Plante si produse vegetale cu continut de cumarine si cromone Sulfina — Melilotus officinalis (L.) Pall. fam, Fabaceae Etimologie Denumirea genului Melilotus este formati de la grecescul meliloton (molotra galben). Ultimul este legat de cuvantul grec meli = miere si lotos = lotus, varietate de trifoi, Florile acestei planteatragalbinile, adic este un bun melifer, iar frunzele sunt trifoliate, ca la tif Descriere Plantd erbacee, anual sau bienalii, aromat, Radicin’ pivotanti, cu nodozita Tulpina erecta, cilindrica, glabra, ramificata (ramuri prismatice),inalta 50 - 100 (200) cm. Frunze trifoliate, cu foliole obovate in partea interioara si lanceolate in partea superioara, pe margine neregulat-serat-dinfate; stipelele inguste. Flori papilionate, galbene grupate cite 30-70 in raceme alungite cu 5 dinti triunghiulari, glabri; corolé cu aripi mai lungi decdt carena; androceu din 10 stamine (9+ 1); gineceu cu ovar pubes- cent, cu 5 -8 ovule. Fructe, pastii usor comprimate, brune-negricioase, nedehiscente. Seminte ovoidale, galbene verzi Raspandire Planta este raspandita in Buropa, stepele Caucazului, Asia. Creste in lunci useate, ‘ca buruiand pe locuri parasite si in semfngituri, marginea drumurilor si calor ferate Organul utilizat, recoltare Ca produs vegetal se folosese piitile aeriene de sulfina - Meliloti officinalis herba. Se recolteazal fn timpul infloriri, pe timp frumos, dupa ce se ridica roua, prin tiierea la distant’ de cca 30 cm de la varf'in jos. Se usucd la umbra, in strat subtire. In vederea ccresterii cantitatii de cumarina, planta, dupa recoltare, se supune unui proces de fermentatie pentru hidroliza heterozidelor acizilor cumarici, Uscarca artificial la 30-35'C. Impurititi posibile Melilotus dentatus Pers. are tot florigalbene darse deosebeste prin lipsa mirosului specific. Melilotus albus Pers. are flori albe, firdimiros, Comporitia chimica Partile actiene contin cumarina (0,4-0,9%), dihidrocumarina (melilotina), dicumarol siheterozida acidului cumaric - melilotozida, Ca substante insofitoare au fost identificate alantoina gi acidul alantoic, colina, mucilagii,ulei volati Entrebuingairi Se foloseste ca emolient, in afectiuni gastrice, iar datorita actiunii anticoagulante a cumarinelor, in varice si tromboflebite. 479‘in medicina populari se utilizeaza ca remediu pentru vindecarea icterului, astringent, cicatrizant si diuretic, sub forma de infuzie de 2%. A fost mult utilizat sub forma de lotiuni oftalmice. Experimentate pe animale hepatectomizate partial, extractele de sulfind au manifesta insusirea de a produce regenerarea fesutului hepatic, Datorith confinutului in cumaring se mai foloseste ca aromatizant, intrind in compevitia speciei aromatizante pentru bai. Ami—Ammi majus L. fam. Apiaceae Etimotogie Denumirea genului de Ammi, se intdlneste la Dioscorides, Plinius ete. si provine de la grecescul ammos -nisip, ce arata la locurile de crestere a majoritijii speciilor din acest gen, Descriere Ammi majus este o planta anual cu indltimea de 100 - 140 em, ridacind citindried. Tulpina globular, rotund, cu muchii, ramificat, in interior desart, cu putine frunze. Frunzele bi- sau tripenat partite. Lobii frunzelor sunt lai, lanceolati cu marginea dintat Inflorescenta - umbela compusa de 10- 15 cm in diametru; florile mici cu 5 petale ab. Fructele - diachene ovoide, glabre, comprimate lateral. Raspindire Spontan Ammi creste in intreaga regiune mediteraneanii indeosebi in Spania gi Sicilia, dar este intilnita siin tarile din nordul A frici, Se cultiva'in Moldova (Stefan - Voda). Organul utitizat, recottare Ca produs vegetal se folosese fructele - Ammi majoris fructus, recoltate in timpul nd 50 - 60% din masa de umbele cu