Editat de: INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCT SI ECONOMIA CONSTRUCTULOR Bucuresti — $os. Pantelimon nr, 266 ‘Telefon627.40.85/176 — redactie 1G — difuzare BULETINUL CONSTRUCTILOR { Vol, 2 : 1993 1, REGLEMENTARI TEHNICE © -Normativ privind proiectarca, exevutaren sl exploatarea cone tlilor fundate pe pkminturi sensibite 1a umesire”, Indieativ P 7-92, Sprobat de Ministerul Lucririlor Publice gi Amenajacit Tesitartitt Sp Ordinal me Nan 26 insite 1993 °° FA : 2 ©, Usta cu speciligti verifietori de prokete ss) at @ Liste cu responsbilltehtict cu execufin Icrslor “do ‘con struct . ee 9 ae + AT (Lita cu experi tehnit tn construe &MINISTERUL LUCRARILOR PUDLICE §1 AMENAJARIT TERITORIULUL ORDIN NR. 4/N din 26,1.1993 Avind in vedere avizul Consiliului Tehnico-Economic nr, 341 din 2.12.1992; In temeiul Hot&ririi Parlamentului nr. 11/1992; Ministrul Lucr&rilor Publice’si Amenajirii Teritoriului emite urmatorul : ORDIN: 1. Se aprobi ,,Normat exploatarea construc mezire” — indicativ ul privind proiectarea, executarea gi lor fundate pe piminturi sensibile la u- 7-92 2. Normativul intrk in vigoare la data public&rii in Bule- tinul Construcfiilor, -,3. La, aceeasi dati inceteazi valabilitatea_ normativului $P..7-88 aprobat cw ordinul 1.C.C.P.D.C. nr. 60 din 30.1X.1988. MINISTRU MARIN CRISTEA ‘TERITORIULUL DIRECTIA COORDONARE CERCETARE §TINTIFICA §1 REGLEMENTART ‘FEHNICE PENTRU CONSTRUCTIT MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE §f AMENAJARIL ' 5 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR FUNDATE. PE PAMINTURI SENSIBILE LA UMEZIRE Indicativ P 7—92 — Elaborat d INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTIL $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Laboratorul Geotehnica si Fundatii Director $tiinfific: dr. ing. A. Popiescu Sef Laborator G.F.: dr. ing. M. Stefanicd Responsabil Iucrare: ing. N. Raduinea — In colaborare cu: INSTITUTUL DE CONSTRUCTII BUCURESTI prof, dr. ing, 1. Manoliu PROIECT. S.A. Galati dr. ing. 0. Cosovliu — Avizat de: DIRECTIA .COORDONARE CERCETARE $TIINTIFICA & SI REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII . Director: ing. Paul Popescu Responsabil de lucrare MLPAT: ing. Nicolae RaduNORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA $1 EXPLOATAREA CONSTRUCTILOR FUNDATE PE PAMINTURL SENSIBILIE LA UMEZIRE Indieatiy: v7 — 92 Taloculeste: P7 68 1. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul normativ cuprinde principii misurile ce trebuie uate in proiectare, execu scopul de a evita degradarea construefiilor am; piminturi sensibile la umezire. ~ Prevederile prezentului normatiy a “a ‘a genurile de lucrari de constructii. eee Eventualele solufii tehnico-constructive — adoptate prin de- rogare de Ia prevederile prezentului normativ pot fi aplicate numal dupa ce, in prealabil, au obfinut aviz favorabil de Ie Directia de resort din cadrul Ministerului Lucrivilor Publice si Aine Teritoriului : : 1.3. In caietele de sarcini privind ox plasate pe terenuri sensibile la ume: obligatoriu masurile rezulti mativ, e de baat si si exploatare fn plasate in zone cu ecutia constructiilor am- © se vor detalia, in mod ate din prevederile prezentului nor- 2. PRINCIPIL DE BAZA PENTRU PROIECTARE EXECUTIE ; Paminturile sensibile la umezire (PSU) sint cele care” sub acfinnea Inchre&rilor transinise de fundatii cee hae meet sub sarcina geologiod se taseazi-suplimentar odal& cit’ ci : sintditagehe €2lwied se Taseaansuptimentar of it’ cresterea Elaborat de: ° INSTITUTUL, DE CeRCEYARE Aprobat ae: MINISTERUL LUCKARILOR IN CONSTRUCTIL St ECONOMIA CONSTRUCTHLOR 7 ‘ PUBLICE ST AMENA INCERC BUCURESTE TERITORULUL in colaboraro cu : INSTITUTUL DB CONSTRUCTIE on BUCURESTI PROICY S.A, GALAYT . sub propria Tor greufate — sarcina geologick — gi care prezinti t i fimentare din winézirea Terenului_numai sub actiunea 2.2, Identiticarea si caracterizarea PSU din punct de vedere al sensibilitafiila umezire se face conform anexei L 2.3, Calculul terenului de fundare in cazul amplasamentelor ”, caracterizale prin prezenfa unor p&iminturt—identificate drept iil vartace-tirTespectared prevederilor STAS SHUO]I-AS Toren Ge fandare Principii generale de calcul” §i— TAS _3300/2-85 ,,Teren de fundare, Calculul terenului in cazul Tundarii directe” precum si prevederile prezentului normativ. 2.4. Pentru construcfiile din cadrul unor ansambluri de lo- cuinfe sau platforme industriale se va avea in vedere la proiec- tare, ca ipotezi de verificare, posibilitatea umezirii pachetului de piminturi sensibile la umezire pin la nivelul t&lpii de funda- fie, prin ridicarea generali a nivelului apei subterane. 2.5, Incercatile_edometrice pentru stabilirea caracteristi- cilor de deformabilitate ale piminturilor sensibile 1; nire s yor efectua pe probe-aftatetaumiditatea _naturali si pe_probe inwndate_inifial cu respectarea prevederilor STAS 8942/1-84 stern de fundare. Determinarea compresibilitafii pi prin incercarea edometrica”, 2.6. Din punct de vedere al modului in care se taseazt supl ninturilor mentar, la umezire, terenurile de fundare care cuprind PSU se impart in douk grupe: . “t etiipa A, cele care la umezire nu se taseaz’ semnificativ inekrcirilor repartizate de funda{it, sau alte incirekri exterioare, ir tiod conventional, se considers ca semnificative Lasirile suplimentare, la umezire, sub acfiunea greutafit proprii, care nu depts Sos cm; “ Tupa B, cele care la innezire ircirilor sub_acfiuried aduse_de_fundat drarea terenunilor_care cuprind PSU intr-un doua grupe, se face prin studiul geotehnic al amplasas pe baza probelor gi criteriilor specificate in Anexele I prezentului normativ. 2.7. In figura 1 se di orientativ harla Romfniei — cuprin- zind zonete potentiale cu loessuri si piminturi loessoide. Predimensionarea fundafiilor amplasate pe PSU avind , < 0,8, fe va face pe baza presiunilor convenfionale de caleul ie A -cumwclild Bh din celetee, ale ckror valori sint date in anexa IT. Pentru constructiile indicate la pet. 2.11 se admite folosirea valorilor respective gi pentru di- mensionarea definitiva a funda{iilor. Pentru lucrarile la care exist& rezultate experimentale se vor folosi valorile presiunilor conventionale obfinute prin cx- perimentiri. 