Plante si produse vegetale
cu continut de cumarine si cromone
Sulfina — Melilotus officinalis (L.) Pall.
fam, Fabaceae
Etimologie
Denumirea genului Melilotus este formati de la grecescul meliloton (molotra galben).
Ultimul este legat de cuvantul grec meli = miere si lotos = lotus, varietate de trifoi, Florile
acestei planteatragalbinile, adic este un bun melifer, iar frunzele sunt trifoliate, ca la tif
Descriere
Plantd erbacee, anual sau bienalii, aromat, Radicin’ pivotanti, cu nodozita
Tulpina erecta, cilindrica, glabra, ramificata (ramuri prismatice),inalta 50 - 100 (200)
cm. Frunze trifoliate, cu foliole obovate in partea interioara si lanceolate in partea
superioara, pe margine neregulat-serat-dinfate; stipelele inguste. Flori papilionate,
galbene grupate cite 30-70 in raceme alungite cu 5 dinti triunghiulari, glabri; corolé cu
aripi mai lungi decdt carena; androceu din 10 stamine (9+ 1); gineceu cu ovar pubes-
cent, cu 5 -8 ovule. Fructe, pastii usor comprimate, brune-negricioase, nedehiscente.
Seminte ovoidale, galbene verzi
Raspandire
Planta este raspandita in Buropa, stepele Caucazului, Asia. Creste in lunci useate,
‘ca buruiand pe locuri parasite si in semfngituri, marginea drumurilor si calor ferate
Organul utilizat, recoltare
Ca produs vegetal se folosese piitile aeriene de sulfina - Meliloti officinalis herba.
Se recolteazal fn timpul infloriri, pe timp frumos, dupa ce se ridica roua, prin tiierea la
distant’ de cca 30 cm de la varf'in jos. Se usucd la umbra, in strat subtire. In vederea
ccresterii cantitatii de cumarina, planta, dupa recoltare, se supune unui proces de
fermentatie pentru hidroliza heterozidelor acizilor cumarici, Uscarca artificial la 30-35'C.
Impurititi posibile
Melilotus dentatus Pers. are tot florigalbene darse deosebeste prin lipsa mirosului
specific. Melilotus albus Pers. are flori albe, firdimiros,
Comporitia chimica
Partile actiene contin cumarina (0,4-0,9%), dihidrocumarina (melilotina), dicumarol
siheterozida acidului cumaric - melilotozida, Ca substante insofitoare au fost identificate
alantoina gi acidul alantoic, colina, mucilagii,ulei volati
Entrebuingairi
Se foloseste ca emolient, in afectiuni gastrice, iar datorita actiunii anticoagulante a
cumarinelor, in varice si tromboflebite.
479‘in medicina populari se utilizeaza ca remediu pentru vindecarea icterului, astringent,
cicatrizant si diuretic, sub forma de infuzie de 2%. A fost mult utilizat sub forma de
lotiuni oftalmice.
Experimentate pe animale hepatectomizate partial, extractele de sulfind au manifesta
insusirea de a produce regenerarea fesutului hepatic,
Datorith confinutului in cumaring se mai foloseste ca aromatizant, intrind in compevitia
speciei aromatizante pentru bai.
Ami—Ammi majus L.
fam. Apiaceae
Etimotogie
Denumirea genului de Ammi, se intdlneste la Dioscorides, Plinius ete. si provine de
la grecescul ammos -nisip, ce arata la locurile de crestere a majoritijii speciilor din
acest gen,
Descriere
Ammi majus este o planta anual cu indltimea de 100 - 140 em, ridacind citindried.
Tulpina globular, rotund, cu muchii, ramificat, in interior desart, cu putine frunze.
Frunzele bi- sau tripenat partite. Lobii frunzelor sunt lai, lanceolati cu marginea dintat
Inflorescenta - umbela compusa de 10- 15 cm in diametru; florile mici cu 5 petale ab.
Fructele - diachene ovoide, glabre, comprimate lateral.
Raspindire
Spontan Ammi creste in intreaga regiune mediteraneanii indeosebi in Spania gi
Sicilia, dar este intilnita siin tarile din nordul A frici, Se cultiva'in Moldova (Stefan -
Voda).
