Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Efect - microCT - Ro - 253 Pagini

    Uploaded by

    Cadastru Intabulare
    17 views253 pages
    Efect_microCT_ro

    Original Title

    Efect_microCT_ro - 253 Pagini

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Efect_microCT_ro

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views253 pages

    Efect - microCT - Ro - 253 Pagini

    Uploaded by

    Cadastru Intabulare
    Efect_microCT_ro

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 253
    a somo moo SSS SSRs , i oe ae GHEORGHE BENGA (EDITORUL SERIED, MEDICINA MOLECULARA, SOCIETATE $I SANATATE PUBLICA Vol. I EDITORI GHEORGHE BENGA DOUGLAS FOWLER. IOVANCAHAIDUC _ION MIHAI NASTASE EFECTE NEGATIVE MULTIPLE ALE INLOCUIRI SISTEMELOR CENTRALIZATE DE iNCALZIRE A BLOCURILOR DE LOCUINTE DIN ROMANIA CU DISPOZITIVE TERMICE INDIVIDUALE ALIMENTATE CU GAZ NATURAL (MICROCENTRALE “DE APARTAMENT”, CONVECTOARE ETC.) Edifia a 2-a (revizuta si addugitl) EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA “TULIU HATIEGANU” CLUJ-NAPOCA, 2004 EpITORI VOLUMULUL Gheorghe BENGA, Medic, Chins. a Medien (Spectaltate Chile Bolg) ‘Medic Speiain Laverator Cli, Med Primar Genetich Medial Patlogle Genetic roter Unvestar, Seal Cadre! de Biologie Celular x Molecalart ‘Univertaten de Medicina Farmacie “Tala Hatiegyn4” din Cu} Sopoca $etal Laboratorall de Explorar Genet 1, Spitall Cle Judetean Cio Menbracorespondent al Academe Resse Mensa tsar 1 Academe e Stnfe Mediele Scltil Romine de Medicina de Laborstor Prepedine a Fill Cj a Soret amane de Milage Clr ‘Vicepryediate al Societal Romdne de slope Cellars ‘Vieepreeinte a Sci Romane de Genetic Medical ‘irc al Subprogramull de Medio Moleclard 9 Celairk iin eeral Programs National VIASAN Vit Sunt) Membr pe vine Avian Ameriand penta Promovares tne Vceprjeint al Avocljiel de Medica de Laberator Romine Anmeriend Douglas P. FOWLER ‘MLS. Pull Healt, BS. (Preventive Medicine) ‘PLD. (Environmental Health Scenes) Principal Contant Fowler associates Eavronmatal Health Services, edwod Clty, Caloris, USA) ‘sn Francie {(Gccupations [ener Course Director Univers af Calforala, Berkely ‘isagushed Vung Profesor ‘Universitatea de Medeind 9 Farmaie Tas Hafegana” din Clu-Napoce ‘Viating Profesor 9 Director de Crs Isa! de Sto Tnterauonale "Universitat "Babey- Baya” din Clo-Napoea ‘Cousaitt ylaie Cntral de Med Shalate Ch Napoca Tovanea HAIDUC ‘Chins, Dr.tn Chine Spettatn Chime Anite) ‘rofeer Univers, Catedra de Chime Anat Pradecan a Facade Saga # Tenaga Medial ‘Uaiversate “Babe - Baya” dn Ch-Napoca Toan Minai NASTASE Medic Dr tn Media (Spectaliata Medic Medic Prima Ball iateroe ‘Meaie Prima Diabet! Ball de wutrife Metie Cardy ‘Confereniar, Catedra Clea Medel Univertatea de Medical Farmacie Tull Haiegans” dn CafNapoca "Membr al ariameatu Rombae (Camera Deputior) ern) st aitara Medial Univestart “ttn. “illu Hapegane” Cla Napece ff Uoiverseaten de Medicina Farmacie “Tul Hasepane” Ci-Napoca Str, Ema Ine 13, 400023 Clu}-Napoca, ‘Telefon: +40-264 597256 a Pant sa nests oat ‘Tipe Rota ISBN 972-4585.88-1 oper: Po al Dr Livi Vind Temrdactr “Anient Unt Dr. Adrian Florea Principal: Asistent Univ. Dr. Adrian Flores ‘Prot Unly- Dr. Gheorghe Benga Colaborator: Secr. Gabriela Nila rd. Gheorghe Zsolt Neula a mona om oo oe oe oP ee Spa e woos eae oe oe MOTTO: Principiul 15 din Declaratia de la Rio a fntSlniri la nivel nat pe probleme dle media din 1992 afirma: “Unde existd ameninféri de alterareserioasi sau ireversbidy lies sigurantetstinffice cu siguranti nu va fi folosithea un motiv pentru amdnarea misurilor de prevenire a degradirii mediulul”, REZUMATUL VOLUMULUL partamente din blocurile de locainfe din Romdnia (circa 800,000 dia total de proximativ 2.700.000) 4e a sistema de alimentare centralizatl cu cilduri (termoficar) sunt: 1. eresterea taifelor la cvergia termicf, care a determinat_pe cei shraci si renunje la orice sursk de inelzie, iar