal ecie aţia ri profesor in clasă. pm Fixare a şi 14 pn Prezintă elevilor o fişă de lucru şi le oferă indicaţii necesare rezolvării exerciţiilor din fişă. pf Recapitulează 1 3 1 = . ver pr Fi pt Indi icaţi şa vid o- a de ual eval consol pq Exer lu idarea ciţiu cr cunoşt l u inţelor bale pu Aut pp Expl ps C ai et uare pv . cu elevii noţiunile noi predate.

Tran sferul qj 2 exerciţiile de pe fişa de lucru. hetic manţei pz Notează răspunsurile bune de la elevii care au rezolvat corect qi 8.e de cl as pw 7. ă qn e qp Cr et qs . Evalua px 3 py Profesorul adresează întrebări qa Răspund qc Con ă qe C qg Fro qh Aco ntal rdar pe baza fişei de lucru şi întrebărilor. qk Profesorul explică ce au de făcut elevii pentru lecţia qf lor ă ql Notează sarcinile de lucru. qd qm Con qo C qr Fro vers ai ntal aţia et (tema următoare şi le dă tema de de lucru pentru acasă: exerciţiile lucru rămase din fişă şi exerciţiile 1- de pentru 5 din culegere de la tema cl acasă) Puterea uniu exponent întreg a as unui număr raţional. exerciţiilor de pe cate og note fişă. vers at rea verifică cum au rezolvat elevii qb Arată rezolvare aţia al ea perfor exrciţiile.

ă qq Ta bl ă .

−1 . b) ( )( ) 3 11. c) 12. Efectuaţi calculele următoare.qt FIŞĂ DE LUCRU qu 1. Efectuaţi calculele următoare: 3 3 6 5 5 ∙ . 3 3 2 0 −2 2 2 4 ∙ ∙ . d) ()() 13. 6. ( )( ) d) 8 8 8 8 8 8 ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ . rb g) 1 . 2015 4 −2 . 14. 5 5 5 −3 1 1 : −3 4 4 ()()() 10 . scriind rezultatul sub formă de putere: 3. ( 7 ) ∙ [−2.(3)] . ( 7 ) ] ∙ [ −2. 2 2 2 4. 4 () ( 3 qy d) 2 3 ( −53 ) . a) 1 1 1 ∙ ∙ . (7 ) ] . e) ( )( ). 8 ( ) 3 qx c) −2 qz e) () ra f) ( ) −3 4 . 8. c) −2. 6 6 9. 13 13 13 13 13 13 7. e) ( −49 )∙( −49 )∙( −49 ) ∙( −49 ) ∙( −49 )∙( −49 ) ∙( −49 ) . b) −5 −5 −5 ∙ ∙ . 11 11 11 5. a) ()() 10.1(3)] −45 . re j) [−0. 9 9 9 ()( )() 4 2 2 : . Calculaţi: 2 qv a) qw b) 5 . 3 3 3 4 −2 −2 ∙ . −2015 2015 0 rc h) ( ) rd i) [ 0. 2. 2015 ) . f) 7 9 7 7 7 2 : : . 8 () −5 2 .

27. i) 2 0 . c) 2 3 3 2 3 3 3 + = + . g) [( ) ] 16. 30. 31. 21. 32. 7 3 1 . 5 4 3 10 ] 4 : (76 ) 2 11 −5 : 3 3 6 25 : 9 2 } : (7 205 {[( ) ] [( ) ] ( ) } 5 3 7 7 9 5+11 ()() () = 23. 18. d) 11 7 7 : 9 9 { 25. 20.3 5 15. 2 3 −1 {[( ) ] } −4 −5 17. b= a) Calculaţi a şi b. a) ( 3+4 ) =3 + 4 . 28. b b) Arătaţi că a ⋅b=a . b) −1 6 −1 4 −1 ⋅ = 7 7 7 ( )( ) ( ). Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor următoare: 2 2 2 19. . a= [ ( 7 ) ∙ ( 7 ) : ( 7 ) 10 19 31 ) şi 5 4 −3 ⋅ ⋅ 3 5 4 ()( ) . 29. . Se consideră numerele: 3 8 12 24. h) {[( ) ] } 2 9 −4 5 . 26. 5 5 5 5 ( ) () () 5 22.

201 70.Ap.Ap. 61.. Sc.Octavian Voicu’’ 64. FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ 44. 67.OCTAVIAN VOICU” BACĂU 45.11. 40.. Teiului. A. Bacău Sc. Teiului. 43. A. Ap. ŞCOALA GIMNAZIALĂ . 62. Şcoala Gimnazială 9. Bacău 52. FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI HOLTEA F. 41.V.V. Str. 9. 9. INFORMAŢII GENERALE 48.. Sc.2. Bl. A. 72. Bacău Sc. Str. 34.Octavian Voicu’’ V 201 Bacău 73. A. aV 68.33. Teiului. Denumirea şcolii şi localitatea 55.. 201 65. SEBASTIAN-COSTINEL 46. 36. 66. Sebastian-Costinel 47. Obser vaţii 57. I 58. 9. 39. 5. Domiciliul 56. Bl. C l 53. 201 60. 38. A I 1. ŞcoalaBacău Gimnazială 5. 11. Teiului. 35. 200 50. 37.. 71. 42. Alcătuită elevului: Holtea F. Şcoli frecventate de elev în localitatea în care a avut domiciliul: 49. Str. Şcoala Gimnazială 4. a V 63.Octavian Voicu’’ 69. Bl.Octavian Voicu’’ 59. Bl. ŞcoalaBacău Gimnazială 4. Date asupra elevului 51. . Str.11. 9. An ul 54.

84. Relaţii intrafamiliale: Foarte bune. c. Atitudinea familiei faţă de şcoală: Ambii părinţi se implică în viaţa coplilului şi sunt preocupaţi de reultatele copilului la şcoală.2002 2. Antecedente (boli.05. Recomandări medicale cu implicaţii asupra procesului învăţării: Nicio recomandare. b. DEZVOLTAREA FIZICĂ ŞI STAREA SĂNĂTĂŢII a. Numele părinților: Mama: Nuţi-Carmen Tata: Florin-Vasile 77. 3. . SITUAŢIA ŞCOLARĂ 1) Succese deosebite în activitatea şcolară şi extraşcolară: A participat la Concursul naţional de Matematică „Lumina Math” şi a câştigat o diplomă de participare. traume fizice. 82.V. Ocupația părinților: Mama: Casnică Tata: Fără ocupaţie 78. Are un deosebit inters pentru obiectul Biologie la care a participat la mai multe activităţi şi concursuri şcolare. d. Probleme de sănătate apărute pe parcurs: Nicio problemă de sănătate. Numele şi prenumele: Holtea F. Fraţi şi surori: singur la părinţi(niciun frate sau o soră). 2) Dificultăţi deosebite în învăţare şi comportament: Elevul nu a dat dovadă de nici o dificultate deosebită în învăţare sau comportament. Condiţii de studiu: Foarte bune. Rolul familiei în îndrumarea elevului: Părinţii îşi sprijină copilul şi îl ajută să treacă peste fiecare etapă a învăţării din cadrul programului şcolar. Climat socio–educativ 80. 81.74. 79. defecte senzoriale: Nu există defecte fizice sau senzioriale. situaţii deosebite): Copilul este perfect sănătos şi fără antecedente. 85. 3) Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire şi educaţie: Nu există. Data naşterii: 26. Defecte fizice. Condiţii materiale: Bune. Date asupra familie 76. 83. Sebastian-Costinel 75.