fiuete este maturizati. Plantele se cosese se usucd, apoi se tree’, Compositia chimica Semintele de Ammi majus contin 1 - 2% furocumarine, principalele dintre care bergaptena, xantotoxina, izopimpinelina, Maicontine ulei volatil, substante tanante, flavonozide, mucilagii. Antrebuintéri Despre proprietiile curative ale plantei se stia ined in secolul XIII. Medici arabi foloseau planta in tratarea leucodermiei. ins fenomenele secundare, inclusiv inflamatia rinichilor au limitat intrebuintarea acestei plante. Tn 1948 savantii egipteni au obtinut preparatul Meladinina pentru tratarea boli viti- ligo, ‘in 1960 a fost aprobat preparatul medicamentos Amifurina(totalul celor 3 furocumarine), eficient in tratarea leucodermiei 480in terapia moderna extractele totale sau principiile active in stare pura se mai administreazi sub forma de capsule keratinizate, solutii, comprese, pomezi. Seutilizeazii, de asemenea, in tratamentul psoriazului. Ami — Ammi visnaga (L.) Lam. (syn. Visnaga daucoides Gaerth.) fam. Apiaceae Etimologie Etimologia genului vezi A. majus. Visnaga, probabil, este formati de la italienescul bisnaga sau busnaga-marar silbatic, aluzie la asemnarile exterioare ale plantelor. Deseriere Planta bianuala inalta de 100 cm. Radacina cilindricay, lignificata, putin ramificata. Tulpina erecta, rotund, cu coaste slab vizibile. Frunzelealteme, bi, tripenat partite cu foliole liniar-anceolate, integre. Inflorescen{a-umbelii compussicu diametrul de 6 - 10 ‘em. Flori mici, alle cu miros neplicut, Fructul -diachend ovaté sau alungit- ovati, care se desface in 2 mericarpe ovate. Raspandire Planta creste spontan in Asia Mijlocie, Africa, Europa de Sud, Lanoi se cultivain gospodiiile specializate. Organul utilicat, recoltare Ca produs vegetal se folosese fructele - Visnagae dauecidis fructus (Ammi visnagae fructus), recoltate in timpul brunificari lorin masa, Se coseste cu masinile, se suc, apoi se treeri si se despart de impuritati, Compozitia chimica Fructele confin furanocromone: kelina, visnagina, chelol ete. oce P ocx 9 Oo” 0 ‘cH No oe oc, Kelina Visnagina Aumai fost identificate piranocumarinele dihidrosamidina si visnagina, Fructele de asemenea contin 20% ulei gras $i 0,2% ulei volatl 482126, Ammi majus L. Ami 483Antrebuintari Fructele, caatare, sunt folosite numai in medicina populard din Egipt, ca spasmolitic, iuretic, antihelminti, in tratamentul colicilorrenale, sub forma de infizie sau macerat in alcool, Este mentionata si in papirusul Ebers. in prezent fructele sunt folosite pentru extractia kelinei, care din cauza toxicit&tii, se {foloseste si sub forma derivatilor sii de semisintezi, in diverse specialititi farmaceuti Actiunea coronaroditatatoare.a visnaginei este de 5-10 ori mai intensd decata keline, Dac’ kelina a rimas remediul astmului bronsie, pentru angina se foloseste visnagina, Aceasta imbundtifese irigarea miocardlui,intervine favorabil in economia metabolismului miocardic si teduce efectl iritatilor simpaticului. Nu provoaca hipotensiune simu creste frecventa cardiact. Preparatul Avisan (cu confinut de 8% din totalul de cromone, 0 cantitate mic& de furocumarine si lavone) are actiune spasmolities PAstarnac — Pastinaca sativa L. fam. Apiaceae Etimologie Denumirea genului este formati de la latinescul pastus = mancare, produs de alimentare, ce arat la comestibilitatea ridicinii. La noi planta este cunoscut numai in cultur’i, ce accentueazi denumirea sativa - semanat, cultivat. Descriere Planta erbacee, bianuala cu radicind pivotanti tuberizata, conic-alungith pan la rotunda-turtita, lung pani la 40 cm, alba sau usor gilbuie, dulce, cu miros caracteristic. Radacinile secundare patrund in sol la adncime mare. Tulpina