Iimplementarea sirtegel © Elaborarea =) ORGANIZATIEL Figure nr. 1 —Procesul de elaborae si implementare a stateiei organiza Proiefa vitor firmei, sub forma strategie, se realizeazd, asadar, pe baza unui ghid sirytura tn tre etape, in fecare din acesea valorifedndu-se un material informational vat, famizat de surse multiples eterogene, din interioru i, mai ales, din afra organiza. 2.2, Fundamentarea strategici 2.2.1, Premisele strategic’ Practica 5 teria managerial demonsteazA 8, pentru a concepe states polit rjonale ‘generatoare de substanyialeefocte economice, sunt necesare o cunoatere io luae fn considerare a unui set de elemente esentiale, pe care le sintctizim, in continuae, sub form de premise (vez fig. mr. 2). Diferentierea in fuetie de cell de vat al organiza |? a ‘Asigurarea contin labor apc srateillor gi a polite onganizatei Inprimarca multidimensional strategie globate [4] Abordareasstomiet a elaborti gl implement statewiei_ |) La[ Listen considera impact ineratolan [6 activiailoreconomce 7 Realizareatransferallintemational de know-how managerial | Lf (OperatonalizareaMlexibilé a wratopek 5 Figura nr, 2 — Premisele elaborii si implementaril strategiei6 Metodologii managerial 2.2.1.1. Diferentierea strategiei in functie de faza de viagt a firmei ‘Asa cum produsele gi, in general, bunurle eeonomice a un cchy devia diferent in tape gi faze distinete, tot aga orzanizata parcurge seevente temporal variate, in cadeul cera intensitatea i continuul manifesta proceselor de management i execufie difer nt-o masur apreciabil. In decusulevolate’ organiza, ancorarea la cernfele si exigenfele medial bint national st international debandese Valente sensbil dei Dura cum se slie, orce rms parcurge, desi nu intotdeauna linir, patra faze importart ‘demarare, eestere, maturitate si deelin in cadrul cdrom problemele cu cae se conffuntsint diferte, iar soluile decivionale si operatonale, pe termen lung. media si scurttrebuie, de asemenea, si fie diferengit. In fiecare dntre aceste faze, organizafa auld <8 ocupe o pote e Piatt are sii permits objinerea de profit. Luarea in considerare a particularitajilor aeestor eae, arelatiel dine ponderea pe pat si rentabilitate a rsculu implica, gnereara abordi strategize variate, tipui de steatogi diferite, aga eum evidentazatabclul nr. 1, elaborat pe baza metode Arthur D. Little (ADL), Tabet ne 1 CCoreatia strategie clea de vag a firme i Farell] Demarare crate ‘Mature Decln ct} Canta tii smteice| 1 | Moddecrestere | Creareapiciior | Paounderea pe | pifereaperea pro] Diversificarea pro pete duselor gi servi] duseor servicio Expansiunea [ior Sirategi interna sour tionale 2 | Produse Nenormalizaie | Standardize Piete Locale PNaioasle | Diterenite, | sabite Iniemationale _| Mondiale 3 | Argumente compotive] Caractere | Comercalizare | Costu ‘Stipinire oat alse Marketing sau cata + | Domenie Serctre-tezvolae|Comeriala | Gestone Gesune + see sarktng) 5 | Conus Putin nanerosi _[Numerayi___[Namerosi___| Nal pata mumerog 6 | vate cheiede | Cabie Pubticiate [Prey Catia aieenia marketing Disibue Disribuie __[Pubiiate | Pulicite 7 | Pies Vari Mae in diminoare | Stich Profi Mist Mae Insctdeee | Diopaeat Pentru firmele roméresti, aflate fn perioada de tranzitie edtre economia de piaja, apsr pro-bleme specifice in cece ce priveste fundamentarea proiectiei strategic a vitorului acestors, Ele au in vedere, cu prioriate, starea economico-financiara precari in care se afl, ipsa unor sirategti globate si partialejudicios fundamentate la nivel de economie national8, deficienie in definirea obiectivelor, ipsa unor resurse materiale si financiare corespunzatoare, piele insuficient conturate. Pe fondul promovérii cu intensitate redus4 a noului managerial, astfl 4c limite dobiindese semniticaii deosebite, de care trebuie si se ind contin derularea procesulai strategie,Metodologia de realizare a srategei 37 2.2.1.2. Luarea in considerare a stakeholderilor organiatiei Dat find faptul ca strategia proiecteara viitorl organizafiei, apare ca esenfial®intensificares |ufei tn considerare a principalilor stakcholders-i, a problematic acestora sia obiectivelor pe ‘are le