Slab 98. reseApti 133. B 94. 138. 89. ţa Rit 121. În final. librul Inte 129. 122. d) Sfatul final de orientare şcolară şi profesională: Elevul este încurajat să îşi urmeze visele. 103. Nivel de dezvoltare 93. ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ a) Opţiunea elevului: Elevul doreşte să-şi finalizeze studiile gimnaziale şi liceale. 132.  110. ginaţia Aten 113. 145. Foarte bun 97. perament 142. 147. doreşte să devină constructor de maşini auto sau avioane. 148. . c) Aprecierea opţiunii de către diriginte şi psiholog: Foarte bună. Mediu 95. 99. 131.  114. 107. 115. 111. tudini Tem  141. 104. 106. 136.86. apoi să se înscrie la Facultate de Inginerie. 108. bajul Ima 109. 139. 120. b) Opţiunea părinţilor: Părinţii susţin copilul din toate punctele de vedere fiind de acord cu opţiunea elevului. un Me  101. 116. 92.  134. ţiaVoin  117. Inteligenţa 100. Trăsături individuale 96. 144. 146. 102. 126. 124. 128. 140. 143. 135. 119. 112.  130.  123. mulEchi 125.  127. 118. moria Lim  105.

Maria 156. 155.149. 150. DIRIGINTE: 153. 152. 151. Prof. 154. Popa Ana- .

157.3. 5. FIȘA DE EVALUARE A LECȚIEI FINALE .

158. .

159. .

Univ. TIPUL LECŢIEI: Comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe (predare- învăţare) 178. DATA: 06. PROIECT DE LECŢIE FINALĂ 163. Editura Alma Mater.1.Geometrie 174. BIBLIOGRAFIE: 1) G. 2011 179. Lupu Costică Gimnazială „Octavian Voicu” Bacău 168. COSINUS. ŞCOALA: 167. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic 175. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ II 6. Editura Grapho. TEMA LECŢIEI: 176. CLASA: a VII-a A 166. 162. Editura RADICAL. Matematici pentru gimnaziu clasa a VII-a. TANGENTĂ şi COTANGENTĂ. Şcoala PROFESOR COORDONATOR: 170. Craiova. Tabele trigonometrice. Bacău. Ghicu ş. . Didactica predării matematicii (pentru gimnaziu şi liceu) Volumul I. Bacău.2016 165. DISCIPLINA: Matematică. TEMPORALE: 50 minute c. 164.a. N. RESURE: a. Manual pentru clasa a VII-a. Prof.04. 169. Ovidiu Trofiu. Dr. Matematică 7.2014 2) Eugen Tarasă. 177. STUDENT PROPUNĂTOR: 172. Rapoarte constante în triunghiul dreptunghic: SINUS. 161. semestrul al doilea. Laura Păduraru 173. CAPITOLUL 6. Turcitu.160. PROFESOR MENTOR: Eugen Tarasă 171. 2016 3) Costică Lupu. UMANE: 28 elevi b.

a perpendicularităţii a două drepte prin relaţii metrice. 6. 184. OC4. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate. structural. 181. Să identifice corect triunghiul dreptunghic şi elementele acestuia. 182.180. 186. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete. 187. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: a) Cognitive: 185. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite. Prelucrarea datelor de tip cantitativ. 183. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă. Să reproducă corect şi rapid formula fundamentală a trigonometriei 189. OC2. Exprimarea. în limbaj matematic. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu rezolvarea triunghiului dreptunghic. contextual cuprinse în enunţuri matematice. 60 ° . Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia. 2. COMPETENŢE GENERALE: 1. OC0. calitativ. Să aplice corect rapoartele constante pentru triunghiul dreptunghicş 188. 190. OC1. 3. 4. 5. 3. 2. 4. Să precizeze corect valorile rapoartelor constante în triunghiul . 45 ° . COMPETENŢE SPECIFICE: 1. OC3. Să deducă logic şi corect valorile rapoartelor constante în triunghiul dreptunghic pentru unghiurile de 30 ° . prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii. Să definească corect rapoartele constante în triunghiul dreptunghic. OC5. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora.

STRATEGII OPERAŢIONALE: a) Metode şi procedee: expunerea. 60 ° . OA1. Să adopte o poziţie corectă în bancă. caiete de notiţe. 196. atenţiei concentrate şi a simţului critic şi apreciativ. fişe de lucru. Opm2. 199. observaţia. 197. cretă albă. 198. 45 ° . 193.dreptunghic pentru unghiurile de 30 ° . conversaţia euristică şi catehetică. colorată. b) Mijloace de realizare: manualul şi culegerea de matematică. OC6. explicaţia. c) Psihomotorii: 194. 195. Să aibă un compartaent adecvat şi mişcări ale trupului controlate. tabla. c) Forme de organizare a activităţii: individuală. OA2. Opm3. Să folosească eficient rapoartele constante în triunghiul dreptunghic în rezolvarea problemelor de geometrie. exerciţiul. Să scrie corect şi ordonat. demonstraţia. . frontală. b) Afective: 192. Dezvoltarea spiritului de observaţie. 191. Stimularea curiozităţii şi a imaginaţiei. caiete de teme. Opm1.

209. 205. 203. 216.200. 220. . l o c a t ( 213. tapele m Strateg lecţii p ii u de l eval uar a e 212. Activitatea profesorului 215. 214. For Mijl m o e a d c e e o m r i g n a ) n 221. Activitatea elevului 217. 204. Strategii didactice Ti 208. DESFĂŞURAREA LECŢIEI Conţinut şi sarcini de învăţare 207. E 206. 202. 219. Metode 218. 201.

233. a COTANGENTĂ. . 241. Verifică frecvenţa. Convers e ema aţia cl tică obiecti COSINUS. Se pregătesc de oră. 234. 228. 226. Prezintă 239. Reţin 236. 227. 2 224. ea m atenţiei i climat favorabil elevulu n începerii orei şi a i 231. 238. g 232. velor TANGENTĂ.Captar 223.iz a r 222. 242. s Tabele ă trigonometrice. d sist şi a n dreptunghic: SINUS. Anunţă titlul 2 lecţiei: Rapoarte obiectivele şi scriu pe caiete titlul lecţiei. Convers Catal Front aţia o al Asigură un 230. Explicaţ Caiet Front Observ e al area area m constante în ia temei i triunghiul 237. materialului necesar.Enunţ 2 225. 235. 1 . Cretă . e 229.

Ce înţelegeţi prin raportul a două 1. Observ area 282. Răspund la noţiunile întrebările fundamentale de profesorului: raport. 271. 268. 2. a b . Explicaţ e Indiv cl i- sist a d ema s u tică ă al învăţat e 246. Recapitulează 261. izarea m elevii care au cunoşti i întâmpinat probleme 259. a. 262.Ce este un 270.Dacă avem trei puncte necoliniare A. Convers Caiet Front aţia e al 280. 267. B şi C. 274.b∈R. 258. Verifică tema 240. aţia 272. Cretă 279. cateheti că Tablă al 281.Dacă atunci prin raportul dreptunghic. triunghi. pentru a introduce ia 263.Actual 244. d 277. 276.b≠0 . 3 . 269. 278. triunghi dreptunghic noile noţiuni de trigonometrie în triunghiul numere? 248. 2. notat 1. Front numerelor a şi b se înţelege numărul real a :b .obiectivele urmărite. 5 245. 247. 243. . 260. Elevii verifică pentru acasă. îndrumă dacă au rezolvat corect tema. Tablă 273. nţelor n în rezolvarea acestora. Convers 275.

264. 254.Triunghiul dreptunghic este triunghiul cu un unghi drept. 3. [ CA ] se 251. 257. 3. [ BC ] . 266. atunci reuniunea segmentelor 250. 265. 252. [ AB ] . . ABC. numeşte tiunghiul 253. 255.triunghi? 249. Desenaţi figurile la tablă.Ce este un triunghi dreptunghic? 256.

