FISA nr. 25 | SESIZAREA. | INCEPEREA URMARIRII PENALE {eee |, PARTEA TEORETICA a 1, SESIZAREA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA © sesizarea organelor judiciate se poate face prin: A. Plangere [> 1: Notiune: mochlitates prin care persoana fizicd sau juridica care a fost victima unei infractiuni incunoptinteaz’ organele de urmétie penala despre comiterea faptei; —> 2. Caracter:facultativ; > 3. Titulari: | riméne atagata plangerii); | \" sulstittsprocesunl unl din sof pont essa special (mandatul trebuie sa fie special, iar procure v Petsomne vittmate, personal saw prin mandatr ‘sot copilul major pentru pirinte: repr sentiutil legal pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu; [7% Forma: se face in sevis cau oral (conscmndndu-se Proces-verbal de citre orgamul care o primeste); plingerea in form clectronici indeplineste condifiile de forma numai dact este certificati prin semnatura electronic’, 5. Confinut: numele, prenumele, eodul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului eri, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de inregistrare, codul de identificare fiscala, numdrul de inmatriculare in registeul comeryului satt de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar, indicarea repre- zentantuluti legal ori conventional, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, precum $1 indicarea faptuitorului si mijloacelor de proba, daca sunt cunescute: 6. Depanere: la organul de urmarine penala gi trebuie 88 alba con finutul de mai sus, sub sanctiunea restituirii pe cale administrativa, cu indicarea clementelor care lipsesc; plangerea gresit indreprata la instanja de juciecata se trimite pe cale administrativa organulti de urmérire penali competent; in situafia in care plangerea este intocmitd de catce © persoana care locuieste pe teritoriul Romaniei, etajean roman, strain sau persoana fara cetétenie, prin care se sesizeazd Sivarsirea unei infractiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunji Europene, organul judiciar este obligat si primeasca plangerea si sa o transmita organului competent din fara [pe teritoriul céruia a fost comisa infracfiunea. OBSERVATH: 1 persoana cx capacitate de exert restned poste face plingere, cu incwulinarea persoanelor provizute de lege civil 2. in cazul in care faptuitorl este persoano care reprezintd legal sa incue ingeaed actetepersoane! vltimate sesizareaorganelor de urmitire penal | se face din oficiu; [> mcacul care plangerea este dope la gana de urmaie penal necom: petent, se va tilt pe cle afminisriod ete organol de urmrire penalS competent 4 persoane vitimatd nu ese obliga st ince incadraren juridic a faptel in __plingere;320 | Sesizarea. inceperes ucmaririi penale 5: dick porsoane vlna a nd plingereo ncaa jade» bp) reclamate, organelejudiciare nu sunt tinute de aceasta, pulind 3 ineey urmarirea penals perint incadrareajurdics pe care o considers legal 6. dacé plingerea uu indeplineste conditille de forma neesentiale sau dacs descrierea faptoi in plingere esc incompleté ori neclati, procurorul yg dispune restituirea pe cale administrativ’ a plingerii cu indicates ole. mentelor care lipsesc. L B. Denunt | Lr 1 Ni me: medalitatea prin care o persoan’ fizicd sau o pessoang juridics, alta decét coa vatimatd prin infractiune, incunostintears onganele de urmirire penal despre savargirea unei infract . Caracter: fecultativ, cu exceptia situatiel in care nedenuntarea este incriminatiy | 8 Titulasi: orice persoand fizici sau juridica care are cunogtinté despre comiterea unei infractiuni, lari @ fl victima acesteia; denuntal aw caracter personal, neputénd fi facut prin mandatar; |. Forma: se face in scris sau oral (consemnandw-se int-un proces-verbal de organul care il primeste|; denuntul in forma electronic’ indeplineste condifiile de formi numai dacé este cerlificata prin semnituri electroni | 5. Confinut: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul denuntatorufui ori, pentru persoane jaridive, denamira, sediul, codul nic de inregistrare, codul de identificare fiscal, ‘umandl de iamatriculare in registral comertul sau de inscrer in regisirul penoanelor juridice si contul bancar, indicarea repre zentantulvi legal on conventional, descrierea faptei care formeacé obiectul denunfului, precum si indicarea fiptuitoruka gi mijloscelor de proba, daci sunt cunoscute; Depunere: la organul de urmérire penal; deaunful gresil nde se irimite pe cale administrtiva orgenului de urmérire pens competent © onsenvan 1, persoana care a comis 0 infractiune poate formula un denunt cu privire la fapta comiss; |2.denuntul anonim sau denunful fécut sub un mume fictiy nu iniruneste conditiile esentiale previzute de lege pentru a constitul un act de sesizare a | | organelor judiciare, acestea urmand lie sa dispuné o solute de clasare, fie | case sesizeze din oficiu; 3, odatd inregistrat la organele de urmérire penali, denuntul nu mei poate fi retras; denunfatorul poate fi audiat in calitate de martor de organele de urmarire penali; orice persoaid cu functie de coducere in cacrul uni autoritéti a administraticl publice sau in cadrul altor autoritati pablice, institutii publice ori al altor persoane juridice de drep! public, precum si orice persoana cu ateibutii de control, care in exercitarea atributiilor lor au luat cunostinia de sivarsirea ‘nei infractiuni pentru care actiunen penalA se pune in migcare din oficiu, | sunt obligate sa sesizeze de indat’ organul de urmérire penali gi sé ia masusi pentru ca urmele infractiunii, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba si au dispard 6 rice personnd care exerts wn seraicin de interes public pentru care a fost investita de autorititile publice sau care este supus’ controluli ori supra- vegheril acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu de interes public, care in exercitarea atsibutillor sale 3 fuat cunostinta de savarsirea vonei infractiuni pentru care actiunea penalé se pune in migcare din oficiu, este obliga si sesizeze de indata organusl de urmirire penalé; 7. daca denungul nu indeplineste conditile de forma neesenfiale sau dact des- cziorea faptei in demun} este incompletd ori neclara, procuroral va dispune restituires pe cale administrativi’ a denunfului, ex indicarea elementelor care lipsese C. Sesizarea din oficin [. 4. opereaza cand organele de urmirice penalé iau la cunostintS despre sivarsirea infractiunit fara a fi fost sesizate pe alta cale decit prin322 | Sesizatea. inceperes urmaritil penale plingere, denunt sau actele incheiate de alte organe de constatare oa respectarea condilillor de fond gi de Forma provizute de lege (de ‘exemplt, din datele oferite de serviciile de informatii, dupi deda. sificare sau in cazul in care conslata o infractiune flagranta oi este trimis un denunf anonim); . organele de u:marire ponalé intoemose un proces-verbal de sesizare din ofice, © opservaru: instanta nu se paste 1. spre deosebire dle organale de urmarire penal’ aulosesiza gi judeca 0 cauzi penal; | 2. procesul-verbal de sedzare din oficiu are valoarea numai a unui act de | sesizare, neconstituind act de incepere a urméritii penale: 3. organele de urmarice penala se pot sesiza din oficiu gi in ipoteza in care in vurma restituirii pe cale administrativa a plangeril sau denuntulut acestea mu sunt regularizate conform elementelor mentionate de procuror, D, Plangerea prealabila Ls, natu juts nie de pede, da 0 onde de |e tees +a prea an pr pn ane SO Geet b. reprezentantit legali ai persoanei vatamate lipsite de ape de exer, espa en ici fre petal el a pte oe . Continut: numele, prenumele, codul numeric personal, calitaes § omiciiul petijionarului o:i, pentru persoane juridice, derumin sediul, codul unic de invegistrare, codul de identifcare sca numaral de inmatriculare in registral comestului sau de inscron i registrul persoanelor juridice i contul bancar, indicarea reprezt- jr, L—+s. . Procedura in caz. de infr Hs nntantului legal eri conventional, deserierea faptel_ care formeaza obiectul plingeri, preeum gi indicarea faptuitorului gi a mijloacelor de proba, daci sunt cunoseate, Indivizibilitatea:;—> a, activa: daca prin savarsirea infractiunii au fost vatémate mai multe persoane, ‘infractorul va raspunde penal chiar daca piangerea prealabila a fost formulata nurtat de una din persoanele vatamate: b. pasiva: daci infractiunea a fost sivargita de mai multe persoane, acestea vor ris. punde penal chiar dack plingerea PrealabilA a fost formulata namai cu privire Ia unul dintre participanti; ‘Termen: plangerea prealabilé ttebute formulat’ ty termen de 3 huni (termen de decddete) calculate a, din ziua in care persoana vatimata a aflat despre comiterea faptei; b. din ziua in care reprezen- lanjii legal ai persoanei vati- mate lipsite de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiun restrinsé au aflat despre comiterea faptei: - Deptnere: I organele de unndrire penal in cazul in care plingerea prealabil a fost gregit indreptati, se trimite pe cale administrativa.orgonului de urmarire penali competent, find consideraté valabila daci a fost introdusé in termen la orgenul necompetent; fume flagranta (art 298 NCPDP): organ] de urmérire ponalA este obligat s8 constate Sivargirea acosteia, chiar ‘in lipsa plingerii prealabile; dup constatarea infractiunié lagrante, jorganul de urmarire penal cheamé persoana vitimati si, dack aceasta dodlari cl face plangere prealabili, incepe urmirizea penal’524 | Sesizarea. Inceperea urmiaririi penale an caz contrar, procoronul va dispune clasarea, in caued fling incident impedimentul 1a punerea in migcare a actiunii penale previzutde art. 16 alin. (1) lite) NCPP: 8. Procedura in caz de schimbare a incadris cau in care s-au facut acte de cercetare penala se eonstaté ulterior juridice: cind inte {A fapta utmeszA @ primi o Incadrare jurdica pent care este ecesara plingerea prealabila, organul de urmvie persis are abligatia ce a chema perscana yatimats gi de ao iniroba. daci inteloge a4 faca plangere preaabia, in caz afirmativ, onganal de tirmarire penala contmua cercetarea, fn caz contrat, procroral ve dfispune casarea in cuz in care in urna schist inca ju dice competent apartine altul organ de procurorul dispune declinarea competentei de efectaare a urmiri, ponale citre acest organ, care are obligetia de @ chema persoana wstimata pentre a 0 intreta dacd ingelege si formuleze plingere prealabil urmérire penal ——— 1L. datorita specificitaji institutiei plangerit prealabile, dreptul de a formols plangere prealabila nu poate fi cesionat (inter views, xespectiv mortis caus; @® opservarme 2. in cazul jn care faptuitorul este reprerentantl egal al minorulul sau ince Fabilu, termenul de 3 toni cage de Ix data mami in neu repre] zentant legak 3. art. 157 alin, (5) NCP a previzut 8 in situatia in care persoana vatamata 2 | decedat sau persoana juridica a fost lichidaté, inainte de expirares Jeviout de lege pentru introducerea plangerii, prealabile actiunea penal poate fi pusa in migcare dia oficiu; punerea in migcare | oficia 2 actiunti penale poate fi f2cutd in acest caz atit inainte, cat si dupa | Sete mae de formvulare a plngerii prealabile; consideram c actiunea penal se pune in migeare din ofiin i'n ipoteza in care pe intreags durati a termenulai de formuslare a plangerii prealabile persoana vatémalt 4 fest intro imposibilitate obiectiva de a formula plangere preelabilé fat jn logaturé directa cu infraciiunea, decednd ca urmare a infractiunii dap’ expirarca termenului de formulare a plingerii prealabile; in sitnatia in care termenului riigcare din ofciu, decesul sau lichidarea intervine imediat dup expirarea termenului de formulare a plangerii preslabile, iar victima nu s-a aflot intr-o imposibilitate obiectiva de a formula plingere prealabils, actiunea penal nu poate fi pusd GREW 32s Plangerea Plangerea prealabila 1. constitute numat act de sesizare al organelor de urmarire penal’; 2, lipoa plingerii poale ff suplinits prin sesizarea din oficiu sau prin formularea unui demunj; este ata act de sesizare al organelor de urmarire penala, cat si o conditie de procedibilitate si pedepsibilitate; 2. lipsa plingerit prealabile constituie tun impediment la puneres in migcare a actiunii penale; 3.nu poate fi retrasa 3. legea permite cetragerea plingesii prealabile; 4, titular a. persoane vitimati, personal sau prin mandatar special , substituitii procesuali: unul din soti pentru celalalt sot, copilul major pentru parinte; € repreventantal legal pentru perso rele lipsite de capacitate de exercitius 4. personna cu capacitate de exereitiu restrinsi poate face plangere per- sonal, cu incaviinjarea persoanelor previzute de legea civila 4. titular a. petsoana vitlimati personal sau prin mandatar special; b, reprezentantii legali ai persoanei ‘vitimate lipsite de capacitate de exer cifin ori cx capacitate de oxercitin resirinsd.326 | Sesizarea. Inceperea urmaririi penale E, Modalitati speciale de sesizare Y in mod similar cs ipotezele in care punerea in migeare a actiunii pena este conditionati de existenta unei plingeri prealabile, legea prevede » serie de situafii in care organele de urmérire penali, chiar sesizate iy orice mod, ma pot incepe proces! penal in lipsa unor sesiaairi speciale cea at fis [—* 