floriferd inalta de 100- 180 cm, puteric ramificatS, pubescent strat, fistuloasd, verde, uneoricu pigmentatie violacee. Frunze penat-sectate, lung-petiolate, cu foliole mari, ovale sau alungite, dintate pemargini, pubescente pe fata inferioar, lucioase pe fata superioara. Flori miei, galbene, ispuse in umbele mari cu radii inegale, scurt-pairoase sau glabre. Polenizare entomofils, Fructe, dicariopse oval-tutite, cu marginile aripate, cafenii, miros caracteristic. Raspandire Raspandita in Europa, Asia, cultivata si salbatacita in America, Australia, Noua Zelanda Creste prin fanefe, pasuni, semanaturi, margine de drum, de la cémpie pan’ la regiumea montana inferioar Organul utilicat, recoltare Caprodus vegetal se folosese fiuetele de pastimae ~ Fastinaceae fructus, recoltate 484127. Pastinaca sativa L. Pastarnae 485{n timpul cdnd 60-80% din umbele capita o culoare brun-cenusie. Planta se coseste, se usucd in conformitate cu cerinfele DTN, se treera si se inkaturd impuritatile. Compozitia chimica Fructele contin cca 1% de fuurocumarine; principalele fiind pastinacina, imperatorina, izopimpinelina, xantotoxina, bergaptena. Fructele sunt bogate fn uli volail (pang la 3,62); au mai fost identificate flavonozide Antrebuimari Preparatul Beroxan, care constituie amestecul de xantotoxind gi bergaptend, avnd acfiune stimulatoare la formareain pielea melaninei,contribuielapigmentareaei uniform, stimuleazi cresterea pairului, Se foloseste in tratarea bolii vitiligo si alopeciei areate. Raidacinile sunt folosite la prepararea diferitor mincdruri. Gust dulce, aroma plicuta, proprietiti nutritive remarcabile. Se pot consuma gi frunzele tinere. Pastamacul se socoate si specie meliferd, Angelicd - Angelica arhangelica L. fam. Apiaceae Etimologie Denumirea tinfficd a acestui gen deriva din latinescul angelus~inger, care, inrealitate, este forma latind a celui grec aggelos=inger, datoriti faptului cd s-a crezut c aceasta planta a fost indicat oamenilor de un inger; numele speciei de arhangelica este 0 combinafie a cuvantului grecese arho=primul cu cuvantul angelica. Descriere Angelica arhangelica este o plant erbacee, viguroasi, bianualé sau perend, Organele subterane sunt reprezentate de un rizom gros si de ridcini, Rizomul, de tip napiform, de culoare bruna-cenusie, este de 8-12 cm lungime si de 3-5 cm grosime, suprafala prezentind striafi citculare, Radacinile, adventive, au lungimea de 10-30cm sigrosimea de 0,5- I em, Ambele formatiuni subterane au miros aromat si gust aromat amar, Tulpina apare incepand cu anul al II-lea de vegetatie, este robust, inaltd de 100- 150(-300) em, groasa de 3-8.em,cilindried, fistuloasd, fin striata, de culoare galbend- verzuie, ramificati in partea superioar’. Frunzele de rozeta din anul I de vegetatie si cele tulpinale difera numai in ceea ce priveste miirimea, Ele sunt de trei ori penat-sectate, cu foliole ovate, inegal serate, cu -zimti terminati in mucroni scurti; foliola terminali este trilobata sau diferit sectat’, Va- sina frunzei este mare, ventriculos umiflati, mai evident’ la frunzele tulpinale superioae. Pefiolul frunzelor inferioare este lung, cilindrc, fistulos. in general, nervurile sunt glare. Florile sunt grupate in umbele mai mult sau mai putin globuloase, compuse din 486128. Angelica arhangeliea L. Angelicé 48720-40 de radii muchiate, vilos paroase. Involucelul este compus din numeroase foliole liniar lanceolate. Caliciul este redus. Corola este formata din 5 petale lungi de circa | mm, lat eliptice, albe-verzui sau galbui, Cele 5 stamine ale florii au filamentele mai lungi decat petalele. Ovarul este inferior. Fructele au forma elipsoidali, de 6-9 mm lungime si4-6 mm lifime, cu creste dorsale