urmétese, ea premist importanti a armonizari diferiteloreategorii de interese. ‘Astfel, proprietari-actionari urmirese ca organizata la care particips cu capital, sasi-gure ‘un profit c&t mai ridiat, in care se ,jnfrupti” (@neaseazA) cu dividende. Salariagi organizatiei solicits managementului si proprietarilor-actionari venituri edt mai sidicate, psibilitti de amplificare a calificri i asigurarea protectei sociale i stuaii speciale. ‘Sindicatele — ca reprezentante ale salaratlor - milteaza de asemenea pentru rezolvarea uunor probleme sociale, pen:ruasigurarea proteciei sociale a personalului saariat, in condiile Sn care conducerea organivaieisindicale joacd un rol cit mai important in evolujia organiza ‘Manageriisalariatiabordeaza organizatia ca un teren propice pentru objinerea de venituti solariale edt mai mari si pentru manifestarea competentei lor profesionale gi managerial. CClienfii organizatici aytcapts de la aecaata marfuri de calitate, ameliorarea continud a acestora si asumarea rispunderi pentru asigurarea continu cu bunuri economice, in sortimentul, ‘calitatea i cantitatea solicitate, Mai mult decdt ait, ei dorese ca intreprinderea sii protejeze in calitate de consumator Furnizorii sunt interes in consolidarea gi eresteea economic afirmei, ca premisi pentru vinderea unor cantitii tot mai mari de materi prime, mijloace fixe ete. s, implicit, consolidarea piefei lor de desfacere ‘Statul (administrafia publica) vede in fiecareintreprindere un alimentator al bugetulu, 0 sutsd de noi locuri de muned,o conditie a dezvoltarii economice, eventual un exportator aducator de valuta forte, Autoritafile locale consider c8 organizatile de pe raza lor trebuie si ofere comunitit locale locuri de mune multe, bune si sigure, si protejeze mediul ambiant si si sponsorizeze diferite acjuni sociale, eulturale,sportive. Acestea sunt interesate, in special, in profitl objinut de onganizati, care reprezinti o sursisigurd de finanjare sia bugetelor locale. ‘Baneile, pe termen lung, sunt, de regula interesate in consolidarea economico-financiard a firmelor cliente, ca o premist a unui rulaj financiar erescut, a acorditi de credite in conditii avantajoase gi a rambursri de cltre acestea in termenii contractual prestabli 2.2.1.3. Asigurarea continuitafii elabordrii si aplicarii strategiilor si poliicitor Procesul complex de elaborate gi aplicare a strateyilor i a politiilor organizatiilor nu lcebuie si fie 0 aciune izolata, de etapa, ci um demers continu, generat de citeva elemente ‘majore, precum: firma este intt-o continu’ miscare”, la nivelul earacteristcilor sale dimensionale, structurale si functionale producdndu-se mutafii semnificatve in intervale scurte, generate att de factor intemi, cit si externis = modificdrle din mediul ambiant, najional si internajional, sunt extrem de complexe si inamice, influenjind considerabil comportamentul managerial, economic, comercial etc. al organizajieis Din aceasti perspectiva, adaptarea prin schimbare la cerinfle si exigenfele medivlui ambiaat, valoificarea constuctiva s impactului acestuia este recomandabil si devind trisituri LONE } on Acfionari Salarati indicat Opinia publica Figura nr, §~ Inputurile elabordeii misiunii organizayiei 2.3.2. Precizarea obiectivelor fundamentale Prima component operationali a strategiei organizafionale o reprezint& obiectivele strategice sau fundamental respect exprimirile cantitative ori calitative ale seo-purior majore pentru care aceasta a fost inflintal gi functioneaza. Ele se coneretizeaza in noi dimensiuni ‘economice, tehnice, sociale, manazeriale etc. ale actvitjilor societait comerciale sau regici, ‘ale performan(clor sale, precum si in niveluri ale unor restrict de naturi economicd, tehnic’, ‘tehnologicd, sociald s.am.d. de care trebuie si se find seama, Obiectivele fundamentale este necesat sa intruneasca anumite caracteristici definitori sf fie realist, in sensul luri in considerare a capacitijilor i posbilitailorefective de realizar de care dispune organiza, in condiile de mediu actuale si viitoare; si fie mobilizatoare, adic = implicelaeforturi de autodeplisire pe salriatit organizatiei; «_sifie