Organul utitizat, recottare
Ca produs vegetal se folosese fructele - Ammi majoris fructus, recoltate in timpul
nd 50 - 60% din masa de umbele cu fiuete este maturizati. Plantele se cosese se
usucd, apoi se tree’,
Compositia chimica
Semintele de Ammi majus contin 1 - 2% furocumarine, principalele dintre care
bergaptena, xantotoxina, izopimpinelina,
Maicontine ulei volatil, substante tanante, flavonozide, mucilagii.
Antrebuintéri
Despre proprietiile curative ale plantei se stia ined in secolul XIII. Medici arabi
foloseau planta in tratarea leucodermiei. ins fenomenele secundare, inclusiv inflamatia
rinichilor au limitat intrebuintarea acestei plante.
Tn 1948 savantii egipteni au obtinut preparatul Meladinina pentru tratarea boli viti-
ligo,
‘in 1960 a fost aprobat preparatul medicamentos Amifurina(totalul celor 3
furocumarine), eficient in tratarea leucodermiei
480in terapia moderna extractele totale sau principiile active in stare pura se mai
administreazi sub forma de capsule keratinizate, solutii, comprese, pomezi.
Seutilizeazii, de asemenea, in tratamentul psoriazului.
Ami — Ammi visnaga (L.) Lam.
(syn. Visnaga daucoides Gaerth.)
fam. Apiaceae
Etimologie
Etimologia genului vezi A. majus. Visnaga, probabil, este formati de la italienescul
bisnaga sau busnaga-marar silbatic, aluzie la asemnarile exterioare ale plantelor.
Deseriere
Planta bianuala inalta de 100 cm. Radacina cilindricay, lignificata, putin ramificata.
Tulpina erecta, rotund, cu coaste slab vizibile. Frunzelealteme, bi, tripenat partite cu
foliole liniar-anceolate, integre. Inflorescen{a-umbelii compussicu diametrul de 6 - 10
‘em. Flori mici, alle cu miros neplicut, Fructul -diachend ovaté sau alungit- ovati, care
se desface in 2 mericarpe ovate.
Raspandire
Planta creste spontan in Asia Mijlocie, Africa, Europa de Sud, Lanoi se cultivain
gospodiiile specializate.
Organul utilicat, recoltare
Ca produs vegetal se folosese fructele - Visnagae dauecidis fructus (Ammi
visnagae fructus), recoltate in timpul brunificari lorin masa, Se coseste cu masinile, se
suc, apoi se treeri si se despart de impuritati,
Compozitia chimica
Fructele confin furanocromone: kelina, visnagina, chelol ete.
oce P ocx 9
Oo” 0 ‘cH No oe
oc,
Kelina Visnagina
Aumai fost identificate piranocumarinele dihidrosamidina si visnagina, Fructele de
asemenea contin 20% ulei gras $i 0,2% ulei volatl
482126, Ammi majus L.
Ami
483Antrebuintari
Fructele, caatare, sunt folosite numai in medicina populard din Egipt, ca spasmolitic,
iuretic, antihelminti, in tratamentul colicilorrenale, sub forma de infizie sau macerat in
alcool, Este mentionata si in papirusul Ebers.
in prezent fructele sunt folosite pentru extractia kelinei, care din cauza toxicit&tii, se
{foloseste si sub forma derivatilor sii de semisintezi, in diverse specialititi farmaceuti
Actiunea coronaroditatatoare.a visnaginei este de 5-10 ori mai intensd decata keline,
Dac’ kelina a rimas remediul astmului bronsie, pentru angina se foloseste visnagina,
Aceasta imbundtifese irigarea miocardlui,intervine favorabil in economia metabolismului
miocardic si teduce efectl iritatilor simpaticului. Nu provoaca hipotensiune simu creste
frecventa cardiact.
Preparatul Avisan (cu confinut de 8% din totalul de cromone, 0 cantitate mic& de
furocumarine si lavone) are actiune spasmolities
PAstarnac — Pastinaca sativa L.
fam. Apiaceae
Etimologie
Denumirea genului este formati de la latinescul pastus = mancare, produs de
alimentare, ce arat la comestibilitatea ridicinii. La noi planta este cunoscut numai in
cultur’i, ce accentueazi denumirea sativa - semanat, cultivat.
Descriere
Planta erbacee, bianuala cu radicind pivotanti tuberizata, conic-alungith pan la
rotunda-turtita, lung pani la 40 cm, alba sau usor gilbuie, dulce, cu miros caracteristic.