1. sesizarea comandantului unitatii militare pentru infractiunile prevazute de art. 413-417 NCP comise de un militar, in cazul carora actunea penala se pune in miscare la. sesizarea comandantului; pentru celelalte infractiuni de care sunt acuzati militar, sesizarea va urma regutile generale; ‘2, autorizarea prealabili a organului competent: in czzul aplicdrii legii penale in spatiu in temeiul principiului perso ji [art. 9 alin. (3) NCP], cand actiunes penala este conditiona de auforizarve prealabila a procurorulai general a1 reli parchetutai de pe lings curtea de apel in a cine razi tr ovals se af porcotal maj tnt sesizat su, dup eae a procurorukil general al parchetului de pe ling’ Tnalte Cute dle Casote gi Justi; tot asl, in ipoteza apc Bi lgii penale ineipiulut realtafi (ar. 10 alin. (2) NCPI, cd punerea in migcare a acfiunit penale se face cu melvin preakibilt @ procurorului general al Parchetului de pe Wings Inalla Cutte de Casale Justi in baza ®) OBSERVATH: organul de urmarire penald, dupa sesizare, au are obli getla de a-l informa pe comandantul unitatt mulitare cu privire la actele esse = £, th > GEE 227 ACTELE INCHELATE DE UNELE ORGANE. DE CONSTATARE: NOUA FORMA DE SESIZARE Cazuris ori de cite ori exist o suspiciune rezonabils au privire ta savages unl infractiunt Organe de constatac [> & organele inspectilor de stat, ale altor organe de stat, precum si ale autorititilor publice, irstitutiilor publice sou ale altor persoane juridice de drept public. pentru infractiunile care constituie incileari ale dispozitilor si obligatiilor respectare 0 vontrolesza, potrivit legit; a ciror j— b. organele de contral si cele de conducere ale autoritititor administratici publice, ale altor autoritati publice, institatit Publice sau ale oltor persoane juricice de drept publte, pentru infractiunile sivirsite in legaturd cu serviciul de cite cei allay subprdinea ori sub controtal lor; Ls. organele de ordine publici 51 siguranta nationals, pentra infractiunile constatate in timpal exercitScii atribuiilor prevazute de lege, Obligatii ale organelor de constatare: + a si infocmeasci un procesverbal cu privire la aspectele constaate; [> b. sit ia masuri de conservare a local sivirgci infractisnii gi dle ridicare sau conservare a mijoacelor materiale de probs. In azul infractiunilor flagrante, organele de constaiare ae lreptul de a foce percheziticorporale sau ale vehiculelor, de al prinde pe fiphiter side a prezenta de indaté oiganclor de urmarire penala; |. cind fiptuitoral sau possoanele prozente la locul constatai aude Ficut object ori predzéei sau au de dat explicati eu Privire la cele corsemnate in procesul-verbal, omganuil do constatare are abligatia de a le consemna in procesul-vetbal; [+ d. sf inaintece actele incheiate impreuna cu mijloacele materiale de probs, de indats, organelor cle urmeice penala328 | Sesizarea. inceperea urmaririi penale ——+ 4, Valorificarea actelor organetor de constatare: procesul-verbal incheia, de organele de constatase vonstituie act de sesizare a organclor de urmarire penal si nu poate fi supus controlului pe calea conten. closului administrativ. © onservatte 1. actele intocmite de organele de constatare nu intr’ in categoria acielor promergatoare urmaririi penale, oul Cod de procedura penala nemaipre. vazind posibiltatea efeccutsti acestora gi nicl nu pot fi asimilate verificéilor prealabile care sunt efectuate de organele de urmaire penal 2, actele organclor de constatare nu pot fi restituite pe cale administeativg pentru carente de forma = 3, EXAMINAREA SESIZARIL 1. Verificarea competentei: Ia primizea sesizirii, primul pas procedural pe core trobuie 5X il fac# organal de urmitire penala este acela de a proced: mai intdi a verificarea competentei sale; in cazul in care organul de coreatare penala apreciaz’ ci este necompetent, inainteaz’ procurorului | cauza, impreunS ci propunerea de trimitere a. sesizAri organi | competent. 2, Restituirea plingerii/denuntului pe cale administr ¥ al doilea pas procedural pe care organele de urmarire penala trebule il facd este cel referitor la verificarea sesizarit; in urma verifcir’ organele de urmarire penali pot dispune restituirea pe calé adminis trativi'a plangeri sau a denuntului in poteza in care: 1. plingerea sau denuntul mu indeplineste conditille de /o™! nieesenjiale (remediabile) previzute de lege (de pilda, los CNP lui}; BP | 0 Lea. in, plangorehlenuny descievea faptel este incomplets oti sae (© OBsERVATIE: tn cal in cae din pingere sau denant pase cor “esenle ale seszi sau Tapia ete eloe dor, se va dispune | clasarea, iar nu restituirea pe cale administrativa. | 3. Ver ile prealabile Y oni de cate ori este necesard o autorizare prealabila sau Indeplinirea unei alte conditii prealabile pentru continuerea efectuarii urméririi penale incepa deo persoans, o:ganul de urmarire penala efectueazii veriticari prealabile; sin vom fa perehetul, odatd cu sesizarea institulel competente, inainteaza un referat inlocmit de procurorul ciruia i-a fost repartizata lucrarea, care va cuptinde reruiliaiele verificirilor prealabile a1 privire Ja Wvérsinea_unor feple provazute de legea penalé de etre persoana cu privire la care se solicité autorizarea prealabila sau indeplinirea altei conditii prealabile. (© OVseRvaTs verictite presabte na pot A asimiate actelor pre rnergtonteinceperit sud penaleatesta se efectieezh dupa inceperea pots bro i halted dharaneren echt mit pale iaalepet 4. INCEPEREA URMARIRII PENALE | A. Conditii Y pentru a se dispune tnceperea urmiritil penale, trebuie indeplinite urmitoarele conditi [" 1. conditia pozitiva: sa sezulte din cuprinsul actulai de sesizare (care indeplineste conditiile previzute de lege fie «ab initio, fie in urma regularizarii ca urmare a re330_|_ Sesizatea, Inceperea urmiririi penale cale administrativi) date cu privire 1a sivargirca ng | Fy gaca apreciaza cA Incvperea de urmarire penala dispusa de organele de | invvactiani (© erotare pena este nelegslt sau retemeniea,procucorl va piteedispune 2. condiia negativis si nu existe veun impediment a pune, | | prin otdonanta ininuarea acestela gi dispanerea tunel solu de clasare snigcare a acliunii penale dintre cele prevazute de att 1q | NepP. | D, Efectuarea urmiirii penale fata de suspect [@ ossevatie: dups vesfcaea competes, presum gl a Indep ¥ cand din datele gi probele existente in cauza revultd indicil rezonabile co cordlitilor de forma si de fond (esentisle sau neesentfiale) ale sesizsi, aumila persoand a sivatsit fapta pentru care s-ainceput urmariren penals, organele do urmasine ponald, dacs apreciazi ci nu se impune restituitea py procuror dispute ca urnirirea pevald sf se ofectuect in contiuare fata de cale administrativa, respectiv clasarea, vor dispune inceperea urmanni aceasta, care dobandegtecalitatea de sepect; |__penale cu privire la fapia ¥ persoanei care a dobandit calitatea de suspect i se aduc la cunostint, in jainte de prime sa audiere, aceasta calitate, fapta pentru care esie suspectatd, incadrarea juridies a acesteia, drepturile procestale previzute ls art. $3 NCPP, incheindu-se in acest sens un proces-verbal. + B. Organe competente Nr benpanele de coretae penal, OBSERVATIE 2. procuror; 1, inceperea urmaririi penale nu echivalesza cu formullarea unei acuzatit penale impotriva unei persoane; momentul in care se poate vorbi de —| C Forme existenta unei acuzatit penale este cel in care se dispune contintarea efectudri urmarinil penale fats de suspect, Y urmfrirea penal va fi inceputd in rem (eu privire la fapta); potrivit 2, fall de persoanele pentru care urmarirea pala este conditionatd de obtinerea oului Cod de proceduré penalé in urma analizei actului de sesizare ree yi aA i pee alee ae tunel eutorizatit prealabile sau de indepliniva nei alte condifi prealabile (de ermirirea penald se incepe cu privire Ia faptd, urmind ca din actele pikdS, minigsi in Auntie eave au gi eatates de parlamentai sex foxtit ministit efectuate sou probe steinse si administrate st se stabilesca daca rezulta : © suspiciune cezonabilé cu privire la comiterea faprel de 0 anu persoana, cave nu mai au calitatea de parlamentari} efectuarea winavi penele se poate | dispune numa’ dups obfineree autorizatiei ori dup& indeplinirea condiet, 3. daci suspectul este o persoané juridici, aduceroa Ia cunostints a calitsgi, dreptutilor gi obligatiilor se realizeazi prin reprezentantul si legal, Dacs penale gi impotriva reprezentantilai legal al persoanei juridice, aceasta va 1, ordonanta prin cue organul de ceicelare penali incepe urmarirea penal ‘rebui s8 igi desemneze un mandatar, in caz contrat proctroral trebuind 8 hu trebuie supusa conlirmarii procuronului, organele de cercetare penala SS | a : 1) ODSERVATIE | pentru aceeasi fapti sau pentru fapte conexe sa dispus efeetuarea urmriit 2. Limita finalé: trimiteroa in judecati sau dispunerea unej solufii de clasare sau de ronuntare la urmdtirea penal’.336 | Desfdsurarea urmaririi penale >| pele urmarinii penale ¥ unmérirea penald are douii elape procesvale: JF 1. cenetarea penal > 2. rezolvarea cauzel de citre procuear. D. Caractere ale umaririi penale ¥ urmarirea penala are caracter: J 1. republic; [> 2. necontradictorius ‘+ 3. preponderent scris. Organele de urmarire penal ¥ sunt organe ée urmarire penali: [—* 1. precurorii constituiti in parchete; ofiteri anume OBSERVATI: 1. potrivit art. 3 din Legea nr. 364/2004, polifgtit care mu fac parte din polite judiciar& au dreptal si obligatin de a ofectua orice act de constatare =| ‘Savarsiril infractiunilor, conform legii; dup’ efectuares actului de constatare | acestia au obligatia de a ineunostinta de indats procuroral sau organele de czrcetare ale: politic! judiciare cu privite la constatarea @) cand sunt inregistrate mai multe cauze pe rolul parchotelor Jerathice inferioare cu privire la care se impune reunirea; [> b) eind se constati existenta umor deticiente ale aciivitatii de ‘urmarive penal in cadrul parchetului ierathic inferior, care pot fi de maturd s& conduct la incBleatea termenalul reconabil al procesului penal; [> © cand fata de complexitatea cauizci i de resursele logistice sau umane ale parchetului jerarhic inferior, buna destasurare a wrmaririi penale se poste realiza in mod mult mai eficient de parchetul ierarhic superior; [> 4) cand impartalitatea procurorilor ar putea fi stiebits din cauza dusmaniflor locale. calitatii pieflor sau a subieotilor procesuali principali ori a altor imprejuriti concrete ale > e) cind procurorul care a instrumentat ceuza a fost promovat Sau transferat la parchetul ierarhic superior, eaz in cate se poate dispune preluarea pentru ca acesta si finalizeze cauza; ¥ preluarea dosarelor penaie de la un parchet ierathic inferior la parchetul ierarhic superior in vederea efectudrii urmaririi penale se poate realiza atat in ipotera in care urmarirea penal trebuie efectiata in mod obligatorin de procurar, cSt si in cazul in care acesta doar supravegheazd actele de cercetare penal efectiate de citre organele de cercetare penal342 |_Desfasurarea urmaririi penale a Jispus preluarea, un exemplar al odonantel mop vate a conducitorului parchetului iersrhic superior © atageacd dosarul cauzei ¥ in cozul fn care @® opservati: DNA $i DECOT nu pot prea cauze de Ia parchetele de pe langa instante 2. reuniren cauzelor nu se weolizeaed prin institutia preluari, find un caz de | prorogare de competenti (de pilds, nu pulem verbi de aplicarea insite | preludsii cauzei, in ipoteza in care parchetul ierachic superior, prim sesizat inte-un dosar penal, decide reunirea prin conexarea Ia acesta a unui al, dosar penal aflat pe rolul unui parchet serarhie inferior); | 3. in cazul in care se procedeaza la preluarea simultand a m: este obligatorie emiterea a cate unei ordonante pentru fiecare «: parle. ‘> 4, BFECTUAREA URMARIRII PENALE DE PROCUROR ¥ unmicizea penald se efectueaza In mod obligatoriu de procuror: p> & in cazul iniractiuniior pentru care competenga de judecats in prim instang§ apartine Inaltel Curti de Casate si Jusiie seu curt de ape [> bin cau infractunitor preva a art. 188-191 NCP (omer, mor cies uctdent a crore vite determine st rkeaceen sinuciderd), ant, 257 NCP (ultrgull, act. 276 NCP (presici soupra justifei, act. 277 NCP (compromiteres intersehr juste, art. 279 NCP (alten judicin), axt. 280-263 NCP (cefcetaréa abuzivi, supuerea Ia rele trateniente, torts represiunennedrenpt i ar. 289-294 NCP (Iuare de mits, dare de mit trafic de influengS, cumpérare de influen, uae su dare de mut8 comise de membrii une! instante de arbitra) au in legit’ eu acegtin, uare de mit, dare de mith, tafe de influenfS, campérare de influenti comise de functions strdini sau in logitur’ cu acestia) 7 OE in cazul infractionilor sivaggite cu intentie depasita, care au avut ca urmare moartea a persoane [loviti sau yatamari couratoare de moarte (art. 195 NCP, intverupetea cursulii nsircinate — art 4 201 alin. (3) teza a Ila NCT, lipsinea de libertate care a avut ca urmare moartea vietimei ~ art, 205 alin, (4) NCP, violul care 9 avut ca urmare moartea vietimet ~ art. 218 alin. (4) NCP, agresiunea sexuald care @ avut ca urmare moartea victimei — art, 219 alin. (3) NCP, talharia sau pirateria care au avut ca lurmare moarte vietimei (art, 236 NCP), tortura care a avut ca urmare moarte vietimel —art, 282 alin. (3) NCP) ete sercinii care @ avul ca urmar moarte femeli [> d. in cazul infractiunilor pentra care competenta de a efectua lurmiaricea penal apartine Directici de Investigate a Infrecti= lnilor de Criminalitate Organizats gi Terorism sau Directiet Nationale Anticomuptie; L» e. in alte cazuri prevazute de lege (de pilda, urmarires penali in cazul infractunilor savarsite de militari, indiferent dacd acestea au sau nu legaturi cu atributiile de serviciu, se efectueaza, in mod obligatoriu, de procurorul militar). Y ca exceptie, procurorul sau organul de cercetare penal, dupa caz, este obligat si efectueze actele de urmirire penal care nu suler’ amanaro, chiar daca acestea privese 0 cauzd care nu este de competenta acestuia, Lucrdrile efectuate in asticl de cacurl se wimit, de indata, procurorului competent, procuromul competent poate delega, prin ordonanté, efectuarea anor acte de corcotare penal (nu ansomblul urmarivii penele) procurorulut ‘erarhic inferior sau organului de cercelare penal. Procurorul ierathic inferior nu poate dispune delegarea efectuarii actelor c& tau fost delegate cAire organul de cercetare penald, Inteucdt orgamul judiciar stiruia i s-a delegat efectuarea actului procedural nu poate sa delege la randul siu efectuazea actului,aia = Desfapurarea urméririi penale 5. PUNEREA IN MISCARE A ACTIUNII PENALE Y se pune in migcare de procuroy, priv ordowanti, in corsul urmatc penale, de indatd ce se constaté cB exist probe din care reaulta cy persoand a sivarsito inftacliune gi nw exist vreunul dintre cazurie de ‘azute laart. 