731. 1099. 550. 287. Urmăresc cu atenţie şi notează în 544. 417. 419. 1101. 908. 547. d 902. 1. 725. 424. 1097. 910. sist e 903. 1100. 409. 415.Sinusul unui unghi este raportul 423. 1103. rapoarte: 411. 546. definim următoarele 410. 414. 422. 726. 551. 408.283. Expuner Caiet Front Observ e al area caiete. 549. 418. tică a 905. 1098. 420. 1096. 553. 733.Prezen 284. 421. prezintă noile noţiuni: tarea m optimă i a n 286. Tablă 911. 412. 407. 914. 413. 732. 1102. cu m ( ∢A ) =90 ° . 552. 289. 30 285. 727. conţinu tului În continuare. 734. 917. ema cl 904. 406. 916. În ∆ ABC dreptunghic. ea 545. 913. 548. 901. s 906. . 919. 729. 1104. Cretă 909. 416. 912. 728. ă 907. 735. 915. 918. 4 . 288. 730.

928. 740. 924. 1107. 440. euris 743. 429. 558. sin x °= ip . 1114.a. 935. 291. 936. 2. 752. 930. 937. 925. 441. 443. 1108. 750. 3. 292. 737. alăturate şi lungimea 438. unui unghi este 435. ajutorul profesorului observă că: 562. 1112. 738. 290. 929. 756. 926. 749. 430. 939. 746. lungimea catetei 437. 745. 434. 931. 934. c. 1113. 747. 933. 754. raportul dintre 436.o. 755. ip.dintre lungimea 425. 431. 1111. 556. aţia 742. 751. 557. 1109. 293. 433. 927. c . Cosinusul 554. 1106. 938. 560. 1105. tică 744. Front cos x ° = 294. ipotenuzei: 439. . unghiului şi lungimea 427. 555. 753. 921. Convers 741. catetei opuse 426. 442. 739. 932. 432. Explicaţ 748.Tangenta unui unghi este raportul dintre ia 559. ipotenuzei: 428. Elevii cu 561. 922. 1110. 920. 736. 923.

764. c . Calculează 573. a. b 944. Caiet 947. 14. ă 945. 1 449. 1119. c. Indiv 760. 941. 757. 946.o . 1124. 1123. 1122. d 762. 1116. 1125. 571. sin x ° tg x °= cos x ° unghiului: 564. Cretă 942. 759. ctg x ° √3 19. 1118. 445. 13. 566. triunghi dreptunghic 2 2 √3 raportul dintre 448. 7. 15. 299. 940. 6. 295. 563. i- 761. √3 3 17. al 758. 447. 450. 451. 298. 1120. . 300. 12. 2 2 cos x ° . 1. u Tabla al 763. e Front d al e 948. 3. tg x °= c. √3 3 572. 296. 1121. Desenează un lungimea catetei opusă unghiului: 565. 569. 1 18. Cotangenta √2 1 2 10. 1117. 8. alăturate şi ABC: 11. 30 ° 5.lungimea catetei opuse şi lungimea catetei alăturate 444. cl Indiv a i- s d ă u 765. sin x ° 9. 16. 1 2 570. cos x ° 45 ° 4. al 943. ctg x °= 567.o. 20. 2. 297. c . al 1115. lungimea cateta √2 ctg x °= unui unghi este √3 √3 tg x ° 60 ° 4. 568. sin x ° 446.a.

darea n ştinţific predat. e 1349. Indiv Autoev Exerciţi Cretă id a- 1339. Tablă 1337. hetic e bale 1294. cunoşti 1305. a şi m elevilor la tablă pentru consoli i a fixa conţinutul 1313. . 1301. 1297. Arătaţi că: Calculează: sin 45 °−cos 45°+2 cos 30 ° tg 45 °+ctg 45° 1307. 5 . 5 1304. 1296. 1300. u 1315. 1361.Fixare 6 1303. Convers Caiet Front Aprecie aţia e al ri i 1292. 1314. 1359. 1347. Profesorul 1312. ă cl a s ă 1298. Elevii rezolvă propune un exerciţiu în caiete exerciţiul dat de profesor. . profesor în clasă. Explicaţ Cule Front g al er 1348.1289. 1360. Recapitulează 1295. 2 ack m 1291. nţelor 1306. 1326. Cretă 1299. Răspund la cu elevii noţiunile noi întrebările adresate de predate. 1324. 1338. 1302. cate d ver n 1293.Feedb 1290. u luar ia 1325.

ascultă cu atenţie şi iau în serios lucru. ¿ sin 60 ° . sfârşitul orei. sarcina de 1331. elevi care termină şi au rezultatul corect 2 1+1 1318. 1311. 1346. 1341. 1344. Profesorul ¿ 2 anunţă că primii cinci 2 1328. Explicaţ ia 1336. 1335. e 1355. 1321. 1327. a 1357. Tablă al 1340. 1323. 1322. ¿ sin 60 ° . 1351. Caiet 1352. 1333. d 1354. 1350. s 1358. 1334. e 1353. 1309. √3 = 2 1329. Convers e . al 1343. 1345. cl 1356.1308. √ 2 − √ 2 + 2∙ √3 1310. 1332. 1317. 1316. 1320. primesc o notă la 1319. Elevii 1330. ă Front 1342.

aţia o al cate g ver care au răspuns bine hetic 1370. . 2 1377. 2 area m perfor i manţei n 1364. Profesorul face 1366. Convers Caiet Front aţia e al erul m elevii pentru lecţia (tema i următoare şi le dă d de n tema de lucru pentru e lucru acasă: exerciţiile 1-10 cl pentru din culegere de la a acasă) capitolul Noţiuni de s trigonometrie în ă lor 1385.Evalu 1363. 1371. Notează elevii 10 în catalog. Profesorul explică ce au de făcut 1378. 1380. 1384. Aprecie aprecieri la fiecare atenţi la aprecierile şi Convers Catal Front elev în parte.1362. 1379. . Elevii sunt aţia 1367. ri 1373. sfaturile profesorului. Notează sarcinile de lucru. bale motivându-i cu nota ă 1365. 1368. Acorda rea note 1375. 1374. 7 . 1369.Transf 8 1376. 1372.

Tablă 1383. dreptunghic. Cretă 1382.triunghiul 1381. Cule g er e .

.. Toporaş.1386............. 1414. Şcoli frecventate de elev în localitatea în care a avut domiciliul: 1393.2.................... a 201 Voicu’’Şcoala Bacău a VI2014Gimnazială ...Octavian 1406................... Data naşterii: 21............ Domic iliul 1399...................... 1403........... 4...................... Numele şi prenumele: Mocoi G. Şcoala I-IV 2009Gimnazială ........... 6.. 1397......OCTAVIAN VOICU” BACĂU 1388........ nr...................... FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ 1387.................... Şcoala a V2014Gimnazială . 1407. 25............ Bacău Toporaş.................................................. 1409... Gabriel 1418.................. INFORMAŢII GENERALE 1394.......... 1392.......Alcătuită elevului: Mocoi G. Denumirea 1391.. nr..... Gabriel 1390.Octavian V 201 Voicu’’ Bacău 1416................. 1410..............07. nr... 1413..... Str.................... An ul şcolar şcolii şi localitatea Clas 1396. Date asupra familie 1419. Str. Date asupra elevului 1417......... 1398...ŞCOALA GIMNAZIALĂ .....2002 5............................... Toporaş...... a 201 Voicu’’Şcoala Bacău A 2015Gimnazială .. Str........................ 1405.Numele Genoveva părinților: Mama: părinților: Mama: Tata: Gherghe 1420...................... 25.......... 1412..FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI MOCOI G. 1415........................................ Observaţi 1400....................Octavian 1411... 1404............. 25.. 1408.. GABRIEL 1389........... Bacău 1395. Str.....Ocupația Îngrijitor – femeie de servici Tata: Muncitor .. nr. 1402......................Octavian 1401....... Bacău Toporaş....................................................