2.9, Verificarea la starca_limiti_de_delormatie-a-constrsc- {iilorva-tua fn considerare deformatiile totale ale terenului, Tezultind din insumarea deformafiilor inainte de wmezire — cal- culate conform STAS 3300/2-85 ca pentru un teren obignuit — cu deformatiile din umezire calculate conform anexei TIL 2.10. Verificarea la deformatiile din umezire pentru PSU din grupa A, nu este necesar& dack, presiunea efectiva pe teren, sub fundafiile intregii clidiri, nu depiseste: = —rezistenta structural’ () a PSU, stabilil& conform anexei 1; — presiunca conventional de calcul Peon), pentru construc file indicate Ia pet. 2.11 gi dack PSU-are indici ai tasirii speci- ce 1a umezite yy < 0,03 (igg este definit in anexa 1) Pentru urmitoarcle tipuri de constructii se admite 3, ach _presium ral acestor_constructii_nu_se vor destagura etinotogice Pi Sonat ar dever si “mode sauv_probabile strF de avarie exce Lidiri ‘industriale, depozite, magazii, clidiri agrozoo- tehr alte constructii similare, numai cu parter, cu structuri de rezisten{& putin sensibile la tasiri neuniforme gi cu incircéri pe stilpi pin& 1a 400 KN sau, pentru fundafil continue, pind la 100 kN/m; clidiri de locuit si social culturale, fri structuri in cadre, DULZARIA VRAIN, te & cu indifimi pink la P +2 etaje, pe fundafii continue gi cu Incr ay g a ~ efi pe teren pin& la 100 kN/m. ce i Folosi ilor_conventionale_de_calcul_nu_exclude 3 gf gz 7 problema eval Tit_tasirilor_suplimentare prin _wmezite, chiar : 258 : To rocese tehnologice umede. i ave § ! 2.12, Cind fundarea direct pe terenu natural iu este po: a4 2g, % sibild, datoritd torenului sau a deformafiilor admisibile pentru ee ak = constructii, projects teat gator a Rg i rele solutii % oat aa) Hliminarea_sensibilitatii la umezire prin consoli terenulul, dup prosedeolo tte Tn Normatiy prio idarea ntafirea terenurilor de fundare slabe "prin eed ad inbu- indicativ C 29-85. prin procedee mecanice” In toal®%aai Tazurile, tn vederea calculului (eren : sail a tea prt de 202-89 $1 a precizaritor din prezentul normative, eordone> seule feulstonjA gi de deformatie ale terenului consolidal neti determinate conespunadtor, prin Incerctri de laborator 41 de . pentru pimintul tn stare de inundare i compactare:prevteutd prin protect, ewan #8 starea mediede Pentru di b) Adoptarea unui complex de misuri constind di % eliminarea parfiala.a.sensibili +f micgorare: lui, prin: ial. afi la umezire a PSU; ‘a seusibilitafii construcfiilor la deformajiile Sporirea rezistentei gr rigiditatii spatiale a ii folosirex conturttorsriater-separaree he tran eet lor ve dimensionate corespurizitor, © (subsol-fundafii) a con. inor Torme in plan a_construcfiilor cit-nai Heat breterat_dreptunghiulare, far inlrinduri si iesindund ramilica{it ete. ea_tronsoanelor se va stabili' prin caleul {nr functic “de caracteristicile terenului de Twidare de fezisten)a a constructiet———- iS Nundare $1 structura @ iiitrirea ada, constr i ‘ucfiilor la deforma {enului, prin adoptarea unor constructii elastice sau din clenents Darale cu asigurarea stabililAii gi rezemirii corespunditonre feparate sig ii gi rezemarii corespunzitoare a @ prevederea de dispozitive nivel a clementelor de construc © prevenirea umezirii t deri la refele si ogice etc. pentra readucerea controtata la {ii saw ulilajelor tehnologice: renului de fundare cu apa din pier construcfii hidrocdilitare, instalatii telino- La calculul structurii de rezisten{a a construc{iilor se vor lua in considerare tasirile suplimentare la umezire ale PSU ri- mas neconsolidat, a ciror probabililate de aparifie se va est in funchie de masurile pentru prevenirea umezirii terenului, adop- late conform pet. 2.17. ¢) Adoplarea unor sisteme de fundafii care si depiseascd stratul de PSU (fundatii adinci, pilofi, coloane etc.) gi si sprijine pe stratul insensibil la umezire Aceste.sisteme se yor adopla atunci cind limitele admise pentru deformafii (tasiri, rotiri etc.) sint reduse gi nu ar putea Tespectate prin adoptarea misurilor previzute lapel. 2.12. a sat 2.12, b. (ex.: asigurarea functionarii fri intreruperi a unor poduri rulante, mentinerea unor cote fixe obligatorii pentru uti- are Seer Incarcarea de probi a pilofilor se va face conform ST: 2561/2-83 ,,Teren de fundare. Funda{ii_ pe pilofi. Incerearea in teren a pilofilor de proba", pina la sarcina de calcul apoi terenul se va umezi, dup& care incdtcarea se va continua pind la sarcina critica. Umezirea pimtntului in jurul pilotului se — Ja terenuri de fundare 11 se realizeark prin 4 forajeumplate cu. mat ispuse in crice la cea, | m de axul_pilotului gi avind-adincimea egali cu.figa.a tuia. Tncircarea se va face imediat_dupa term face astfel: — la terenuti_de f _pilotului sau al grup , dupa cat, Fe fi ditniensiunile_cel pubin ale oa grostiea depositulut_de_P' dar nw mai mici de 20x20 m, pentria provoca as enul prin umezire r ie sia putea astfel_pune_in ev ee lotului-saw-pilofitor, fie dup metoda indicat pentru terenurile din grupa A, daca s¢ apicciazk ca Trecatea negaliva redust. ~ - — 2.13. Alegerea misurilor de mai sus in cadrul proivetului se va face, in fiecare caz, de proiectant, pe baza analizei urmato- rilor factori: + clasa de’ importanja, caracterul si destinafia construct lor, natura proceselor tchnolbgice pe cate Te adipostese ;+ sensibilitatea la_ume fn care se incadrea: re a: pimintului, respectiv_grupa u ‘4 (erenul de fundare (A sau Bi) si marimea —j lasirilor probabile prin uinezire | if 1 el F = Consteucfit de importan|a deoscbith 1a care se impune Tie cf gradul de scismicitate al regiunii in care este amplasalit | mitarea avariilor avindw-se Ia vedere eonsecinfele acestora: ‘ constituctia 7 os | ene rotirli sin'ti| costul Iueritilor siconsumul de materiale simanoperi in} @ soli, ere ear Cope, TATRA Ai cu solufiile alese, inclusiv costul misurilor speciale ce tr one ii de persoane: siti ite buie asigurate in timpul execufici si exploatirii constructiilor oO pectacote aTUatie fi spur tives DECrier, Centre rome ae : - late inrportantes—— ic de protectie introduse in proiect vor fi justificate | 9 a ie adapoutcee valord artiatize, lorie, gtitn pr fatea scontata a misurilor Iwate, fn raport cu impor- — } {ittee~tensetites — Serre rich fanta constructor gi cu cheltuiclile suplimentare pe care le come | te emma ! porli introducerea infisurilor respective. | oe ae ae Te NT TE ate ds mre i TH Rls: Clasa de importana a constructici se vastabili potri- - { ‘atone eeonemmeg n Vit ,Normativalat pi z ismick i de iseuinte-social cult lehnice si industriale”, in- atv conform tabelului 1, 4 E ny ee i iasn 111 | — Consteuetii de importanfS nermall (co excepfia celor Clasa } ora de Caracterienre i 2cam t fiidustriale gi_agrazootchnice curente important pesieeee Clasa TV] — Constructii de importanf soduete— po 1 2 a omsielitagncatcuie ae njvtanf reds le Scum t | camtueti acum a : bd ic a sora ii parter diverse pentru crosterea Chsa T | — Constrnetit de importanfa vitals ponten-societate, a chror fanefionalitate in _timput i tt = t ii_civite-gi-industriale care adApostesc! © Fie Bensac ae ou Se te PE acpawan a ‘GENTE Chipa cutremure eee t a) Clasificarea construcfiilor in clascle de importan{a din tael uu este: identich en elasificaren din STAS 1010075, Ment) Tipuril de’ coustruofit cave in sti previsute explicit