cei x bani au ales ca solute alternativi (pentru a pti mai puja la cheltueile de tntrfinere, a plati cit consumd ji avea confortultermic dori) instalarea unor dispozitivele termice individuale (smite prescutat DTD; “microcentrale de apartament” (MTA), convectoare (CG), alimentate ‘eu gaz natural, care evacueazA gazele de ardee prin coguri orizonale (busi) prin peel exterior ai locurilor de locuinjes 2. reclama foarte agresiva a celor inteesai in promovarea DTT, care au preenlat numai avantajele DTI; 3. carenfe tn Informarea corecth a populafiei’privind EFECTELE NEGATIVE MULTIPLE ale instaliri DTI ta blocurile de locuinfe; 4 lipsa unor rmisuri adecvate ale forurile de decizie privind PROTEJAREA tntregli populafi a Romfniel, finded atunei cind numai unit proprietari dint-un condominiu ig instalesz’ DTI (cel mai des sumicrocenrale de apartament” (MTA) efectele negative sunt mult amplifcate pentru celal ‘oproprietari rimagi racordati la termoficare; 5. ignorarea de eftre autoritifile romine {faptului eX distrugerea instalatilor centralizate de alimentare cu eXldurd este in contradicfie cu tendinfele moderne din Uniunea Europeans. Acesteaspecte sunt prezeatate in eapitolele volumului de etre specalgi romnigistrtini, a clror competent in domeniile discutate nu poate fi pust Ia indoilt. Redim rezumatul acestora, pentru o informare completd este indicat si cileasedintreg volumul, Tl. ASPECTE JURIDICE (DETALIATELA PAG. 7-13) 1, Montarea DTI de cltre unii coproprietarifir8 acordultuturor coproprietarilor dia condominiu este un abuz, prin care sunt IncHlcate DREPTURILE PREVAZUTE IN CONSTITUTIE ale ecloriaiti coproprictari: - Eghlitatea tm drepturi (art 16 alin. 1 si 2) “Cetijenii sunt egali tn faa legit $i a autortlor publice fa pevilegit si flrd. diseriminds? Dreptul de proprietate (ar. 41). “Proprictaten privat este garantath in mod egal de lege, indfeent de tialar alin. 6: “Dreptul de proprctate obligh la respectarea sarcinilor privind protectin mediulut si asigurarea bunel vecinltif. Prin evacuarea gazelor arse DTI polueazi toate spartamentele vecine, iar explocia DTI sau a instalafiel de alimentae cu guz poste distuge integul bloc. De aceea montarea DTI in condominiu pune in pericol gi: dreptul la viafd, la integritatea fzied si psthick ale persoanei (art. 22), dreptul Ia ocrotires sinatifi (at 33), protectia copilor gia tinerilor (ar. 45) Prineipiul “fae ce vreau fn apartament meu" (cum afi cei ce-gi monteazd DTD) nu se Poste apica tnt-un bloc tn cre prin construct nial instalaile comune gi structra de reistnt& (Gia care face pate gi casa scilor gi fujad) se afi in proprietatea comund indivizk a taturor ‘oproprietarilor din condominiu. Realizarea instalaiet de gez pent alimentarea DT pe casa sckilor gi montarea de MTA sau CG cu gaz in apartamentele de bloc implica modified le insalaiior comune, ale casei scrilor gle fade), ir menfnerea DTI chia fd a funciona, es © potenjialé“bomba” ce poate orictnd explods, cind la dstrugereaintegului condominis, Persoanele care colaborea la instslarea DTI cu evacuatea gazelor arse la nivell de unde 12 {gi inu oameni aerul de respira, dar mai ales forurile de decizie gi autritaile cu funeti de control le sutulut roman, care permit “gezarea” a milioane de cetafeni cu produsii de ardere ai gazului fatural, ar putes fi considerate complici la inedlearea drepturilor omului previzute gi in ocumenteintemationale. Art. 20 din Constituia Rominiei prevede: "Daca exist neconcordania fntrepactle gj tatatele privitoare la dreprurile fundamental ale omului, la care Rominia este pare, §legle interme, au prioritate reglementirile internationale” “Rominia este semnatari 8 Acordului de la Kyoto privnd limitarea emisiei de CO> si va deveni memra al Uniuni Europene, Charta Uniunii Europene afirmé “Principiul precautie’: fgoverncle trebuie si-gi bazeze politica regulatorie pe posibilitaea semnificatva « riscului [cjonind incl insinte de stringerea