............ 1425........................................... Nivel de dezvoltare ...... Recomandări medicale cu implicaţii asupra procesului învăţării: Nicio recomandare....................... SITUAŢIA ŞCOLARĂ 4) Succese deosebite în activitatea şcolară şi extraşcolară: A participat la concursuri de matematică........... Atitudinea familiei faţă de şcoală: Ambii părinţi se implică în viaţa coplilului şi sunt preocupaţi de reultatele copilului la şcoală................ Climat socio–educativ 1423. 1422..... 1426................... traume fizice............................... Condiţii de studiu: Bune..................... 1424.......................................................... f............ 1427............... h...................................................................................................................... DEZVOLTAREA FIZICĂ ŞI STAREA SĂNĂTĂŢII e............................................... 5) Dificultăţi deosebite în învăţare şi comportament: Elevul nu a dat dovadă de nici o dificultate deosebită în învăţare sau comportament... Condiţii materiale: Bune........... Fraţi şi surori: singur la părinţi(niciun frate sau o soră).......................... Antecedente (boli................................................... precum Concursul naţional de Matematică „Lumina Math”.... g.............. Relaţii intrafamiliale: Foarte bune................................ defecte senzoriale: Nu există defecte fizice sau senzioriale............................ Probleme de sănătate apărute pe parcurs: Nicio problemă de sănătate............ 6) Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire şi educaţie: Nu există.... Defecte fizice......... Rolul familiei în îndrumarea elevului: Părinţii îşi sprijină copilul şi îl ajută să treacă peste fiecare etapă a învăţării din cadrul programului şcolar.. situaţii deosebite): Copilul este perfect sănătos şi fără antecedente.......1421....................... 1432.......................................................................................... 6............... 1428.................................................

1445. ţa Rit 1464. 1457. tudini Tem  1482. 1495. 1498.1435. 1478. 1450. ţiaVoin  1460. 1485. 1491. 1472. apoi să se înscrie la Facultate. 1455. 1499.  1470. 1496. 1459. 1490. 1458. 1488. 1437. 1494. librul Inte  1473. 1479. 1447. f) Opţiunea părinţilor: Părinţii susţin copilul din toate punctele de vedere fiind de acord cu opţiunea elevului. 1483. 1487. moria Lim  1448. ginaţia Aten  1456. S . reseApti  1477. 1439. 1471. 1454. 1492. 1467. 1500. 1461. 1468. Intel  Foa rte bun 1436. 1463. 1449. 1441. 1462. h) Sfatul final de orientare şcolară şi profesională: Elevul este încurajat să participele la toate activităţiile şcolare şi extraşcolare pe parcursul anilor de gimnaziu. g) Aprecierea opţiunii de către diriginte şi psiholog: Foarte bună. lab 1443.perament 1486. 1484. 1446. 1466. ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ e) Opţiunea elevului: Elevul doreşte să-şi finalizeze studiile gimnaziale şi liceale. 1497. 1489.ediu 1442. 1480. igenţa Me  1444. mulEchi 1469. B un 1440.  1453. 1465. 1451. 1475. 1493. bajul Ima 1452. M 1438. 1476. 1474.

. 1504. DIRIGINTE: 1506. 1503. 1502.1501. 1505. Prof. Popa AnaMaria 1507.

6. 1509. FIȘA DE EVALUARE A LECȚIEI FINALE .3.1508.

.1510.

1511. .

1513. cât şi dimensiunile acesteia cu scopul de a rezolva situaţiile imprevizibile care apar pe parcursul procesului educativ şi de a evita consecinţele negative ale acestora. profesorii în toată activitatea lor didactică trebuie să se raporteze la cei pe care îi indrumă prin educaţia care le-o oferă stabilind relaţii de colaborare şi cooperare cu elevii lor. 1521. motiv pentru care mai mulţi specialişti în acest domeniu au dezvoltat argumente pentru managementul clasei de elevi. intervenţie şi chiar întreaga activitate a educatorului. respectiv cu părinţii acestora şi cu alți factori din societate. 1519. Astfel apare nevoia ca profesorul să înfăţişeze chipul unui manager ideal în activitatea educaţională. Din acest motiv. CAPITOLUL 7. 1515. Pentru a susţine acest important domeniu de cercetare s-au impus un număr semnificativ de argumente esenţiale. Tema abordată în acest proiect prezintă necesitatea managementului în cadrul clasei/grupei de elevi. ci realizează o muncă continuă de dezvoltare. Păduraru Laura. Anul III Introducere 1518. APLICAȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL 1514. Sandu Maria Mădălina 1516. tema alesă are o importanţă semnificativă ce fundamentează o bază solidă de la care se construieşte întregul concept de management al clasei. Specializarea Matematică. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI – ARGUMENTE PENTRU MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI. Managementul clasei de elevi este un obiect de studiu ce are în vedere modul de abordare a clasei de elevi de către profesor. Studente: Dicianu Elena-Valentina. Dr. . conducere şi direcţionare. În aceste condiţii.1512. Liliana Mâţă Facultatea de Stiinţe. Univ. este nevoie de înalte responsabilităţi în ceea ce priveşte comportamentul. 1520. În sistemul de învăţământ şi educaţie. Profesor coordonator: Lect. 1517. Aceştia nu oferă educaţie numai de la catedră sau în clasă.

1532. clasa de elevi nu reprezintă o asociere spontană de indivizi. Delimitări conceptuale 1525. Perspectivele de abordare a activităţilor la nivelul clasei răspund nevoii obiective de eficienţă şi perfecţionare. Actul managerial ca esenţă relaţională se reprezintă cel mai bine pe fundalul unei abordări organizaţionale a grupului de elevi.1522. Argumente organizaționale 1530. implică raportul profesor – clasa de elevi şi un comportament specific al acestuia. 7. manageriale și alte tipuri de argumente. psihologice. cu atât mai mult. istorice.1. 1531. să stabilească relaţii de cooperare cu aceştia. sociologice. bazată pe norme şi criterii clare.2. cu cât cadrele didactice sunt obligate să se raporteze la elevi. Astfel. părinte-profesor. iar în sprijinul acestei idei stau următoarele argumente: organizaționale. epistemice. Argumentele managementului clasei de elevi 1529. cu familia sau cu comunitatea în ansamblu. ci una organizată. elev-profesor. 7.1. 1527. Analizele cele mai moderne care vizează structura unei clase de elevi sunt cele referitoare la dimensiunile organizaţionale ale acesteia. profesor-părinte. În general se susţine faptul că managementul clasei de elevi constituie tot mai mult o necesitate. 1528. .  Elementele distinctive ale unei activităţi organizate sunt: scopul comun. Managementul educţional a apărut în sprijinul profesorului şi al clasei de elevi tocmai pentru a îmbunătăţi funcţiile pe care acesta le are faţă de clasa care o conduce şi pentru a întări relaţiile profesor-elev. 7. 1526. PARTEA TEORETICĂ 1524.1. Influenţa educativă exercitată de cadrul didactic. în conformitate cu norme şi reglementări şcolare. Activitatea profesorului se raportează la individualităţi umane în formare.1. ceea ce impune necesitatea unei maxime responsabilităţi în ceea ce priveşte comportamentul şi intervenţia sa. profesor-elev-părinte. 1523.