tn iabet vor it inteoduse tnte-iina din cele 4clace pe bata unel justifies tehnice date fu tema @ wnitati do producere_a enetyici electrice d te Pi in anumite situafil, unele componente ale eladirior, incasiv inst a Init gi echipamente ale nccstora sc pot Incadra in clase cle importan{A diferite ideen a restulal eli 2) Decisis de Hncadiare a chlor h tua de edire beneticinr en consultarea for © clidiri poutrn comunicagii de interes defen a dliferite clase de important se 7a, lor tehnice competente, uo2.15. Indiferent de grupa de teren si de soluti ; h a le ile adoptate, se i i eau masuri pentru evituren | in teren J Guster de supratasa (precipitefik-ete,) alin parioada Exeauic HH In Unipal explo i e ie ctes aI “ ~Ve Tinga acestea, in funcfie de condi{iile locale be cit posibil perturbarea echilibrului hidrogcologi ridicarea nivelului apei subteran bara ciile naturate i « halurali saw artificiali ‘in funcfiune, saw strapun i 1 , sau stripungerea anor ori zonturi impermeabile aflate deasupra pinzei ‘Trestice: mer ori tn cazul platformelor de constructii pe terenuri cu pante mai wena seen gto Prevedea misuri de protectie Impotriva apelor cate se scurg de pe versanfi, prin sanfuri de garda y carga ae si asigure scurgerea debitului maxitn al apelor metcorice. Platformele de constructie situate pe versanfi se vor ni . versanfi se vor it fant manne ar inierbare) sau, dup’ caz, vor fi previzute i ingi di AGnierbare) sau dy prevaizute cu imbraectmingi din 2.16. Evitarea infiltricii in teren a apelo va realiza prin adoptarea urmat a) sistematizarea vertical’ asigutatea. colectirii_gi_evacudeiragsete-de pe. oS apele n precipitafii si din eventua it ve de Ta refele si instalatit in aer liber, cilre emisarul fn, lune {itine_prin_prevederea ute de minimum 2%; se vor realiza eat Icririte de sistematizare ¢-Si asigure Twcririle de exe. te, urmind ca celelalte si se termine o data uinerea ne~ fiune a obiectivului ee _ ,») Prin misuri adecvate (lrotuare, compae in jurul constructiilor sau cnet de strate et; pante-corespunzitoare, rigole, cavalicrt et fea-apelor-tn_jurul-eonstructiit -$i-pe-toatar duratir-exploatiri In cia de necesitate, pentru protectia re{clelor subterane din cadeul combinatelor industriale sau pentru evitarea poluirii apelor subterane din cauza pierderilor de substante agresive din instalafli, rezervonre etc. se vor prevedea strate etange din pi mint (ralat prin diferite procedee care s& asigre dimpermeabi- Vizarea necesari. se va ey alui din zonk 5i » herealizindu-se Inerari care-pot zt st curgeren de suprafafii se relor misuri obligatorii: i in plan a teritoriulu: pentru 12 inlrog teritoriul _ c) incintele_s&piturilor_pentrn fundafii sau conducte vor fi, amenajate-(pante, puluri, instalajii_de pompare etc.) astiel inett st perniitd colectarea si evacuarea vapidi-a-apel-dinprei- Pltafii pe toatk durata execufiei; gy a Tundares directa pe teren neconsoliat i Ja conducte stratul de-pimint afectat de precipitatii se va indepirta imediat fnalnte de tarnaren DEORUTSEE ** “& Hedepieta inert e) umpluturile_in_jurul fundafiilosgi_perefilor” subsolurilor se vor executa imediat.dup% ce construcfia a depigit nivelul te- renutat natural; > amen - 1) prin misuri_adecvate se_va_exelude ‘ume: de fundare al viitoarélor constructii_ prin Tucrari de organizare, fefele prov de gantior, probareactangent™pii Ta refeTete si ‘nstalafiile definitive etc, as 2.17. Pentru_prevenirea _umeairii terenului_cu ape din re- fele, instalafii, construcfii hidroedilitare etc., se vor adopta ur mitoarele m&suri; a) La proiectarea instalafiilor hidroedilitare, solufiile care se vor adopta vor fi cofelate si amatizate-tehnico-economic impre- undcorsolufitie de tundare a construcfiilor, alegindtese-sohititte care-pe-ansambhy sint mat sigure ata —— =La projectarea refclelor dealimentare ci api rece si de canalidare, porifia_de_amplasare-a-refelelor in teren, protejarea acestara Ti canale-de-protectie.precumn si materialele ee $¢ Vor utiliza, sevor stabili fa Tunefie te grupa terchului, de sistemutde- fundare, strtictura de rezisten{s, unghiul de infiltrare a-apei in teren si de procedecle ado pentru eliminarea sensibilittii leumezire'a PSUIn zona eA construc{iilor gra reje- lelor hidroedilitare ~~~ In ansamblurile de clidiri de locuit, refelele de termo- ficare sade tneatzire gt reyetete de-apt-cakte-ce-consunr zt de Te circulare, sg vor_monta_tn ic_protectie subterane, jndi- de gripa terenului, de sistemul de fundare, struetira d revit B procedeete adoptate pentru eliminates sensibilit Ja umezire a PSU, Se va urmari th priniul rind utilizarea spafiilor verzi, tn al doilea rind a spa{iului de sub trotuare si numai cind nu sint posibile alte solujii din punct de vedere tehnic sau econo- mic, {inind seama gi de necesitatea pozirii sia altor refele sub- terane, se va aoopta solufia de amplasare in’ zona carosabila, a3.Rt + lor per + La stabilirea traseelor refelelor de termoficare sau incil- zire, de api cald& de consum si de recirculafie din zonele ind triale, se va urméri folosirea elementelor de construcfii, estacade- Tu montarea conductelor tehnologice sau amplasarea supra- teran& a conductelor Ja joasi fniltime si numai.in car amplasarea supraterani nu este posibili sau economici, se vor monta in canale de_protectic, Dfstaifammtnimtde-amplasare a refelelor hidroedilitare fafa de fundatiile clidirilor este de 3m in cazul refelelor montate direct in pmint gi de 1,5 in in Guan refelclor montate in canale de protectie Z, Relelele de apt si canatizare. se vor amplasa direct tn pamint fara canale de protectie, indiferent de grupa terenului de fundare, fn cazul in care in eventualitatea unor pietderi de apt, sistemul de fundare, structura de rezisten{’, masurile adoptate pentru area sensibilit3{ii Ja umezire a PSU, unghiul de infiltraré fn teren a apei provenite de la refele, ni conduc Ia de- formatii sau deplastti ale constructiilor mai mari decit cele admisibile, In cazul in care deformatiile sau deplasirile constructiilor sint mai mari decit cele admisibile, se va urm&ti marirea distan- fei de amplasare a refelelor astfel incit deformatiile sau deplasi- Tile constructiilor si nu fie mai mari decit ccle admisibile, In cazul in care mirirea distanfei de amplasare a refelelor nu este posibilk sau economica, se va analiza comparativ solutia de amplasare a refelelor in canale de protectie (fig. 2) sau Iuarea de misuri pentru eliminarea sensibilitafii la umezire a PSU $i {in zona de amplasare a refelelor, conform pet. 2.12. a. pe porfiuni ‘TuBUR BECANALTARE DIK ‘BETON SAU AMAIA, prscen a, 94, [CONBUCTA DE APA. RELL DM OIL BH Sonn he oy \| | —Ssvoncy Pett La] eree . Mi ets FIG. 2 -EXEMPLE DE MONTANE A RETELELOR IN UANALE DEPROTECTIE GOHTROLABILE ( GANIVOURI) 4 iin care~ Pgcann 44 OR) Tue PVG - WE 2W/ars | 5 T PACORD Tuntat, i200 4 racots 4 ie D ‘BETOH PREFABRICAT. FIG 3 EXEMPLE DE MONTARE A RETELELOR IH CANALE DE PROTERTIE SIRTULABILE ict limitate, adoptindu-se solufia cea mai_economick: toate Piacislaclconaclel vor fi grupate in acelagi canal de protectic (fig. 3) — Interenurile din grupa A sau tn terenurile di PSU fn zona de amplasare a refelelor, se vor utiliza de rogult, pentru refelele de alimentare cu apa si canalizare aceleasi mate: File ca fn terenurle notmale, fr a se exclude fn anurite cz rea conductelor metalice. : ee teenie din grupa B la care nu s-au luat ae de eliminarea sensibilitfit la umevire a PSU in zona de amplasare a refelelor, iar distan{a de amplasare a refelelor faf8 de funda ile construcfiilor nu conduce Ja deformafii sau deplasari mai ae decit cele admisibile, se pot utiliza de exempln, pentru refelele de apa conducte din font& de presiune previaute cu coliere sau bride de-siguran{%, conducte din ofel galvanizat imbinale cu mufe sau conducte din: ofel imbinate Prin sudurd proteate mR i ic i exterior impotriva coroziunii. In ace » pel c {clele'de canalizare se pot utiliza de exempla, tuburl din gresie din grupa Bla 15ceramict, beton armat monolit sau conducte precomprimate, daci solufia este amai economick decit amplasarea conductelog din beton prefabricat montate in canale de protectie. In cazul in care eventuale pierderi de api conduc la de- 4 deplasiri alé construcfiilor mai mari decit cele ad- misilitle, jar maritea distanfei de amplasare a refelelor nu este posibili sau cconomfea, refelele de apa si de-canalizare se vor monta fn canale de protecfie, urmivindu-se in primul rind ame plasarea lor in comun cu rofelele de termoficare, tucilzite, apa calda de consum side recirculafie (fig. 3) si numai tn cazul tn care solufia nu rezult& ca economics datorita Iungitii tascelor, se vor proiecta canale de protectie separate. In canalele «de pro- techie se vor utitiza aceleagi materiale peutiu refelete de aph $1 canalizare ca in terénurile normale, + Trasecle refelelor exterioare hidroedilitare gi gruparea lor se vor alege incit s& se reducti la minimum numarul intracilor | si iesirilor prin. fundafiile sau subsolul clidirilor. b) Pentru construcfiile hidroedilitare si alte construc{ii purliloare de api (rezervoare, bazine ete.); se vor prevedea mi- suti care s& permitd alit protectia construgfiilor fvecinate, cit si protectia proprie. : In principiu, se vor prevedea masuri, de finind seama de prevederile de la’ pet. 2.12. si evacuare a apet din pierderi sau accidente gi sistemul de control al pierderilor se vor stabili pentru fiecare caz. in parte {inind sea- ma de importanfa acestor construcfii gi de consecinfele care pot apare in eventualitatea unor pierderi de api necontrolate. ©) In clidirile de locuit, administrative gi social-culturale, instalafiile interioate de alimentate cu apa rece si canalizare, inclusiv conductele de distribujie si canalele colectoare din sub. sol, se pot executa, de exemplu, cu conducte din PVC. In acest caz, coturile conductelor de canalizare dé Ta baza toloanclor se Vor executa din To! : _-Comductele de caiializare-a-apelor_menajere care provin de la duguri uri itare ale fntreprinderilor _industriale, tiinele de studenti, elevi sau nelamiligt.-de Ta-ofictt- bir ‘ilitorii publice, sp&latorii de bloc ete. la care exista porieolul depasiri temperatarh dead °C, s6-Varexecuita din fonta de scurgere ile de alimentare cu api rece si canalizare la care in timpul exploat&rii exist pericolul deteriorarii lor prin lovire protectie proprii stemuil de colectare (depozite, magazii, incaperi cu cireulatie intenst de masfuri etc.) si nu li se poate asigura o protectie cficienta contra loviturilor, se vor executa cu conducte metalic $ Nodurile sanifare"sé Vor acdperi cu masli demontabile care s& permit% depistarea eventualelor defectiuni si executarea operativa’ a reparaf ilor: - Instalafiile de inc&lzire se yor monta aparent fiind in- terzisi. mascarea sau ingroparea in clementele de construcfii a coloanelor si legXturilor la corpurile de incilzire Conductele aflate sub pardoseala parterului se vor monta in subsotertsnaiee res canale Viztrabtte ar-sc-asigura— ‘Controluttor-permanent st peiitru a se putea executa operativ Feparafiile necesare. Este interzis’_montarea conductelor din clidiri in canale” necirculabile. + In caaiil cladirilor industriale, 1a care nu este economict realizarea de subsoluri tehnice sau de canale circulabile, se pot realiza canale in pardoseala, controlabile pe toati lungimea lor te a oe condipiile necesare-remedtert operative a defect iunilor. Se va reduce la minim numarul intririlor gi iesirilor con- ductelor din subsolul clidirilur, grupiudu-se la un loc refelele purtitoare de ap’ Conductele care trec prin deschiderile previzute in soclurile sau fundatiile clidirilor se vor realiza astfel incit si preia tasarea diferenfiala a clAdirii fajA de canalele exterioare de legitura. In figura 4 se dau exemple de realizare a unor astfel de traver Se-admite trecerea prin subsolul clidirilor a conductelor exterioare secundare sau de serviciu, de alimentare cu ap rece, api caldi, de recirculare gi de tnc&lzire care asigura legatura din. tre stafiile de hidrofor, punctele termice sau centralele termice ale ansamblurilor de cladiri gi instalajiile din interiorul cladirilor, Este interzis’ amplasarea in pardoseala_subsolul oricitui fel de conducte: fn subsol, conductele se vor monla a parent. : 7 Golirea instalafiilor interioare de incilzire se va face prin interhedial unot pilnii de colectare amplasate de preferat in sub- sol deasupra nivelului maxim de refulare al refelei de canalizare a 2 — eda, 1019 7a-a_ CANAL TEHNIC IH TUNEL as a ea LA-® SANIVON WW LAMIVOU Rost uvpun d-d ‘WrUSTI be, TH WA L ht = FiG.4, Se RR REA, SOMTRUTATH PROTECTILOR DIN: CLADIR EXTERIOR C exemple) la care se racordeazi, sau in cazul in care indlfimea subsolului mu permite aceastt amplasare, colectorul va avea pe racord o cana de inchidere. d) Toate amenajrile (cimine, canale de protecfie, pardo- seli la subsoluri tehnice sau telnologice etc.) care fac parte sistemul de colectare si evacuare a apei, sau pierderilor de ap: de ditijare a lor citre emisarii de evacuare a apelor, trebuic mensionate gi etangate corespunzitor scopului si menfinute per- manent in stare de funcfionare. Apele provenite de pe pardoseala subsolurilor sau a canale- lor de protectie se vor evacuia citre sistemul de evacuare a apelor srovenite din exfiltrafii sau avarii, astfel incit s& se evite perico- jul de refulare sau pitrundere a apelor in subsolul clidirilor sau in canalele de protectie. Pentru asigurarea controlului permanent af subsolurilor canalelor circulabile se va realiza accesul normal