comprehensibile, in sensu formula i prezenari lor deo maniera care si permit fnfelegerea confinutului lor atft de citre manageri, executanf, cat gi de eeilali stakeholderi; = in fizsit,obiectivele strategie trcbui si fie si stimulatoare, adic si ia in considerare interesele 5 asleptile stakeholderilor. Aceastacaractrisick este asiguratl prin abordarea, sistemica a intereselor organizafiei si componentelor sal, intro viziune optimizanta, pe termen mediu si lung. Este foarte important ca acest patruparametri si se regseasct la orice obiecti fundamental, indiferent de natura sa: econornica (amplificarea profitabilitai, a capacitai de plat etc), tehnie si tehnologica (retchnologizarea general sau partialé a firmei), comercial (cresterea cotei ‘anzailor pe piata X ori ptrunderea pe alte pie sau segment de pia’), ecologic’, ma-nageriale (reproiectarea sistemului managerial sau remodelareaculturiiorgani-zatio-nale) 3.m.d. Obicctivele fundamentale (strategice) reprezinta punetul de plecare in conturarea ‘unui sistem categorial de obiective ce vizeaz& toate componentele provesuale i structurale ale ‘organizajei. Din acesta se detageaz, ca importanji obiectivele derivate de wradul | si2,in a66 Metodologti manageriale caror realizare sunt implicate fancfiunile si activitiile, obiectivele specifice si individuate cg recliind ,punerea in migeare” a atributilor gi sarenilor. “Asemenea tipuri de obiective, desprinse din obiectivele fundamentale, constituie componente rmajote ale politicilor globale sau patil ale organizatei. 2.33. Stabilirea opfiunilor strategice Dimensiunea si natura obectivelor fundamentle genereaca, direct smodattagimajoresuu optiun de realizar. Incategoria lor Serna, ea Hind mai important, {Chnologizarenretehnoogizaea, notes produselo sau serviellor, reproiectara sistemelor fe management, specializarea produc, cooperarea in producti, pivatizare,restractararea, diversficarea products, informatizare. “Aull de opiun statgicecondfioneazdecsi consinutl i fanetionalitatea strategie onuanizaiei de unde 5 necestatea une fundamentriigurase a aestora ‘Un element fare important, ce se cer fi natin considerare in formulae moda de realizace a obictivelor static, il reprezint tinal de strategie pentru care se opeaz8. De ‘Renplur strategie inovefional poate soft, inca firmelorrominey de etehnologizare; 6 sefepe ofonsiva de restusturare,pitrindere pe no pice: una managerial de reproiecarea Sistemulu de management ide infoematizare sam. TH fede importante sunt si modalitite de implementare a acestor opfiun strategic, cate se tecomand al a in considerare principale varibile exogene ce influenteazt ‘Somportamentl economic, comercial g managerial a firme, ntensitatea manifest lor, presum Sicapuctaten de adapare pin schimbare a societjii comercial Se eunose, in acest sens, dou Ipostare: + mnplementarea dnt dati ijn fntregime astratepeimodalitatea extreus"),ilizath tas ra, datoit amplor i ical deoscbiteaelementelr de operajionalizare; + Implomentarea rept cplonat pe o perioadé ma ndeungats, care, in opinianoaste, “Rapunde mal bine complexiifi deosbite a trate firme! sacle fatorlu uma. Ficeare ipostaza implica un continu feral proceselr de implementarea strates 2. Dimensionarea resurselor necesare Procesul de elaborare strategie! continu firese cu fundamentarea necesarului de resurse, solicitate de realizarea obiectivelor. ‘Se determina succesiv urmatoarele eategorii de resurse: = informagionale; = tehnico-materale; = finaneiare Este important de retinut c& dimensionarea resurselor este un proces iterativ. Prima estimare este apoi revizuta, o data sau de mai multe ofi, pind cind se realizeaza la un nivel edt m efieace corelafiadintre necesiaile de resuse si posibiltiile de asigurare a acestora. In funct de obiectivele si opfiunile strategice implicate pentru fiecare categorie de resurse nevesare “organizatiei, exist patra tipuri principale de surse: + surse proprii + surse atzase sub diverse forme (leasing, aliante strategice, cooperiri in productie, subcontract et.)