tuturor datelr.Instalarea acestor DTI, prin poluares medivlui, ‘ontravin lepslaieieuropene la care fara noastrl a aderat, Dreptal la informatie (art. 31 din Consttutie) prevede :~ alin “Dreptul persoanei de ‘aaven acces la orice informatie de interes public au poate fi ingridit”; -alin.2 “Autortiille publice, potrivit competenfelor ce le revin, sunt obligate sf asigure informarea corecti a Cetdtenilor supra treburilor public si atupra problemelor de interes personal”, Acest drept xe Incalearn Romania pin aceeac& autor publie, insti, n-au informatcetieni privind ‘ectele negative ale mont DTI In eondomini. Apo, prea pufine mijloace de informare in mas8 Gh informat sorect cetifenit supra pericolelor pentru vial 9i sinate pe care le reprezintt DTT instalate th Slocurile de locuinfe, despre zecile de morji violent, care s-au_produs deja prin intoxicail acate cu CO, prin explocit. Aviortle -au informat conducere fri si opinia publicd ‘despre mille de reclamatit ale celor ce simt efectele "gaziri” cu produsii de ardere a gazului fetural inflata spartamentele lor, de la microceatralele din vecinitate sau despre aspectele Socia-economice, pe cae le implict montarea unel microcentale si generalizarea “soli” DTT in Toculalimeniini centralizate cu cildurt 2. Leg gi alte acte legislative ineieate «= Legealocuinfe nr. 114/1996 cu modifictrleulterioare prevede fn art. 14 din Anexa 2 proprietar au poate inedlea sau prejudicia dreptul de proprietate comund sau individuala”, PiLegen 1099S privind calitatea in constructi, arts: .. c) siguranth la foc; d) igient, ‘inatatea oumenilor, refacerea si protectia mediulu.” PYVegea 45372001 pentru modificarea si completarea Legil S0/1991 privind autorizarea ‘xecutarii herfrilor de constructi, prevede in art.l: “Executarea lueritilor de constructie ‘Gite permist numai pe baza wnei autorizat de construire”, jar tn art.3: “Autorizatia de ‘constute se ellbereazh pentru: a) Inca de ...modifiare,.. sau de reparare a constructor de ‘vice fl, precum i a instalafilor aferente acestora”. Art. Se pot executa fird autorizati, de construire urmatoarele lucriri care nu modificl structura de rezistenth, caracteisticile {nitiale ale constructilor i ale instalafllor aferente sau aspectul arhitectural al_acestora: alin.) repanii la instalajile interioare, la brangamentele gi racorduile extrioae, de orice fel ‘ferente cousirucilor, m limitele proprieti, precum si montarea aparatclor individuale de ‘limatizare yisau de contorizare a consimuilor de wilt.” Interpretarea voit grestf a art. Sling din Legea 453/2001, inclusiv prevederle Legit nr. 41/2003, pentru a permite montarea MITA fara autorizafie de construire echivalez& realizarea insalajiei de alimentare cu gez cu Scontorizarea consumului de wtig(?” si DTI cu ,aparatele individuale de cimatizare”. DTT ‘alimentate cu gaz natural nu pot fi aslmilate eu dispoztivele de conditionare a aerului, care Sunt dispositive elecrice care controleazi mentin constanti in interiorul unci eamere (sau alte {ncinte) cel putin doi parametri (emperatura si umiditaten gi au posibilitaten de a crete sau Scidea acejl_perametr). Se ignori ci montarea DTI eu debranjarea apartamentului Tespectiv de Ia instalaia comund de incilzire a blocului este 0 modificare a caracterstclor inifale ale constructie; instalajia de alimentare cu gaz a DTT pe casa seirii implied trSpungerea diafragmelor (structura de rezisten(d), modifich aspectul arhitectural al casei ee ma na Sees mwowoe ae oo =a mm a 1a sein, producind “urtiea spapilor proprietate comund (coridosrele blocurlor vor arta precum subsoluril,pline de jevi se scria in editorialul "Niste prog din “Rominia Liber"; montarea ‘copului de evacuare a gazelor arse de Ia DTI creeazh nol goluri in fajadi. Casa sciril, instalaile si fafada find proprietate comund indiviak este clar eh se depisese: Umitele De aceea pentru montarea unei centrale tenmice de apartament este obligaorie obtinerea