personalului de exploatare cu sculele si materialele necesare pentru efectuarea — Canalele exterioare de protectie vor fi de tipul necircu- labile pentru conductele a c&ror diametru nu depiseste 300 mm. si in cazul in care canalele nu sint amplasate in partea carosabilX: ele vor fi acoperite cu plici care st poati fi ugor demontabile si se vor prevede cu cimine de control si de acces. Conductele din canalele de protectie se vor poza astfel incit si nu fie impiedicat& scurgerea apei de pe radierul canalului. — Se va evita amplasarea de vase sau rezervoare pentrit co- lectatea apelor in subsolul clidirilor; se recomand& s& nu se am- plaseze in subsol stafii de hidrofor, puncte termice sau spilaitorii. e) Conditiile de calitate gi de recepfie a materialelor si lu- cririlor de instalafii, refele si construc{ii hidroedilitare sau al- tele, purttoare de ap, trebuie prevazute in mod expres in pro- jectele de executic, prin caicte de satcini elaborate de c&tre pro- iectant. . Pentru Iuci&ri de importanfi deoscbit’, pe ling’ prevederile normelor in vigoare, se pot prevedea condifii speciale de receptie care vor fi respectate cu strictefe de c&tre executant. 2.18, Verificarea lucrarilor pe parcursul execufiei si recep- fionarea lor se va face in conformitate cu prevederile prescripfiilor remedierilor. Subsolurile si canalele vent dtelnice specifice diferitelor categorii de Iucriri tarile legale in vigoare, cu urmitoarele preciziti a) Nu este admisi atacarea unei noi faze de executie fard executarea verificitilor fazei anterioare, atit pentru hucritile ce devin ascunse cit si pentru lucritile de a-ciror calitate depinde proteetin-tmpotriva infiltrivii apei fn pimint, tn fazele de ene, cufie-sau-etapele urmitoare. ‘oate-Getele privind verificarile pe faze de exccutiec, buletinele de laborator, diagrame, schife, se vor inche exemplar si se vor pistra atit de beneficiar cit si de executant, indosariate pe obiecte in ordine cronologici si se vor prezenta la recepfie dupa care se vor anexa la cartea telinich a cansteuc{ els dosarele cu aceasta documentafie vor fi tinute in Permanent& la 21 gi vor fi prezentate organelor de control si comisiilor de receptic preliminara, finala si de punere in functiune a capacitatilor de producti, b) La receplia_preliminari sau finalise va veritica gi con- semna in mod_expres_in—procesele verbale pie, Tellin care au fost respectate toate masurile previzute pentru preveniroa degradarilor datoritS umezitii teremului de funlare, Fventualele defecfiani de natura. a conduce Ia umezirea te- renului nu pot fi incadrate tn categoria deficienfelor admise pene tru a fi remediate ulterior: tn asemenca eanuri, recepfiile ver fi aminate pind la efectuarea remedierilor, ©) In cazul punerii tn functiune a unor obiecte de investitii, inainte de efectuarea recepfiei preliminare in condifiile reglemen, Larilor pentru recepfii fn vigoare, operatia de predare-primire va cuj si verjficarea respectirii projec tului 5i prescripfiilor tehnice privind condifiile de evitare a ume- zirii terenului, 4) Cu ocazia recepfiei finale a ultimului obiect din cadrul unui complex, precum si cu ocazia recepfiei definitive a obiec- tivului, comisia de recepfie va verifica comportarea obiectelor independente recepfionate anterior, precum si compottarea de ansamblu a intregului complex, dind atenfie special bunei func- fionari a instalafiilor gi. refelelor purtitoare de api, sistemati- zurii verticale a teritoriului precum si tuturor misurilor uate prin proiectare gi execufie, in vederea evilarii degraditilor prin umezirea terenuiui de fundare, cu regleimen- 20 3. EXBLOATAREA $I INTRETINEREA CONSTRUCTIU- LOR SI INSTALAJILOR AMPLASATE PE PSU 3.1. Beneficiarii care exploateazi sau folosesc construchii si instala{ii amplasate pe tercnuri sensibile 1a umezire vor lua misurile necesare ca urmirirea, exploatarea gi intrefinerea cas strucfiilor, instalafiilor si amenajarilor din interiorul incintelor respective si se faci potrivit prevederilor_cai claborat de proiectant si normélor in vigoare de introfinere, re- parajit- 51 afnatire-aomportirticonstruchillor : —TX. Toate da ia a iuiile constatate la 3.2. Toate datcle privitoare Ia detectiunil a operafiile de-remediere sau reparare executate, precum gi la con- trolul_prealabit-repunerit cyte, se vor trece in cartéa tehnios—-2—eonstrncties : a slaboraréa, documentatiei economice a investitici rt esitate de aplicarea se vor avea in vedere toate cheltuiclile necesi icar prevederilor prezentului normativ, inclusiv acelea pentru execu- tarea licrlrilor Tegate deurmirirea_comportirii in timp a cons- tritefiilor sf terenului (veperi de tasare, pufuri de observatie a nivelttui-apetor-subterane-ete:). itatile care efectueazi_siudii geatehnice—-ver—pistra i datele obtinute in legitur’ cu pimintu- rite-sensibile-ta-umezire, in-scoput-utitizirii Jor 1a completarea teritoriului RomAniei?ANEXA 1 WENTIFICAREA $1 CARACTERIZAREA PAMINTURILOR SENSIDILE LA UMEZIRE (PSU) bile a umezize ve caracterizeas4 prin valoarea indi rice (fn) 9 recite gracias i rr : ————"Tidigele taxi specifice ia wnezive 12 0 presiune a, pe curba presinne — tasare obfinut’ pen proba cu naturals (eq) $1 respectiy inundatd iniial (a) Reristenfa structuralS a PSU seprezin(& presiunea wuininnh pente Produce fenomenul de tasare suplimentard. prin umezive (pin a sat corespunde: a i Lo Fz Breslunilcorespunzttoare unut indice a tsar specific iw e1— ey = = 0,01 = 1% in incerc&rile edometrics, " 7 = Piesiunti egale cu limita de proportionslitats pe’ grafical presiuna « ‘sare, la Incdrcttile de proba ew placd electnate In condijit de inurdares ~ ,Presiunii naturale (din greutatea propric & PSU) ta adincimes de la care pe sh se producd tasarea sub greutaten proprie In inundaren de le suprafags neinte experimentate + Selestarea valorilorh 1. Pa ui tashiTry (inne) este diforenta de tasare spe miditate Ince fs se va face in funefic de tipul funda se va stabili pr eee _AeterminBrile pe teren {atunel cind acestea exista) ss face aun stay anche San er eel amie, SU) Cripfior tehnice in vigonse, cu precierite‘de meth cet pfs una da wrmatooe mg pein OH criteriul : fgg 2 omym = 2%, unile: ia este Tndieeté taskiil specifice uplimentare prin umeziee sub presiunea de 300 KePa, determinata prin metoda celor donk enrbe (lig. Il) 4 eviterut Mt: a E> 5 gi Bessy >3em, unde: .4(" este tasarea terenului inundat, iar 2, tasdrea terenulei in condifii de umiditate naturals, determinate eu placa Iedreata pind la presiunea de 300 2 I ban 405 R {sass too FBS s Inchresite de proba pe plac se fac conform pet. 4d din pretente anext — etiteriut 111 (orientativ): Gradul_de umidita 8, iar indicele T dat de relafi 170 are val! mai mich del cele din tbell I/t unde: ete incre sre an! ma mich Oe cotate naturale nr ete ticle porto eavespun= Bes inlet tanta de urge, pAsfat Tabelul Indicele de plasti- citate I, al pamin- tot) ab 10 [+ so..t4, [14.22 _| poste 22 Tadiele 1 on | on | ot |, 020 3, tn func} de comporiia lor granulometricd, PSU pot fhosssueL any p3- a PSU In functie In tabelw! 