Radacinile secundare patrund in sol la adncime mare. Tulpina floriferd inalta de 100-
180 cm, puteric ramificatS, pubescent strat, fistuloasd, verde, uneoricu pigmentatie
violacee. Frunze penat-sectate, lung-petiolate, cu foliole mari, ovale sau alungite, dintate
pemargini, pubescente pe fata inferioar, lucioase pe fata superioara. Flori miei, galbene,
ispuse in umbele mari cu radii inegale, scurt-pairoase sau glabre. Polenizare entomofils,
Fructe, dicariopse oval-tutite, cu marginile aripate, cafenii, miros caracteristic.
Raspandire
Raspandita in Europa, Asia, cultivata si salbatacita in America, Australia, Noua
Zelanda Creste prin fanefe, pasuni, semanaturi, margine de drum, de la cémpie pan’ la
regiumea montana inferioar
Organul utilicat, recoltare
Caprodus vegetal se folosese fiuetele de pastimae ~ Fastinaceae fructus, recoltate
484127. Pastinaca sativa L.
Pastarnae
485{n timpul cdnd 60-80% din umbele capita o culoare brun-cenusie. Planta se coseste,
se usucd in conformitate cu cerinfele DTN, se treera si se inkaturd impuritatile.
Compozitia chimica
Fructele contin cca 1% de fuurocumarine; principalele fiind pastinacina, imperatorina,
izopimpinelina, xantotoxina, bergaptena.
Fructele sunt bogate fn uli volail (pang la 3,62); au mai fost identificate flavonozide
Antrebuimari
Preparatul Beroxan, care constituie amestecul de xantotoxind gi bergaptend, avnd
acfiune stimulatoare la formareain pielea melaninei,contribuielapigmentareaei uniform,
stimuleazi cresterea pairului, Se foloseste in tratarea bolii vitiligo si alopeciei areate.
Raidacinile sunt folosite la prepararea diferitor mincdruri. Gust dulce, aroma plicuta,
proprietiti nutritive remarcabile. Se pot consuma gi frunzele tinere.
Pastamacul se socoate si specie meliferd,
Angelicd - Angelica arhangelica L.
fam. Apiaceae
Etimologie
Denumirea tinfficd a acestui gen deriva din latinescul angelus~inger, care, inrealitate,
este forma latind a celui grec aggelos=inger, datoriti faptului cd s-a crezut c aceasta
planta a fost indicat oamenilor de un inger; numele speciei de arhangelica este 0
combinafie a cuvantului grecese arho=primul cu cuvantul angelica.
Descriere
Angelica arhangelica este o plant erbacee, viguroasi, bianualé sau perend,
Organele subterane sunt reprezentate de un rizom gros si de ridcini, Rizomul, de
tip napiform, de culoare bruna-cenusie, este de 8-12 cm lungime si de 3-5 cm grosime,
suprafala prezentind striafi citculare, Radacinile, adventive, au lungimea de 10-30cm
sigrosimea de 0,5- I em, Ambele formatiuni subterane au miros aromat si gust aromat
amar,
Tulpina apare incepand cu anul al II-lea de vegetatie, este robust, inaltd de 100-
150(-300) em, groasa de 3-8.em,cilindried, fistuloasd, fin striata, de culoare galbend-
verzuie, ramificati in partea superioar’.
Frunzele de rozeta din anul I de vegetatie si cele tulpinale difera numai in ceea ce
priveste miirimea, Ele sunt de trei ori penat-sectate, cu foliole ovate, inegal serate, cu
-zimti terminati in mucroni scurti; foliola terminali este trilobata sau diferit sectat’, Va-
sina frunzei este mare, ventriculos umiflati, mai evident’ la frunzele tulpinale superioae.
Pefiolul frunzelor inferioare este lung, cilindrc, fistulos. in general, nervurile sunt glare.
Florile sunt grupate in umbele mai mult sau mai putin globuloase, compuse din
486128. Angelica arhangeliea L.
Angelicé
48720-40 de radii muchiate, vilos paroase. Involucelul este compus din numeroase
foliole liniar lanceolate. Caliciul este redus. Corola este formata din 5 petale lungi
de circa | mm, lat eliptice, albe-verzui sau galbui, Cele 5 stamine ale florii au
filamentele mai lungi decat petalele. Ovarul este inferior.