vidente si creste laterale aripate; cle sunt usor umflate, rotuniite la ambele capete gi se desfac usor in douii mericarpele turtite dorso- ventral Raspandire Raspanditd in Europa Central si Siberia, Pentru scopuri medicinale se cultiva la altitudini de 500-600 m, in apropierea apelor ccurgitoare, pe locuri adipostite si insorite. Organul utilizat, recotare Ca produs vegetal sefolosese rizomii curidacinile de angelica - Angelicac rhizomata cum radicibus, Rizomii sirdidacinile se recolteazii toamna, in primul an de vegetatie sau in primaivara anului doi, folosindu-se magina de recoltat cartofii sau sfecli, Se scuturk de pamant gi, daca este nevoie, se spala repede intr-un curent de apa si se pun la zvaitat. Nu.se tin mult in apa pentru cd substanfele active sunt foarte solubile, Se usucd lasoare sau in poduri bine aerisite. Uscare artificiala, la 35-40°C. Fructele se recolteazi instadiul de pargi. Se usucd in camere bine aerisite sau la soare, Se dau prin vanturitoare sau selector de 3-4 or ia chimicé Compo: artile subterane ale plantei contin circa 1% ulei volatil in compozitia cdruia se gisesc substante furano-cumarinice, care sunt principiile active ale produsului, dintre ele xantotoxina, imperatorina, bergaptenul si angelicina. Au mai fost identificatacizi onganici sigrasi, substante tanante, oze Antrebuingari Se foloseste datoriti proprictitlor sale aromatice, stimulente, stomahice si carmina- tive, Preparatele de angelica sunt utilizate mai ales in anaciditate, sub forma de macer- ate alcoolice, tineturi, vinuri aromatice. Inti in compozitia a numeroase specii cu actiune stomahica. Uleiul votatil obtinut prin antrenarea cu vapori de api se administreaza ca stomahic sicarminativ, Preparatele din angelica sunt prescrise in anorexie, dispepsii, meteorism, sienterite. Angelicaeaetheroleum, se foloseste exter, in ratamentul aféctiunilor reumatice. Angelicae aqua, preparati din uleiul volatil, este un antispastic uterin si antireumatic. Angelicina are o aetivitate sedativ marcanti, 488Marar — Anethum graveolens L. fam. Apiaceae Etimologie Denumirea genului se intilneste la Dioscorides, Plinius ete, Genetie cuvantul este legat de la cuvintele grecesti anaitho =a aprinde, aluzie la gustul iute al semintelor, ana =in sus si theo=a fugi, deoarece planta creste foarte repede, Descriere Planta erbacee anuala, Radacina pivotanta, slab - ramificata. Tulpina cilindrica, fistuloasé, striata, verde, inalti pana la 160 cm, glabri, Frunze tripenat-sectate, cu foliole filiforme, petiolate. Flori mici, gilbui - verzui, grupate intr-o umbela compusi. Calicju lips sau neinsemnat. Fructe, diachene oval -eliptice, cafeni Raspandire Originar din sudul Europei si Asia de Sud -Est. Cultivat inca din antichitate de catre egipteni, greci, romani, Astizi cunoscut pe tot globul. Organul utilicat, recoltare ‘Caprodus vegetal se folosese fructele de marar- Anethi graveolens fructus, recoltate Ja maturizarea a 50-60% din umbele. Compozitia chimica ‘in fructe au fost identificate cumarinele bergaptena, scopoletina, umbeliferona; 2,5- 4% ulei volatil format din limonen si 50-60% carvonii, Confin, de asemenea, si 10- 20% ulei gras, vitaminele C, PP, carotenoide. Tntrebuintiivi Posed proprietiti stomahice, carminative, antispastice i diuretice. Se uilizeaza sub forma de apa aromatica, ca infuzie sau chiar uleiul volatil picurat pe o bucati de zahvir. Ca antihemoroidal se administreazi sub forma de clisme cu infuzie, Preparatul ‘Anetinum, care contine totalul tuturor compusilor fenolici poseda actiune spasmolitica. Derivatii antracenului si heterozidele lor Definitie Din timpuri indepartate in diverse scopuri terapeutice se intrebuinteaza plante medicinale, care