Argumente istorice . Peters şi Philips: introduce în câmpul de analiză rolul şi prezenţa managerului în activitatea de structurare a arhitecturii organizaţionale. desfăşurarea activităţii organizate în scop comun (informarea. Arhitectura organizaţiei şcolare este compusă din procesele de funcţionare şi de structurare ale acesteia. 1534. ori dirijată şi condusă prin majoritatea demersurilor profesorului. organizaţia clasă este o configuraţie complexă. 1539. în general. 1538. în  toate situaţiile de instruire. Modelul lui Waterman.    diviziunea muncii. 1537. evolutivă şi dinamică. prin faptul că se construieşte permanent în urma acţiunii concertate a celor implicaţi. în faza de constituire. asocierea dirijată: formarea unei clase de elevi reprezintă o activitate realizată de secretariat. definirea riguroasă a rolurilor. Modelul lui Hurst: într-o variantă mai complexă. b. structura de statute şi roluri: dezvăluie diferenţierea dintre rolul profesorului şi rolul elevilor. acest model încearcă să sintetizeze totalitatea aspectelor privitoare la o organizaţie. în faza de consolidare. în special. sitemul informațional și comunicarea. precum şi variabilitatea rolurilor din cadrul grupului de elevi. şi la organizaţia şcolară (clasa). 1533. formarea. Putem spune că. educarea şi  devenirea personalităţii în formare a copiilor). Caracteristicile comune care atestă apartenenţa organizaţională a grupului şcolar sunt:   numărul mare de indivizi care interacţionează. 1535. a. Clasa de elevi ca organizaţie trebuie să fie durabilă şi inovativă în acelaşi timp. orientată de cadrul didactic. structurile de rol. Iucu (2006) prezintă două modele de reprezentare ale arhitecturii organizaţionale: 1536.

1545. identitatea. precum şi celelalte intervenţii cu caracter educativ aduceau în prim-plan „bătrânul" tribului. Argumente psihologice . Motivarea socială. atitudini şi reprezentări sociale). pregătindu-i într-un fel specific pentru viaţă. conducător ori judecător al faptelor acestora. în pedagogia contemporană învăţarea reprezintă şi un proces social (Anghelache. Tehnicile iniţiatice. se desfăşoară într-un mediu social. lecţia ca formă de organizare a procesului de învăţământ. dar mai ales judecător al propriilor demersuri. După cum afirmă Iucu (2006). ideea că procesul de învăţământ se prezintă ca un proces de conducere dirijează raționamentul spre concluzie clară: acţiunile practice şi ideile despre conducerea învăţământului şi a clasei au fost prezente perpetuu în aria istoricului pedagogiei. 1541. Astăzi. Situaţiile de instruire. Argumente sociologice 1544.1540. 2009). „bătrânul” tribului este „înlocuit” cu succes de cel care prin excelență are prima profesie dezvoltată istoric de omenire. deprinderi. 1546. Astfel. comportamene. Profesorul este adultul. de cele mai multe ori mai în vârstă decât cei educaţi. Dacă în pedagogia clasică învăţarea reprezinta o activitate individuală. Una dintre responsabilităţile profesorului este de a forma şi dezvolta competenţe sociale (cunoştinţe. 1547. care-i învăţa pe tineri cum să se comporte în relaţiile cu ceilalţi membri ai comunităţii ori cu străinii. 1542. 2006):    profilul social al grupului. încă din cele mai vechi timpuri îndatoririle privitoare la educaţie şi instrucţie reveneau adulţilor. sintalitatea şi concepţia grupului despre poziţia şi coeziunea sa. Profesorul a început să fie considerat „conducător de grup” preocupat de definirea următoarelor aspecte (Iucu. relaţiile educaţionale şi crearea unui climat social sunt aspecte importante în proiectarea. priceperi. climatul moral şi emoţional al grupului etc. 1543. organizarea şi conducerea activităţii educaţionale. Profesia didactică şi-a evidenţiat încă de la origini trăsăturile definitorii şi dominante în raport cu reperele sociale şi instituţionale.

conjugate cu dispoziţiile psihice interne. printr-un stadiu de nivel macro. diferenţiate la două niveluri (Anghelache. „prin care societatea ca un întreg se preocupă să dobândească o perspectivă sau o relaţie inteligibilă faţă de mediul ambiant total-fizic.1548. a) nivelul I – constituie aspectul exterior ce poate fi descris ca o învăţare socială şi ca un comportament social. comunicare. 1550. în cadrul vieţii şcolare adaptarea elevului la cadrele instituţionale şi organizaţionale se derulează prin procedee psihologice. dezvoltarea aptitudinilor creative nu pot fi realizate decât în prezenţa unei consilieri atente din partea psihologiei. 1555. învăţare. 1552. Cunoştinţele umane nu se mai integrează numai în procesul de obiectivare acţională în mediul natural. evaluare. . derulat prin intermediul contactelor sociale şcolare. ca încercare de depăşire a stadiului cercetărilor micro ale epistemologiei subiective individuale. comunicare. Se desprinde de aici necesitatea plasării elevilor în centrul unor experienţe integrale de studiu. 1549. o dovadă a deschiderii cercetărilor epistemologice către „zona socialului intelectualizat”. învăţare. psihologic şi intelectual”. Teoria formulată de Jesse Shera şi Margaret Egan (Bârliba. 1990) defineşte epistemologia socială ca studiu al proceselor. Argumente epistemice 1554. 2009): 1551. De aceea. trăire. epistemologia socială este astăzi înţeleasă ca un instrument pentru organizarea managementului şi pentru controlul tezaurului cunoaşterii umane. În literatura de specialitate contemporană se formulează tot mai multe puncte de vedere care tratează tema „epistemologiei sociale”. ca interiorizare a unei sinteze de influenţe sociale exterioare. Se desprind de aici necesitatea plasării elevilor în centrul unor experienţe integrale de studiu. stabile faţă de comportamentul social. b) nivelul II – vizează aspectul interior. Teoriile moderne ale instruirii încearcă să introducă în practica de predare aporturile ştiinţifice ale psihologiei. Formarea competenţelor participative ale elevilor. 1556. Astfel că. ci participă şi la momentele obiectivării prin cunoaşterecomunicare ale gândirii umane. evaluare 1553.

7. tehnicilor de management al grupei de copii/ clasei de elevi asigură condiţiile necesare pentru respectarea deontologiei didactice. a tehnicii 1567. în măsura în care actul educativ se manifestă ca act de conducere. care se referă la conducerea actului educaţional în ansamblul manifestărilor sale”. structură adaptată după Shapiro (1998): 1563. în directă interdependenţă cu teoria instruirii.2.Managementul clasei are un rol importat în eficientizarea activităţii profesorului. Alte tipuri de artgumente a) Argumente didactice (după Boja. Clasa/Gru 1564. Joc de energinizare și de spargere a gheții 1568. în raport cu managementul educaţional. 2011) . având în vedere politica educaţională. PARTEA APLICATIVĂ 1562. 1994). producându-se şi în sistemele nonformal şi informal. El cuprinde elementele strategice. Argumente manageriale 1558. aflat într-o solidă unitate cu toţi factorii. Clasa a V-a Denumire 1566. termenul de management apare în mai multe ipostaze:  management educaţional . după expresia profesoarei Rodica Niculescu (Să fii un bun manager.desemnează un concept mai larg decât managementul şcolar. În continuare vom descrie o tehnică de management al clasei de elevi prezentată în tabelul de mai jos. Managementul clasei de elevi este o disciplină nouă care derivă din managementul ecucațional și care trebuie să devină o componentă intrinsecă ştiinţelor pedagogice. 1. 1559.  managementul şcolar.1557. Din perspectiva educaţională. b) Argumente etice .Aplicarea cu succes a principiilor. cu toate funcţiile şi cu toate principiile care îl determină.Să enunţe și să aplice corect criteriile de pa 1565. 1560. „se raportează la conducerea activităţii şcolare din punct de vedere instituţional. Obiective . 1561.