16 alin, (1) NCP; impiedicare, prev % potrivit noului Cod de procedurk penals, te obligatoriu cape parcursul coreetrii penale procurorul s8 dispiand panerea in riscare « judecats asta, rechizitoriul nu mai poate avea potrivit noulué Cod decit valoares uns) actiunii penale pentru putea dispane trimiterea act de sesizare, nu sia unui act de inculpare; constituie un momunt distinct de cel al inceperii urmAririt penate co privire Ia fapti, prosum si de eal al efectuitié urmirinii penale fati de suspect; nu este exclus ca prin acelagi act sd se dispund alt continues efectudi urmBvivii ponale fat’ de 9 persoans, cit si punerea fn migcare a actiunii penale; Y pe parcursul ceretirii penale, procuronil poate dispaine paneroa migcare a actiunii penale (in persouain) din offch; ‘dupa punetea in mijcare a actiunii penale, onganele de urmatire penal au urmatoarele obligafii procedurale pozitive: [> 1 sf il cheme pe inculpat pentru ai comunica ineulpares; in {poteza in care inculpatul solicits, organul de uemarire penal trebuie 38 ii comunice 0 copie » ordonantei prin care sa pusin migcere actiunea penal [> 2.8 ii aducala cunostinta drepturile prevazute de art. 83 NCPP si obligaliile procesuale prevazute de art. 108 NCPP. totodata, trebuie mentionat c& trebuie si Hi fie comunicaté inculpatulai posibilitatea dea incheia un acord de rec noastere a vinavatiel: aceasta obligatie incumba organelor de urmarire penali si in cazul in care inculpatul nu locuioste in lard, cAnd pentru fixarea termenului de prezentare in vederet | © osservar L Gs EE | 3, privod gals jl inernalionala in mane 3. sa il audieze pe inculpat, cu excoptia cazului in care lipseste nejustificat, se susicage de la urmiviee disparut, inculpatuh aces MAU este id eprcetarea poate continua gi fans ascultarea, procurorul poate dispune prin aceeast ordonanta puneres in migcate a actiunil penale fats de mai multe persoane ori fala de o singura pes dar pentru mai multe infractiuni; rs0an§, fw ele necesar punerea diy now in migcare @ actiunii penale dup schimbarea incadritii juridie, acordul de recunoagtere a vinovStiel nul poate fi inchoint decit dup ppunerea in migcare a actianit penale; in cazul infractiunilor de audient$, procurorul poate declara ci pune iq ‘migcare actiunea penala fata de inculpat: 1n jpoteza in care inculpatul este o persoand juridica, procuzorul cormunies corganulul care a autorizat infiintarea persoanet juridice si organului cate 4 Invegistrat persoana jaridica punerea in miscare a actiunii penale, Ia datg dispunesii acestor masurl, in vederea efectuarit mentiunilor corespun- 7Atoare. fn privinta insticetillor care nn ant sup conditiel inregistae sau autorizinii pentru a dobandi personalitate juridical, informares se fac | «atve organul cae a infiingat acea insttutie. Onganele sesizate sunt obligate ‘si comunice organului judiciat, in termen de 24 de ore de la daty | Inregistrili, tn copie cetificata, orice meniune inregistrata de Prive Ia persoana juridic; acestea oy | dispune punerea in miycare a acfiunii penale prin incheiere, ee ESE Paivire la plingerea formula impotriva actelor procurorultt nu poate | |>" _ 6, EXTINDEREA URMARIRU PENALE Desfasurarea urmaricii penale A. Cazuri ¥ potrivil art 11 NCPP, se poate dispune [> I: extinderea uratninit penate cx price ba alte faptes cand constata fapte noi, care pot fi infractiune autonome, ar facte materiale ale aceleiasi infractiuni (in acest ulti «ay potindu'se dispune si o schimbare a incadratil juriicey, [> 2 evtindoren nrasérivit penale en privire la ale personne: Sid ve constati date cu privire la participarea gi a unei alte persoane la sivirsirea faptei pentru care sa inexpu urmrires penalé gi sa dispus continuarea urma penale fati de suspect sau s-a pus in migcare actiunes penala; in acest caz, inaintea dispunerii extindei, trebuie sd existe suspect sau inculpat in cauz’ [> 3.extinderea urmarii penale poate fi dispusé: 4) dupit tneeperee urmaririt penate in rem si tnaunle de dispurerea ctudrit i continuave & urmedrirt penale fata de susvect (numai cu privire lao alta fapta); >) dhypa dispuneree continutrié efetuars unwrrirti penal fd de suspeet st noite de purteren in miscare w actiwnié penal (fie cu privite la 0 alta tapta (infractiune autonom’ de cary este actizat suspectul sau act material al aceleing infractiuini de care este acuzat suspectul (ax sais ir) schimbaren incadratii juridice) ori cu privire In o alld fapia in legatura cu fapta de care este acuzat suspect insi care mu a fost comisa de acesta), fie cu privize le 4 altg persoana care dobandeste astfel calitatea de suspedt) ©) dupa proeren fn onigeare a actin penal fats de inerlp fie ci privire i 0 alta fap (infractisine anetomomd de cat este acuzat inculpatul sau act material al acc infractiuni de care este acuzat inculpatul, ex sau fe GE a schimbarea ineadriuii juridice ori cu privire ta © alta fp comist de acesia}, fie cu privire lao alti persnand care dob “ dispune totodats gi extinderea actiunii penale)} —| B.Procedura Y se dispune de orgamuf de cereetare penala, prin ordonanya motivata, umai cu privire la alte fapte, sav te precisor, prin ordonanta moti- vata, fle cu privire la alte fapte, fie cu privire la alte persoane; in logsturs cx fapta inculpatului, insa care nu a fost deste astiel calitatea de suspect-inculpat (dac’ se organul de cercelare penalé care a dispus estinderea urmérisil pensle este obligal sil inormeze pe procuror eu privire la masura, dispuss, propunind, dupa caz, punerea in migcate a actiunii penale; ¥ procurorul care a dispus extinderea urmarivii penale fal de un alt suspact este obligat sf jl informeze despre faptele noi cx privire la care s-a dispus extinderea; ¥ in cazul in care extinderea urmétiri penale s-a dispus cu privire la mai multe perscane, organul de urmarire penala are obligatia si il ccheme pe suspect, catuia i se acluc la cunostintS, inainte de prima sa audiere, aceasta calitate, fapta pentru care este suspeciala, inca- dravea juridicd a acesteia, drepturile procesuale prevazute la art. 83, incheindu-se in acest sens um proces-verbal ¥ procurorul sesizat de organnil de cercetare In urma extinderti urmaririi penale sau din oficiu poate dispuare extinderea actiunii penate cu priv in aspectete nok O osseevape 1. spre deosebire de vechiul Cod, potrivit noukui Cod de proceduré penals, organele de cercetare penali pot dispune extinderea urmarivii penale, insé rumai cu privire la alte fapte, acestea neavand competenta originas’ de a dispune continuarea efectudrii urmaririi panale fat5 de suspect si, pe cale de348 | Desfagurarea urmaritii penale eonsecing? logici, nisi eo a estinde etectarea urmacirii penale fata de yp suspecti: 2. extinderea urmaritii penale se poate dispune ati Procurorul supraveghear’ urmdrivea ponal, efectueaza urmérirea ponali: iv cazurile in cae at gi alune end procusory) 5. este posibil ca prin acelas) act si se dispund atat extinderea urmasig penale, cit si schimberea ineadiarii juridice (de pild’, in ipotoza i lupa inceperea urmarini penale cu privite lan faptd de furt, se consi comiterea ulterior a unei fapte de loviri sau alte violente, in vederea pistrarii bunulul; in acest cay, se va proceda initial la extinderes urmérig penale cu privire la altele de viotenta, pentru ea apoi se dispuna schimbarcy [__incadtéiijuridice in inéractiunea de talharie), S71. EXTINDEREA ACTIUNI PENALE ee Y noul Cod de procedurd penals prevede posibilitatea extinderii actiuni penale rumai in faza de urmatire pen: ¥ se dispane de precuror, din oficiu sau in urma sesizarii organului de cereetare penala (prin referal) in ipoteza in care se consiata ca evista probe din care revalta c@ © persoan’ a siversit infracttunea pentru care sa dispus extinderca urmarieii penale si nu exist vreunul die cazurile de impiedicare, previzute la art. 16 alin. (1) NCP; “ procurorul dispune extinderea actin penale prin ordonanti motivaa © onservatin 1. judecdtorul de drepturi si libertiti, judecatonal de camer’ preliminaré sau instanta de judecata nu pot cispune extinderea actiunii perale; 2. prin aceeasi ordonanta procurosul poate dispune al3t extinderea uri ppenale, cat si extinderea actiunai penale. @ §.SUSPENDAREA URMARIRI PENALE — 4 se poate dispune cand: [> 1. suspectulfinculpatul sifers deo bo care i ge impiedics SA participe “a proc sl penal, atestats prin experti2’ medico-logali; . in situofia in core exist un impediment legal temporar pentru punerea in migcare a avtiunii penale fat3 de o persoand (de pild3, imunitatea procedural de care se bucurt Preyedintele Romdnfel in baza art, 84 Constitute); pe perioada destasurarii procedurii de mediere, potrivit legit. Suspendarea opereava pana la Inchelerea procedtutii Ge mediere dintre suspect/inculpat si persoana vatamats, ar nu mai mult de3 huni, aa B. Procedura —* 1. se dispune de procuror, prin ordonanta motivata; ordonanta de suspendare a urmaririi penale.e conuica pactilor si subiectilor procesuali principali; dupa comunicare, dosarul se restituie organului de cercetare penala; in mod exceptional, in timpul cat urmarizea este suspendata, organcle de cercetare penald continua sd efectueze toate actele cAror Indeplinire nu este Impiedicat’ de situatia suspectului seu inculpatului, cu respectarea dreptului la aparare al partilor sou subiectilor procesuali. Le reluarea usmaririi penale, actele efectuate in timpul suspendarii pot fi refacute, daci este posit, fa cererea suspectulut sau iuculpatulus;350 | Desfisurarea urmaririi penale | 5. orgomul le corcciary penal este obliga sé veriice perioie gy, fut mai tevin de 3 hans de la data dispunesii suspend, dees nai subyist® cauza care a determinat suspendarea urmin penale: procusorul dispune prin ordonanta reluares urmaritii penate in cazail in care se constata prin orice mijloc de proba (declarayy de mariori, ale invinuituluifinculpatului, expertic’ medica legals) eS nu mai subzist’ caitza de suspendare. OBSERVATIE: 1. organele de cercetare penal nu pot dispune suspendarea urmariri penal; 2 daca suspendarea unmaririi penale se poate dispune numa in baza vei expertize medhico-legale, re constatarea disparitiei cauzei de suspendare numai printr-o expeetch ‘medico-legala; in vederea aprecierii necesitatil reludrii urmétinii penale, pro- curorul poate dispune efectuarea unei expertize mectico-legele, car poate s sa dispund reluarea urmatiril penale intemeindu-se pe alte mijloace de prebi, wares procesulut penal nu este conditionats de 3. suspendarea urmaririi ponale constituie © couzi de suspendare a cursulul prescriptiei rispunderii penale; > _9, PROCEDURA AUDIERI ANTICIPATE la. Conditii 1. sh fi nceputa urmarire penala; + nu prezinté importanta daci in cauz’ s.a dispus continua? efectuaris urmaricii penale fafa de suspect san puneres i migcare a actiunii penale; © osservatir Last Cor 2, stv existe riscul ca un martor s3 nu mai poaté fi audiat in cursul judeciti ¥ nut poate fi utilizatd proedura audierii anticipate pentrs ascultarea altui subiect procesual, cu exceptia martorulu [8 Procedura ¥ parcungea procedurii audiosii anticipate presupune urmatorli past procedurali [> 1. sesizarea de cdtre procurot a judecilorului de drepluri yi liberi repartizarca aleatorie a cauzel; procedure filiru, in care judecdtorul de drepturi si libert3ti apreciaza cu privire le temeinicia sau netemeinicia cerer:i in functie de conditile enumerate mai sus, iar mw prin roportare la pertinenta, concludenta sau wlilitatea probei In ipoteza in care judecitorul de drepturi gi libertiti apreciaza ci nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 308 alin. (1) NCPP, respinge cererea prin incheiera definitiva; daci judecitorul do drepturi gi tibertiti apreciazd ci cererea este intemeiati, stabileste de indati data gi locul audierii, dispunandu-se citarea parfilor si subiectilor procesuali principal [> 5. participarea procuro-ului este obligatorie la audievea martorului: [+ 6, audierea martorului de citre judecitorul de drepiuri st libertai 1 regulile prevazute de noul Cod de procedura penala pentru audierea artorului in cursul judecatit se yor apiica in mod corespunzator si in fapte,schimbareaultercar3 a seen mus necesita emiteres unei noi erdonanfe de prmere in migeace 2 aefun (TS, pon, dec. ne 852-1980) MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA X DOSAR NR, ORDONANTA Tuna Anu) .. 