3. CERTIFICAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT © analiza succinta a contextului economic mondial al ultimilor ani permite evidentierea unor trasaturi definitorii incontestabile: Y diversificarea si innoirea rapida a ofertei de marfuri si servicii, sub impactul dezvoltarii rapide a pietel libere; = globalizarea economiei (dar si a impactului negativ asupra v mediului); : Y constientizarea angajatilor referitor la drepturile salariale, de v securitate si de promovare : cresterea exigentelor consumatorilor. Motivatia principala a aparitiei, dar mai ales a utilizarii standardelor din seriile ISO 9000, ISO 14000, OHSAS 18000, ISO 22000, SA 8000 si ISO 16949 a fost si este una de ordin economic. Acest lucru este atestat de valoarea unui standard, valoare care este data de performanta atinsa in afaceri de o firma care utilizeaza unul sau mai multe standarde. Cu alte cuvinte, valoarea standardelor din seriile mai sus amintite se reflecta in: ¥ Competitivitatea de pret, de calitate si de siguranta ambientala a produselor realizate in concordanta cu prevederile acestor standarde; ¥ Reduceri ale costurilor de productie datorita optimizarii proceselor tehnologice; v Reducerea externalitatilor de mediu datorita optimizarii Pproceselor tehnologice si reciclarii interne a deseurilor de executie; v Reducerea numarului de evenimente nedorite legate de sanatate si securitate in munca; Fidelizarea personalului; Identificarea si satisfacerea cerintelor explicite si implicite ale clientilor (cu accent pe industria auto si cea alimentara), cu tendinta de anticipare a dorintelor viitoare ale acestora. AN Presiunea pietei interne si internationale impune tot mai frecvent participarea la achizitii publice numai a organizatiilor care au 10Certificat unul sau mai multe sisteme de management de catre un organism de certificare acreditat. Avand in vedere necesitatea atragerii investitorilor straini in tara noastra, preluarea standardelor europene si internationale este o problema de interes national. Nici un investitor serios, obisnuit sa lucreze dupa standardele internationale sau europene, nu va risca sa faca 0 investitie acolo unde organismele de reglementare si de supraveghere a pietei nu aplica aceleasi standarde recunoscute pe plan international sau european. Privind cu atentie aria de distributie a factorilor interesati in cadrul economiei nationale constatam ca nu exista domeniu de activitate care sa nu beneficieze de pe urma seriei de standarde ISO 9000, ISO 14000, OHAS 18001 si SA 8000. Aceste tipuri de standarde reprezinta asadar, un instrument economic si comercial care poate aduce avantaje tuturor celor pregatiti sa-| utilizeze in atingerea telurilor propuse. 3.1 STANDARDE CARE STAU LA BAZA CERTIFICARII SISTEMELOR DE MANAGEMENT Sistemele de management (calitate, mediu, calitate in domeniul auto, invatamant superior, securitatea si sanatatea in munca, siguranta alimentului, securitatea informatie, responsabilitate sociala, dispozitive medicale etc.) se pot certifica individual sau in forma integrata (de minim doua categorii de sisteme de management). Integrarea sistemelor de management, tinand cont si de managementul general la afacerii, este facilitata de ghidul PAS 99:2006. Cele mai uzuale standarde in baza carora se acorda certificate de conformitate cu sistemele de management sunt: - ISO 9001:2008 Sisteme de management al calitatii.Cerinte Familia de standarde ISO 9000 a fost elaborata pentru a ajuta organizatiile, indiferent de tip, marime si produsul furnizat, sa proiecteze, sa implementeze si sa conduca eficace sistemele de management al calitatii. ISO 9001:2008 specifica cerintele unui sistem de management al calitatii care poate fi utilizat de ulorganizatii pentru aplicarea in scopuri interne, pentru certificare, sau pentru scopuri contractuale. Standardul se concentreaza asupra eficacitatii sistemului de management al calitatii in Satisfacerea cerintelor