— ale dette 7 + surse imprumutate de la bane, piaja de capital sau de la alte institu fnanciare: + surse primite gratuit sun forma de grant Jn mod firese, sursele propii ale organizatici nu sunt suficiente. Intotdeauna organizatia trebuie 88 apeleve in operajionalizarea strategiei Ia surse atrase sau Imprumutate sub diverse forme: eredite, servicil, consullanfe, inchirierea de spat, leasing echipamente ete. In optarea penirs diversele suse de resurse, managementul organizafiei trebuie si realizeze un echilibra fate: prezervarea inteeselor principalilor actionar si dezvoltarea si profitabilitatea firmei pe teemen medi si Tung. Indetermsinarea marimi gi fluluiresurselor ce urmeazaa fi angajate, o importanyadeosebita aredimensionarea fondurilor de investti sia mijloacelor circulante, apelindu-se la indicatoi specifciatit canitativi, ct si calitativi (volumul invesiilor, eficienta investtior,eficienta ‘unor mijloace eireulante etc.). Coneomitent, se procizeazA sursele de finanjare si furnizorii de ‘materi prime, materiale, condijile de asigurare canttativa, calitativa si temporald a acestora (indus de dezvoltare proprii, eredive buncare, investvori intern sau stain etc). De asemenea, in finnlamentarea necesarului ce resurss umane, pot apnea dificultati majore, referitoare, in special, la aspectele calitative side racordare la culture organizational a societati comereale sau a regi 2.3.8, Fixarea termenclor de realizare a obiectivelor si derulare a optiunilor strategice © alta components strategie, ce nu se epksese totus distinc, o reprezini termencle inital i finale de realizar a obiectvelor. le sunt integrate, practic, in conturarea celorlalte componente strategie, fear din aestea vind i pronunatdimensiune temporal Important este fn acest perimetu provizarea at a uno ermene intermedia, de etapt, cit ga clor finale, {in cadrul unr interval specitie strategic, in funefie de natura, complexitatea si difieutatea obiectvelorasumate, de natura si complenitatea opfunilr strategic, preeum si de voluml gi rmodul de asigurare a resurselorangjate ‘con accra deri evolufilorin toate domeniile major ale activitii omenest stim, tehnicd, management, comer etc. fatorul timp devine din ce in ce mai important. Ca Uumare, stabilirea judicioas a perioadelo si ermenelor din cadral stratcat trebuie sabi ‘vedere, concomitent, mai multe eerinte: «” petioadele pentru realizar obiectiveor i emplementarea opiuilor sic et mai cure; ~ perioadele provazute s8 fie realiste in sensul reflectrii posibilitjilor reale de operatonalizae a intregului volum de activitate implicat de respectvele obective si opti strategice: = termenele de finslizare a diverselorobicetive strategie lsu opfuni strategie si fie corelate in funete de rail logice dntre cle side posbiliileefective de in-eadrare In abordazeastabilisi temmeneloraferente strategici este esenial si se ai in vedere c& facta mp in derularea ativitailororpaniaye’ a devenit un element esenfial in asigurarea erformanjolor acestcia, mai ales pe termen lng, 23.6, Stabilirea avantajului competitiv Valoarea pragmaticl a unc strategi reid, in esenfa, in proiectarea realist a objineri de 4vantaj competiti. Asa cum s-asubliniat, potrivit concepei lui Michael Porter, la care subscriem ‘noi, ca de altfl evasitotalitatsaspecialgtilor in domeniu, avantajul competitiv poate viza, tn68 Metodologii manageriale cesenf fie realizarea unui cost redus al produselor sau servcilor, fie a une caitatisupetioar, fie diferenferea acesora in una sau mai multe privinte fas de produsele coneurentilor. ‘Asigtraea unui cost redus, sub media costurilor din ramura respect, est prim tip de avantaj competti. Objinerea sa se realizeaza prin aclionarea asupra tuturor elementelor care ‘leatuiese srel respeeti, Ele sunt prezentate, in viziunea lui Porter, in aga-numitul lan al i, cc are configuratia prezentati in figura ne. 6. Infiastuctura fem inanjare, planifeare ete.) Aetvti porte ‘Managerentlresursolor umane Dezvoliarea tence ‘Aprovzionares Logistical ajar toaisties [Marketi invaror [PFS or |tvancan Activa de baz Figura nr. 6— Lanjul valorit Pentns a diminua eit mai mult costul produselor finite, firma acfioneaza freevent pentru ‘maximizatea produetiei, in vederea obfinerii economiilor proprit