Fructele au forma elipsoidali, de 6-9 mm lungime si4-6 mm lifime, cu creste dorsale
vidente si creste laterale aripate; cle sunt usor umflate, rotuniite la ambele capete gi se
desfac usor in douii mericarpele turtite dorso- ventral
Raspandire
Raspanditd in Europa Central si Siberia,
Pentru scopuri medicinale se cultiva la altitudini de 500-600 m, in apropierea apelor
ccurgitoare, pe locuri adipostite si insorite.
Organul utilizat, recotare
Ca produs vegetal sefolosese rizomii curidacinile de angelica - Angelicac rhizomata
cum radicibus, Rizomii sirdidacinile se recolteazii toamna, in primul an de vegetatie sau
in primaivara anului doi, folosindu-se magina de recoltat cartofii sau sfecli, Se scuturk
de pamant gi, daca este nevoie, se spala repede intr-un curent de apa si se pun la
zvaitat. Nu.se tin mult in apa pentru cd substanfele active sunt foarte solubile, Se usucd
lasoare sau in poduri bine aerisite. Uscare artificiala, la 35-40°C. Fructele se recolteazi
instadiul de pargi. Se usucd in camere bine aerisite sau la soare, Se dau prin vanturitoare
sau selector de 3-4 or
ia chimicé
Compo:
artile subterane ale plantei contin circa 1% ulei volatil in compozitia cdruia se gisesc
substante furano-cumarinice, care sunt principiile active ale produsului, dintre ele
xantotoxina, imperatorina, bergaptenul si angelicina. Au mai fost identificatacizi onganici
sigrasi, substante tanante, oze
Antrebuingari
Se foloseste datoriti proprictitlor sale aromatice, stimulente, stomahice si carmina-
tive, Preparatele de angelica sunt utilizate mai ales in anaciditate, sub forma de macer-
ate alcoolice, tineturi, vinuri aromatice. Inti in compozitia a numeroase specii cu actiune
stomahica.
Uleiul votatil obtinut prin antrenarea cu vapori de api se administreaza ca stomahic
sicarminativ, Preparatele din angelica sunt prescrise in anorexie, dispepsii, meteorism,
sienterite.
Angelicaeaetheroleum, se foloseste exter, in ratamentul aféctiunilor reumatice.
Angelicae aqua, preparati din uleiul volatil, este un antispastic uterin si antireumatic.
Angelicina are o aetivitate sedativ marcanti,
488Marar — Anethum graveolens L.
fam. Apiaceae
Etimologie
Denumirea genului se intilneste la Dioscorides, Plinius ete, Genetie cuvantul este
legat de la cuvintele grecesti anaitho =a aprinde, aluzie la gustul iute al semintelor, ana
=in sus si theo=a fugi, deoarece planta creste foarte repede,
Descriere
Planta erbacee anuala, Radacina pivotanta, slab - ramificata. Tulpina cilindrica,
fistuloasé, striata, verde, inalti pana la 160 cm, glabri, Frunze tripenat-sectate, cu
foliole filiforme, petiolate. Flori mici, gilbui - verzui, grupate intr-o umbela compusi.
Calicju lips sau neinsemnat. Fructe, diachene oval -eliptice, cafeni
Raspandire
Originar din sudul Europei si Asia de Sud -Est. Cultivat inca din antichitate de catre
egipteni, greci, romani, Astizi cunoscut pe tot globul.
Organul utilicat, recoltare
‘Caprodus vegetal se folosese fructele de marar- Anethi graveolens fructus, recoltate
Ja maturizarea a 50-60% din umbele.
Compozitia chimica
‘in fructe au fost identificate cumarinele bergaptena, scopoletina, umbeliferona; 2,5-
4% ulei volatil format din limonen si 50-60% carvonii, Confin, de asemenea, si 10-
20% ulei gras, vitaminele C, PP, carotenoide.
Tntrebuintiivi
Posed proprietiti stomahice, carminative, antispastice i diuretice. Se uilizeaza
sub forma de apa aromatica, ca infuzie sau chiar uleiul volatil picurat pe o bucati de
zahvir. Ca antihemoroidal se administreazi sub forma de clisme cu infuzie, Preparatul
‘Anetinum, care contine totalul tuturor compusilor fenolici poseda actiune spasmolitica.