clientului. Acest Standard International stabileste cerintele pentru un sistem de management al calitatii atunci cand o organizatie a) are nevoie sa demonstreze capabilitatea sa de a furiza consecvent produse care sa satisfaca cerintele clientului_ si cerintele reglementarilor aplicabile si b) urmareste sa creasca satisfactia clientului prin aplicarea eficace a sistemului, inclusiv a proceselor de imbunatatire continua a sistemului si prin asigurarea conformitatii cu cerintele clientului si cu cele ale reglementarilor aplicabile. - ISO 14001:2004 Sisteme de management de mediu. Cerinte Acest standard stabileste cerintele referitoare la un SMM care permite unei organizatii sa-si formuleze si sa-si implementeze politica si obiectivele tinand seama de cerintele legale si de alte cerinte la care organizatia subscrie si informatii referitoare la _impacturile semnificative asupra mediului. Acest standard se aplica acelor aspecte de mediu pe care organizatia le identifica si le poate controla si pe care le poate influenta. Standardul nu stabileste criterii specifice de performanta in domeniul mediului. Acest Standard International este aplicabil oricarei organizatii care doreste: a) sa stabileasca, sa implementeze, sa mentina si sa imbunatateasca un sistem de management de mediu; b) sa se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarata; c) sa demonstreze conformitatea cu acest standard international - BS OHSAS 18001:2007 Sisteme de management al sanatatii si securitatii in munca. CerinteAcest standard prezinta cerintele unui sistem de management al sanatatii si sigurantei ocupationale (OH&S) pentru a permite unei organizatii sa-si controleze riscurile legate de sanatatea si siguranta ocupationala si sa-si imbunatateasca performanta. El nu Precizeaza criterii de performanta specifice sanatatil si sigurantei ‘©cupationale, nici nu ofera specificatil detaliate cu privire la tipul de sistem de management. OHSAS astfel prezentat este aplicabil in orice organizatie care doreste sa: Y Conceapa un sistem de management al sanatatii si sigurantei ccupationale pentru a elimina sau minimiza riscul pentru angajati sau alte parti interesate care ar putea fi expuse la tiscuri legate de sanatatea si siguranta ocupationala asociate activitatilor desfasurate; ¥ Implementeze, mentina si imbunatateasca permanent un sistem de management al sanatatii si sigurantei ocupationale; v Sa se asigure de conformitatea acestuia cu politica sa in domeniul sanatatii si sigurantei ocupationale; ¥ Demonstreze aceasta conformitate si altora; Y Caute cettificarea/consemnarea _sistemului_ sau de management al sanatatii si sigurantei ocupationale de un organism extern sau v Faca o autodeterminare si declaratie de conformitate cu specificatiile OHSAS. - SA 8000:2008 Responsabilitate Sociala. Cerinte In general, conformarea cu cerintele SA 8000 este ceruta de comerciantii care cauta sa asigure conditii adecvate de munca pe intreg fluxul de productie (De exemplu, un producator de incaltaminte dintr-o tara in curs de dezvoltare solicita certificarea pentru a obtine un contract cu o organizatie multinationala care prefera furnizori certificati SA 8000). 13SA 8000 este accesibil intrerprinderilor mici sau mari. Standardul SA 8000 si Ghidul de implementare sunt examinate public si revizuite la fiecare 5 ani. SA 8000 este un standard international care are ca scop imbunatatirea conditiilor de munca la nivel mondial. Are la baza principiile a 13 conventii internationale referitoare la drepturile omului dintre care 10 sunt conventii ale Organizatiei Internationale a Muncii (ILO). ILO este cea mai veche agentie a ONU si singura care are o structura tri-partita, compusa din sindicate, patronate si guverne. Pe site-ul ILO www.ilo.org. sunt disponibile interpretari, cazuri detaliate si recomandari din partea expertilor referitoare la modul de interpretare si de aplicare a acestor conventii. SA 8000 face referire si la Declaratia