autorizafiei de construire si acordal notarial al tuturor coproprietarilor imobilalui. Leges ar 41/2003 tebuie modifical spre a include obligatiaautorizatel de construire pentru moniarea DTI Explozile gazului natural pot produce deteriorti severe clin cu spartamente complet sau panjial distruse, si cu stmctura de reistenfa a clidiri afectat. In asemenca eveniments, mi ‘amen, dacd nu fy pierd chiar vata, pot f fn gi rimtn cu handicapuiserioase, i pierd bunurle si rimn flr8locuinjl. Proprietaral DTI trebuie sf poarte intreaga rispundere legald(civilt gi lf) pentru toate damnele produse oamenilor, bunutilor acestora si clAdiril prin explozi sau incendii datorate DTI. Ml POLUAREA PRIN GAZUL NATURAL SI PRODUSII SAIDE ARDERE IN DISPOZITIVELE TERMICE INDIVIDUALE (DETALIATELA PAG. 14-82) 1, Metanul, sub forma de gxz natural a fost consderat pnt mu demult cel mai cuat combustibil pentra prodacerea energei termice si clecrce, dar studii recente au dus In fdentificarea in gazcle de ardere a cel putin 70 de specl, uncle majore altele minor incluzdnd ‘hidrocarburi aromatice,aromatice substitute gi poliaomatice (PAH), produ eancerigent (la care ‘nu exist concentratic maxim admisibil). Acese studi ca gi cele ale funinginei, ale oxizlor de ‘azot, NO din flacdra de gaz metan aratfc8 tre reactiateoreticd de oxidare: CH, + 20; > CO +0 si realitatea practic cate o deosebire importantl cu conseciafeserioase asupra mediultd si ston, 2. Garul natural confine metan drept component principal, dar si alte hidrocarburt, ‘odorant ce contin sulf, radon (radioactiy), ea slo Varietate de impuritifi dupi sursa gxzului (compusi organometalici ete). Pe Ming aceasta, in DTI gazul natural este ars in aer, care confine ca 0 component’ majoritard azot, ce genereazd oxizi de azot. Arderea metanulul {mplicind zeci de reactichimice, multe dintre ele bazate pe mecanieme prin radical Uber, ta ‘mod incrent sunt generafiradicali liberi prin arderea gezulul natural in aer. 3. Evacudnd gazele arse in DTI prin cogurl orizontale ce strdpung peretlexteriori ai blocurilor de locuinfe din Roménia, direct in vecindtatea ferestrelor, balcoanclor sia altor deschideri im anvelopa clddiri, toi poluantl sunt adugi im zona de respirat x oameallor ce Jocuiese in clidiri, De aceea concentratile de poluanfi in gazele evacuate (copul) DT! nu {rebuie comparate eu VALORILE LIMITA DE EMISTE (aga cum ar fi cazul dact gazele arse ar fi eliminate prin copuri deasupra nivelului acoperigulu), ci ea CONCENTRATTILE DE. IMISIE (adiei eu concentrafile poluantlor in aerul respirabil). Autoriiie (de sEnstate ‘public si altele) din Rominia au fcuto grejealéserioasl si au dezinformat guvernal yi pe toft setifen (inclusiv pe acein care au ficut reclamafiisimfind efectele poluanfilor din pxzele arse) compariind concentraille compusilor im coguri sau In afara cosurlor “microcentralclor 4e apartament” cu NIVELELE DE EMISIE. 4. Concentrafia seade de 10 ori (deci Ia 10% din CONCENTRATULE DE EMISIE) la © distantl egald cu 30 de diametre ale coyulu. De exempla, poluanfi evacuafiprint-un cop avind 6 cm diametra (cum au multe dintre copurile “microcentralelor de apartament") vor seldea do 10 ori Ia o distanft de 180 em, care poate fi chiar distanta pln la fereastra sau balcomul vecinului tntrm bloc de locuinfe din Romania. 10% din CONCENTRATIA DE [EMISIE este de zeci de ori (sau de sute de ori) peste nivelal acceptat pentra aerul resprabil (acrul proteja din vecinatea eidirilor) in toate normele,incisiy cele din Roma ey ‘Aceste date (cunoseute deja in Uteratura americana) pentru poluanti din gazcle ‘evacuate prin coguri; au fost confirmate in cazul MTA, atit prin calculeteoretice, cit si prin ‘asurdtor! de noxe in jetul de gaze de ardere evacuat de MTA (detalii la pag. 8 —82)- 'S- Oamenil eare loculese in apartamentul cu DTI pot fi ei isi deoarcce acestea pot reintra in cladire fm acelagi apartament, sau fanetie de migebrile aerului, Mai