iar acesta este desemnat câștigător. 2. Elevii din fiecare grupă se aşează în cerc. Pentru a complica sarcina. Jocul se încheie atunci când rămâne un singur elev. 1582. preliminare explică DIVIZIBILITATE. Cuvinte- 1570. 1579.Să exprime clar. 23 etc. Se cheie 1571. Ceilalți elevi din grupă vor reîncepe jocul. se poate propune numărarea inversă. Pasul 5. 13. Pasul 1. În loc de 3 se poate alege orice altă cifră. 1577. Pasul 4. coerent și concis informațiile învățate. 3).divizibilitate. Mijloace 1574. divizor Informaţii 1572. Dacă cineva greşeşte. Pasul 2. bate din palme. 3. 9 etc. CONCLUZII Observație. 1581. 1569.) sau se împarte la 3 (spre exemplu 3. Activitate apoi încep numărătoarea de la 1 la 30. Când trebuie rostit un număr care conţine cifra „3” (de exemplu. Profesorul formează grupe de câte 9 elevi. 1584. Pasul 3.). 1578. culegere de matematică (clasa a V-a) 1576. 1583. Tabla și creta. . este nevoit să iasă din joc și drept pedeapsă trebuie să rezolve un exercițiu (vezi anexa nr. număr. Pasul 6. Criterii. divizibilitate. elevul respectiv tace şi în loc să pronunţe cifra. 1580. noțiunea respectiv fundamentală CRITERII de DE DIVIZIBILITATE 1573. didactice 1575. 6. multiplu.

metode. 4. 1586. 1593. 3. 1590. Suport de curs. Managementul educaţional vizează activitatea cadrelor didactice şi direcţionează activitatea elevilor. utilizat în realizarea obiectivelor educaţiei. instrumente de orientare. Managementul clasei de elevi poate fi văzut ca un sistem de concepte. 1592. Iucu. Managementul clasei de elevi. prin utilizarea raţională a resurselor. prin conştientizarea şi asumarea de responsabilităţi asupra realizărilor şi insucceselor. este procesul de ghidare a unui grup spre realizarea unor obiective organizaţionale. V. la nivelul performanţelor aşteptate. 855 de jocuri şi activităţi. Bacău: Editura Alma Mater. L.1585. este arta conducătorului de a atinge scopurile prin mobilizarea eforturilor tuturor membrilor organizaţiei. 1587. 1591. *** (2005). Anghelache. printr-un ansamblu de decizii. Managementul clasei de elevi. Chişinău: European Youth Exchange Moldova. (2009). Argumentele pentru managementul calsei de elevi au apărut şi ulterior au fost dezvoltate tocami pentru a consolida şi a fundamenta conceptul de management. 2. 1589. BIBLIOGRAFIE 1. Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză. conducere şi coordonare. prin urmărirea realizării de acţiuni în cele mai bune condiţii. 1588. Romiţă (2006). prin utilizarea şi coordonarea activităţilor. . Iaşi: Editura Polirom. Ghidul animatorului. (2015). astfel punând în evidenţă valorile esenţiale şi importante ale acestei ştiinţe mult studiate de către mulţi specialişti. Galaţi: Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi. cu tehnici anume. Managementul clasei de elevi. Mâţă. Suport pentru curs şi seminar.

1607. 1597. 1603. Specializarea Matematică. Studentă: Laura Păduraru Facultatea de Ştiinţe. 1611. cel ce determină actul de instruire realizează o acţiune bazată pe patru operaţii concrete: - definirea obiectivelor didactice. Profesor Coordonator: Prof. CAPITOLUL 8. Anul III NOŢIUNI TEORETICE DESPRE INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR 1609.1. 8. 1596. Astfel. 1602. 1598.1594. 1604. instruirea este o acţiune ce urmăreşte ca finalitate învăţarea. Instruirea este principala activitate ce se desfăşoară în cadrul procesului de învăţământ ăn conformitate cu obiectivele didactice generale realizate la nivelul întregului sistem. Elena Nechita 1606. 1599. Introducere 1610. Univ. . 1595. Dr. INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR 1605. 1601. 1600. Deci. ca fiind o politică a educaţiei. 1608.

lecţii. Instruirea bazată pe calculator – (I. s-a inpus necesitatea ca fiecare individ din societate să deţină un grad mediu de cunoştinţe referitoare la utilizarea calculatoarelor. Pentru noile generaţii de elevi şi studenţi. cărţi. de natură morală. Calculatoarele au pătruns. cu resurse substanţiale . în domenii multiple de activitate.) 1614.- stabilirea conţinutului ştiinţific. Instruirea bazată pe calculator este o modalitate de lucru integrată în sistemul de învăţământ obişnuit. cum ar fi activităţi extraşcolare . ca unelte de lucru indispensabile. ce sunt caracteristice societăţii moderne. de la materiale tip text până la materiale de simulare şi vizualizare realizate în programul obişnuit de lucru al şcolii. 1615. 1617. 1613. care se ocupă cu formarea-dezvoltarea personalităţii umane. directe şi indirecte . Specificul acesteia constă în faptul că oferă o serie de secvenţe. asigurarea evaluării activităţii didactice. Această modalitate modernă se extinde pe măsură ce tot mai multe şcoli sunt echipate cu calculatoare sau cu laboratoare de învăţare dotate cu calculatoare. Utilizarea calculatorului în procesul educativ reprezintă o necesitate având în vedere dezvoltarea accelerată a tehnologiei informaţiei. Astfel. C. tehnologică. 1616. psiho-fizică.1. Creşterea în ultimii ani a performanţelor calculatoarelor şi ale programelor pe care acestea le rulează a adus un beneficiu prin faptul că uşurează munca profesorilor şi a elevilor şi totodată ajută la realizarea unei eficinţe ridicate în educaţie. concepute în stiluri de prezentare variate.1. de la inginerie la arte audio-vizuale.etc. şi de la educaţie la sistemele de asigurări sociale. conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul este o cerinţă primordială. 1612. prin intermediul calculatorului. aplicarea metodologiei instruirii. Ea reprezintă o metodă didactică ce valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de predare-învăţare-evaluare în contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii. 8. A. de măsura în care sunt proiectarea acestora are . Conceptul de instruire are o sferă mai restrânsă în ceea ce priveşte educaşia. Impactul acestor noi modalităţi tehnologice asupra calităţii instruirii este în funcţie de calitatea respectivelor materiale. dar mai largă decât învăţarea întrucât are mai multe forme de muncă intelectuală. cursuri.

proiecte de unităţi de învăţare. prelucrarea unor date.2. . Calculatorul poate fi văzut ca un instrument didactic ce prezintă următoarele beneficii în procesul de învăţământ: - utilizarea calculatorului pentru tehnoredactarea computerizată a documentelor şcolare cum ar fi planificările. 8. 8. ce concordă cu interesele şi aspiraţiile proprii. El nu este doar un mijloc de transmitere a informaţiei. 1620. animaţie). Modalităţi de folosire a calculatorului în procesul de predare- învăţare 1619. utilizarea calculatorului ca mijloc de predare în cadrul lecţiilor de comunicare de noi cunoştinţe. de recapitulare sau a prelegerilor în care calculatorul poate reprezenta suport al unor sinteze. în scopul formării deprinderilor de calcul sau al eliberării de etapa calculatoare în rezolvarea - unor probleme. 1623. prin intermediul unor instrumente informatice. realizarea unor laboratoare asistate de calculator. 1621.3. înregistrarea şi analiza informaţiei cu ajutorul oferă posibilitatea de a introduce în practica pedagogică a evenimentelor în care elevul poate dobândi cunoştinţe şi competenţe în mod cert.1. realizarea unor bănci de date. realizarea unor calcule numerice. Concluzii 1622. ci oferă programe de învăţare adaptate conduitei şi cunoştinţelor elevilor. imagini. 1618. învăţarea unui limbaj de programare.1. proiecte de lecţie. imagine) şi medii dinamice (audio-vizuale. figuri ce pot fi proiectate în scopul - transmiterii de cunoştinţe. Receptarea. mai mult sau mai puţin complicate. procesarea. documente de evidenţă şcolară cum ar fi cele legate de prezenţa la anumite activităţi didactice sau notarea evoluţiei elevilor la activităţile de verificare şi - evaluare a cunoştinţelor. Calculatorul oferă posibilităţi reale de realizare a instruirii. grafică. adică stocarea de informaţii dintr-un domeniu oarecare într-o modalitate care să permită ulterior regăsirea informaţiilor după - anumite criterii.în vedere încorporarea diferitelor medii statice (text.