Universala a Drepturilor Omului si la Conventia Natiunilor Unite referitoare la eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei. Specific SA 8000 este ca cerintele standardului tin cont de legislatia nationala a statului in adrul caruia se implementeaza, iar in toate cazurile in care legislatia nationala este mai restrictiva decat cea internationala, se aplica cea mai restrictiva reglementare. Acest standard ajuta orice tip de organizatie sa: a) dezvolte, mentina si imbunatateasca politicile si procedurile proprii in scopul protejarii grupurilor sociale dezavantajate (femei, tineri, gravide etc.) sau a propriilor angajati (in general), in masura in care ele pot controla aceste aspecte sau le influenteaza; b) demonstreze partilor interesate ca politicile, procedurile si practicile proprii sunt in conformitate cu cerintele legale de profil si cu cerintele acestui standard. Beneficii referitoare la adoptarea standardului SA 8000: v imbunatatirea sistemului de motivare a personalului si a relatiilor comerciale cu parteneri de incredere, v reputatie mai buna, v un nivel mai mare de incredere din partea investitorilor,calitate mai buna a produselor, Furizorilor certificati_ le creste competitivitatea si au Posibilitatea de a semna contracte pe durata mai lunga cu clientii lor, Y Imbunatatirea conditilor de munca si a comunicarii intre lucratori si conducerea organizatiei adesea conduce la scaderea ratei absenteismului, a fluctuatiei de personal, cresterea implicarii angajatilor, reducerea numarului de zilele pierdute din pricina imbolnavirilor poate imbunatati relattille cu sindicatele si cu alte parti interesate, Y Pentru lucratori, beneficiile oferite de SA 8000 au ca scop imbunatatirea conditilor zilnice de munca sau perspective de angajare de lunga durata prin protejarea sanatatii lor, a libertatii lor si a oportunitatilor lor de avansare la locul de munca. aN AN - ISO/CEI 27001:2006 Tehnologia informatiei. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securitatii informatiei. Cerinte Acest standard a fost elaborat pentru a furniza un model pentru stabilirea, implementarea, functionarea, —_monitorizarea, actualizarea, mentinerea si imbunatatirea unui sistem de management pentru securitatea informatiilor, indiferent de tipul de organizatie (comerciala, bancara, invatamant etc.) - ISO 22000:2005 - Cerinte pentru ij organizatiile din cadrul lantului alimentar Cerintele de siguranta alimentului pentru toate organizatiile care produc, prelucreaza, manipuleaza sau furnizeaza alimente sunt cele mai inalte. De aceea, toate aceste organizatii recunosc 0 15Mevoie crescuta de a demonstra si a fumiza dovezi corespunzatoare privind abilitatea lor de a identifica si controla Pericolele de siguranta alimentului si multiple conditii care afecteaza siguranta alimentului. Aceste cerinte se pot aplica tuturor tipurilor de organizatii din cadrul lantului alimentar, de la Producatorii de nutreturi, producatorii de materii prime, pana la fabricantii de alimente, Operatorii de transport si depozitare si Subcontractantii pietei de servicii alimentare si desfacere cu amanuntul — impreuna cu organizatiile conexe, cum ar fi Producatorii de utilaje, de ambalaje, agenti de curatare, aditivi si ingrediente. Siguranta alimentului este pusa in legatura cu prezenta si nivelul Pericolelor alimentare din alimente la punctele de consum (prin inghitirea de catre consumator). Intrucat pericolele sigurantei alimentelor pot fi introduse in orice etapa a lantului alimentar, este sential controlul corespunzator de-a lungul lantului alimentar. Astfel, siguranta alimentului este o responsabilitate comuna, care este sigurata in principal prin eforturile combinate ale tuturor partilor participante in lantul alimentar. - SR EN ISO 13485:2004, Sisteme de management al calitatii pentru dispozitive medicale Acest standard specifica cerintele pentru un sistem de management al calitatii acolo unde o organizatie are nevoie sa demonstreze capacitatea sa de a furniza dispozitive medicale si serviciile aferente care in mod constant satisfac cerintele clientului si cerintele de reglementare aplicabile la dispozitivele medicale si serviciile aferente. Este standardul cel mai acceptat international pentru producatorii de aparatura medicala. ISO 13485 sustine reducerea riscurilor neasteptate pentru companii care construiesc, fabrica sau folosesc produse si servicii medicale si in timpul fabricatiei, dar si mai tarziu. 