congin derivafi ai antracenului Antracen 489in plante derivatii antracenului se intalnese sub forma de heterozide, eteri sau agliconi liber Complexul de heterozide, derivati ai antracenului, se numese antracenozide, Pentru prima dati denumirea de antracenozide a fost dati de farmacognostul elvetian A.Cirh, care a dovedit ci ele sunt principiile active ale unui grup mare de remedii purgative sise CHy-CO-(CH;- CO),- CH>- COOH astfel de caten’ policetometilenic’ poate si fiereprezentati prin acidul heptacetopalmitc, care in urma unei aurocondensiri, dupa un mecanism special, poate si conduci la inchiderea nnucleului antracenic. Acest fenomen a fost urmarit la formarea endocrocinei, pigment antracenic din compozitia lichenului japonez Nephromopsis endocrocia. Prin schema dat de Robinson poate fi explicati biosinteza emodolilordin frangula sirevent cu existenta oxidrililor obligatorii pentru actiunea purgativa, din pozitia 1,8. Aceasta nu exclude insd si cealaltl posibilitate a inchiderii nucleului antracenie prin autocondensarea unitijilor de fenil-metan cu oarecare amendamente. CH—CO— Seoa i osf ee coon CH—CO— ScoA 9 6 90 reducere acid coon palmitic 0 cH, condensare —HO ‘aromatizare OH 9 On OH QOH COOH coon 2, Ho ‘cH HO cH, le oO Endoeroeina OH 9H OH 9 OOH 2, & A S SS S SS HO, SONOS Ny HO! aa SY Seu, ° Frangula-emodol-antrona Frangula-emodol 496Leisntner si Zenk (1967) au cercetat biosinteza antraderivatilor in Rubia tinctorum, injectind in ridicinile plantei soluti de acetat si fenilalanind marcate cu "C. Substantele ‘zolate (alizarina si purpurina) au indicat c& acidul sikimic a fost incorporat in totalitate in inelul A, pe cdnd inelul C provine in intregime din acetat. Aceste date pledeazi pentru 1ea biogenetic’ mixta nucleului antracenic, prin cele doua cai de aromatizare. COOH ° on on a — cHCO-SCoA HO’ OH on ° Acid sikimic Alizarina Acetileoenzima A Din acest punet de vedere nu este lipsit de importanfa faptul c& de cele mai multe ori antraderivatii coexist in fesuturile vegetale cu taninurile gi flavonele, a c&ror origine fenilpropanic’a fost dovedita. Antrebuingiiri Heterozidele derivatilor antracenici cu hidroxilifenolici au actiune laxativa si purgativa, jin functie de doz. Aceste substante stimuleaza peristaltismul intestinului gros dupa un timp de 8-14 ore de la administrarea pe cale bucala. Formele reduse sunt cele mai active, ele provoaca insa colici stomacale insotite de sgrejuri si vomismente. Pentru evitarea acestor fenomene secundare se administreazi principii active pure, dar mai ales produse vegetale sau extracte care contin heterozide antrachinonice sub forma cea mai oxidatd. ‘in privinta mecanismului de actiune se admite c4 antracenozidele ajung in intestinul ‘gros direct sau prin circuitul sanguin. in prima faz, sub actiunea florei intestinale de ie, are loc hidroliza heterozidelor, apoi reducerea agliconilor la antrone gi Actiunea iritanta a formelor reduse, determina atit secretia unui mucus de eatre peretele intestinal, citsicresterea peristaltismului intestinal, care ae ca rezultateliminarea intregului continut (actiune purgativa). Derivati oximetilantrchinonici se absorb paral n intestinul subj ise eimins prinurind. Aceste purgative, datoriti actiunii lor iritante, sunt contraindicate in afectiuni ale uterului, vezicii urinare,rinichilor, in graviditate, in perioada menstruala, in cazuri de varice si de hemoroizi. De asemenea, nu se administreazi femeilor care alipteazi, deoarece se elimina si prin secretia lactiea, producdind scaune diareice sugarilor. Se administreazi sub formi de preparate ale industriei farmaceutice, extracte si decocturi sau infuzii, mai rr sub forma de principii active pure. 497