2/1 do mai jos se dA o clasifi metriek. . 1 etl 2 cI CAREA PAMINTURILOR MACROPORICE SENSIDILE eS thteatice vi uaza conPozi {tit GHANULOMETRICE Tipu Diametre particule itelogice (is) t < 0,01 mm < 40% 1, Loessuri = pritoase 0,01—0,1 < 001 mm > 60 saat = nrgitoaso << 0,01 mm 30-40% 23lecsoide 25 _ps~ss}i0—sofo—so} eso 2 ~ praturi uisipease locssoide <0 |s3—s5}35—33] > 30 <60%, = prafuri argitoase % Toesseide }40— 1w}40—co}10— cu} < 50 = agile prafoase laessoide 0-1 | 0~10f25—s0}25— so] 50 slusificaren propusd de L.S.P.LI, — Bucuresti ‘racnin ttle Seotelice pentru ideutiticarea 51 caracterizaréa PSU ta Sencpior tt s2latillor de fundace sia masuritor inpateiva tegeage cca Tate du preseripnint® @ umesirit terenulai de fundate se vor tlectte incense nd seama de ucmftoarele preciziti le cercetir pi prospect is de facaetantal constructor gi tehuolog, find seatta de natura apeifice seen Sf cetarg # invortanta constructor, taza de proeetare si graded de somes @ terenului de fundare din atu wartencan® ‘ga, electuarea Iuertellor de prospeciars si explorace coulorm SEAS BILE se va fine scanna do ueutoarele Conlifiéspecisie inieuse acest fen caracteritich a 130 pe bs ~ forajete geotehnice se vor executa numat ia se vor secolta cel putin din meteu ta metres fervi icetcdrilor in edometru $4 fie recllate de pron, Jif din stpaluri deschise, pufurisau forajec a deciupare din strat), fn car sare sf asigure televares, at, ie probele do paint id ca probele care vor Hnt8 a forma demons: hetcul depeste un met (pr robes reoltate in stujur se vor float deo ghee Letoarata a probeioe s¢ vor stabilt tn. miod ubligatoid netics, 4a basa depositutai sensibit In wines a Aeriaticile eventuatelor interealatst ake i caracteristicile formafiunii natura, extinderes 4i a euprinsul acestui deposit. Sy gh slo Incertvior de. idcutificae i earacterieste u PSU, in funche do.” stalte probleuclo CFE idielJa_prleclare ft exceulies ae Vor eleclet dope orator, portarea la wnesite ‘rin care sa se sprotmitere co a tercnohet-oatura, modal de Cottuctre dine teren comet echt eee roceleloralese pentru inibuidtajrestorenulul de fendies oe ae ee Ste pe taf i seara vedasd gieu tada po supratele de 0.x 6h 4) Iucdrsarit de proba pe pltci se yor elect atk In cael ito sata cig condi nndareYaeaeaten soa ise nit mat de cel putt 300 KPa, trope de 25s. 30 KPa, supraafn miei ae eee La inundarea terenulut de sub placd se va asigua mentinerea con- mii a apei de 10... {5 cm in groapa de incercare; pe fundul fin 1.0 tents Seslia uva ylrn un ata ply upto de 33 em gro Tnunde nape uel pin 1 fasta esc amelie ye tot sta acai, , tala de inundare pentru determinarea tasiivii elective ite pet pan ) lncinta exper Tidy sub groutatea proprie,a tereuului va avea din cle cu grosimea depozitulude loess senibil Ya un 20200 ae FT indatca sub un strat de api de 0,3... 0,3 mt grosime va fi menfinuta ne Seer Se Yor wn at eo apa nr xen Ida (prin reper ~ borne fopometriee), tas : aaincine (eu ajutoral reperlor micas, eletroludycti,radioactivt ete) et $i avansafenumezsi In adicine (prin dove de umiditate,radiometie ete). Aortinara tastrior se consider atnshatunelcind tml tailor des prafafa pentru reperii din incinti nu depagepte | cm / sSptdmind, timp de cel putin doud siptimini, —_—_— ——Weticen pote HT considerats terminate inp fe fad mu see registeard nich ot 4. Caracteriarea plinintrilor sensible ts unezite se vecomandA fi Vie de umiditate gi fadesare n abscisd a uniditagié ein n cn (volumul corespunzdtor prozentata prin amprente, iar comportarea lor fn fu Prin diagram de stare, care provede reprezentarca proceute, iar in ordonata a volumului specific V a 100 iaterial scat). ’ Aceite reprezenthri slnt descrise dctaliat le tohnice pentiw prolectarea gi exccutarea construcfiilor fundate pe pimiuturi cu umflai sl con- i mari (PUCM)", indi de stave pt UL spreretate ccurbe de egald rezisten|& structural ncercarea wnor probe cu . iferite umiditagi inifiale, precum $i deforn iditate, chiar diferite de cele ta ca eerefilor. File specifice iu urna nor variagii probele aw fost supuse do Incdrcare sa fn 3. Exemple de caleut Po bata refultatelor Incercdtilor eslometrice efectuate pe probe de loess sa trasat ta fig, 4/111 varia}ia eu adincimea reristenjei structurale i geologice pentru pamintul cu umiditate naturals (9,,) respective 25Pet es fy | . ANEXA IT ° r i Sj t . Tabetut o-EU Vn obi < PRESIUNI CONVENTIONALE DE CALCUL, (pone) TENT TERENURILE ~ 88 th DR TUNDARE CONSTITUITE DIN PASHNTURT SENSIDILE LA, UMEZIRE a ‘AVIND S, < 0.8 Ys LLL At (eon) (kPa) i : eet ig ,|orba D6 weer 4 cts. [Pant ow aco | puma comes & NE 2 a tatoratty cm dousitatea tatea tn sre B 7|Wwrba @ eve Ktoureat] TEE Iv stare tiscat ga, KN fas KN)? e vital S| Metoda velar ous o as Ls 100 170 wre, Ost ee eee ee 9 : ®: j rrtode sinilfigata ! t isipos 0,100 | 170.190 | 190.210 | 240.200 ® eat 150.170 | 190..210 | 240.260 | 290...210 ' CUCU} 1 D3 HH HO 200 SOHN AGN OM TH G, praswarCKRs) Pig, 1) ~ Determinarea taskrii specifice suplimentare ta umezire sub presiunea pe 300 Pali) Tot fg, 411 aa erent varia cu adic tl ng, Revi dupa criteria Ioesul este sensilla umesite pe fstd ndlncimes ine Me {eteritor tn erteril Min mormatte Inedetele eu plan. siectante oo lx Gla tat ptr ean art Su 23 Sean gee joessul inundat presiunea de cedare este de 70—80 kPa, deci Si = ee. Deci gi duy acest criteriu loessul apare bil la umerire. | . ee Pentru criteriul 111 (orientativ) avem: Ip 19.204 iar oy = 32 ...37% a 0.84... 1,05, Rezultd o:valoare meilie ey, = 0,921 sid r=0 0,04 < <0,24 iu loessul de Galafi rezultd ca fiind sensibil 1a ONSERVATH: Pentru iiitervalele de mai sus valorile minime corespund PSU foarte umede (5; = 0.8), iar cele maxima celor uscate Sp = O.4 Peten PSU eu densitSHt tn stare uscatt si grade de satura valorile-Peany se determing. prin 2. Presianile Prove date in tabelul 1/11 corespund wnt adincimy do cal pusin 1,0 m fi pentra fundafii-de lafime 1 = 1,0 m, ‘Pentru adincimt D = 10m, beans 86 dcterinind prin Suterpotare intee ‘valoaten peony stabilitd pentru D = 1,0 41 0,3 féone pentru D = 0, SS Benteu elements portante fundate pe tere neconsolidat, se vor aca in vedere urmatearee: © MGimensiunile th plan ale fundafiel se vor stabili potrivit preveeritor STAS 3300/1.89 91 STAS 3300/2-85, avind tn vedere ea dimensiumea minisnd & fundafiei #4 ny fie mai micd, de 0,6 m:; ipenteu lifim ale fundafiei D = 0,6 m presiunea conventionals de cal- cul se va lua 2/9 din valoarea eorespanzdteare lajimii B= 1,0, inr pentru 1Afimt intermediare ae va-interpola iniar; \dnjile exterioare, adiucintea de fundate va fi de miininw 13.1 ftruc|ilor div clasele de tmportan|8 1. 