16CCITS 16949:2001 Sistem de Management al Calitatit - Mee ebecifice In a jului [SO 9001:2000 ni Pentru productia in s a automobilelor ® ahs plssior de achimp im inauews Acest Standard International stabileste cerintele pentru un sistem management al calitatii atunci cand 0 organizatie: are nevoie sa demonstreze capabilitatea sa de a furniza consecvent produse care sa satisfaca cerintele clientului si cerintele reglementarilor aplicabile si urmareste sa creasca satisfactia clientului prin aplicarea eficace a sistemului, inclusiv a proceselor de imbunatatire continua a sistemului si prin asigurarea conformitatii cu cerintele clientului si cu cele ale reglementarilor aplicabile. v Aceasta Specificatie Tehnica, in acord cu ISO 9001:2008, stabileste cerintele SMC pentru proiectare si dezvoltare, productie si, cand este relevant, pentru instalarea si service-ul pieselor de automobile. Aceasta Specificatie Tehnica este aplicabila pentru puncte le lucrule organizatiei unde sunt realizate piesele cerute de client, pentru productie si/sau service. Functiile auxiliare, fie din departament, fie din exterior (precum centre de proiectare, sedii incorporate sau centre de distributie), fac parte din auditul de departament pentru sustinerea acestuia, nu pot obtine certificatul separat pentru aceasta Specificatie Tehnica. Aceasta Specificatie Tehnica poate fi aplicata in lantul de aprovizionare a pieselor de schimb pentru automobile. 3.2. CERINTE PRIVIND CERTIFICAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT. AUDITUL DE CERTIFICARE ° De ce este necesar auditul de certificare a unui sistem de De ce este necesar auditul de certificare a unul sistem ce management? Auditul este instrumentul esential ce concura la realizarea obiectivelor organizatiei in domeniul calitatii, mediului, securitatii i munca, sigurantei alimentului, responsabilitatii sociale, securitat informatiilor in sistemele bancare si nu numai etc.ele certificare se face avand la baza tehnicile, metodele, 4901 Noe Si procedurile dezvoltate de standardul de referinta ISO calitati oP, Chd Pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si al mediului. Acest standard international furnizeaza indrumari' despre principille de auditare, managementul Programelor de audit, efectuarea auditurilor sistemului de management al calitatii si cele ale sistemului de management de mediu cat si competenta auditorilor sistemului de management al calitati/mediului, Este aplicabil tuturor organizatiilor care intentioneaza sa efectueze si sa administreze audituri interne sau externe ale sistemului de management al calitatii/mediului. In plus fata de recomandarile acestui standard, pentru auditul de certificare a altor sisteme de management decat calitate si mediu, se utilizeaza_recomandarile ISO 27001:2007 si tehnici, terminologii, proceduri specifice domeniului de auditat (de ex. ‘Siguranta alimentului, industria auto, tehnologia informatiei etc.) Auditand un sistem de management, reprezentantul organismului de certificare cauta raspuns la trei intrebari: 1. Are organizatia un sistem de management documentat si conform cu cerintele specificate (standardele aplicabile, legislatie de profil)? 2. Daca ceea ce este declarat in documentatie se aplica efectiv? 