1 UA seer eeny OFF ese , in (localitatea) Procuror A, din cadrul Parchotulusi de pe Linga Judecdtoria X Examinand actele existente in dosarul penal ea nismarua de mai sus, CONSTAT urmatoarele: Prin ordonanta din data de... sa dispus incoperea urmiriei penale pentru infracfiunea ee cathe prevazta de art. 233 NCP. Jn fapt, a refinat ci ....0(Stuatia de fapt retinuta de orgonele de armiire penal). Prin ordonanta din data de .... s dispus efectuaroa ino» armirii penale cu privice Ia aceasta apts tai de suspoctul A.B, Din analize coroborata a probelor administrate in ca Sinuiala rezonabi sivargité de rerulti 8 fapta pentcu cace yz inceput urmatizea penald a Jost AB. Avand in vedere 4 in cauzd mu exist vreumul dintre cazurile care impiedicd punerea in miscare saw oxercita er.1G alin. (1) NCP, ‘in temeiuil art. 309 alin. (1) NCPP, ale previzute ta DISPUN: Punerea in miscare a actiuinii penale fata de A.B. (dato de stare civilé) Suh aspectul ecuzatiel de a fi comis infractiumea de talhare prevazuts de at 233 NCP. PROCUROR354 | Desfasurarea urmariril penale 2. Ordonanta de extindere a urmaritii penale fatd de o alt pei MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA X DOSAR NR ORDONANTA Anul . Procuror A, din exdrul Parchetul VaR sess BUG esse cng OF in localitateay de pe Langa Judecatoria X Exomindnd actele existente in dosarul penal cu numérul de mai sus, CONSTAT urmatoarele: Prin ordonanfa din data de sa dispus inceperea urmitiri penale pentru infractiunes de talhirie previzuti de art. 233 NCP. In fapt, s-a retinut ci {situatia de fapt retinuts de urmérire penal). Prin ordonanta din data de s-a dispus efectuarea in continuate @ urméririi penale cu privire la aceasta fapta fata de suspectul A.B, Din analiza corosorati a probelor administrate in cauzi recults bSinuiala rezonabils cf alfturi de A.B, la comiterea faptei a participat in calitate de complice siD.B. prin aceea o& Avand in vedere cd in cauza nu exist vreunul dintre cazurile care impiedicd punerea in) migcare sau exercitarea actiunti penale previzute la art Awalin. (1) NCPP, In temeiul ast. 311 alin. (1) NCPP, lo organele DISPUN: Extinderes urmacirii penale fata de DIE, ........ (date de stare civil), faf5 de care se va efeclua urmérirea penald in calitate de suspect sub aspectil acuzatiei da complicitate la talharie prevazut& de art. 233 NCP. PROCUROR je [A.cadra -Cadru general e FISA nr. 27 _TERMINAREA URMARIRII PENALE. SOLUTI. RELUAREA URMARIRI PENALE |. PARTEA TEORETICA 1. TERMINAREA URMARIRIL PENALE Lee Terminarea urmarinii penale (art. 521-323 NCPP) Epuizarea (terminarea) urmirivii penale ca faz3 procestiali 4 are loe oda cu terminarea tu Y are lor prin trimiterea in judecata Luror activitatilor de cercetare efectuat’ de procuror ori print penal; clasaro sau renunjarea la ¥ dupa terminarea cercetarii penale semitiines pene in couza, organul de cercetare Penala care a efectuat urmarirea penala sub supravegherea Procurorului intocmeste un referat. | ~ urmiirirea penal este efectiv inchisi ca far8 procesuala Y potrivit nowlai Cod de procedura penali, actiunea penali teebuie si fie intotdeauna in migcare inainte de terminarea urmaririi penale pentru a putea fi sesizati instant356 | Terminarea urmari i penale. Solustl jonte74 procuroril poate dispune numai 0 Solufie gy netrimitere in judecatd (clasare sau renuntarea la urmarire penalyy ¥ in ipoteza in care procuronal apreciaza cB se impune trimitere in puna in-miscare actianes penal, Si procedeze la ascultarea inculpatului si la limurieea judecala, trepuie ca in prealabil ultimelor aspecte probatorii; Y de indatd ce urmSrivea ponalé este terminati, organuil de cercetare penald inainteav.s dosarl procurorlui Impresna ett on referatin care sunt incorporate propunerile ex privire la solutia ce Lrebule dispusa in eauza. ¥ cand urmarirea penala este terminata cu actiunea penala pusa in migeare, organul de cercetare penala Inainteazdi dosaru proc rorulul Impreund cx un referat th care sunt incorporate props: nerile cu privire Ja solutia ce trebuie dispusa in cauza (trimitere in judecala, dasare, renuntarea la wimarirea penala). OBSERVATIE: L.seferatul urgenului de cercetare penal trebuie si cuprind: a) denan Is si data emiterii; b) numele, prenumele ¢ omanuliti de cercetare pen: calitatea celui care ioemeste; c fapla care face obiectul urmave penal incadraree juridicd a acesteia si, dupa caz, daiele privitoare la persoam suspectulul sau inculpetulu; d) obiectul actulul sau masurii procesuale on dups caz, tipul soluties precum si motivele de fapt si de dept ale aeestoré: o) date roferitoare la masnrilo asiguratoni, msurile de sigurants eu carat medical gi misurile proventive hiate in carsul urmiciii 1) date suplimer= tare priviloar la miloncela materials do proba gi misurile haate cu privie Je ole in cursul cercetiit penale, precum si locul unde acestea se ali 2) seratara ceil careaintocmita:cind urmrizen penal privoste ma | mille fopte sau mai multi tneulpay, referaul trebule sa euprinda aceste meni cu privire In toate faptele gi a ted inculpatit si, dacd uste eazul, Siise arate penira care fapie ori Fiptuitori se propune ch ntermen de cel mult 15 zile de la primirea dosarulul trimis de orgenal de cercetare penala, procuroral procedeaaa la verificarea Iuertrilor urmarisii penale si se pronun{a osupra acestora; rezolvaree cauzelor fi care sunt arestati se face de urgent’ si cu pracidere; anoul Cod de procedur’ penali nu mai prevede institutia prezentarii mate. rinlului de urmirire penals, | 2, SOLUTII CE POT Fl DISPUSE DE PROCUROR “ procurorul, verificdnd dosarul de urmarire penal’, poate dispune: —* 1. trimiterea judecata prin rechizitorie ~ pentru a emite rechizitoriu, este necesar ca procurortl si constote C2 in cursul urmaritié penale au fost respectate dispozitiile legale care geranteazd aflarea adevaruliti st ct urmérirea penala este completa, existanel probele necesare si Tegal administrate, din care rezulki 8 fapia exist, a Fost sivargits de inculpat si ci acesta réspunde penal; ¥ rechizitoriul poate fi numsi act de sesizare, find necesar cx 2 th preatabil pa rechizitoriul parcursil urmisivi penal verificarit sub aspectul legalitatii $i temeiniciei, de cstre este supus procurorul vrarhic superior cehi care ba intocmit; acesta poate constata legalitatea si temeinicia rechizitoriului saw infirma rechizitoriul si restitut cauza pentru refacerea sau completarea urmariri penale; ¥ po Langa solutia de trimitere in judecats, rechizitoriul poate cuprinde i solutti de clasare sau renunjare la urmirivea penal;358 | Terminarea urmaririi penale. Solutti ¥ rechicitoriul insolit de dosarul eouze’ side un nUMAEnecey, clo cepii certificate ale rechizitoriului, pentru a fi comuncay, inculpatilor, se trimit instantei competente 8 judece cauzs in fond; ¥ insitzatin in care inculpatal nu cunoaste limba romans, se yo 11 mésuri pontits traducerea autorizata @ reck cand nut exisit traci riului se face deo persoand care poate comunica oy torial fori autora. traclueerea rechizi, inculpatul inculpatul, cetatean roman agartinand unei ming ‘itiinationale, poate soliita si i fie comu cat 0 traducere 1 sechizitoriulu in limba mater’ ® OBSERVATIE: porrivit noulu? Cod de procedura penala. rechiziterin| ponte cuprinde si propunerea formulata de procuror de Iuare, mentinore, 1 de inlocuire a unei masuri preventive de cate judecitoral de camera pretiminara control judliciar, control judiciar pe cauttime. amet |y domiciln, arestare preventiv) oft a unei masuri asiguratonii (procurorut nemaiputand dispune mentinerea masurit asiguratorii) sau tuerea unei su de siguranta cu caracter medical —> 2. clasatea (ca solutie de netrimitere in judecata) Y penta a dispune clasarea, este necesar ea procure st const in rma vecilieSrii materislulai de urmirine poll ch exsist un impediment [a panerea in migeae au exercitarea actiunii penale dintre cul NcPP, s proviizuts de ait, th ¥ csarea, ca solic de netrimitere in jucecata,inlocuiste ft noul Cod solutille de seoatere de sub urmarire penal incetares urmaririi penale sau clasare prevazute de vechiul Cod; casarea, ca solutie de neurmarire penal, s¢ disp atunci cénd na sunt indeplinite conditile se format sau de fmt esentile ale sestedrit ont clad chier di actu de se ual wna cntve ipedimentele preoazute de art. 16 NCPP, Hs Y poate fi total, cand se referd la toate acuzatiile pentru cate sa incoput urnvivirea penal, sau partiali, cand 36 referd umai la o parte din acestea (pentru restul se poate dispune trimiterea in judecats); © clasarea se dispune prin: [—® ovionant Gindifecent dacs’ in cauz’ a fost sou nu puss in migeare actiunea penala): Y dispozitii complementare fart. 315 alin. (2) NCFPI: actul prin care se dispune clasarea poate s8 cuprinda si dispoziti! privind: [hs ridicarea sau montinerea misurilor asigurstorii acesle masuri inceteaz’ de drept dack persoana vatimati nu cntroduce actiune in fata instantei civile, in termen de 30 de zile de la comunicares solutiei: [—* b. restiruirea bunurilor ridicate sau a cautiunti: | c. sesizarea judecitorului de cameri preliminari cu de siguranti 2 propunerea de Tuare « misu ‘confiscirii speciale; [> d. sesizaren jucecitorulsi de cameri preliminar’ propninerea de desfintare totals sau partials a unui inscris (privil ca instrwrnenttan, nu ca negotinan iris: }—+e. sesizarea instantel competente potrivit cispozi- tiilor legii speciale in materia sinata{ii mintale in vederea dispunerii internirii nevoluntare; Lf, cheltuiclile judiciare, stabilind cuantumul acestora, cine trebuie si le suporte gi ordondnd incasarea lor. ¥ dac& clasarea se dispune cu privire la un inculpat arestat preventiv sau [a domiciliu, masura arestarit inceteazs de drept, procurorul avand obligatia sao constate prin actul procesual prin care dispune clasarea; procurorul instiinteaza360 | Tetminarea urmiririi penale. Solufii —* 3. rem prin aclrest adminisiratia loculut de detinere et privire y incetarea de drept a misurii arestiri preventive, i vo Punenit de indata in libertate a ineulpatului derey motivarea ordonantel de clasare de procuror este ob. gatorie: pa daci procurorul mu igi insugesie argumeniei cuprinse ih propunerea organulul de cereetan penali; (+b, daci in cursul urmacirii penale suspectulut ta jo, clus’ la cunosting’ acenst’ calitate; atunci cind procuronil igi insuseste motivele de fapt gi de rept din rofvrstul cu propunere du clasare intocmit de organal de cereetare ponals simu e 15 um suspect in cura lurmarires penala fiind inceputi doar ir rem, nu va mat proceda la elaborarea une! motivéri autonome a ondonante de clasare; ordonanta de clasare se comunici in copie persoanei cares Ficut sesizarea, suspectslui, ineulpatuli sau, dup caz. alter Persoane interesate, Dack ordonanta nu cuprinde moiivele de fapt si de drept, se comunicd $i 6 copie a referatulet organului de cetcotare penal, Dupi comunicare, persome intervals poate formula plangore Impotriva ordonantei de wuntarea La urmirizea penala prin nov! Cod de procedurd penala obligativitaten exervitint actiunil penale a fost atenuatd prin introducerea principiulut oportunitatii urmaririé penale ce este inecent activit3ti parr chetelor, in baza caruia procurorul va putea renunta motivat J urmarires penala in cazurile gi condifile strict gi limitati previaute de art, 318 NCP; (361 % procurorul are posibililatea Ue a face apel la prineipiul opor- tunilitii urmaririi penae yi de a dispune senunjarea la urmarire numai ia cazul in care Sunt satishicute urmaioarele condi: Fi) 38 fe fast incepald wrmdrive penal in eau nu este necesar $4 fi fost dispust eontinuarea urmiurii penole fata Ge suspect respoctiv puneren in miscare. a actiunil penate; + hi) wsniviren penn sd vi o infractinie pentrac care lege prevede pedeapsa amencii san pedeapsa inchisoril dr eel pat 7 ants ¥ prezinta importanta pedeapsa previzut de lege pentra infractiunea fapt consumat; —* 0) procurorul if conslate c# sn exist une interes publi cacesteis, ¥ in vederea aprecierii lipsoi unui interes public, vor fi avute in vedere urmatoarele criterit D continutul faptei; i) modul i mijloacele de savargire o faptel Til scopul urmatit prin comiterea laptel; 1) Imprejuririle conerste de savargire a faptel; wh unmarile produse sau exe s.ar fi putut produce prin sivarsirea faptei vi) céndautorul faptei este cunoscut (suspect saw inculpat) la aprecierea ineresulul public sant avute in vedere gi persoana suspectulai sau a inculpatilas, conduita aywid anterior savarsirii infractiunit. si ceforturite depuse pentru Inlsturarea sau diminuarea ‘consecinfelor infractiunii, ¥ renuntarea la urmirivea penal ~ se dispune prin: Spe rechizitorin.362 1 erminarea urmérieii penale. Selutii ¥ odaid ett dispunerea renunpieii Ia wemarinen penala, Prey rorul poate impune suspoctuai sau incalpatulul una sou na multe din urmatoarele obligatii do a face -> a) 38 inliture consocintele faptei penale sau si repens paguba produsi ori 38 convind ct: parten eivita g modalitate de reparare 2 acesteiay [—* bi si card public scuze persoanel vatamale; [— cl SA presteze 0 mune’ neremunerath in folosul comm, li, pe o perioada v4 3 afar de cazul in care, din cauza stiri de sing. fate, persoana nu poate presta aceast mune’, uprinsd intre 30 si 6t1 de Ly a) satrecventoze un program de consilie ¥ in eazul in care procurorul intenfionea: puns oblige suspectului sau inculpatului, este necesard consuliaws 53 prealabila fn voderea unei mai bune individealiziri a acestera sau pentru a constats dac acesta igi enprim acordal pentes prestarsa unei munci neremunerate in folosul comunitii, consultarea nu este necesaré daca procurorul nu intenjionewa ‘i stabileascé vreo obligatie; Yin cazal in care procurcrul june ca suspectul, sau inculpatul si indeplineascs una sau mai multe obligatii de « face, stabileste prin ordonanta terme il pan’ Ta care acest unmeazi a fi indeplinite, ear: nu poate fE ma mare de 6 lun so pester civ car curge de fa connuenivaren ondonatel: in cazel neindeptinini cu rearcredin{’ a obligatillor, proc rorul revocd orconanta, Sarting de a face dovadia indepliic! ‘obligatilor sau prezentarea motivelor de neindeplinire @ acestora revine suspectului ori ineulpatului. O noua renantate [a urmarirea penala in aceeasi cauza nu mai este posibil’ ‘ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarirea perulé se communica in copie persoane) care a. facut sesizaree 363 suspected, resate. Dup comunicare, persvana interesaia poate formula \culpatulul sau, dupa cuz, altor persoane into plangere impotriva ordonangel de renuntare la urmarireal penals, —> 4 restituirea sau trimiterea cuzei pentru reficerea urmirinii penale ¥ pentru a dispune, prin ordonan{a, restituirea caurei orgamului de cercetare penala care a efectuat urmarirea penali sau trimiterea cauzei unui alt organ de cercetare Penala pentru refacerea urmaririi penale, trebuie ea pro- ccuroral si constate ci nu zu fost respectate dispovitilelegale care garantea7a_aflarea ochitabibitaten procedhuriiin faza de urmirire penala adevarului sau — 5 restituirea cauzei pentru completares urmaririi penale ¥ pentru a dispune, prin oxdonanti, restituires cauzei pentra complotarea urmisiii perale, procurorul trebuie sk constate i corcetarea penalii nu este complet’. —> 6, trimiterea cauzei la organul competent ¥ pentru a se dispune, prin orclonangs, trimiterea cauzel la organul competent, este necesar ea procurorul s constate 2 pentra anumiti infractori sau anumite infractiuni wrmarirea penala sa facut de un alt organ de cereetare penala decat cel prevazut de lege @ OBSERVATIE: nou! Co de procedurs penal my mai pioveds inice solutiile care se pot dispune dupa terminares corcotirli penale suspendarea couzei, avand n vedere ch in mod pracis aceasta nu se dispune le mo: ‘mentul terminirii urmiririi penale.3641 Term: area urmasiril penale. Solusit ‘> _ 3, RELUAREA URMARIRIL PENALE A. Caza i 2 ¥ Reluarea urmaricit pen le se poate dispune in caz de fart. 232 NePIy J 1. tnoetare a cauzei de susperlare a urmariii penal [> 2. restituirea cauzei de citie judecitorul de camera preliminan, in vedowa rofacerié urmaririi penale; > 3, redeschiderea urmarini penale, Yin ovicare dintre cazuril enumerate mal sus, nu S2 poate dispune reluarea urmatisii penale daca se consiatd ed intre timp a intervenit ual dintre impedimertele prevaizute de art, 16 NPP; ¥ pot dispune reluarea ueméririi penale numai procurorul (pet. 1 $13) say judecdtorul de camera prolirninars (pet. 2) © onservati: corgenele de cercetare penal nu pot ispune reluarea urméririi penale: 2. dup raluarea urmaririi penale se pot dispune orice mésuri_procesuele privative sau restrictive de libertate, chiar dack acesien nu fuss anterior. GEE | 265 niciun spurs), iar neregularitatea atrage Aor judecdti cureral nu @ oF imposibilitatea stabilirii obiectului sau fi J b) a exclus toate probele administrate in cursul urmaririi penale {+e} procurorut solicits estit rea caUZeL ¥ fucheierea judecdtorulut de camera preliminara poate fi atacats cu contestatie, Dossenvarns |, urmarirea penala eve reluat atunet cand judiecdtorul ee camer’ proliminari a dispus restituirea couzei ta parchet ca urmare a exchiderii_taturar probelor administrate in cursul urmariri penale: reluarea se dispu prin care precierorul care supracest chelerea judecatorslai de camera preliminard, a) rechizitoriul este neregulamentar intocmit, nerogularitatea mua fost remedtiatd de procuror in termenul de 5 zile acordat (fe mt a fost rertediatl deloc, fie a Fost remediats doar partial, fie pre- 1, dac& procuroral ierarhic superior celui care a dispus solutia cconstati, ulterior, c& nu a existat fmprajiurarce pe care se interneia laser; cazul in care procurorul (nu neaparat cel ierarhic superior) cconstata ¢& au apart fapte sox iniprejuniri noi lin cate rezuits ec a disparut imprejurarea pe care se intemeia clasarev;366 | Terminarea urméritii penale. Solusii [> 3. cand consiaté cd a spectal sau inculpatul mic yest indeptings crotint alfgatile impuse prin ordonanja de renuniaze 4 urmarire penald; cand judecttoral cle camer preliminara a aitnis pléngeee tmulati impotriva actului prin care soa dispus solutia de net, ritere in judecati gi a trimis cauza procururului in vedeny rodeschidesi urmiritii penale; dispovitiile jadecttorului nt objigatori camer preliminar penta organul de armante penala: ¥ se dispune prin ordonan Yin eqzurite do ere « wont pele ennnate la pet. 13 procumo trcbuie s4 sesizeze jadecitoral de camers pretiminars in vederea sony mari) ondonanfei de redeschidore in termen de cl rl 3 le eal la data dispuneri solutes de redeschidere (lermon de decide), uh sonctiunes nultati, Jadecatorul de camera proliminara hotiriste prin incheiere motivatS, fa camera de consi, rs paticiparea procuroruliy A suspectului sau, dups caz, a inculpatul, asupra legalilai gf temelnica ordonanyt prin care s-a digpus redeschiderea urméiri penae,fnchleea judeestocului de camera preliminarl este dfiritivs ©@® opservatu: i 1 slera institutici ceceschiderit urmariri’ penal nu se suprapune peste cea 2 iustitupie infirmarid, aceesta din urmé pulind fi dispusa ca privire la orice act sau masurd procesuali nelegald a orgenclor de urmarite penali ca exceptic, pot existe Gaze penale cur privire fa can! na se poate disp redeschiderea urmaririi penale (de exemplu, atunei cand s-a dispus clasaia peat nplinirea presciiptiel speciale a rispunderii penate) D. Reluacea urmaririi penale dupa suspendare ¥ in limpul cat urmarirea este suspendati, orgenole de cercetare peralt ¥ onganul de cercctare penal | 3697 ¥ ongamul de cercotare penald este obligst $3 veritice periodic, dar nu mai viu de 3 luni de la dato dispuneri suspendarii, dact mai subsists cauza care 3 determinal suspendarea wmiririi penale; ¥ reluarea urmarini penale dupa suspendare are loe cand se constata de + procuror ori de organul de cercetan: penal’, dupa az, efia incetat care care a determinat suuspendares; cae constati cA a incetat eauza de suspendare inainteaza dosarul procurorulul pentru a dispune asupra reluaii; ¥ reluarea se dispune prin ordonant ¥ la reluarea wrmaritil penale, actele efectuate in timpul suspendarii pot fi refScule, daicd este posibl, la ecreren suspect sa pata. NA Il. PARTEA PRACTICA, 5 ED sessaen insite uct etext de mutate ane cna rechizitoriu s-a dispus punerea in miscar2 a actiunii penale si trimiterea in juldecata a inculpatulut pentru o infractiune pentru care nu fusese inceputa urmiérizea penala (CA. Brasov, $ pen, dec, nr. 987-2003}, Th AUS bein tape arta in acta de senate se poate inelege simpla eerne la 0 anumité fapia mentionata in saceesiunes activitatilor inculpatula, la descrierea acelet fapte int-un mod susceptibil de a praduce consecinte jurid plinita decat in cazul in care fapta aratata prin rechizitoriu este insotit de precizatea Incadracli el juridice gi de dispozitia de trimitere in jucecatd pentra acea fapta (C.SJ., Completul de9 judecatori, dec. ne. 74-2001) if anume de a investi instanja, o atare conditie neputand fi inde- pot efectua aciele @ caror indeplinire nu este impiedicata de situatl) | o> Suspectulut sau inculpatulus, eu respectarea dreptului la apdrare at | WA fy prezenta cauzd, procurontl a procedat la trimiteren in judecats a unei pistilor sau subiectilor procesuali; Persoane far’ identitate, ale carei date de stare civila sunt sustinute,368 | Terminarea urméririi penale. Solusii _ confirmate doar do persoane din anturajl inculpatului ~ moms; ati, \reo reflectare in decumente oficiale, In acord cu conchaziile la care « instanja de prim control judiciar, 0 asemenea nek imputabilé instante de judecata, ci, in-mod_ pric urmirire penal’, care trebuie sh manifeste rol eetiv i lat, organelor 4. seopUl Stinger, ddatelor necesare Himuririi cauzei, sub toate aspectel, al juste} solulionsy 5 cauzei, in sensul trimiterii in judecaté a unoi persoane cu identitate i, bila tn concise eg, Procedura trimiteni in judecata se eleetuone’ pi, rechizitoriu, care constitute un act procedural scris in vate Se consemintans actul de dispozitie al procurorului de trimitere in judecata. Este stul cain indocat® nu poate fi trimis decat un inculpat, © persoana fata de carey ispus punerea in miscare a actiunii penale gi esie de la sine inteles ca PPersoana respective trebuie identificaté in baa legi. Lipsa clementele dc identificare a persoanei ce face obiectul judecati atrage nelegaliatg tsimiteril in judecats, for8 indeplinizes corsltilor de esenta. Rechizitoril este actul procedural in care se consemnea2s disporitille de trimiten in judecats a inculpatului, instanta de judecats find sesizats cu jucecatss numai a faptei st persoanei cuprinse in actul de sesizare. Printre mentivrile cu eaacter obligatoriu pe care trebuie 4 le cuprinda rechizitoriul so ingerit si acelea referitoare la datele ce privese persviana inculpatalu, datele de stare civilé ce se impun a fi stabilite cu eertitudine $i tn baza evidentelor de specialit He, sinu intra manier’ empirica, exelusiv in bara sustinerilor anumitor persoane, fie ele i apropiate persoanelinculpatla Indeptinirea unor asemenea exigente se inscrie in rigoarea proceduit de trimitere in judecalé, moment procesual de o deosebiti important in Gerularea procesului penal. Contrar susfineritor peocurorului,inalta Cure dle Casatie ‘si Justie considers. i rezolvarea unei chestiuni precum identitates inculpatils, de catre insianta de judecata noleyal investi cin perspectiva datelor ce ar fi trebuit sa conduica la identiicarea inculpatul na poate face ebiectal tnei chestiuni preatabile (KCCI ne, 21022012, pe erar.ser0) 5. pen, de. 4B iil, MODELE DE ACTE EFECTUATE IN PROCESUL PENAL 3. Model de rechizitorin parenetul de pe Langa Judecitoria VERIFICAT, Dosar nr. 328 alin, (1) NCPP RECHIZITORIU DATA, z PROCUROR din ccdrul Parchetului de pe langa JadecStoria Examinind actele de urmirire penalé eiectuate in dosarul cu numaral cetcetat in stare de libertate/arest preventiviarestat in altX cauza, sub aspectul sivaryirii infractiuniiflor de privind pe inculpatul provizutife de art Expun urmatoarele: Lin tapt: Bescrietea fapt refinute, analiza coroborst’ a problo (cu indicatea figlor sia volumelor de urmirite penal), aritara motivelor pentru care sunt Rfinute unele mijloace de prob3 sau pentru care sunt inlaturate altele, Combaterea/retinerea argumentelor folosite de ineulpat in apirare. Se snalizeaza, de asemenea, faptele pentru care s-a inceput urmiriren penala, dar Pentra care nu se contureaza probe in acuzare gi pentra care urmeaz& a se Ptoaunta 0 solutie de scoatere de sub urmirize penal, Se analiveaza faptele Prot care 5-a inceput urmarirea penalé, dar pentru care se constat’ existenta ‘mor impedinente La exercitarea actiunii penale.370 | Terminarea urmaririi penale. Solutit 2, Mifloacele de proba (enuteran mijloacelor de proba administra; Gusul urmarini penale, cw indicarea filelor, indicarey mijloacelor mate ial dy proba, a mocului iy core au fest péstrate. De exemple: Probationea adm, pista In cauiza se compute dit) 3.in drept Analiza vlementelor constitutive ale inéraetiantior pentru care ince: urmiitea penal: Latura obiectiv’, Tatura subiectiva Ginelusi in sieuatiain cave acestea mu sunt Thirunie, De asemenea, se analiza’ starea de recitive ce reault din figa de vazier sau oriee alte cauze de pedepsei (Wwatativs, minortate, provoeare ete.) (Hotirarile se vor eita ast prin seatinga arAlatd, pronunjatd de JudlectioriaTabunalul, in dosarul efinitiva prin decizia n dat ware SAU atenuare 4 pronuntata de Tn dosarul 4. Latura civila Date et privine by prejudtieiu, previ partile valamate part Gvile, sume, obieetul. daune mate rea datet la care sau constihut e/morale $i impa- rive cui, precum gf a masurilor asiguiditorti luate (facultative saw obligatory pentru garantarea repararii prejudiciului, De asemenea, se va preciza