Derivatii antracenului si heterozidele lor
Definitie
Din timpuri indepartate in diverse scopuri terapeutice se intrebuinteaza plante
medicinale, care congin derivafi ai antracenului
Antracen
489in plante derivatii antracenului se intalnese sub forma de heterozide, eteri sau
agliconi liber
Complexul de heterozide, derivati ai antracenului, se numese antracenozide, Pentru
prima dati denumirea de antracenozide a fost dati de farmacognostul elvetian A.Cirh,
care a dovedit ci ele sunt principiile active ale unui grup mare de remedii purgative sise
CHy-CO-(CH;- CO),- CH>- COOH
astfel de caten’ policetometilenic’ poate si fiereprezentati prin acidul heptacetopalmitc,
care in urma unei aurocondensiri, dupa un mecanism special, poate si conduci la inchiderea
nnucleului antracenic. Acest fenomen a fost urmarit la formarea endocrocinei, pigment
antracenic din compozitia lichenului japonez Nephromopsis endocrocia.
Prin schema dat de Robinson poate fi explicati biosinteza emodolilordin frangula
sirevent cu existenta oxidrililor obligatorii pentru actiunea purgativa, din pozitia 1,8.
Aceasta nu exclude insd si cealaltl posibilitate a inchiderii nucleului antracenie prin
autocondensarea unitijilor de fenil-metan cu oarecare amendamente.
CH—CO— Seoa i osf
ee coon
CH—CO— ScoA
9 6 90 reducere acid
coon palmitic
0 cH,
condensare
—HO
‘aromatizare
OH 9 On OH QOH
COOH coon
2,
Ho ‘cH HO cH,
le oO
Endoeroeina
OH 9H OH 9 OOH
2, & A
S SS S SS
HO, SONOS Ny HO! aa SY Seu,
°
Frangula-emodol-antrona Frangula-emodol
496Leisntner si Zenk (1967) au cercetat biosinteza antraderivatilor in Rubia tinctorum,
injectind in ridicinile plantei soluti de acetat si fenilalanind marcate cu "C. Substantele
‘zolate (alizarina si purpurina) au indicat c& acidul sikimic a fost incorporat in totalitate in
inelul A, pe cdnd inelul C provine in intregime din acetat. Aceste date pledeazi pentru
1ea biogenetic’ mixta nucleului antracenic, prin cele doua cai de aromatizare.
COOH ° on
on
a — cHCO-SCoA
HO’ OH
on °
Acid sikimic Alizarina Acetileoenzima A
Din acest punet de vedere nu este lipsit de importanfa faptul c& de cele mai multe ori
antraderivatii coexist in fesuturile vegetale cu taninurile gi flavonele, a c&ror origine
fenilpropanic’a fost dovedita.
Antrebuingiiri
Heterozidele derivatilor antracenici cu hidroxilifenolici au actiune laxativa si purgativa,
jin functie de doz. Aceste substante stimuleaza peristaltismul intestinului gros dupa un
timp de 8-14 ore de la administrarea pe cale bucala.
Formele reduse sunt cele mai active, ele provoaca insa colici stomacale insotite de
sgrejuri si vomismente. Pentru evitarea acestor fenomene secundare se administreazi
principii active pure, dar mai ales produse vegetale sau extracte care contin heterozide
antrachinonice sub forma cea mai oxidatd.
‘in privinta mecanismului de actiune se admite c4 antracenozidele ajung in intestinul
‘gros direct sau prin circuitul sanguin. in prima faz, sub actiunea florei intestinale de
ie, are loc hidroliza heterozidelor, apoi reducerea agliconilor la antrone gi
Actiunea iritanta a formelor reduse, determina atit secretia unui mucus de eatre
peretele intestinal, citsicresterea peristaltismului intestinal, care ae ca rezultateliminarea
intregului continut (actiune purgativa).
Derivati oximetilantrchinonici se absorb paral n intestinul subj ise eimins prinurind.
Aceste purgative, datoriti actiunii lor iritante, sunt contraindicate in afectiuni ale
uterului, vezicii urinare,rinichilor, in graviditate, in perioada menstruala, in cazuri de
varice si de hemoroizi. De asemenea, nu se administreazi femeilor care alipteazi,
deoarece se elimina si prin secretia lactiea, producdind scaune diareice sugarilor. Se
administreazi sub formi de preparate ale industriei farmaceutice, extracte si decocturi
sau infuzii, mai rr sub forma de principii active pure.
497