You are on page 1of 11
Un alt partener traditional al gcoli este familia. Dispunand de o influent semnificativa in raport cu fiecare membru al sau, familia se caracterizeaza print-o influenta putemica asupra membrilor, prin functi relat precise in raport cu fiecare membru sau prin influente educative reciproce. Fiecare familie influenteazs Copiii sau adolescentii care sunt elevi ai unitatilor de invatamant. Din aceasta perspectiva, cunoasterea ‘mediului familial din care provin elevi si parinti lor se constituie ca 0 conditie sine qua non pentru succesul ‘demersului educational adresat tinerlor. Cunoasterea $1 intelegerea fami in calitate de partener constant gi autentic devine o priortate mai ales in contextul actual, in care familia insasi trebule s& se adapteze unor schimbari semnificative. In acest sens in raport cu familia traditionala, familia contemporana suporté o serie ‘de modificari cu referie la rolun, norme si relati, probleme, situatii si soluti. Pentru a atrage familia, ca ‘element cheie in cadrul parteneriatelor educaionale. scoala si. n particular, manager sai trebuie sa ia act de aceste schimbar, adeptandu-si atitudinile si comportamentele in consecinta. Pornind de la aceste premise, ‘efortul indreptat catre cunoasterea familiei ca potential partener trebuie s& se orienteze catre ° statutul pe care ‘tanarul il are in cadrul mediuiui sau familial, avantajele pe care le poate castiga in cadrul parteneriatulul cu familia sau asupra beneficlor pe care le poate aduce coli, ca partener real Strategiile uzuale de implicare a parintilor presupun participarea acestora in activitati realizate in clasa, in excursii, la biblioteca etc. Pentru parintii din zone dezavantajate, adese cu venituri mici, este necesara insa o abordare mai larga si strategii care s& aiba in vedere cultura comunitatii i abilitatile parintilor de a contribuila educatia propriilor copii. Le prezentam in cele ce urmeaza: 9 Cunoasterea familillor copiilor = Uncori, profesor stiu putine lucruri despre print, find necesar& initierea unei comunicari pro-active cu parinti A rreusis& cunosti pSrinti’inseamna mai mult decat a-iinvita sa se implice, inseamna aface eforturi active de a ajunge la ei. Corcatirile araté c& atunci cand se fac astfal de eforturi reale,nivelul socio-economic gi ‘nivelul educational al parintilor devin factori ssecundati in dorinta lor de a participa la viata scolit. 9 Cuncasterea comunitagii + Identificarea liderilor comunitati si liderilor paringlor (paringi respectati in comunitate) care pot facilita conexiunil cu scoala. « Ainvata despre comunitate inseamna a cunoaste organizatiile si agentiile care pot coferi autor famililor, Uneori profesorii nu sunt congtienti de aceste resurse si nu pot sprijini suficient paring in accesarea acestor surse de suport. + Ajutor oferit parintilor Parintii cu venituri mic se lupta sé asigure nevoile de baz ale familia. Ei pot f spejiniti prin trimiteri itre servici medicale, stomatologice, de consiliate etc. Deasemenes, poate fi oferit lumea siin care pot contribui la activitatile /scolii, indiférent de nivelul lor educational. |Ceea ce presupune mutarea accentului de la idefcitul pe care i are familia, la punctele tari ale acesteia si recunoasterea expertizei pe care. familiile diferite o au pentru succesul copiilor lor. Spre exemplu, parintii pot furniza informatii lesentiale despre stilul de invatare al copiiloy, despre alte abilitati de viata pe care acestiale au, pot identifica nevoi ale copiilor si modalitati ide a raspunde acestor nevoi. Consilierul scolar poate facilita procesul de autocunoastere a [parintilor. Acesta va respecta punctele tari, va afirma nevoia parintilor de a se implic /educatia copillor, va celebra noile metode s1 tlor in viata scol Valorizarea contributilor familie! inseamna ca personalul scolifinvats nu doar dela parint, ‘ci side la reprezentantiai familiei extinse: matusi/unchi, bunici sau varstnici respectati in /comunitate. (Van Velsor, Orozco, 2007) in cadrul scolii un program educational de suport care sa réspundi nevoilor parintilor (comunicarea, stima de sine, rezolvarea confictelor, importanta educatiei, consilierea ccrierei, marketingul personal, modalitati de identificare a unui loc de muncd, antreprenoriatul etc). ‘@ Formareapentru profesori Pe langé serviciile oferite parintilor uneori sunt necesare programe de formare pentru personalul din gcoli. Temele pot varia, iar consilierul scolar poate fi catalizatorul acestui proces prin identificarea celor mai relevante ‘teme pentru fiecare scoalé in parte (analiza de nevoil, pentru cé si profesorii pot simti nevoia dea invita cum sa comunice cu parinti ar parintii gi liderii comunitatiiii pot ajuta pe profesori si integreze cultura comunitati procesul educational 9 Utilizarea capitalului cultural al périntilor Este important ca personalul scoli sé ‘imbratigaze cultura parintilor. Aceasta inseamné velorizarea capitalului social al parintilor, a modulul in care acestia vad 6. CONSILIEREA PARINTILOR - SOLUTIE IW CONSTRUIREA PARTENERIATELOR SCOALA FANILIE Una dintre premisele creérii parteneri scoalé-familie este sd reusim s8 angajam pari si scoala intr-o relatie autentica si pozitiva. acest mod, parintii devin parteneri activi si nu doar spectatorila procesul educational sila ce sseintampla in scoala. ANGAJAREA parintilor este vazuta ca implicare ‘motivata si diferd foarte mult de simpla Participare. Spre exemplu, atunci cand périntii asistd la serbarea copillor, vorbim despre participare. Ins atunci cénd parintii contribuie ‘cumici idei la construirea decorului, costumelor, scenariului spectacolului sau creeazi modalitati de premiere gi se implica in organizarea ‘evenimentuiui atunci putem vorbi de angajare. ‘Angajarea presupune ca cel implicat s& devin parte esentiala a procesului, nu pentru ca trebuie, ci pentru c3 ji pass si doreste. In acest Una dintre ideile de baza ale consilieri, din perspectivé constructi persoena este invitata si-gi descopere resursele necesare pentru a face fata schimbarilor pe care ledoreste in viata. In cea ce priveste périnti, sarcina consilierului este de a+ sprijini s8identfice resursele personale, punctele tari ilies role emia seen oe peck va initiind si oferind modelede comunicare si interactiune cu acestia. isté, este aceea cA orice fel, cutoritatea este impartigit8, scopurile si eforturile sunt comune iar benef (Pushor, Ruitenberg, Jeynes, 2005). CONSILIEREA asigura realizarea acestui cadru de angejare/implicare prin principile, metodele gi abilitatile specitice ale celor care 0 implementeaza. In consacinta, consilierea este osolutie pentru parteneriatul scoala-familie. Parteneriatul nu se produce instantaneu, ci presupuneo lunga calatorie la finalul careta scoala si familia cigtiga. Cu alte cuvinte, gasesc rezolvarea fabulei lui Alexandru Donici, Racul, bbroasca sio stiuca’ in core parteneri, desi au cele ‘mai bune intent trag sacul cugrau in direct copuse. In urma activitatlor de consiliore, scoala familia reugesc 58 puns in comun resursele pe carele detin pentru a construi impreund viitorul educational si profesional al copiilor. Carelsunt abilitatile si atitudinile consilierului scolar necesare in lucrul cu parintii? “W 4 ofere suport $1 incurajari celorlalt “99 58 comunice clar gi deschi {@ s8 ofere feedback pozitiv Ws lucteze in echipa “s8 dezvolteretele de suport “Wssa previna situatiile de criza “Wd dea dovada de comportamentetic “9 s8 organizeze in portofolii documentele specifice lucrului cu parint si asculteactiv sa inspire respect, incradere si intalegere ‘W sd alba o atitudine pozitiva fata de viata ‘Ws incurajeze manifestarea independentei siinitiativei parintilor INCREDEREA, Construirea unui mediu securizant atat in planul relatilor cu parinti incel al organizarii spatiului. Increderea reciproca se construieste cu argumente fara a depasi limitele respectate si asumate reciproc. RESPECTUL PENTRU PARINTI. Abilitatile, valorile, interesele périntilor vor fi evidentiate in mod necenditionat, fara a incalea regulile de comunicare stabilite de comun acord. VALORIZAREA PARINTILOR, Cadrul pentru afirmarea pozitivd a parintilor este construit prin