mult, gazele arse pot f purtate prin migcrile aeralui easupra acoperipulu i pot atinge partes opusi a clAdiri. In acest fel se formenzd o “pitura” sau pmanta” de aer poluat” tn jurul cli “6 Formarea unui inveliy de aerpoluat in jum blocurlor de locuine, este perceput de locatarit acestora prin aparifia in aet « unui miros speeifie de gaze arse, injpitor si necicios (Gatortsprezege oxiilor de azo}, care ereeazkdisconfon, provoacd tse, probleme de respingic, (fect de exp, ame(eli, senzafie de slabciune, grat si multe alte suferinge, asa cum se prezint ai Jon iat in detain volum, cum de altel au si relamat mii de oameni forurlor din Romans. Il. ASPECTE DE MEDICINA MOLECULARA, MEDIU SI SANATATE (DETALIATE LA PAG. 83 ~ 130) 1. Dupa cum este deja documentat prin mii de rapoarte ti diverse ji (nclusiv SUA si Rominia) este bine dovedit c& dispozitvele easnice de inclzire Giimestate cw gaz natural sunt potenfial periculoase pentru viata si sindtatea oamenilor, ‘suimalelor sf plantelor,Pericoleleinerente ale flosiei gazulu natural incase pentru incdlzce st {aut sunt mult crescute dact dispoitiveletermice individuae (*mirocentrale de apartament”, Eonvectoare), care sunt produse penirua fi folosite in ease f vile, ease de vacantl, spat Comercial, Sunt instalate tn apartamentele din blocurile nterioare special ‘construite pentru evacuarea gazelor arse mult deasupra nivetulul acoperigulut ate cunoscut faptuc& blocurile de loeuinge din oragele Roméniei consti in perioeds anilor 1968-1990, nu au fost prevlzute cu coguri de fum pentru evacuarea gazelor de ardere. Existenfa unoe coyuri de fum ar fi permis in multe cazui instalarea unor microcentale cu tra) Fatural Soca deschs, la fl si rezolvazea corecta a evacutti gazelor de ardere deasupa nivelulat ‘coperigulu cla. Inlipsa cosurilor de fun, s-a promovat inst instalarea unor microcenrae cu thy oat gi focar inchis (ip turbo) care evacuea gazcle de ardere prin tuburi concentrce direst petefi exterior ai eldiilor, sub ferestrele,balcoanee si gurle de aersire ale apartamertelor eecutlor de bloc dela etajelesuperiare, ceea ce a produs 0 poluare semnifiatva a micromedil {Gn imodiata vecindtate a acestortubusi de evacuare, cu consecinfe negative complexe asupre sit de sina a locatarilor. + Oriunde in lume, gazul natural a produs mort violente ale oamenilor. Aceasta se poate produce si in eazul famililor care loculse intr-un apartament previzut eu DTI, dar poate ‘fecta si oamenit ce loculese in toate apartamentele vecine, prin explozii sau incendit ale ‘Gceanului sau ale instalailor de gaz ce alimenteaza DTT, Aceasta sa intdmplat de multe or in ‘Sirti inclusiv in Romdni, st desi nu s-ficut mull publctat cele mai dramatice czar au fost raportate in mass media Probabilitatea produceri explozilor ereste odati cu cresterea numirului de exzane montate si a numirului de eonducte de gaz natural Ia interiorul unui bloc de locuinte, Tehvalind in mod gresit casa sedrii a unUl bloc eu un spatiu ventilat, Pentru motive de ‘Sigurantd (riscul scaparilor accidentale de gaz ducind la explozi si incendi) conductde de far suplimeatare sl contoarele de gaz necesare pentru alimentarea “microcentralelor de Spartament” sau a convectoarelor trebuieinstalate in afara elairi, au pe casa sca Tntrucit nu existi Ia ora actual fn lume instalatie cu grad de rise zero, in coné cexistenfei pericolului de explozie, se pun mai multe iatrebari: weoaeaonos we oo ee ee oe a 1s Sunt apartamentele din Roménia proiectate si rezste la exploit fird sit afecteze intreg, boc = Ce sisteme antiincendiu sunt montate fn apartamente fn blocurl? = Ce pirere au pompierit despre aceasta si care ar trebui si fle sistemul de autorizare in ccondifl in eare oragul i blocurile arf impanzite de brangamentede gaze? fin caz de cutremur care va fi comportamental instalatilor de gaze si al cazanelor in functiune? CCresterea cantitaii de gaz natural folost de citte DTI duce Ja seiderea presiunii in ‘conduct, stfel ed atitsistemul centralizat de alimentare cu cildurt, cit gi DTU se oprese $i ‘aceasia sz intimpla nd temperatura exterioard este foarte soazuti, ceca ce reprezina un rise trescut de explozii ale DTI cand se restabilestefhuxul gazuli. 