dach prejudictul a fost recuperat sau nu de pariea vattimata 5. Date pri Date privind antecedentele penale ale inculpatului, situatie tamitak, | Stull, ecupatie, atitudinea procesuala (recu | nd persoana inculpatului (Cireumstante personale) oastereynenectunoagtere) ete 6. Date privind urmérirea penala (Alte date) Miifloscele de sesizare (plangere/denunyeticlu), ineeperea urmirtril penal efectuarea ual punale faga ele suspoct; aducerea la cunostinga a dreptastlir ebligatiilor procesuale; punera in migcare a actiunis penale, estinders urmaridi penle, schimbarea incadrarit juridice, conexairi, masurl asiguatoe. mésuri de siguran}a, anularea inse rilur falsifcate, restituinea unur bans confiscarea special, mentiuni cu privitea la asistarea-reprezentarea suspectule sau a inculpatulut pe parcursul urmarieii penal any ——, Masuil preventive wor ii meniignate, relinerea. estasea proveniiva sesul le domicile, prokingirea arestirit preventivefarestului la doovcili, controtul judician, controhal judi pe cautiune; data punerii in liberiate (cu indicaren actulul procssualfprocedural), cx mentionarea datei la care expira NCP; depot pot fi formulate propumeri citzejustocstorst co exmors prelininard xt privire bisa prolungire 5) a necesitatil aplicirii dispovitiflor art 5 Jaluaroa sau mentinerea tnor masuri prevent Temeiurile trimiterii in judecata: act. 327 lita) NCP DISUN 1, Trimiterea in judecata in stare de arestlibertate a inculpatulu + (date de stare civ prevazute de : ) pentru savargirea infractiunilor Disjungerea canzel gi declinarea competentei de solutionare a acesieia in favoaren pentri efectuarea cereetarilor ponale tata de autor 1 avand calitalen de militar, sub aspectul sivarsizii infractiunii prevazute de art Disjungerea cauzel si formarea unui dlosor separat (privind taptele prezeatate la pet. ...in rechizitoriu ....j in yedlerea continual cercetarilor penal. fn baza art 329 NCPR, dosarul se frimite judecitorie! compoteate st | indece cauza ta prima instan ue Inculpat ..... domi Porsoana vatimati Martori: als ov omiciliat in a sro domiciliat in372 | Terminarea urmaririi penale, Solujii Powrivit art 274 alin. (1) NCEP, se stabilese cheltuiell judiciary | cuantum de 200 fe, care yor i suportate de reprezinl onorasiul ayocatului desemnat din PROCUROR ilpat, din cave Suma de 10) jg FISA nr. 2 |. PLANGEREA iMPOTRIVA ACTELOR | PROCURORULUI DE NEURMARIRE | SAU DE NETRIMITERE iN JUDECATA, (ART. 340 NCPP) |. PARTEA TEORETICA © 1. OBIECTUL PLANGERIL ¥ sunt supuse controlului judiciar al judesitorului de camera preliminar’: > 4. solutiile de clasare, indiferent de actul prin care sunt dispuse (ordonanta, rechizitoriu); 2. solutiile de renuntare la urmérirea penala, inditerent de ack! prin care sunt dispuse (ordonanta rechizitoriu). ( OBSERVATIE NU consituc oboe a lingo sole dopant prin aca procurorului ierarhic superior, in urma parcurgerii procedusii interme, sau Sispoziia de restiluire pe cale administratins a plangerii/ctenuntulat 2, ETAPELE PROCESUALE ¥ asigurarea controlului judiciar al solutiilor presupune parcurgerea 2 doua eta > A. Procedura interns (obligatorie)|_ Flangerea impotriva actelor procurorului de neurmarire 1. presupune © verificare @ legalilagii gt icine soi, fiei de clasare sau renunlare In urmirirea penati dp catre procurorul ierathic superior eelui care a dispusy (art, 926-39 NEP), . adimisibiitates plangerit in fata qudecitorulai ge 4 prcliminars este conditionat’ de mentinerea de tre preuirorul ienarhic superior a solutiei de clasan sau rontintore Ia atmnarirea penal ca escepyic judecétorul de camerd preliminara va putea analiza » 340, NCPP, ig care: consiala caracterul nelegal al solute: plingere firmulata in temetul art ipoteza i procurorului ierashie superior de respingere ea iardiva procedura interna” sau cénd acesta nus sea pronuntat interment! prevazut de lege ulterior expirariiacestuia respinge plangeres formulala in proceciura intema 2 plangentt formutiate in ar @® opservarir: 1. dact judecdtorul de eameri preliminard sesizal cu o plangere impotriva unci solutii de clasare sau ronuntare Ja uemfrirea:penala constatit cd anterior sesizarii au a fost prrcursé .procedura interns, va dispune Lrimiterea pe cale administrativé 9 plangerii in vederes solutions de este proawoni| jorarhie superior; 2. formuiarea plangerii wi we fect simpiusity actual sag continuand sa produ: electe. —| B. Procedura judiciard la judecatorul de camera preliminars ¥ competenta de solujionare: jucecatorul de camera prefiminait ee 1s instanla (jucleeétoric, tribunal, curte de opel, Inalta Curte de Cesatic » Justis) cizela bar reveni, potrivit legii, competenta si judece cawza in prima Instanta, poteivit incadré juridice sejinute de procuror. @ OBSERVATIE: daca prin acelyt vehwatonu so Usps trmterss in | judecata a nor inculpati, respectiv « solutie de clasare sau remuntare la | turmarirea penala fata de alt, ori and tad de acelasi inculpat S-a dispus 0 | solutic de trimitere in jucecata penteu anumite infractiuni si de clasare saw renuntace Ia urmirines penal pente rea de tele, nu a oper protog competent’ fi favoarea judecitoruil de omera prefiminara de la instanta sesizati prin rechiz joriu, ¢/ competenta se va determina in fumelie de octal shut 3, CALITATEA PROCESUALA ACIIVA, + pot face plangere persor sau print mandalar special: [> 1. pintile sau subieetii procesuali principale > 2, orice alte persoane ale cirar interese legitime au fost yatimate sau sunt sunceptibile de a fi visiimate prin solufia de clasare sau renuniare Ia urmaivea penal’, ‘& 4, TERMENUL-DE FORMULARE A PLANGERIL ¥ plaingetea trebuie formulaté in 29 de zile (termen procedural) core se caleuleaza de le |_5 1, data comunicirii de caine procusnr a moduli de msolvare 4 plingesii, daca plangerea a fost rezolvata in termen de 20 de zile dela data inregistririi planger 3 parchet; > 2. dae’ plingerea mua fos rezolvata in termenul de 20 de ile de la inrogistrare, dreptul de a face plingere poate fi exercitat oricdnd dupi implininea termenului de 20 de vile in care angerea, dar nus mai tarziu de 20 de zile i modului de rezolvare. trebuia solutionats de la data comunicsrr 37% | Plangerea tmp: = 5. PROCEDURA DE fiva actelor procurorului de neurmarire SOLUTIONARE ¥ procedusa de solutionare implica: parcungerea urmatorilor pagi ‘ceduralis 4, ra > 4 Pro. {nregisiarea plangeri ln instanea compton; in situa y care plingerea fost depust la procensy, acesta 0 va ineny Impreund eu dosarul cauzet instante’ eompatonte; fepartizarea sleatorie a cauzei in chiar iad priming Preluarea acesteia do este jadecstoral de camers preliminag Caria a tostrepartizat stabiliven| menului de solutionare a plang comunicarea toxmenulu impreuné cu un exemplar al pln. gett, procurorului gi partilor, care por depume note scrise cu priv a admisdiltaten ori temeinicia plinngeri, Pessoana cate a avut in cauzi calitatea de inculpat poate formula cereri si tidica excuptii si ou privire legalitatea admninistcieii probeler on 4 fectuarit urmaririi penale. Procuronul, in termen de cel mult 3 7ile de to primirea comunicirii, are obligatia de a transite judecaterului de c mera proliminars dosarul cauzei; procedura este necontradictorie (fae participarea petentull 4 proctrorului gi a intimatilor) si se desfignara in eamera de consitiu: judecatorul de camer preliminara se prenunté rin incheiere motivats; deliberarea gi intocs irea_ minute; judecttorul poate pro- nuns una ein urmatearele solut A. in cauzele in care nu s.a dispus punerea in migcare 2 actiunil penale, judecatorul de cameri preliminars dispune prin incheiere definitiva si al respinge plingerea, ca tardivé (dacé aceasta a fost formulati dupa expirarea termenului de formulate pravazut de lege), inadmisibili (daci aceasta nv vireaz’ 0 solutic de clasare sau renuntare la utms rirea penals ori daci plangorea a fost formulats de 0 E37 persoana care nu are calitate procesuala activa ete) ori, dupa caz, oa nefondata (menfinénd solutia din ontonan|a atacata ori cea lin rechizitoriu); [—* b) admite plangerea, desfiinteazi solutia atacati si trimite motivat cauza la procuror: 1. pentrua incepe urmatirea penal \2: Pentnsa completa 5) pentru pune in miscare actiunea penala si a completa urmarirea penala; arirea penal ‘+ o) admite plingerea si schimhd temein! de drept al solufiel de clasare atacate, dacs prin acoasta nu se creeazd o situalie mai grea pentra persoana care al cul plingerea —> B.in cauzele in care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, judecatorul de camera preliminara: po. . in baza aprecie! verifica legalfiatea administrarii probelor sia efectuarii urmaririi penale, putand exclude probe sau constata nulitatea actelor de urmarire penala (competenta propriu-zisa a judecdtorului de camera preliminaray; fectuate prin raportare la probele legal administrate dis [> a) respinge plangerea ca nefondata: [ b) admite plingerea, desfiintoaz’ solutia ata cata Gi trimite motival cauza Ia procuror pentnia completa urmérirea penali admite plingerea, desfiingeaza solutia ata~ cat yi dispune inceperea judec privirela faptele si persoanele pentru care, in cursul cereetéeit penale, a fost pusd tn migcare actiunea peneld, cénid probele legal administrate sunt suficiente, trimifand do- sorul spre repartizare aleatotie; in acest caz,376 |_Plingerea impoiriva actelor procurorului de neurmarin (EN | 379 Lo» a) judecitorul de camerd preliminara care se pronunts inchiierea jadccdtorafed de comers pr, Minar ennstitic actual de sesizare | in gedlinié publics, prin incheiere motivats, poate instanted | dispune una dintre urmétyarele solutii: ee GE raping sont ct evs, rept al solutict de chisave atacates dag | \, Be ae ‘ont ain i suet liver dacesorptslenu pte la legalvatea administrarii probelor ori a efectuari) urmaint penale au fost gresit ~* ©. IA ACT DE RETRAGEREA plangerii formulate; } solutionate. in ipoteza in care contestatia a 7. redactarea incheierit promuntate, in care sun expuse motive fest formats de procuror, judtecitorul de care Fou condus pe judlectiocul de camer preliminars la camer’ preliminari va putea constata legali solutia dispusa tates actolor de urmarire penal sau a pro: belor pe care judecitorul de cameri. preli- ‘minard care Sa pronunfat in prima instant’ Jo-a apreciat ca liind nelegale. [n ipoteza in +8. comunicaroa incheieri judecstorului de camerd preliminars, —> 9, Contestatia: care coniestatia este formulata de inculpal judecatorul de camer preliminard va putea constata nelegalitates actelor de urmanie penala snr probelor pe care judecitorul de [> alincheionea judecitorului de camecd preliminard es principiu definitiva, cu exceptia celei prin care sa dispuss incops ca julocttii, cad procureral sf inculpatal pot fo , motivnt, cmtestalic cv priv pee ee an RES Rn comerd preliminar’ core s-a pronuntst th nied ok nfo: a: egy piel pte | primé instaniS loa apreciat ca fiind legal. aalutnistrii poobelor sa ftctndrit urnairat peuale Ulterior, judecttorul de camerd preliminars [> bY poate fi formulata in ten men de 3-zile-de la dan | va puter dispane ericare dintre solutiile comunicarit incheteritjudecdtorului de camera pre prevazute de art. 341 alin. (7) pet. 2 NCPP. © opservari: emotiy ota esie inactmisibala; [> c)sv depuine ta juclecstorul de camera profiminarl care Solutionat plingerea gsc inainteacd spre selujimawe | > &Stents jediciad » persoanel co a formulat plangerea, precumt ga per juceatanh de-gainerk iMbuinses de lea soanei fafa de care s-a dat o solufic de nourmarie/netrimitere in judecats Gal dommeton nu este obligatorie, chiar daci pedespsa previzuts de lege pontru bor cor rang oea lea cor infractiunes ponte care s-a dispus solul.a de neurmérire sau de neteimitere | | foro esle Inalla Curie de Casati si lusitie, comple | in judecatd céte mai mate de ani lui competent potrivit legii; procedura se dest publics ulti sia inculpatulni; 2 cind judecttorul de camer’ preliminard admite plangerea gi dispune redeschidlerea uumiricii penale, va indica in considerenteteinchei spark in godine patticipares procun i faptele280 | Plingerea impottive actelor procurorului de neurmarire slimprejurdrile ce vimeac afi constatate, precum gi mijfoacele de proba urmeaza a ti administrate, procurorul fiind finut de hotirarea insiante 3. solutile de netrimitere in judesats dispuse prin techizitorin nu pot gj atacate eu plan gre cirect In jadecdtorul de camer preliiiari: im eaznt jg tare este sesizat cu oastie! du plingere, judecitorul de camera preliming ‘© va trimite organ jadiciar eompotent, confony art, 339 NCEP: 4. impotriva solutillor de netrimiiere in judecata se poate formula, in cond) tille art. 339 NPP, daci aceasta este res 3 plangere le procurorul ierarhic superior, jinss, persoana nemultumits se poate adresa numa judecitorului de camera preliminaré, gi nw procurorulut ierathic supetior celui care a respins aceasta plangere; 5. organul judiciar competent s% solutioneze plingerea impotriva ondonantel prim-procurorul prin care sa infirmat ordonanta procuroruleii de nett: mitere in judecati i s-a dat acveagl ori alta solutie de netrimitere in judiecata, pentru alte moti sau pentru unele dine motivele invocate de petent, randul stu, procurorul ierarhic Superior, astfe! sesizat, a respins plangetea