11 gi de minim L’O m penteu cele din clasele de importanja 1V 91 V. Pentru fundaftle int care adincimile minime Je fandave vor fide 1,0'm 41 respectiv 0,6 m: ‘= 'iklpile fundafiilor se vor gési sub pardoseala subsolului ew minimum 0,80 1m tn eaaul constrvcfiilor din claselo de importan{& I — 11 si eu 0,60 m fn canal construcfiiior de importanta 1V i Pfundarea trebuie #8 se facd fi shod obligatoriu sub zona cu frecvente de roxdtonre gi trebuie ef depajeascd stratul vegetal, de fundare piu arANEXA LiL EVALUAREA TASARILOR SUPLIMENTARE PROUABILE PRIN UMEZIRE A PAMINTURILOR SENSIDILE LA UMEZIRD Pee lemente 8 auexd cuprinde modu de caleu! pentru sabres unatomeon Lay tasacen suplimetad prin umezire, sub saci glogid; ‘Mom {Gear ‘spinentar prin umeri, sub tears ist de tant ibis constructor = Waren tan suptiettart prin amezice (= Jy} ys 2.5 = dieronjamaxin de tasore suplnentars sohn wtaed Yalutteobjinute prin cateut ae stabilee po Vara vectatelor ined de comprstilitate efeeuate tout pole 25 aie at 1. Tasarea suptimentard grin usneive, sb scins geologic (yy) se ealeue eued cu formula: a bea) Neus x Map ima (en) ayy 4 care: ing este tasarea specified suplimentard prin umezice gi se calculeazt peutrn adincines corespunedtoare mijlocului stratelai elemen: far ca ta pet. 1 tar de pamint de ordinul é (in m) se stabilegte finind seama de profilul litologic ji nu tisbuie xd des pleased 1m, winatea fu formula (1) se face inin seama de urustoasele sitwafit (eng yy ~ ind imundatea xe produce in uumecisit) se vi calcula, iggy citica He de sealizatea construc (eazul pre: Sut~ te + O01 (itll) swale egt eat caren tree pniutulai umetft cofespunitoare presiunii geologice & pantanchel cat (ops set estetasareaspecifick« panintuty seale Cu fetistenfastcucturall (og) ~ ind inundares se produce dupt ealivarca cousteucfiet se va, caleula valoates 1eUS8 tng yl tp ont nude: epa ete Lasatca speclicd @ phnintului natural corespunsStonre presente ‘Pa = dyn + 05 (srcina geologich a paniintulai natural plus eestor Sub tatdatic la adincimen + calculata conform STAS.S8U0}s 95 entails situaft se va atobil yap 3th din contin so age gic ne siut zone tw cate 04 > oy, De acesen nu so va lace: Iuwinsies eo iy = 0) 2, Tasarea suplimentard prin umesire sub inedrcarea transned de funda np) ae cateuleark eu formule: aes merit corespunzitoare uiei presiuni ha LD imp ta ab, » (emp (nny 28 fn care: imp este tasarea specifics suplimentars prin umezite @ stratului de pa- pe miint de ordinul i, stabilita cont, pet. 2.1 hg — grosimea stratului de pimint de ordinal § ( fea la pet, 1 . m= cocticientul condifiilor de Incr, cont, pet. 2.3 Dy = adincimen de fundace, 2.1, Valoarea aia’ pentru pan np, se stabilegte 1p $e calculea2i pe bara curboi de compresiune — tasave jal inandat inifial (v. fig. I/II) ew ajutorul relafied, imp = Ent — et (oy cpt tasarea specifick « probei inundate de fa incepat, pentru presi- tea tonto : cyt — (asaren specifica 8 probet inundate pentru presiunca 9 fm care: og este presiuuen geologicd a deporitului tn stare inundats corespuzhe a Gare adincimit 2, a wijioculul stratutua elementary 4. — presiunea din fundafie, In adiucimea 2, caleulath conform STAS "3300/2-85, Dach pe adincime sint zone fn care og > apt, pe acesten valoarca jyyy Se cal- * euleaza cu formula: inp = pt fot + OL corny 2.2, Insummarea tn formula (4/114) 36 face pout toate seatele de paint alate sub: funchie. pink tao alineine iuez ub care oy ec 0.1 4 2.3, Valoarea cocficientului condifitior de ineru se 7a Io antl (02 men fundapic) pentru 2) > 12 m se in egal cul pentru toate statele de ptmiat din en- prinsul Zonei ew gensibilitate. Ik nmerite: B <3 mse calculeazt cu formula: 13 (p= a) 100 kPa = is = pent m= 03-4 unde: ‘peste presiunea medie pe talpa fundapi oy ~ teristenja str —"pentew 3m < Bc 12 m, se deter sm obfintte penta Dm 3mm gill c= 12 nn ‘sire muplimentar, diferenjole de tasare suplimentard 9 iit initiuacs a apel, Iateral aya de sursa de finind seama de iiita h'a nonei do umesize stra 8 en forinulas erat, in 4 prin interpotare intee tural a statu felor inferioare, determ es nny = Dy + hte ~ ‘ eel mye 29angele Dy esto adincimea de fundaro fafA de cota terenului nivelat; aug — adtncimes onei de deformatie sub talpa {undafiet (v. pot, 2.2.); 4 ~ distanta de Is limita sursei de wmezir pind la axa fundafietana- posibill a unghiutui de rsa de wmezire, datorit®, © pentru terenuri omogene ig = 1 @ slack stratele superioare sint joare mig = 1.55 permeabile decit cete infe- @ ac stratele superioare sint mai putin permeabil inferioare g = 0,7; matin pe decit cele ~ Aaiocimes Ia care so aflt sursa do wmexire fads cota terenlut B = wnghiut de infittrare a apei fn teren care se ia: @ pentru loessuri gi pAminturi loessoide nisipoase = 33; © pentru piminturi foessoide argitoase B= 50°. Distanta 1 de Ia sursa de umezire, pe caré sc manifest neuniformitates ta- silo suplimentace (fig. 3/111) se determing ew formula: 1 (Deh haar = had m9 + te 8 amy tunde noiafiite sint aceleasi ca tn formula 7/111 rxime Ia umezire (1) din greutatea proprie & plmin- to (fig. 701) care are los la wnesineainfensiva de sua tn jos pe supratee ‘mai mari dectt grosimen pachetutui de PSU, sau fn cazul tldieSrt nivelulat aoe subterane, se determing cw formula 4/111, ae sung gaze esi pel subtrane sau af wine tente a tere nutui de warea ae va face numai in linttele acelel plefi din zona de (asare sub greutatea propre In care are Tov creterea winalaafe 3. Tasarea probabith ta umerire sub groutatea proprie (2%) a suprafeel terenurilor din geupa D, la umexiri locale, de scurtA duratd, pe Siprfae eu a smeninnt Bimal mie dct grontmen ha atatulel seit a ames te Witt se determing cu formula ' LD area vate ea ishtea 18 umezre sub greutates propre @ plinintuot, fe diferite puncte ‘ste suprnffet de fnundare fin sara ef se determina eu formulas Pon wont HIME PP 0,5. 