3. DTI trebuie reeunoscute ea dispozitive potenfial periculoase pentru viafS mu numai ) produ prin adevea gazului natural in ar gi compusi formati ulterior HNOs, HONO, OH + NO) au tims de vie de ore gi sunt solbil in pa. Ei se dizolvs in ‘gparezulatl din arderi, rezultind astfel aerosolice pot i part pe distanje mari. Acestia pot intra fn tactulresprstor al camenilor din elidire, producing irtajia si inflamajiatactul respirator, sedzind rezistenfaImpotivainfecfilor fi producing exacerbares astmului sia altor bolt pulmonar. Copii indivi ou boli respirator au rise crescut din expunere la NO, 10. Ali compusi din exzele arse, PAH, PAC, VOC (precum formaldehida), funinginea si PM Ia fel si adonul, sunt eameerigen (produc in special cancer pulmonar) si mutageni(avind de asemenea efecte genotoxice) (ase vedea gi pag 115 ~ 130). TI Este clar ef existdefecte pe termen lung ale polulri prin arderea gazului natural fect ce pot foarte bine apdrea in anil sau decenilece vin, sau chiar la generale vitoare. 12, Stu recente au demonstrat c& cresterea numirulul de particule in aerul din multe frase ale lumii a fost clar corelath cu eresterea mortalitti generale, ca si cu creserea ‘morbiditafi prin boli cardiorespitator si alle boi, tm special la cop si persoane in virstl. In faze de ardere ale metanulul au fost evidenfiate particule foarte fine, similare cu cele din favele de egapament ale motoarelor diesel i care suat cele mai periculoase particule. 15, Gazele arse contin radical liberi (wii dintze ei cu vial hunga) gi este cunoseut azo tadicali liberi sunt implicai in toate procesele patologice, dela efeste genotoxice la Tmbirinire, de htolile cardiorespratoni, digestive, endocrine, neurologice Ia cancer. 4, Efectele de “deversare” (“pll-ove"), prejudiciul produs vecinilor de cate cei care {loses DTI sunt surse de tensiune, uneori de certuri mari, deteriorind climatul social fntr-un condominiu, generind stress tuturor colocatarlor. Totusi, cele mai stresate persoane vor fi ‘ele care nu au DTT instalate fn apartamentele lor, dar trebuie sf suporte povara pericolelor 1a toxiit{i produse de edtre vecinii lor eu DTI. 15. In imediata zond a blocurilo in care exist un numir mai mare de microcenrale s-2 cevidentatsedderea concentratelinilor negativi Ia valori care, raportate la caracteristicile 2onei nossre geografice, confirm 0 compromitere grav a microclimatulsione. ‘Cereetrle recente au demonstrat rolul important al jonilor negativi in meninerea ctilibrulu ecologi naturals efectele multiple asupra compului uman pe care seAderea eestor ion =o a ae ca a oa 0 0 Soc Ie Ss Mw oO es Soo Ss = O Wa inegativi o are in procesele de apirare ale organismului sedderea capaci de racic sistemului imunitar; perturbareaechlibruli hormonal; tendinja crescuts Ie infesit espratoris eompromiterca calitaitsurfctantlui pulmonar, diminuarea mobili ililor de Ia niveul eilor respirator 91 scfdereaeapacitjii pulmonare; secreiecreseutt de serotonin la nivel elilor respirator, senzatie de git useat, bronite, tse, accese de asim gi alte reacfiialergice; greturi, inapetents, astenic nejustificsta;tulburdei de soma, de reactvitate pibis,tulburri de vedere, scdderea capacitaii de concentrae si de muncd; adeseori hemicranie; manifestiri confirmate sila subicfit din zonele poluate dint-un cartier mare din Cluj-Napoca (detail pag, 109 ~ 114), 16. Sunt prezentate (de eitre medii specialist in sintate publicS) exemple concrete de suferinfe datorate DTI iniran imobil unde se afld mai multe asenenea instalafi tulburdel cardiovascular, cerebrovasculare, dermatologic astenie, insomnii, cancere (detalii la pag. 131- 16, Eectele nocve ale guatlor de adere emise de MTA nu