1631. Grigoraş. 1630. Cojocariu. (2001). Cerghit. Structuri. Bucureşti: Editura Aramis. M. C. Instruire asistată de caluclator. 1.1624. . 1627. V. A. Instruire asistată de calculator de la teorie la practică. Adăscăliţei. Bucureşti: Editura Polirom. Didactica informaticii. 5. D.. 1629. C. I. Bal. BIBLIOGRAFIE 1625. (2002). 1628. stiluri strategii. 1626. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Lupu. (2009). 4. 3. Didactica predării matematicii (pentru gimnaziu şi liceu) Volumul I. Bacău: Universitatea din Bacău. Cluj Napoca: Editura Alma Mater. Instruirea asistată de calculator. (2011). Bacău: Editura Alma Mater. 2. (2007).

1639. În continuare. CB C B ⇒ 1645. 8. Teorema 2. Matematică – Geometrie UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Asemănarea triunghiurilor 1638. DISCIPLINA: 1636. PREZENTAREA PRACTICĂ ÎN CADRUL I. Două triunghiuri sunt asemenea dacă au două perechi de unghiuri respectiv congruente. C. vom prezenta o lecţie de matematică tehnoredactată la calculator.L) 1642.2. L . . CLASA: a VII-a 1637. Criteriul I de asemănare (Criteriul L.U) 1646. 1635. A. } ∆ ABC şi ∆ A ' B' C ' Caz ∢C ≡ ∢C ' de ∆ ABC ∆ A ' B' C ' . 1634. 1644. Teorema 1. 1633.1632. Criteriul al II-lea de asemănare (Criteriul U.U.U . TEMA LECŢIEI: Criterii de asemănare a triunghiurilor 1640. Două triunghiuri sunt asemenea dacă au două perechi de laturi respectiv proporţionale şi unghiurile dintre ele congruente. 1641. 1643. ' ' CA C A asemănare = ' ' L .

. Criteriul al III-lea (Criteriul L. Observaţii.L) 1651. Teorema 3. ∢ B ≡ ∢ B' asemănare ∢ C ≡ ∢C ' U . 1652. = = asemănare A' B ' B' C ' C ' A ' L . L . } Caz ∆ ABC şi ∆ A ' B' C ' de ∆ ABC ∆ A ' B' C ' . } ⇒ 1654. L. ' ' ' Caz ∆ ABC şi ∆ A B C de AB BC CA ∆ ABC ∆ A' B ' C' . 1653. ⇒ 1649. Două triunghiuri sunt asemenea dacă au laturile respectiv proporţionale. 1650.L. 1655. 1648.U .1647.

Astfel. 1660. al medianelor şi al bisectoarelor ce pornesc din vârfurile corespondente a două triunghiuri asemenea este egal cu raportul de asemănare al celor două triunghiuri. 1665. ∆ MNP echilateral ⇒ ∢ M ≡∢ N ≡∢ P ( ¿ 60 ° ) . 1661. 1662. 1. Fie triunghiurile echilaterale ABC. 1658. respectiv MNP. . Arătaţi că două triunghiuri echilaterale sunt asemenea. 1659.1656. 2. de asemănare ¿ ⇒ } ∆ ABC şi ∆ MNP ¿ ∢ A≡∢ M ∢B≡ ∢N 1666. Raportul înălţimilor. ∆ ABC echilateral ⇒ ∢ A ≡∢ B ≡∢ C ( ¿60 ° ) . avem Cazul al II −lea ∆ ABC ∆ MNP . 1664. 1657. Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare. cele două triunghiuri echilaterale sunt asemenea. 1663. Deci. Ştim că. Aplicaţie.

1667. (2000). Cojocariu. Adăscăliţei. Teoria şi practica evaluării. Cojocariu. Ghidul animatorului. Galaţi: Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. 7. Iași: Editura Polirom. Bacău: Editura Grapho. Bacău: Universitatea din Bacău. A. (2005). Curs elaborat în tehlogia învățământului deschis la distanță. Bălună. 14. Suport de curs. 16. Bucureşti: Editura Polirom. Dumitriu. 6. Grigoraş. (2016). Didactica informaticii. (2005). Didactica predării matematicii (pentru gimnaziu şi liceu) Volumul I. Dumitriu. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice. Ctn. Costică Lupu. Instruire asistată de caluclator. 12. *** (2005).. V. E. Bacău: Universitatea din Bacău. Gh. 8.. Gh. Tarasă. Matematică. Managementul clasei de elevi. Dumitriu. şi alţi (2012). Gh. M. Trofiu. Grigoraș. Gh. Comunicare şi învăţare. 11. V. (2002). 5. I. Matematici pentru gimnaziu clasa a VII-a. semestrul I. I. Anghelache. . Iași: Editura Pim. M. Burtea. 10. Cerghit. BIBLIOGRAFIE 1668. 4.. Burtea. Cucoș. (2009). A. D. 13. Bacău: Universitatea din Bacău. Instruire asistată de calculator de la teorie la practică. B. 855 de jocuri şi activităţi. Instruirea asistată de calculator. (2001). 15. Dumitriu. (2004). Balan.. Editura Alma Mater. Bacău: Editura Universităţii din Bacău. Matematică. Structuri. (2007). 3. M. (2009). Zalău: Editura Gil. (1998). Dumitriu. (1995). O. 9. et al. Cluj Napoca: Editura Alma Mater. 2. (2009). 2011. V... C. Consiliere psihopedagogică. Bacalaureat 2013. Bucureşti: Editura Aramis.. Manual pentru clasa a X-a.. Sisteme de instruire alternative şi complementare. C. Cosmovici. Damian. (coord). Piteşti: Editura Carmis. Bal. Psihologia educaţiei: curs. D. stiluri strategii. Chişinău: European Youth Exchange Moldova. Bacău. 1. Teoria și practica evaluării. G.

17. Tarasă, E., Trofiu, O. (2016). Matematici pentru gimnaziu clasa a VII-a, semestrul al
doilea. Bacău: Editura Grapho.
18. Turcitu, G., Ghicu, N., ş.a. (2014). Matematică 7, Manual pentru clasa a VII-a.
Craiova: Editura RADICAL.
19. Ganga, M. (2001). Algebră. Manual pentru clasa a X-a. Ploieşti: Editura Mathpress.
20. Iucu, Romiţă (2006). Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea
situaţiilor de criză. Iaşi: Editura Polirom.
21. Jinga, I., Istrate, E. (2008). Manual de pedagogie (Editiaa II-a). București: Editura All.
22. Lupu, C. (2011). Didactica predării matematicii (pentru gimnaziu şi liceu) Volumul I.
Bacău: Editura Alma Mater.
23. Mâţă, L. (2015). Managementul clasei de elevi. Suport pentru curs şi seminar. Bacău:
Editura Alma Mater.
24. Mâţă, L., Cojocariu, V. M. (2014). Didactica predării disciplinelor tehnice. Bacău:
Editura Alma Mater.
25. Nicola, I. (1980). Pedagogia școlară. București: Editura Didactică si pedagogică.
26. Test docimologic la matematică, clasa a V-a, www.fmatem.moldnet.md/Test%20docim
%20mat%205.doc - consultat la data de 14 noiembrie 2014.
27. Tinca, C., ş. a. (2005). Psihologie – manual pentru clasa a X-a. Bucureşti: Editura
Aramis.
1669.

