You are on page 1of 31
ZEI CAVALERI iN SPATIUL NORD-BALCANIC (sec. V a.Ch. - I p.Ch.) SORIN NEMETI L.INTRODUCERE, SEMNIFICAJIA CALULUL IN SPIRITUALITATEA GETO-DACA Exist 0 teorie ce a devenit clasic&: aceea ci arienii, populatiile vorbitoare de limb indo-european&, au rispandit calul si carul de razboi incepand cu secolul XVII a.Ch., c& in vechile civilizatii folosirea cailor s-a generalizat in milenivl TlaCh. (Prieur 1988, 142; Gimbutas 1989, 189). $i in spatiul carpato-danu- biano-pontic calul domestic, folosit la c&larie si inhamat la carul de hupt, apare in perioada de tranzitie de la eneolitic la epoca bronzului. Astfel, dup’ Vladimir Dumitrescu, oasele de cal sunt relativ rare in Bronzul timpuriu, devenind mai numeroase in etapele finale, iar descoperirea unor psalii de corn si os indic& pre- zenta cailor domestici in epoca bronzului. (Dumitrescu, Vulpe 1988 , 63). Simbo- lismul calului se reg&seste in forme similare intr-un vast spativ cultural: toate traditijie, riturile, miturile si povestile in care este invocat nu sunt decét varia- tiuni pe tema complementarit&tii cal-cAlaret. Calul este un vehicul cu un destin inseparabil de a} omului: putem decela intre un cal diurn, solar, impetuos, strunit de c&laret in timpul zilei, ce, in psihologia analitic, reprezint& instinctul subli- mat, si un cal noctum, chtonian, ce fl ghideazi pe cAlaret in intuneric gi care re- prezintd inconstientul, psihismul neuman (Chevalier, Gheerbrant 1994, 224-225). Jn aria indoeuropeana calul este legat de cultul fertilititii, de rituri de initiere gi de diverse credinte in puterea sa beneficd (Marinescu 1980, 293), este utilizat de zei pentru transport (cai solari), lupti sau vandtoare (Prieur 1988, 142), este vehicolu! sufletului in riturile samanice (Eliade 1997, 425-428). In luméa traci- lor si a daco-getilor, lipsa oric4ror informatii literare antice ne impiedic& s& des- lusim diversele aspecte ale simbolismului calului. Un izvor, 0 indicatie in aceast& privint&, ar fi prezenta reprezentariJor de cai in toreutica traco-getic& a secolelor V-HIl a.Ch.: pe acoperitoarea de ceaf’i a coifului de tip getic de la Baiceni sunt reprezentati doi cai inaripati (Petrescu-Dimbovita, Dinu 1975, 108, fig. 1/4, Pe- trescu-Dimbovita 1995, 179, 180, fig. 1a, 2); pe aplicile de harnasament de la Biiceni, Peretu, Craiova, Agighiol (Petrescu-Dimbovita, Dinu 1975, 115, fig. 8/12; Petrescu-Dimbovija 1995, 184 fig. 6, 1-4; Moscalu, Voivozeanu 1979, 108, fig. 3; Berciz 1969, 125-127, fig. 83, 85, 86, 87, 88, 89; 67-68, fig. 45/3-4; 1 Daci 1997, 180-181, 190, 195, 200, fig. 129, 134, 164, 176, 190-194), unde re- EPHEMERIS NAPOCENSIS, IX-X, 1999-2000, p. 107-129 108, Sorin Nemeti_ 2 gdsim motivul ,,spiral snouts”, considerat de factura sciticd, dar care a fost utili- Zat peste tot in regiunile sud-est-europene in secolul IV a.Ch. Astfel de aplici cu trei sau patru protome de cal stilizate s-au mai descoperit la Vrata, Lukovit, dar si in necropolele printilor odrisi: Brezovo, Panaghiuriste, Radiuvene, Mézek (Alexandrescu 1974, 279). In perioada civilizatiei daco-getice calul este repre- zentat in plastica de lut de la Carlom&nesti (Babes 1977, 337-340) si se cunosc mai multe rhyta ceramice terminate cu protome de cal la Popesti, Piscul Crasani, Poiana si Sighisoara (Sirbu 1995, 187, fig. 2, 3, 4 a-

You might also like