si a mentinut solutis prim-procuroruhii, persoana vatimali, precum si rice alte persoane ale caror interese legitime sunt afeciate se pot adresa ex plingere judecatorulul de camera preliminar3; rocurarul ierarhic superior, Numai in situatia in care, by plingerca impotiva solutcd de dlasare nuv putea viza decat aspecte de nelegalitate gi netemenicie cu prvire la cercearle efecuate cu privre persoanele la care so refert petifionara in plingerea initala cu care a sesizat parehetul. in calea de atac inlema atu se poate extinde cadrl procesul cu privine le lle persoane de cre procurorul lerathic superior 7. solutifle prin care procurorul jerahie superior infirm’ ordonan(a proce rorului din subordinea sa si dispune completarea cercet@rilor efectuate in cauzi pot fi alacate doar cu plingere 1a procuroml ierarhic conditiile art. 339 NCPP, nepatind fi atacate gi la judecdtorul de camer conditille art. 40NCPP; superior in proliminar’ 8. nu enist incompanbilitate a persoanei care a efectuat urmarirea penal in 'poteza trimiterti cauzei la procuror in vederea redeschiderii urmérirt penale; Ts Sol dallionll Coane pes inaa adele pARPEEENTHARE EAE iii penale/receschiderii urmaririi penale, procu- in vedo - iinceperii urn penal) aceste are obligatia legal cle a se conforma incheteri judecatorului de camerd preliminars, exceptind situafia in care intre data ramanerii definitive a hotirari si cea in care dosartl a ajuns la parchet aw aparut fapte sou Imprejurari noi necunoscute judecstorului de camers preliminar’, care impun adoptarea une’ coksfii de clasare; 40, incheierile definitive ale judeestorului de camer’ preliminar’ nu pot fi supuse revizuiri, nefiind hotirari prin care s-a solutionat fondul eauzei, Ti. probele care au fost excluse de judecatorul de camera preliminard nu pot fi avute in vedere Ia judecarea in fond a cauzei, atunci cand judecatoru! de camera prelininara a admis plingerea sia dispus inceperea judecatiFISA nr. 29 CAMERA PRELIMINARA Seer ef |. PARTEA TEORETICA, 1, CADRU GENERAL —> A. Obiectul camerei preliminare ¥ obiecttl eamerei preliminare const in judecata: in verificarea dup trimiteres j—> #acompetentei organclor de urmatire penali [—* b.a legalitatié sesizarii/actului de sesizare (daci reehini toriul a lost verilicat sub aspectul logalitatit gi temuinicus de procurorul ierarhic superior, daci euprinde mentiunil 8 NCPP, da faptele care constituie object acuzarii fats de tiecore bbligaterii p ‘Taate de art. 3 siant desces inculpat in parte pentru a se putea stabili obiectul Tinie judivea ete) f+ ca lepalititié gi loialitatit administrarii probelor in cursul urmiririi penale pentru a verifica incidenta sancti derivate a excluderit [sanctiunea excluderii este derivatd din sanctiunea nulitatii, astfel cum rezalta din provederie art, 102 alin. (3) NCP]; Ly d. a legalitalii efectus actelor de citre organele de anni tire penala pentru a verifica Incident sancyiunii nuit (absolute sau relative) @ onservaru: 4, analiza in camera prefiminars este concentiat’ po aspecte cv fin de actiumes penal pbisctal camesol preliminnns fa esdral wed confruntari intre acuzare gi procedora prosipunind o desbatore a topicilor oo canstituie judtecatorul de camera preliminard nu evereiti nici funetia de acuzare gi nich pe cea de juciecatd, cig lunetie distine!7 ce verificare a legalitstittrimiterti sau nelrimiieri in judecatay | nu verificd temeinicia/aparenta de temeinicie a probelor sau a trimiterii in judecata si nici caracterut complet al urmiristi penale saa oportunitatea ori | sulicienta probelor administrate ia acwzare —>| 8. Durata procedurii de camera preliminara [-—* 1. cel mult 60 de zile de Ia data inregistrarii cauzei la instant’, ‘v2. termenut de 60 de zile este un termen de recomandare. C. Misuci premergatoare l1. Sesizarea slante! si inregistrarea dosay ¥ rochizitoriul insofit de dosarul cauzel gi de un numée necesar de copii certificate ale rechizitoriului, respectiv ale traducorit autorizate 9 rechizitoriulii (cAnd inculpatul nu cunoaste imba romand sau este eetitean apartinind unel minoritai nationale), pentru e fi comunicate ineulpalilor, se wimit instantei competente si judlece couza in fone 1+ 2, Repartizarea aleatorie a dosarului judecatorului de camera pretiminara;ra preliminars [—* 3. Misuri prealabile dispuse de judecttorul de camer pre ‘minara prin rezolutie 4) comunicarea copie certificate a rechiitorinh yi, dapy cae wadlcerea autorizata a acestuia inculpatulyi, by stabiliea termonuilué (in funetie de complesitaten sauzei) in care inewlpatul py particularitspite te formula corer gi excopti (col putin 20 de zile de tag \ comunicirii); ° €) fncnnosténtacra inculpetulul despre obiectul procadum in Camera preliminara, dreptul de asi angoia un apardtor ales si termenul In care poate formula in sc cerer si exceptii cu privire la legalitatea administas, probelor si a efectuarti actelor de c&tre oryanele de unmarire penala; d) desemnarea unui avocat din oficia in cazul in eae asiste juriatics inculpatuls te obligatorie; ‘> 4. Comunicarea cu Parchetul Judecatorul de camera preliminara comunica procurorali a vrerile si exceptiile formulate de cate inculpat/avocatul acestuia; b, exceptiile ridieate din ofiei, ©® onservatu: 1. daca nu s-au formulat cereri $i exceptii de inculpat ori judecitoral de camera preliminars nu a ridicat din oficiu excepti, Ia expizazea termienuta sfabilit judecdtonal de comers proliminari.consiata legolitatea sesirati instantei, a administrérii probelor i efectudci actelor de urmairire penal si dispune inceperea judoestii: 2, inculpatul sau avocatel acestuia nu pot solicita administrarea de probe ie vederea dovedirii nelegalitafilor actelor de urmarire penalé sau a probelot | es administrate, cererile si exceptiile trebuind 68 fie raportate la actele | | dosarului de urmarire penala; 4, exceptllle invocate de judecitorul de camera preliminara din oficin trebuiie consemnate in inchelere, care se comuniet procurorulut —* 5, Raspunsul parchetulai @ fecultetiv; procuronul poate opta si nu raspunda cererilor gi excepliilor transinise de judecatorul de camera preliminara; bb. raspunsul la exceptii ar trebui s& fie redactat de procuroral care a efectuat sau Suprayegheat urmérirea penali, acesta avand o imagine de ansamblu cu privire la actele de urmarire penal’; in ipoteza in care procurorul decide s& rispundA excepfiilor comunicate, rispunsul trebuie formulatin seis; > © in termen de 10 zile de la comuunicarea excepfiilor. D. Analiza (preliminara) efectuati de judecitorul de camera preliminara Y se destisoard in sedinti nepublici (camera de consitia), firs participarea procuronilui si a inculpatului ori a altor parti sau subiectt procesuali: Y se analizeazét doar cererile scrise si raspunsul procuronultsi prin reportare la ansambiul materialulul de urmarire penala; Y judecitorul de cameri proliminar’ se pronunté prin incheiere motivati la expirorea termenului th care procurorul putea Aspunde cererilor gi exceptiilor; Y avand in vedere obiectul camerei preliminare, judccitoral de camerd preliminari poate dispune urmatoarele: = a. constata legalitatea sesizirii instanjel, a administririt probelor si a efectuirii actelor de urmavire penala (dact au fost respinse toate cererile gi exceptille formulate de386 | Camera preliminara inculpat sau invocate din offciv ori nu sa formutat nis cerere cau exceptic) si dispune inceperea juctecii, . censtata nereguilaritatea actulul de sesizare (de pilds, censtata ca actul de sesizare nu este apt st investeass i, mod valebil instenja de jadecatd, neliind descrist fap, de care este acuzat Inculpatul, sau nu se poate stahiy intervalul de timp in care a fost coms fapta. on rechizitoriul nu a fost intocmnit de peocuzorul din eadnj parchetulul competent sau nua fost verificat sub aspect! legalitati gi temeiniciei de procurorul ierashic superion exclude toate probele administrate, constatand mulitates actelor prin care s-a dispus ori a fost autorizata adm. nistrareaprobelor ori prin care probele administrate; exclude 9 parte din probele administrate, constating nulitatea doar a unor acte prin care sa dispus oti a fos au fos autorizata administrarea probelor ori prin care probele au fost administrate; cconstat incidenia sonctiunit nulitSti absolute pin disporitile art. 281 alin, (1) lite} si £) NCPT] sau a mulititi relative [dlac’ aceasta a fost invocaté de persoana interesati in termenul previaut de art. 28 alin, (4) it. a) NCEP i exist} o Vikimare important 3 raportore| drepturilor procesuale ale persoanei care nu poate f) inliturati alifel dacit prin anularea actuluil. E, Procedura remediu in caaul fm care judecitorul de camerd proliminard conta neregulartaé ale aculut de sesizare, in cizul in care sankyionea potivit art, 200282 NCP actele de urminine penalé efetuste « inclcarea leg ori daci exclude una sau mai multe probe aminista inchetrea se convent cde fat perchetuli care ens rechiitoril I OBSERVATIE: procedura remediu vizeaz’ numai sdroptaree neregula: Ftitilor actului de sesizare, procurorul nepatind procede Ia refeceres actelor de urmarire penala constatate a fi nule sau administra probele excluse, deoarece cauiza nu se mai afl in faza de urmarire penalé, in termen de 5 zile de la comunicarea incheier preliminar’, PROCURORUL poate: judecitorului de camera [> 1. si wmedieze neregularitatile actului de sesizare constatate de judecatorul Ge camera preliminara, astiel Incit si poaté. fi stabilite obiectul si limitete judecatit 1 8% comunice ca mentine dispozifia de trimitere in judecat’, [> 2. s& solicite restituirea eauzei (de pili, in cazul fn care ou fost excluse toate probele, ipotezt in care solutin de restituire este proviribila): [> 3.54 comunice c& intelege si isi mentina acuzajia formulata prin iportare la probele si actele considerate a fi fost efectuate in mod legal, in fpoteza in care s-a constatat nulitatea numa a nei parti a actelor de urmérire penala sau a fost excluss numai © parte dintre probele nelegal saut neloial administrate: ‘+ 4.si nu exprime vreo povitie fap cle nerepularitatile constatate. —>| F Solutii ¥ judecitorul de cameri preliminari poate dispune una dintre usmé- toavele solutiis “ 1. inceperea judecatil: [>a cand constata legalitatea sesizirii instantel, a administrarii prabelor si a efectuirii actelor de urmarire penal [> b. dack procurorul a remediat neregularitatea actului de sesizare consiataté de judecitorul de camer proliminar, menfine solufia de trimitere388 | Camera preliminar’ in judecats gi pot fi stabilite obiectul si linigy judecsti (apta si persoana pentru care gy formulat acuzatia penal; dack poate fi stabilit obiectul sau limitele ja ‘iti, iar procurorul mentine solutia de trimiley fn judecata, in ipoteza in care au fest exchis 5 parte din probe sau anolate unele acte procesiay sau procedurale; 2. restituirea cauzei la parchet. Y judecstorul de camera preliminara restituie cauza la parchet dacs al rechizitoriul este neregulamentar intocmit, neregulartates fu a fost remediats de procuror in termenil de 5 il acordat (fie nu a fost remediats deloc, fie a fost remedias doar partial, fie procurorul nu a oferit niciun raspuns, lar neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obec tului sau limitelor judecati b) a exclus toate probele administrate in cursal armatiri penale; ©) procurorul solicité restituirea cauzel |® onservatte 1. restituinen se va dispune si in ipoteza fn care procurorull rispunds in terms nul de 5 zile, acoperind neregularitatea actului de sosizare, ins judecstoral de camera preliminar§, ia urma unei noi evaluiti, constati ei in realitate na S-aul acoperit toate neregularititile constatate stabilit objectul sau limitele judeeiii; contiauare ut poate fi 2. urmérirea penali este relue atunei cdnd judecStorul de camerd preliminaed a dispus restituiren cauzci La parchet ca urmare a excluderii tuturor pro belor administrate in cursul urmsti penale;reluarea se dispune nu pain | 1 1389 incheierea jucecstorului de camerd prelimnard, ci prin ondonantt de citre peocurorul care stppravegheazd sau efectueasit unndritce penal 4. atunc cind restituirea a fost dispusi de chirejudecitorul de camerd preli- trinard in urma constatirt nerogulariti actului de sesizare yi a import tithatit stabil cbioctuh gi limitelor jadecifi, este posiil sa cezulte necesitatea efectudril unot acle de urmérire penalé suplimentare pe Tangs diopuie de cdtre eonduetiorul parcetului onde procuroml inne superior previteut de lege, iar nu prin ondanonta procirarulul eave supravegherzt stu fects wormenfiona i atelo co uimea78 afi fectnte 5 emdrinee yonald, Prin ordomanta de solace a nrmdririi penale se G. Contestatia ] © jn termen de 3 zile de la comunicarea incheierii juclecdtorului de camer preliminard, procurrul si iaculpatul pot face contesiatie; + contestatia poate viea: a. modalitatea in care judecitorul de camera preliminard s-a pronuntat cu privire la neregularitatea actului de sesizare, legalitatea probelor sau a actelor de uxmivrite penalé (de pildS, gresita excludere/neexcludere a unor probe, greyita constatare a regularititi actului de sesizare ete.) b, solutia de incepere a judecatii (fie in ipoteza in care au fost respinse toale exceptille, fe atnci cine au fost anulate acte de