intelegerea, corectitudinea, empatia sineutralitatea consilierului scolar. Este important ca ajutorul s8 nu creeze dependenta parintelui, cis3 activeze elamente (Ib. englez’ empowerment" care sé-| ajute pe parinte itor, prin resurse propri, ABILITAREA PARINTILOR. Este necesar ca metodele gi tehnicile de consiliere si fie centrate pe identificarea punctelortari sia resurselor pentru depssirea situatillor criticein relatia parinte-copil-scoala, cuefecte concrete in ceea ce priveste autoresponsabilzarea si autodezvoltarea parintilor. COMUNICAREA EFICIENTA. Tiputile de limbaj verbal, nonverbal, paraverbal sunt adecvate nivelului de intelegere al parintilor. Se utilizeaza strategji interactive de comunicare,ascultare activi feedback post. ; |OFERTA $I VIZIBILITATEA SERVICIILOR. Servicile oferite vorfi adaptate nevoilor piringilor, pe baza consulklor periodice {analiza de nevi, intervv, focus grup, chostionar, intélniri nonformale gi inforrale ‘etc), Oferta de servicii de consiiere vai diseminaté astel neat paringisa fie informari, sé afle despre activitiile care vor fi derulate in scoala. INFORMAREA PARINTILOR. Activitatile ppropuse voravea in vedere, pe de o parte, actualitatea si corectitudinea informatilor, iar pede alta parte, modul in care activtaile sunt transmise (cuvinte simple, imagini concrete, Viaibilitatea mesajelor,cromaticé adecvata etc) STABILIREA LIMITELOR PROFESIONALE. Realizarea unui ,contract de consiliere® (un acord scris sau verbal) este important. Contractul va fi explicat parintilor. Se precizeaza scopul, tehnicile, imitele, beneficile, durate si le propuse in cadrul programului nostru auutilizat metode de lucru experient interactive, creative, bazate pe cooperare sivalorificarea resurselor si experientelor : lor, modul de gestionare a resurselor disponibile, rezultatele asteptate. CONFIDENTIALITATEA. Toate informatie oferite in cadrul activitatilor de consiliere sunt confidentiale (spre exemplu, inform: personale despre venitur, situatia familiala Este nacesar consimtémantul parintelui, de exemplu pentru inregistrarea activita postarea pe diferte site-uria pozelor (cu parinti sau copii) din timpul activittilor derulate. EGALITATEA SANSELOR. Indiferentdestatut social, etnie, religie, gen, educatie, convingeri politica, dizabilititi va f creat un climat echitabil/nondiscriminativ in care parintii sf simta cé sunt tratati cu obiectivitate si impartialitate. RESPONSABILITATE PROFESIONALA. In derularea activitatilor sunt esentiae: respectarea principiilor mentionate, utilizarea abilittilor si atitudinilor specifice consilieri. Doar In aceste conditii programul de consiliere a parintilor va atinge rezultatele estimate, fiecdrui participant. Dintre metodele pe care lerecomandam pentru cd s-au demonstrat ceficientain lucrul cu parinti in cadrul ilor noastre, mentionam in cele ce urmeazé cateva exemple. Prin brainstorming, se solicita, spre exemplu ca participantii sd ofere ct mai multe si variate raspunsuri pentru ceea ce inseamnaa fun parinte bun, ce este educatia si care sunt roadele acesteia, cum se pot implica paring in activitatile educationale. Listarea raspunsurilor seva face de catre facilitator prin scrierea cu litere meri a unor cuvinte chefe seu prin desene semnificative. Inutilizarea studiului de caz este nevoie de tact pentrua nu determinala nivelul participantilor ,identificari prea puternice cu povestea’, astfel cd se propun intotdeauna ccazuri care nu se raferd la parintiicu care se lucreaza direct Se pot folosi drept exemple: ccazul unei familii care, in ciuda dificultatilor materiale, face eforturi sa isi trimita copiti la scoala sicazul unei alte familii care nu-5i trimite copiiila scoala. Ce gandesc, cum actionzazi, ce atitudini si valori au cele dous tipuri de fami Punerea in scend a unei secvente de viata reala sau imaginara din viata unei fami rolatia cu scoala inseamna practicarea Joculul de rol. ,Actorii” vor constientiza $i exprima proprille trirl, gandurl, puncte tar, limite, obstacole, solutil. De exemplu:o familie in care mama si tata nu Isl trimit copilul la