1ats or (1 + co8 ce (iojm 30 or) este tasnrea maxim& ta umezire sau tasarea probabilf Ia umezire, 1. sub greytatea proprie, in centrul suprafefei de umezire (inundare) ‘determinata cont, pet. 4 sau pet. 9 din prezenta anexA, In em; in em, din central duprafefei inundate sau de Ia limita 7 forizontale &. suprafefel deformate a terenului, pink la Paral iaceave we determing mdrimen tari (i lille (0 < te 2) {In care notafiile aint aceleagt ou cole din formutete 7/115 gi 9/111. quits) 7, Bxemple de ealeul tn fig. 4/111 se arath, pontew loessul de Galati, modul de evaluare a tasts for calculate (din greutate proprie gi sub incArcarea transmis de fundafie) cor paratiy cu cele masurate, pentru lada de incircare de 10 x 10 m. Lewit,- Gnd inundarea 22 produce, oo Andinte de rrakanrea canshuctle Jeter, - vod eundarea se prods, ups Rene = Weare aa et Cyabore tedusdd ) enti] bnr = ey-ey= 904 Fig, 1/111. Curbe de compresiune medi pentru probe netulburate, ‘gu umiditatea, naturala (1) si inundate initial (2) 31AREA DE VREZIRE, Yea wen NEI De Bere, Fie. 2/u - SUHEME PENTRU CALCULUL TAOARILOR. SI PIFERENTELOR DE WOARE LAWHEZIRER PSU : 9). Schema pertty stobititga tomilingerioae de tasare, ‘puptlpentags Ab/sud axaivertools a ungi funda situate hoa Hie de aurea de ezine b), Sthine Poriry sch difereoyea de. es la veedre 9 fundottilor, pe ri din gtupa 32 ce Ee *3 SUPRATATA DAFORMATA, : Ame. = Sibatsbe marl .b) wazi) mene 8 be covpishin de inansunh “redse, | edie 33Gent yannrgntey Wy xA9 2) o ne 3 Ss eee Se aah 8 ¥ c ibe ie Eme Fall bp a * ; Bag° - BRO a a g 4 a6 ; Be & gl hy Ba 1 Fa | @ : ok ae & cokers : : ape e 34 Bie 5 BaF BAS EEE ° Ce eT ‘ Poni zal ar we ‘A Zt an gh eeey| 5 5 A — a2 8 . — BPerSG vaae © a 8 SS aE ial ~ “sectiunt sia JANEXA IV VALORI'LINITA’ ALE DEFORMATILOR BLOCURILOR: DE LOCUINTE FUNDATE PE PAMINTUR! SENSIBILE LA UMEZIRE cep Invohnatv, pe basa exerienfet fcale « Prolest S.A. Gala) tea es ao ODIECT, 4! > MY procéiul Jesté necesar& o ‘limi de fundatie si earo fies . J compartare al clddirilor gi constructiilor fundate pe PSU, ren valorilor deformatisior ce pot lua nagtere fn terenul ‘pot inihice In steuctusile consteucfiilor eforturi suplimentare Ie. . "Aceasts.limltare trebuie realizath prin practicarée unor m&suri tehnice ‘adecvate earacteristicilor tipulni de PSU pe care se fundeard constructia respec~ tia. " 3 2. MASURI TEHNICE PENTRU REDUCEREA DEFORMATHLOR TERENURILOR DE FUNDATIE ALCATUITE DIN’ PSU Misurite tehniée pentru reduceres deformiiior PSU sint th funcie de acteriaticilesistemelor structurale gi de cele ale ferenutal de fundatie(v. norma: tivol © 29-83). tf ceca co privete structurileconstruefitlor, rele misuri tsi Veduceren’lungimilor tronsoanetor de clfdirl 1a nivelul unor sisteie structarale do hungimi medit (13 GL] H 23) saw seutte (L/ H< 13); 2h: confarmaiea corputut propriv-ais de elidice eu o jnfrastructuid de mare fale, sleAtaith din tapi de fundatie diepuse ordonat pe cele dou directt Ferneibate, legate spaftal prin corpurile de fundafitrigide gi Inchise le partea Toperibard printran plangeu de beton-armat ealizat fn tebnologie monolité, ‘Resasta infratructurh poate fi dimenstonatA gi armatd potrivit preveder- 1106/1976 elaboratd de fostul ISLC. 2. erdonares cleinenielor structurale cu masele dispose elt mat uniform ‘pe cele dul axe principate de inerfie, astfel Incts8 ae evitedishmetriile gi salty- rigidi sa de scctiuni caracteristice pe fiecare din cele te vor aver In veitere urmiton- 2d. ordonatea golutilor functionale astfel tncit sX se evite, objineres di 7 ite po Intreaga ve ‘scopul de a Inlftura cundscutele efecto” de forlecare parapét-buviandrog gi de’a introduce eft mai mult in lucru gaibele rigide ale plangeclor: 2.e. dispnerea de rosturi-tntre tronsoanele do clidiri conformate fe mai sus #l dimensionate acestor rosturi pentru ovi 2, dimensiona‘es suplimentarA a grinzilor plangeelor pentru pref tensiuntior suplimentare intervenite In mod accidental in cazul uaor &¢ suplimentare Induse de tasirile neuniforme ale terenurilor de fundafie gi care ar ‘depigi capacitates, de preluaré a Jor de cAtre infrastructurk., - a3. VALORI LIMITA ALE DEFORMATHLOR Valorile obfjnufe-din aceste prelucriri-se compari cu valorile limits re, produsé in tabelul 1/1V gise tiag concluzii asupra masurilor care se imnpun privind Siguranfa gi stabititatea construcfiet Ja'electele tastsilor neuniforme, | SA Bonn iow | i Stabilitea valorilor deformafiilor ofective ale clidivilor se efectucazh po bara Citirilor periodieg organizate, aly deplastiflor vertichle ale unos pencre caractoristice aleyspistrucfiilop, 8 tt sf ican sah il Se lees prt ide topnaie te pee sca ea pa Tatetul nv! tox iat pete nr sa rapotate i un oper be Goeack | gakac| ame) tenes | ant [Parc sug itttele eratcatice ale esotrctet sat msteriiale'jo Sel com 7 aiea 7 siete bast eat tine de plate ana sce piel te 3 5 aja a6 excel gt se montearh fe socla potrivit ea te Clidiei cw ‘struc. t fura din perc{i dial | ba, z ‘Tasarca relativa, f 1 pesilitate ae ae ranma] ’relucrarea ci _ « f J, ‘Tasarea | Si Ciadiri cu sthucty- Frtcpes iil bjinat eel ice cto reve tor din'fig.,i hein | [ fodin nidavio " alarn valritr earacternitlr pentru Hecke Sse ts eat i ped ; v4 Intocmizen geallesor de cvsate skate ete, ete ne a) ‘ ' ; sfecluate gi stabilitea ratelor reale gi'medii lunase, ee re eee ao i : 2 vy ek \aeain cadre tba: 4 | "20 fi ‘ U [ise wf 1 1-2 | «50 eat ' fog | She ol Gilaia cu sire] 77 al ohm tuga de tip qual | 1-13 | 180. ME : peer oe hm i3-23| 20 eH 7 a i 323) | a : % t Spfe Wet iocs. | capaied™ ou bern SifSi-t “7 tyra din 2iliarie IE portant Hilici cw struc ain cade dia ba. Ciaditi ew struc] ersten] turacde tip dual Bars Sue Siu in it Vetus fate vn] Crtah te steno 7 ya oa tura din pore{i dig ‘ . barat 8 ser ong tency 2 tind a4 ‘ | abn more | : Hncovoierea |:1 ip-me st fA OP |i Clidici cu.sstrucy i : sey, Imes | tora ‘din zidare ASTON an uomttcf ipocr in| Portada = St e| aa] Sa st pene apit oi hte ig Sepacpaab wing fotdem et placaj din} ay : af Po aceat] ebtMinids pas fi be | 07 EG : :vm deplasarea ‘maximA po vertical dintré eéfe dou puncte dey a Be ceapt ale plrfil de clidire considerat : [ieee |e ate 7 yet gata riximt lonard a tasirif absolute « ional punet ¢, dat de Cisdini strue- “ diferenja, diritre cele dowd citiri tunare Sy — ‘Se. . . = tura de tip dual Id.) 5 i ; : ‘ ; [ies ch : L] Hm co'semniticafiile.obignuite, i i Cutie ew steve] naa ce valorile objinute Ls CREE ca struc] \ Tnterprettrile privind diferente oul i see | van in Perel A + juotase tn tabelul ULV se vor definitiva de eXtre specialitt tm probleme de g >i 32 teninfes 4h fundafil gl structuri de construct min cu” struc : ’ : - sidirh oo 3 : ‘ ei wel > a aa ae | cadre’ din - Vie vant ative f . i 15 a CiAdiri ci struc-| 1 f ag ye . Jn paeste se out fora de tip duet 3 ce AM ates Ciddiri cu struc. i : : tura din perefi dit ‘ eta 4 . > 3 ‘Toate : eli - ai fe | I : fanaesarte wale tn aie a | Wye tease aD ve 7 : a. Pa reat a : A ‘notatiis ‘ - st = aaa absolut a-tinui punct de pe conturul cladirii fist 2 , ws); i 1 - “i Sri =,tasnrea relativi tntfe douk puncte de pe contuiul clidi 14 =|) seportat te istania dintfe ley | nsf i 41 x distant! aint pnetete 9 ciety t~ wtf 4 «ty Xcite bina wear stop decane dacddeed : 4 y/Paneteri, ¢ +11 separate prin distanfa’ L gi dats do raportul | 1 1 dingfe‘sigeata: masiin inte celé douk puncte (f = . : pectiv.tuagimea: breil L (i, = feel L)i¢ 2 ohn . : . a i 4 . a ‘ 4 : : Lf