3. Este acesta eficace? Pentru a raspunde la aceste intrebari auditorul compara starea de fapt cu cerintele legislative si standardului de referinta adoptat. * Cerinte generale Auditurile de certificare sisteme de management (de terta parte) verifica daca activitatile care se desfasoara intr-o organizatie sunt in conformitate cu procedurile stabilite. De asemenea, auditul identifica orice probleme in procedurile existente, precum si posibilitatile de imbunatatire ale acestor proceduri. Auditurile de certificare sisteme sunt efectuate de un organism de certificare neutru, fie la cererea organizatiei auditate, fie la cererea unui client sau a altui organism neutru — se obtine incredere pentru ceilalti. 18Toate activitatile unei anumite organizatii sunt supuse unui audit Pe © perioada data de timp. Perioada necesara pentru finalizarea auditarii tuturor activitatilor se numeste ciclu de audit. Auditurile de certificare sunt efectuate de catre persoane independente de activitatea auditata, pentru a se asigura o evaluare impartiala. * Obiectivele auditului Obiectivele se refera in special la evaluarea sistemelor de management operationale si la determinarea conformarii cu legislatia de profil, politica si programele de management ale organizatiei. * Scop Scopul fiecarui audit sau al fiecarei etape din ciclul de audit, dupa caz, trebuie sa defineasca si sa precizeze explicit: ¥ domeniile acoperite; Y activitatile de auditat; Y criteriile care trebuie avute in vedere; Y perioada acoperita de audit. Auditurile sunt efectuate de persoane (auditori) sau grupuri de persoane (auditori si experti) cu experienta necesara in domeniile si sectoarele auditate, avand inclusiv cunostintele relevante si experienta in domeniul mediului, sigurantei alimentului, IT, sanatatii si securitatii in munca, managerial, tehnic si legislativ, Precum si cu pregatirea si competenta necesare auditarii pentru atingerea obiectivelor stabilite. Resursele si timpul alocate auditului sunt in concordanta cu scopul si obiectivele acestuia. Conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel trebuie sa acorde Sprijin in procesul de audit, conform documenetelor contractuale incheiate cu organismul de certificare. ¢ Etapele auditului de certificare ¥ Selectarea organismului de certificareContactarea organismului de certificare Semnarea documentelor contractuale (comanda de Cetificare, chestionar informativ, contract de certificare) Depunerea documentatiei obligatorii pentru certificare (manual + proceduri de sistem, planuri HACCP, contract Colectiv de munca etc. — in functie de standardul auditat in vederea certificarii) Initierea auditului de certificare in doua etape: 1. preauditul - verificarea respectarii cerintelor legislative, vizualizarea locatiilor, analiza documentatiei, cunoasterea Proceselor, analiza programului de audit intern stabilit de organizatie si a concluziilor analizei_managementului referitor la sistemul/sistemele de management implementate si SA 2. Auditul propriu zis) tra * clei > resonates fa = Competes implmentareP A come a Imbunatatirea ‘auditorior =f PA * programarea auctor * evalvareaauctorior + * selectarea echipel de audit * conduct atv de aust “cthitat de * Nentneesinegitrir uae Monitorzarea si analiza PA ' * propramarea aucturior * evaluarea auttorior * seloctareaechipel de aut * conducerea activator de audit * Mentinerea inrepistraror Lo Figura 2 Etapele realizarii auditului de certificare sisteme de management (aplicarea ciclului PDCA) 20Inceperea auditulul Analiza primara a documentelor Efectuarea auditului (audit etapa I Pregatirea raportului ¥ Coneluziile auditului Urmarirea actiunilor corective (cauze, termene, inchidere) Figura 3 Etapele realizarii auditului de certificare sisteme de management © Organizarea_auditului_de_certificare sistemelor de management Organismul de certificare stabileste echipa de audit (Auditorul sef, auditori si/ sau experti tehnici), functie de: ¥ domeniul de activitate al organizatiei v durata auditului ¥ competentele de audit necesare pentru a atinge obiectivele auditului. Echipa de audit trebuie sa fie constituita din auditori, din baza de auditori a organismului de certificare. Toti auditorii din echipele de audit trebuie sa demonstreze calificarea adecvata tipului si sectorului de audit. Comunicarea cu organizatia: Responsabilul certificare trebuie sa comunice cu organizatia (clientul), pentru a se asigura ca organizatia accepta datele propuse pentru audit si echipa de audit nominalizata I! Organizatia poate obiecta fata de orice membru al echipei de audit. 