scoala pentru ca este nevole de elin gospodarie, ‘desi acesta Isl doreste foarte mult sa Invete. Un alt scenariu: rezolvarea conflictulul dintre un parinte agresiv si un profesor agresiv. Jocul de rol poate fi experimentat in oricare dintre combinatiile agresiv-pasiv. Important este ca, dupa Jocul de rol, persoanele- actori sa tasa din roluriie trdita si sé analize7e, cu sprijinul consilerulul/ facilitatorulul cele intamplate pe parcursul rolulul interpretat. care vor fi consecintele asupra copiilor in viitor, ine va reusi sa cAstige mai multi bani, cine va avea un locde munca, cine vafi mai respectat de comunitate cine va reusi sé isiajute mai mult @ simte persoana care a reusit si ia etc. Avand in vedere specificul périntilor, familiarizatea cu cazul se va realiza prin secvente din filme, testimoniale ale unor print, citirea de catre consilier sau un parinte Tesursd 2 unor scurte texte (ziare, reviste). Sunt importante comunicarea opiniiloy, sesizarea datelor esentiale si respectarea conditilor realului, elaborarea de solutii multiple, rigoarea in argumentare, criterii dare de selectiea solutilor, moderarea discutiilor pro si contra. (Niculescu, 2000) Mitul privind faptul c& profesoriisunt singuri specialist in educatia copiiloy iar périntii nu trebuie niciodaté s& se interesezede situatia gcolars a acestora,rezolvarea conflictului parinti-copii privind alegerea carierei,educatia dezvoltarea Carierei fetelor etc. se pot investiga in cadrul programului prin intermediul problematizarilor, care si fie succinte sisi reflecte ealitatea cu care seconfrunta acesti paint. In cazul metaforel siscenariilor metaforice precizam cateva exemple: ce gandeste si ce simte cladirea scolil despre bucurille yi tristetile familial mele? Un caiet Lar aplauda/ Laratentiona pe un parinte pentru... Daca arfifructe sau obiecte, care ar firoadele educatiel si ce ne-ar putea spune daca ar putea vorbi? Dac’ al fi un instrument de sctis cear spune despre viitorul copiilor? Pentru ce calitate, activitate ar primi un premiu la festivitatea organizata cu prilejul inceputulul ‘sau sfarsitulul de an scolar? Ce s-ar intampla daca de maine ar face echipa cu directoarea/ directorul scolii? Exercitlul a fost folosit pentru exersarea unor diverse modalitati de rezolvare a contflictelor, de comunicare asertiva, de luare a decizilor sau concret (hata) identificé obstacolele, punctele tari, resursele personale, valorile si credintele, permite Seminar Floares, futurelecu diverse cerinte si forme reprezinté exemple concrete ale hartilor gi contureaza spatiul de viata al participantilor Prin invatarea impreuna, sansele de succes ale participantilor crese. Astfel, parintii au fost invitati sa invete prin cooperare, in grupuri ici, in echipe, prin rezolvarea anumitor sarcini, De exemplu: mozaicul, turul galerieiau reprezentat aplicati ale invatarii prin cooperare, in contextul céreia parintii au elaborat in echipa posterul educatiei. Seaduc astfel contributit pentru prezentarea personal sau a lucrarilor de grup si dezvoltarea creativitatit. Au fost pentru faciitarea comunicérii propuse exerci siinteractiunii, numite exercitii de spargerea ghetii care au creato atmosfera relaxanta. Acestea au fost propuse pentru momentele introductive sau cand s.a constatat o scédere a interesului sau ritmului de invatare. le/spatiile de viata. Activitatile grafice sunt placute siugor accesibile parintilor ti reduse. Hartile/ spatille de viata fac vizibile aspecte mai putin constientizate, permit Conturarea unei imagini clare ainfluentelor simodelelor care actioneaza in spatiul vieti, punin evidenta strategiade organizare interioara aindividului, ofers posibilitatea de cooperareintre participanti, auca rezultat un produs semnificative la dezvoltarea responsabilitti individuale si de grup (cineva deseneaza, cineva vine cuideinoi i,cineva scrie, cineva prozint3, cineva incurajeaza etc), la exersarea abilitétilor de reflectie si evaluare. Parintii.se angajeazs" sunt solicitati sa se implice activ prin metoda observati biferea starilor emotionale observate intr-o secventa