sunt luate in considerare de organcle iltate (Minister Sindajii, Directile de Stadiate Public, DSP). De pildé in rispansul. dat ‘eclamatilor DSP Cluj ii deciina responsabilitatea (adrsa cu Nr. 4807'29.07-2003) spunind ed Ord. (MSF 86227.11.2001 privind replemandrile de funcionare ale centalelortemice a fost abrogat gic DSP nu dispune deo aparsturd sufcient de seasibla penta a putea efetua un sudiy de impact pe Sindtate sugerind reclamantior si se adreseze unui centru privat de profil IV, ASPECTE PSIHOSOCIALE St ECONOMICE LA NIVELUL CETATFANULUL (DETALIATE LA PAG. 131 - 182, 189-191) 1. Cereetarea factorilor psihologic care au determina instlares DTI a dus la concuzia c& pe primul plan este factoral financir. Toate persoanele chestionategi-au instalat central termicS individuald tn primul rnd pentru a plat mal putin la cheltuelile de tntrefinere. Caleulcle corecte tebuie S8 iain considerare toate cheltuilile pe care le implied Instalarea unei MTA cu respectarea prevederilorlegale dar si dobinda ce s-ar putea realiza acd suma de 1500-2000 EUR (sau echivalental tn lel sar investi intr-an depozit banear, precum si cheltuielile Iunare pentru gaz si energia electric. 2. Compararea costurilor anuale (In EURO) de fncalzre si de furnizare a apei calde ‘menajere prin uflizarea unei centrale termice de tip evartal modernizath fafa de utllizarea ‘unei MTA, dupf primul an de exploatare a dus la concluzia ef diferenta dintre costuri est in {avoarea alimentiri centralizate! (detalii la pag. 189 ~ 191). Aceasta fird a fine seama ide faptul cd invechirea MTA va duce la necesitatea unor lueriri de reparatil care pot fi foarte costsitoare, In conditileaderirii a Uniunea Europeans, prin alinierea prefului gazului la preful piefel europene diferenta in defavoarea MTA se va mari considerabil. De aici reaulth ch pentru sedderea costurilor de fntrefinere solutia optima const in ‘modernizarea sistemelor centralizate si au in generalizarea montarii MTA. 3. Consumatorii ale clror apartamente rman conectate Ia sistemul centralizat de {ncdlzire trebuie si pliteased mai mult pentra se sunt serviti mai putiniutlzatori. 4, Faptalc& proprietari ce g-auintrodus MTA. nu mai contrbuie la pata fnclzii bloculul eu cot part caleulat corect este o mare nedreptate pentru coproprietariirimasi racordati la de Ia sistemul centralizat de alimentare cu cdldurd, care platese © parte din cildura de care beneficiazd cei ew centrale. Apartamentele eu cenrala proprie,relizeaz8 in pezento economie de ‘gaz metan, datortl faptulu cd fac pare din bloc, inte 30-68%, datorita fapului ed o parte din pereji nu sunt in exterior, temperatura acestora nu este de-20 °C, cide +20 °C, aceasta diferent de {emperaturé provine dela sistem centralizat gio pitese cei fia centrale termice, tern spune e& cei mai siract (deta la pag. 149-152). , deoarece costul este mai mare cénd 1 5, Cresteren semnificativa a costurilor pentru servcile de inetlzire $i apd cald8 de consum pentru consumatorii rimagi brangati la sistemul centralizat se dabreard qi ‘iatunctioualitiilor majore in functionareaeficienth a sistemalui centraliza, prin amalgamul soniateme de inedzire creat: blocuri cu centrale termice de scar, pe acceasi sea® centrale ‘ice Je apartament, apartamente debransate total sau partial, apatamente cu sobe et, loear cu \Ertrumr ong de apartamente rimase branate la sistemal centralizat (detalii a pag 167 - 183) ne Tote necesard reglementarea impuneri la lati a consumatorilor debransat total sau parfialy eu sau fird sursa alternativi de incizire, a unei cote de intretiere pentru say Pit de incdlzre eentralizatl, avandu-se in vedere faptul ch: apartamentele in cauzd sunt [eTlocurt de locuinfeconstruite cu sisteme in comun (instalait de subsol,coloane verticale de Transport ete), se produce transfer de cildurd prin pereil i tavanele comune ale Spartameatelor iar fevile de legitrh inte apartamente nu pot fi eliminate gi acestea cedeazi