1670.

ANEXE

1671.

1672.

ANEXA NR. 1 – Chestionar privind arta de a comunica

1673.

Răspundeţi la întrebările de mai jos alegând următoarele variante:

1674.

1 = niciodată;

1677.

4 = de obicei;

1675.

2 = rareori;

1678.

5 = întotdeauna

1676.

3 = uneori ;

1. Într-o conversaţie vorbesc cel mai mult.
2. Îmi dau seama imediat dacă persoana cu care vorbesc se simte în largul său sau dacă
este tensionată.
3. Întotdeauna îi fac pe ceilalţi să se simtă în largul lor în timpul conversaţiei.
4. Încerc să pun întrebări simple pentru a demonstra că ascult cu interes.
5. Deseori înlătur ceea ce ar putea distrage atenţia în timp ce vorbesc cu ceilalţi.
6. Am răbdare şi nu-i întrerup pe ceilalţi când vorbesc.
7. Respect punctul de vedere al celuilalt atunci când este diferit de al meu.
8. Nu încep şi nu întreţin discuţii contradictorii.
9. Nu-i critic pe ceilalţi şi nu-i bârfesc.
10. Când cineva îmi pune o întrebare dau un răspuns scurt şi direct evitând explicaţiile
inutile.
11. Nu pun întrebări dificile la care mi se răspunde cu greu.
12. Când vorbesc cu ceilalţi, încerc să-mi stabilesc punctul de vedere în primele treizeci de
secunde.
13. Repet ceea ce încerc să comunic atunci când ascultătorul pare că nu a înţeles.
14. Cer întotdeauna un răspuns ascultătorului ca să mă asigur că a înţeles ce am vrut să
spun.
15. Când văd că cealaltă persoană nu este de acord, mă opresc, îi cer părerea şi-o las să-şi
spună punctul de vedere înainte de a răspunde obiecţiilor sale.
16. Spun adesea „da”, când aş vrea să spun „nu”.
17. Îmi apăr drepturile fără a le încălca pe ale altora.
18. Pentru a reuşi ceea ce mi-am propus sunt gata întotdeauna să fac totul.

19. Ştiu la cine trebuie să fac apel şi mai ales când să fac apel; acest lucru m-a condus la
reuşită.
20. În caz de dezacord caut compromisuri realiste pe baza unor interese reciproce.
21. Prefer să fiu deschis în orice situaţie.
22. Am tendinţa de a amâna ceea ce trebuie să fac.
23. Încep un lucru fără a-l termina.
24. Mă manifest aşa cum sunt, fără a-mi ascunde sentimentele.
25. E greu să fiu intimidat.
26. Cred că a-i speria pe alţii prin a fi mai dur cu ei, este un mijloc bun pentru a obţine
ascultarea lor.
27. Consider că pentru a determina pe cineva să fie de acord cu tine, este suficient să-i
reproşezi că nu-şi urmează propriile principii.
28. În conversaţiile cu alţii fac tot posibilul să-mi impun punctul de vedere.
29. Ştiu să mânuiesc ironia muşcătoare.
30. Sunt sensibil şi uşor de influenţat şi-mi dau seama că adesea mă las exploatat.
31. Interpretarea rezultatelor:
32. 60-75 de puncte – capacitate excelentă de comunicare;
33. 45-59 de puncte – capacitate bună de comunicare;
34. 35-44 de puncte – capacitate de comunicare medie;
35. sub 35 de puncte – capacitatea de comunicare slabă.
36.

37.

1279. . 42.38. d) 5. Timp efectiv de lucru: 45 min. Disciplina: Matematică 41. Descoperţi şi scrieţi regula de formare . Utilizând factorul comun. 2.. . . Câte kg marfă sunt în fiecare ladă? 52.. ANEXA NR.. 55. Rezolvaţi pe foaia de test. Clasa: a V-a 40. Determinaţi numărul x. 6. 4.. 1194. 50. 57. Câte numere naturale sunt cuprinse între 9098 şi 9103? 43. În trei lăzi sunt 612 kg marfă. 48. 46. Diferenţa dintre triplul lui x şi numărul 124 este 44. . În a II-a ladă este de 2 ori mai multă marfă decât în prima şi cu 2 kg mai puţină marfă decât în a treia.. 53. c) 4.. . 49. . calculaţi: 27 x 51 + 51 x 36 .62 x 51 = . b) 3. 5. următoarea problemă: 51. 1364. apoi completaţi cu numere naturale spaţiile libere în şirul: . Completaţi casetele libere cu numere naturale. 47. a) 2.. 9 568 = _ x 1000 + _ x 100 +6 x _ + 8. prin metoda figurativă. 2 – Test de evaluare 39. astfel încât să obţineţi o egalitate adevărată : 45. 44. 56.. Stabiliţi ordinea efectuării operaţiilor şi efectuaţi calculele: (25 x 72 + 1975) : 23 =. 1. 3. 7. 54.

BAREM DE NOTARE . 59.58.

61. .60.

15009. 250. 678. b) 95b . 954. ANEXA NR. Arătaţi că numărul . 3. Care dintre următoarele numere: 124. 4. 9.. se divide cu 3. Completaţi corect spaţiile libere: a) Cel mai mic multiplu al numărului 3 mai mare decât 801 este .b. . 65. se divide cu 3. sunt divizibile cu 3? 2.. d) d 40 . Câte numere de trei cifre având ultima cifră egală cu 2 sunt divizibile cu 3? 5..c numere .62. Scrieţi trei numere cuprinse între 891 şi 974 care se divid simultan cu 2.. 8. 63. 4075. 3 1. Dacă 2ab  b3a  ab 4  567 6. 64. b) Cel mai mare multiplu al numărului 3 mai mic decât 953 este . 5000. Arătaţi că numărul 7. Scrieţi toate numerele divizibile cu 3 de forma: a) 7a 2 . 407. 2003. 420. 10 a  2  10 b  3  10 c este divizibil cu 3. pentru orice a. atunci arătaţi că 4  55  25  5 10 n  11 ab 3 . . c) 203c . Arătaţi că naturale. 3 şi 5. oricare ar fi numărul natural n.

RAPORTUL ANTIPLAGIAT 67. . 68.66.

73. 70. 71. 72. .69.

inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări ale mele.ro. LAURA declar pe propria răspundere că: a) lucrarea a fost elaborată personal şi îmi aparţine în întregime.ub.Fax: 0234/580050 82. Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic 80. 87. MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE 74. 94. Tel. 76. a. nr. www. ABSOLVENT.75. c) nu au fost preluate texte. 91. Bacău. 157.ro 85. ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 78. d) lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs. 86. privind elaborarea portofoliului didactic 90. Păduraru Laura 96. 77. 95. Semnătur . date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate şi fără a fi precizată sursa preluării. ROMÂNIA 83. UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 84. Data. 79. Calea Mărăşeşti. Tel. cod 600115 81.Fax: 0234/588935. 88. e-mail: sdppd@ub. 92. b) nu au fost folosite alte surse decât cele menţionate în bibliografie. DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE 89. Subsemnata PĂDURARU R. 93.