de film/desen animat care vizeazé mulkiculturalitatea, aprecierea |comportamentelor périntilor intr-un joc de rol [despre solutille gasite referitoarela continuarea scoli. Observatia responsabilizoazal Este educatia important pentru viitorul [copilului meu? Este necesar contractul dintre parinti-scoala? Mai este scoala km 0 pentru reusita in viata si obtinerea ununi loc demunca? Educatia este antidotul saréciei? Cui apartine responsabilitatea educatiei? Centrele pentru parintiin scoala sunt o moda sau o necesitate? lata cateva teme pentru dezbatere, in care pSrinfii sunt invitati s8-si expuni argumentele pro sau contra. La activitatile cu parinti intr-un mediu care conferd incredere, vor avea loc ,discutii in care participantii sunt provocati la dialog, la ascultare empatic’ a opiniei si argumentelor celuilalt la negociere realé. Prin comunicare, se urmareste descoperirea propriei persoane, teractiunea cu celal, analizarea unei anumite situatii si exprimarea diferitelor puncte de vedere, sintoza rezultatelor obtinute etc. Pentru aplicarea eficienta a tehnicilor de comunicare este nevoie intotdeauna de o atmosferd calda, \credere, pentru ca paringi sé se poata exprima #8 acceptati. Sunt importante abilititile de ascultare activa, de expunere libera aidellor si oferire de feedback pozitiv Analiza produselor activitatii este deosebit deimportanta deoarece creeaza sentimentul utilitati, al eficientei si succesului personal sau de echipa. Parintii se simt competenti, aspect atitudinal care va transferat si copillor. Prin expunerea si participarea la secventele dereflectie asupra produselor activita postere, fige de lucru, portofoli, colaje, desene, constructii, modelaje, scrisori, pereti decorati sau s8liamenajate etc, pa obtinut rezultate create de ei se bucura 3 au sisi. Introducerea sesiunilor de formare pe parcursul semestruluil, pentru parintii claselor a VIl-a, transformarea sedintelor, traditionale” sau in intdlniri eficiente cu parinti, functional pentru parinti, organizarea unor evenimente, cum arfi ,Périnti/ Bunicii anului” la clasele primare, ,Un copil i un parrinte, sportivi inechipa” sunt doar cateva provociri pentru monitorizarea rezultatelor cadrul experimentului. Facilitetorii pot ia astfel de experimente pentru a evidentia schimbérile semnificative produse la nivelul scollor (performante,atitudini, participare etc.), prin introducerea programului educational pentru parinti. Afsarea posterului Roadele Cutitiu generic, analizele reprezinta instrumente de Westigare a unei situati dare. Analiza de nevoi se poate realiza interviu, focus grup, observatie, chestionare adresate parintilor pentru a identifica elemente ce tin de specificul familie, perceptiile intilor asupra cadrelor didactice, implicarii parintilor in educatie. Analiza SWOT (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunitati, Ameninféri) poate fifolosita pentru analiza personala, a unei situati, a unui proiact destinat parintilor, a grupului de parinti dintr-o casa, a organizatie’ scolare, a modului in care scoala vine in intampinarea nevoilor parintilor. Analiza GAP construieste pasii care ‘trebuie percursi pentrua depagi pripastia’ Practic gaseste solutii pentru rezolvarea ,situatiei prezente’ in functie de obiectivele mentionate in cadrul ,situatiei viitoare’. De exemplu: copii care nu vin la scoala, parinti dezinteresati-situatia prezenti, copii care sé fie motivati pentru participares la educatie, parintiimplicatisituatia viitoare. Care sunt solutile posibile? Portofoliul, proiectul, observarea sistemat 1 parintilor, chestionarul de evaluare, autoevaluarea (scale de autoevaluare),jurnatul activitatilor cu pirinti, (auto)raflectia cu privire la comportamente, emoti, atitudini, utilizarea simbolurilor, interevaluarea, discutarea activitatilor desfagurate la sesiunile de formate, sumarizarea printr-un cuvant/desen a achizitilor dobandite in urma unei activitati sav a intregului program teprezinté metode de evaluare prezente in cadrul fiecdrei activitati proiectare cu succes a interventiilor vitoare.

You might also like