arena Aceste {evi continu sk existe au numai In spapile comune, dar ifn intrirul SMeaentelor debrangate. Acestea cedeazh cildurs chiar gi atunci cind sunt folate, iar Penta termich poate iadepartath In timp de citre propritarul apartamentului debrangat la pag. 195 ~197). eae nul de alfmentare cu cildurd a blocurilor de locuinte este un sistem comun, mu numai din punet de Vedere al proprieti{il locatarilor, ci si din punct de vedere ten ‘luteal de incalzire cate parte organicd a blocului de locuinfe. Debransarea trebuieprivitt ca cross evolu, dupa primi! debragai weezi si al loatr. In final eajunge int-o situatie jareare sistemul de incdlzire nu va mai putea func(iona. Aceasth situate aduce pagube a teriate celor nedebrangat, prin urmare debransarea nu poate fi conceputl decit cu ‘despigubirea acestora. iS Subminarea sistemelor de alimentare centralizath prin incurajarea debransirilor ‘duce, pe fermen media si lung la incapacitatea piturii cele mal slrace a populajet de a-9i sMigure confortal termic.Altfelspus, acel segment de populate care nu fyi permite montarea ‘setgntale termice individuale riscA s4 nu poati gisi soluii de incilzie in momental in TEN Stemele centralizate ajung s4 si inecteze funcfionarea ca urmare 2 ‘hemoragii” artic si masive de cliefi Aceasta va lisa 0 mulfime de oameni mai siraci flra nici un fel ‘de incizie (aga ta intimplat Ia Baia Mare). 1D. electele negative pe care le suporth coproprietarii riimasi racordafi la refeaua ‘centralizata din parten celor care-si monteaza DTI (Giri aprobarea lor) sunt inst mult mai serach huim in considerare periclcle pentra viath si sintate pe care le aduce montarea bt. 10, Conflictele ce s-au produs in condominiintre cei ce au debrangat de a sstemul “entrasa eel rimagi racordaf se vor amplifia fn vor, aducind nu numal sess la nivel vial cl vor apare convulsl sociale. Tt Pe lngh ehectle ivecteasupra. stot, guzele ase de In DTT afecteazk habitat cameciloy dn bleeule de locuine, courte orizontale ce ics pin fifada cliilor produeénd cet lccual, nu mula in pont ce vedere exec, dar ind guzel ase produc ola rtrd atadel. Confenstl ai, necoleca in cazalevcutigazebr de edere aerate aconearh cic asopa vari din ecuial,transfomndl in sri soluble esr cin vinta ub forma unot pte icone 5 care fvorizer abso continuae rr areabt pind Ta eAderen tencuili, Degadarea consrucfilor prin aciunee chimict 2c sat eldest amplicals In anotimp rece, gers gi datoriti depunricondeastuli acid coacaaedt de Rncponare a DIT) pe pret construct sau pe frst utes, wma a I eet stagnare a microcentale, de fenomenul de inghet al condensin muke situa s= ree cet depunerea funingnk din gaee de ardere pe preil construc, Toute > ao oy coyule instal acc ce rung pre exterion a boul confer eestor di | oso me mMoeaew woe o See Se Bees Moos Sooo o oo Ls ‘un aspect suburban. 12. Bfectele negative ale poluri Ia joast tnhime, provocate de microcentralele tip tubo, ‘due prejudili gi tuturor bunurlor materiale aflate in zona de acfiune a seruluipoluat cu gaze de ardere, atoturisme ete, De asemenca solu gi vegetatia de linga cldire sunt afecate, V. ASPECTE SI SOLUTI TEHNICO-ECONOMICE PRIN PERSPECTIVA MODERNIZARI ROMANIEI SIA INTEGRARI IN UNIUNEA EUROPEANA (DETALIATE LA PAG. 153-200) 1. In lipsa unui cadru lepislativ adecvat si real aplicabil are loc distrugerea sistemelor- de incilzire din comunitiile urbane si eu siguranfi, peste ani, edad nivelul de viafh tn Roménia va creste, cdnd fara noastrd Va fl admisé tn Uniunea Europeand, autoritfile ‘centrale locale or fl puse in fata sicuatiei si mecesitail de a constral alte ssteme, eforturile financiare ind incomensurabie 2. Conform estimarilor (Tribuna construcilor, vol. 41, nr. 291/15-21 oct. 2004) “din cele 2,696,380 de apartamentebransatelasistemul centralizat de cAidurt, s-au debrangt fn ulti 4 ani 776.000 de apartamente”. Aceasta inseamnd cd pentru montarea de MTA in apartamencle

    You might also like