21Se solicita auditorului sef : al Programarea auditului ir Perioada solicitata de organizatie (luna an); aman el Calificarea echipei de audit: - cel putin unul dintre domeniul NACE in ca supuse certficarii, auditori trebuie sa aiba competente in re se incadreaza activitatile organizatiei, Seful echipei de audit, primeste urmatoarele informatii si documente: ¥ Componenta echipei de audit si data aproximativa (luna/ an) a auditului; v Locatiile incluse in domeniul de certificare: sediu, sucursale,activitatile lor si santiere sau santiere temporare daca exista; Domeniul certificarii si excluziuni declarate de client; Manualul de management (cu organigrama si excluziunile documentate) ¥ procedurile documentate obligatorii, v la care se pot adauga, documente asociate cu procesele, difuzate de client. aN Auditorul sef pregateste auditul, anunta si instruieste pe scurt membrii echipei. Auditorul sef, va clarifica orice informatii ambigue si va obtine orice informatii importante necesare pentru planificarea auditului. In timpul pregatirilor de audit, se va acorda o atentie speciala urmatoarelor aspecte: Y Structura organizationala a clientului (adresa, identificarea managerilor insarcinati, structura functionala, locatii etc.); v Domeniul de activitate (produse, servicii si altele) si excluderile declarate; Y Procesele sistemului de management si interconexiunile (structura si matricea de procese, procesele cheie, procesele suport, responsabilitati si documente asociate, indicatori de Performanta si obiective, planificare si actiuni de monitorizare si masurare, aspecte de mediu semnificative, riscuri de accidentare de nivel mare etc.), oriunde este aplicabil; Procedurile si criteriile organismului de certificarele; 22¥ Cerinte legale sau Teglement: licabil i nte lega fare aplicabi serviciului clientului; ee arene ° Planificai si atirea per auditulu mn au (Initierea Fiecare audit este planificat si Pregatit, conform obiectivelor, in Special pentru asigurarea: ¥ unei alocari corespunzatoare a resurselor; ¥ asumarii rolului si fesponsabilitatii fiecarei persoane implicate in procesul de audit (inclusiv conducatorul echipei de audit, auditorii, expertii, conducerea beneficiarului auditului). Planul de audit trebuie sa fie trimis clientului cu minim 5 (cinci) zile lucratoare inainte de audit. Planul trebuie trimis mai devreme in situatiile in care se vor vizita locatii multiple sau cand este vorba despre 0 logistica complicata (calatorii peste hotare, cazare etc.). ¢ Preauditul/ auditurile de preevaluare/ auditul etapa | In prima etapa a auditului de certificare se evaluaeza: ¥ Analiza succinta a sistemului documentat; v Evaluarea gradului de indeplinire a cerintelor de baza ale sistemului; v Evaluarea gradului de respectare a prevedrilor legislative aplicabile; v Evaluarea documentatiei; v Evaluarea si familiarizarea cu procesele determinate de organizatie; v Familiarizarea cu locatiile si activitatile organizatiei; v Evaluarea rezultatelor analizei managementului; v Evaluarea completitudinii si adecvarii programului de audit aintern stabilit de organizatie; ¥ Confirmarea domeniului de certificare cerut; Y Stabilirea datei auditului de certificare, Raportul de preaudit difera de alte Tapoarte prin faptul ca: ¥ Constatarile echipei de audit nu sunt clasificate; Y Nuse ia nici o decizie asupra statutului certificarii (procesul de certificare continua cu etapa de audit de certificare, dupa 23stabilirea unui interval pentru semnalate — care