urmarire penala, excluse probe sau constatata neregula- Htatea actului de sesizare, tar procureril a acoperit tn conditille legil neregulartiatea sesizarii gi a mentinut trimi- terea in judecat’), respectiv solutia de restitulre a cau parchet, la Y in ipoteza in care inculpatul nu a formulat cereri sau exceptii gi nici judecitorul de cameri preliminari nu lea invocat din oficiu, icheierea prin care se dispune inceperca judecitii este definitiva si, pe eale de consecints, contestatia este inadmisibil390 | Camera preliminara sentesttis w depune la jucectonul do camer prsiminant aq Promunfs Bees care tach se motiveaz pi le knee stabilit pentsu solufionare: i contesafia se judoct de cate judecitorul de camer pretiminays Ja instar a fa lerathie superioard cele sesizate, in camera de consi, fi pertciparea procurorulul; termenul (de recomandare) te sohitionare a contostatiei este cle 60 de zile; * fudecttonal de camer’ preliminard cdruia i sa repartizataleatony contestatia procedeszi 1a comunicarea acesteia intimal (Procuronsl respectiv incalpatul), precum st a termenulul in can poate formula cereri/exceptii ori angaja un avocat; in ipoteza in apararea este obligatorie, judecstorul de camera preliminari can Solufioneazi contestatia procedeeza la desemnnarea unui avecat lin oficin: © Ja expirarea termenutlui, judecitoral de camera preliminard sol. Honeaza contestaia analizand motivele pe care accasia se inte. meiaza, precum si cererile sau exeeptile invacate; ~ mon reformatic in peius se aplic’ cu privire la solufile pe care le poate dispune judecdtorul de camera preliminars cu ocazia solution’et contestatiel formulate numai de inculpat; Y judecktorul de camera preliminard cate solutionear’ coniestalin Poate dlispune prin incheiere pronuntats in camera de comsiliu uno dintre umiitomele solati [> & fespinge contestafia ca tordiv’ sou inadmisibila ori dupt az, € nefondats, [—* admite contestatia, desfiinteaza dispozitiile prin care in ‘mod nelegal judecatorul de camera preliminar’ a constata neregulacitatea sesizani ori prin care a dispus excluderes ‘unor probe st dispune inceperea jude) admite contestatia, desiiinjeazt dispozipiile prin cate in mod nelegal judecitorul de camera pre nara a respins exceplille privind nelegalitatea sesizasii ori privind née a 391 ~~ sgalitatea adminictesri probelor yi dispune restiluirea cauzei la procuror [> a, acimite contestatia ite cauza spre rejudecare judect- torului de camera preliminara de la prima instants, in . ipoteza in care nu au fost respectate dispozitiile privind comunicares; > e. ia act de retragerea contestatiei Donsenvarn: [sith soca ce» tel decir doce preliminard,faca camerel pretiminare este inchelat in fpoteza in care prin Incheietes definitiva 2 dispus Inceperea judecati, instanta stabileste | fermen spune ctarea parr sia sublectilr procesuali principal; 2 judeedtorul de camer’ preliminaré nu este incompatibll sé exercite si functia de judecat, 2, MASURI PREVENTIVE iN CAMERA PRELIMINARA ¥ judecatonu! de camer’ preliminara se promunti cu privire la [> a, luarea une! mésuri preventive (contiolul judiciar, controll judiciar pe cautiune, srestul Ja domiciliu sau arestarea preventival, Ia corerea prccuroruli sau din ofc [—* b. inlocuires, revocarea sau incetarea de drept a misurilor preventive luate sau prelungite in carsul urmariii penale la « legalitatea si temeinicia masuriiarestulud la domteiiu, restdrii preventive, contiolulul judiciar sau controtulul judiciar pe caufiune luate sau, dupa caz, prelungite in cursul urmétinii penale;3921 Camera preliminara { | d, legalitatea sau temeinicia masuril arestarii preventive a MODELE DE ACTE PROCESUALE arestului la domiciliu, inainte de expizare a termenlui de 3) slezaile pentru care aceste masuri ai fost hate sau pretungiy 1, Model de minut a incheicrii prin care judecitorul de cameri preli- {n cursul urmaririi penale; ninaré constala neregularitatea actului de sesizae dupa analiza cererilor si © confirmates misuril arestinil preventive luate in ips fog. | atepilor invocate din ofisiu saw de inculpat gi se dispune comunicare cite judecitorul de camer’ preliminara, fie de judecitoryl g | meet drepturi gi libect5ti i cursul unmaririi penale, Dosar ar | iNcHEIERE. | DATA. | Constath neregulasitatea rechiitoriulii nt... emis la data de... de | Parchetul de pe lings Judecstoria, Dispune comunicarea prezentei incheieri Parchetului de pe lang’ Judecttoria, vederes remedicrii neregularititiler actului de sesizare constatate in actul de sesizare. Pune in vedere procuromului si comunice judecitorului de camera | |prliminard in termen de 5 zile daci mentine dispozitis de trimitere in | |indocals ori solicits restituirea cauzei Cu drept de contestatiein termen de 3zile de la comunicare. Pronuntata in camera de consility, a2, Semnitara judecitor de cameri prelininacs394 | Camera preliminari 2. Model de minutia inche: minari dispune inceperea judecifii GED | 295 prin care judecitorul de « jreliminard dispune restituirea cauzei la procuror 3. Model de minut a incheier nerd Dosar nr. INCHEIERE... DATA, In baza art 346 ain. (2) NCPP, constata rogularitatea rechizitoriulul np emis a data de de Parchotul do pe ling JuciecStoria......, prin care 5-2 dispus trimiterea in judecatS a inculpatule: X (date de stare civil) sup aspectul acuzatiei de a fi comis proviizuti de ant a adininistrarit probelor sia efectuarii actelor de urmarire penal Dispune inceperea judecitii cau72i privind pe inculpatal X in baza art. 275 clin. (3) NCPP, cheltuielile judiciare rman in sarcing statului, fractiunes de. (Cu drept de contestatie in termen de 3 zile de Ia comunicare. Pronunjata in camera de consiliu, a7, ‘Semnatura judecitor de camer preliminara, + Dosarnr, INCHEIERE.... DATA... In baza art. 346 alin. (3) it. a) C. proc pen, dispune seatitirea Ia Farchetul de pe ngs. prin echizitriul acestl unit de parchet emis la data de a catzsi privind pe inealpatul X,trimis in judecat jn dosarul nr sa, sub agpectul acuizatiei de a fi comis infractiunes de ..provlzut8: de vet fn baza ort 275 alin. (3) NCP, cheltuietile judiciae simin in sarcina slat Cu droptla contestatiein 3 ile de lacomonicare Pronuntati in camera de consiliu, a2:, Semnituri judecitor de camera preliminactFISA nr. 30 DESFASURAREA JUDECARII CAUZELOR PENALE iN PRIMA INSTANTA (PROCEDURA DE DREPT COMUN) gl 1. PARTEA TEORETICA, > |. OBIECTUL JUDECATH IN PRIMA INSTANTA 1. potrivit art, 371 NCPP, indiferent dacé jucecata se desfigeari potrivit procedurii de drept comun sau potrivit procedusii simplificate a recunoagterii invinuirii, se mirgineste la fapta gi persoana arilate in actul de sesizare [rechizitoriul sau incheiersa judecitorului de cameri preliminari prin care a fost admisi plingerea impotriva unci solufii de netrimitere in juciecats gi a dispus inceperea judecsfii in baza art. 441 alin. (7) pet. 2 lit.) NCPP}, L_ 2, obiectul initia! al juctecauit nu poate fi extins, noul Cod de procedurd penal nemaiprevizzind instituliile extinderii peocesului penal cu privire la alte fapte sau cu privise la alte persoane. > 2. PROCEDURA DE JUDECATA DE DREPT COMUN 1, procedura de judecata in prima instanta de drept comun (neabreviatd) parcurge urmatorti pasi procedurali: 7 _ mE | 5 J incheiere delinitiva inceperea judecatii, complehil de judecats a fxeozi primul terinen de jadecata; 2. aceeasi persoané care a exercitat functia de judecator de camer preliminar’ poate exercita gi functia de judecata (@ coseavane dest caasis wal fel audio omghear we Fidel ficrerhva ttn unt pe crt dpe reese subiecti Wocatii acostora sau de citre B. Masuri administrative pentru asigurares banei desfaguriri a cauzei la PRIMUL TERMEN DE JUDECATA, 1. presedintele completului de judecati dispune prin rezolutie masurile administrative necesare pentru pregitirea primului termen de judecati: citarea parfilor gi a subiectilor procesuall Principali (inculpatul, partea cvili, pariea responsabilé. a persoana vitimati, inculpatul, colelalte parfi si avocafi acestora au dreptul si ia cunostintS de actele dosaruhit fn tat cursul judecitii: instanja de judecati mu poate restrictiona, prin incheiere, dreptul dea consulta dosarul sau vreunul dinte mijloacele de proba allate inte copentle acostuia; |» b. in cursul judecitii, persoana vatamata si partile au dreptul Ia un singur fermen pentru angajarea unui i pentru progatirea apiriri avocat Ls «im situatia in care persoana vatématé sau ura dite parti nu mai beneficiaza de asistenta juridica acordata de avocatul sau ales, instanta poate acorca un alt termes pentru angajarea unui alt ayocat si pregatirea apararit; [> 5. judecata in lips: pe tor parcursul judecii, persoana vasa é Parle pot slit, oral stu in srs ca judecta 38 xe deste in lips, in acost caz nemaifiind citate pentru termenele urmi toare; —________ 7a [7 & lsprimul termen la core provedura de tare este legal indeptin cauvza se afl in sta de judceats, preyedintee dispuine ca grefienul 4 dea cite rechizitoriului (actul prin care sa dispus trimiterea Judecata) ori, dup’ caz, a incheiesii judecstorului de camera Preliminard prin are a admis plangerea formulata impotriva solutiel procurorulai de netrimitere in judecata si a dispus inceperea jucecatii in conditiile ar. 341 alin. (7) pet.2 lite) NCPP SHU st facto prezentare succinta a nest [7 Presedinicle explica inculpatulti in ce consti invinuirea ce i se | duce i ingtiinjeaza pe inculpat cu privice la dreptal de a nu face nicio declaratie, atragandi atentia ci ceea ce declard poate fi ‘olest si impotriva sa, precum si cu privie ls droptul de a pune | inteebiricoinculpatilor, persoanei vatimate, celorlalte pat, ‘mattorilor, expertior $1 de a da explicatii in tot cursul cercetiit judecdtoresti, cand socoteste c& aste necesar + presediniele ineunostinteasa partea civiti, partea responsabils Gvilmente si persoana vstamul& (nu st inculpatul care a participal in procedura de camera preliminara) cu privire La Probele administrate in faza urmarisii penale care au fost ‘ccluse si care nu vor fi avute in vedere la sotutionarea cauzei gi Pune in vedere persoanei vatimate cd se poate constitu parte ivild pan la incoporea eercetiniiudecdtoresti [ ouseevan |} pain compuneres instante’ so insege atciticen completa de pxlocah | || St Aumaral de judecitoré previzuii de lege in vederea judocsri rmieloe |] penate; in prima instants completul de jadecaté este compus dint |) singurjuclecator(sisiemul judecdtoralui ani 2 prin conslituirea instantei se intelege ansamblul 4. presedintele completului inteabé pirtile daci infeleg sé i penal conteste probele administrate in cursul unm; Y probele administrate in cursul urmirini penale gi necom testate de cdtre parti nu se readministreaz’ fn cursul cone {rid judecStorest (contestaroa poate viza mumai temeinica§ fiabilitatea probei, ow gi legalitates acesteia, care a fos trangati definitiv prin incheierea judecstorului de came preliminar’); ca excepiie, acestes pot fi administrate dit of ie cre nctonta, dacd-aprociae’ eA este necesar pentri aflarer adevaruli si justa solutionare a cauzei; |» 5. instanta pune in dezbaterea contradictorie a persoanci vitémate, 2 partilor si a procurorului probele care wrmena sf administra‘e in cursul cercetariijudecatoresti; dupa ce persoane vatamati, partile prezente ) procurorul si-au exprimat punctl de vedere cu privire la probatiunea ce poate fi administrata im 8 viinjarea aciministrarii numai a probelor legale, pertinente, conclucente $l utile solutionatii cauzey - coreatarea juclecitoreasci continud cu administrarea probelor incuviingate de tve instanfé in condifii de publicitate, conte: dictorialitate si nemijlocire in urmatoarea ordine: ascultarca inculpatului, a coineulpatilor, ascullavea persoanei vardmate, a Parti civile gi parti responsabile civilmente, ascultarea marto: rului, experhalui saw terpretului gi, dupa caz, prezentarea mijloacelor materiale de probi. gi examinarea inscrisutilor, instanta poate dispunc uncle schimbiri in aceastd ondine, daca ele sunt necesare pentrs buna desfigurare a cercetirii jude- citores procuroral, persoana vatamaa si pirfile pot renunia ls probele (de erie natura) pe cate le-au propus; dup puneraa in diseutc 4 renunfari, instanta poate dispune ca proba s& nut mai fie adiinistrata, acd apreciaza c@ nu mai este necosar; acd in cursul cexcetarii judecttoresti administrarea unei probe anterior admise apare ca inutila sau nu mai este posibila, instanja, dup’ ce ascults procurorul, persoana vatamata $i Pirile, poate dispune ca acea probi si nu mai fie administrati; daci imposibilitatea de administrave se refera la © proba admi- nistrati in faze de wimirire penalé gi ineuviinfata de imstanta, aceasta este pusi in discufia pirtilor, a persoanei vatamate si a procurorului gi se fine soama de ea la judeverea cauzel 1. pe tot parcursul cercetirii judecitoresti persoana vatimati, Partile si procurorul pot solicita administearea de n (care nu au fost administrate anterior in cauza); . terminarea cercetirii judecitoresti: inainte de a declara ferminata cercetarea judecstoreasca, presedintele introabs Procurorul, persoana vatémetd si patile daca mai au de dat explicafil_ ori de formulat cereri noi pentru complotarea cerceldrii judecitoresti; daca nu s-au formulat cereri sau daci