fezolvarea _constatarilor certiicare) Pot genera neconformitati majore la v Preauditul i docnig | O8t © activitate independenta de procesele de v Durata sa este stabilita i i i 2 intre 4 organismul de certificare, eee ° A di fitul Wp Activitatile de audit trebuie sa includa: Y discutii cu personalul; inspectarea echipamentelor si a conditiilor de operare; analizarea inregistrarilor, a procedurilor scrise si a altor documentatii relevante, cu scopul de a evalua performanta de mediu a activitatii auditate si pentru a se stabili daca: - Tespecta standardele, regulamentele, obiectivele si tintele; - sistemul existent de gestionare a responsabilitatilor de mediu este eficient si adecvat. v v Printre altele trebuie folosite controale prin sondaj pentru verificarea respectarii acestor criterii si pentru a determina eficacitatea intregului sistem de management. Procesul de audit cuprinde cel putin urmatoarele etape: 1. evaluarea punctelor tari si slabe ale sistemelor de management, . obtinerea dovezilor relevante; evaluarea constatarilor auditului; .. pregatirea concluziilor auditului; . raportarea constatarilor si a concluziilor auditului. ARON ¢ Raportarea constatarilor si concluziilor auditului La sfarsitul auditului de certificare, auditorul sef trebuie sa intocmeasca un raport de audit scris, a carui forma si continut trebuie sa asigure o prezentare integrala si oficiala a tuturor constatarilor si concluziilor auditului. Constatarile si concluziile auditului sunt comunicate oficial conducerii la cel mai inalt nivel. 24Obiectivele fun i eee \damentale ale unui raport de audit scris sunt: F Sites 22 prin documente a scopului auditul la_Conformarii ta politica organizatiei si progresul organizatiei in domeniul certificat; furnizarea de informatii conducerii despre eficacitatea si acuratetea masurilor de monitorizare a impactului de mediu al organizatici, a iscurilor de accidentare si imbolnavie profesionala, a controlului pericolelor la siguranta alimentului, la gestiunea informationala a datelor etc. ; sustinerea prin documente a necesitatii actiunilor corective, dupa caz. v * Clasificarea neconformitatilor Neconformitate majora (neindeplinirea unei cerinte din standardul de referinta, care nu este acceptata ca excludere). Neconformitate minora (neindeplinirea partiala a unei cerinte din standardul de referinta). 1! Mai multe neconformitati minore care se adreseaza aceeasi cerinte sau care se adreseaza cerintelor cheie ale functionarii proceselor cheie, pot conduce la o neconformitate majora. lNeefectuarea actiunilor care privesc oportunitati de imbunatatire nu constituie un motiv de a fi inregistrata ca necontformitate sau/si observatie. e Incheierea auditului Procesul de audit se incheie cu pregatirea si implementarea unui plan adecvat de actiuni corective. Se instituie mecanisme functionale corespunzatoare care sa asigure urmarirea rezultatelor auditului. ¢ Frecventa auditurilor Y auditul de certificare Y Audituri anuale de supraveghere 25v Audituri de reinnoire, la fiecare 3 ani, ¥ auditurile de extindere/ Testrangere al domeniului de activitate + Documentele de certificare Documentele de certificare se predau de regula in termen de 40 zile la organismul de certificare (luand in considerare dreptul auditatului de a stabili corect actiunile corective pentru inchiderea eficace a neconformitatilor identificate cu ocazia auditului de certificare). Documentele de certificare constau in : raportul de analiza documentelor Planul de audit Y Raport de audit Y Chestionarul de audit Y Sinteza auditului a 26j / 1A 24-2009 International Accreditation Forum, Inc. Document de indrumare IAF Ghid IAF pentru aplicarea ISO/CEI 17024:2003 Evaluarea conformitatii-Cerinte generale pentru organisme care efectueazd certificarea persoanelor Edifia 2, Versiunea 2 (IAF GD 24:2009) mis a 1 februarie 2009) ‘Data aplicirit | februarie 2010 1AF-GD2s-2009Ghid pens © Inermational Accreditation Forum, Inc. 2009