producfiei de masa sau serie ‘mare. Se aa in vedere gi alte modalitai, cum ar fi aceesul preferential la anumite materi prime, ‘novafitehnice majore, generatoare de diminuari ale costurilor de produetie et. ‘Al eile tip de avantaj competitise refer la fabricarea gi oferirea unui produs superior, ‘eu caliti(i deosebite. Fireste, aceasta implic% alocarea unor resurse materiale, umane, informajioale si financiare aprecabile, superioare majoritai concurenlor Produsele de cxtitate superioar.a in vedere, de regu, segmente mai teduse ale pice, dar de la cate se obfin prejur siimplicitrofitur sensibil mai ridicate, comparativ eu produselesimilare, deo calitate obit Penn aobjine acest avantaj competti, managementul onanizatei tebuie ca prin strategie, si opleze pentra unul sau mai mole atrbute ale produsului care sunt apreciate ea deoscbit de importante pentru cumparitori, Aceste atribute se pot referi Ia produsul insusi, la modul de liveae,lananiera de marketare et. Spee exemplu, binecunoscutacompaniefabricanti de tractoare Ferguson re drept avanta) competitiv diferenfiereatractoarelor sale prin 3 atribute: = durabilitato,calitate, service; ~ asgurare de piese de schimb; =o excelent rejea de distribute. Dilferenjierca produsulu este necesar si fie realizat la un nivel superior medieiincustrici respective, in condifile in care adaosul sau ,premiul” la pre{ Incasat, comparativ cu concaren\2, sit depagesea cheltuiclle suplimentare necesare pentru a confer atributele de dife-reniere respectivulul produs. in practied, aceste doua avantaje competitive se combina in diverse proporti.Indiferent pentru ee tip de avantaj compettiv se opteazi cu priortate, cealalté dimensiune este neeesars&Metodologia de realzare a srategiei o se wealzatt Ia minimum de nivel. In acelsi tmp, este important de refinutc&abordarea de @ Aa plenar ambele avanaje eomptive eoncomitent, de regul, nese posibil. Oerrea prods, cu aibute deosebit, clienilor impli bligatoriu, cot suplimentar. In mod luni, scadereacosturilor sub media industrc nu face posibiltofrirea de artcoe eu calitti AMesoare oft! medi. De oven incerearea de a realiza un produ bun fa toate” ca pret si tate ealitave este, peo pia de tp concureial, soni eyeculu ‘0 atare cacgorie de avaniaje competitive se refers la particularzarea produsului in functiede eerinjlespecificealeunet piefe restrnse. nF, aces ana competi repeats ‘Mfaricularzare a precedentli tip de avantaj competi fn anumite creumstantespeifice FHoma‘sivinde produsul na pentru cd este cel mai eftn, nu deoarece prezintca-itaisuperiare, 4 pentru c satisfac nite neces speificeanumitor one litte. fn aceasta situa se aflt Sumeroase microfirme sau ime miei care realizeaza peru pete reale produse i serveii cu Cater traditional (imbracminte, hrand obiete omamentale ete.) 2.3.7. Armonizarea componentelor strategiei globale a organizatiei CCaplareacomponentelor mi sus prezentate permite precizaea configura de ansambl a sates global, referitoae la oginizate in ensambl sau ste forte importante mee romney si claborez,penrs incepu, strate global, care asiguro valorifcare realist a posibilitajilr do eveluie a acestora, pe intervae mai lung de timp (5 a’, intr-un medi conearental complex, iter i international, din ce in ce ma putemic ‘Stateya global stein misurst asigre anicularea.componentelor proces strturale ale firme nt-un ot coerent st imprime acesteacarctersiie de sistem comple, deschis, onganie adap Inacestscop se nsri ntrantabel vez tabelul nr. 2) precedentle clement le statgiet elaborate nteriot Complelarea acest tabs neste oopersiune mecanie, plik abordare Toga stl inedt ima se festuezecocliri pest, cares gencreze nsinernizri, supe sat subdimensioniri de biceive, opin sratepee, esse sa termene Revulatl acest’ ap i constitu comfigurarea strategie’ de ansambla a organiza 2.3.8, Stabilirea strategiilor partiale Strategia globala constituie fundamentul strategilor pariale referitoare la unele domenii specifice (financiare, comercial, productie, personal, management ete.), la nivelul edrora obiectivele,optiunile strategice si resursele ce urmeazi a fi angajate au dimensiuni mai reduse. ‘Steategiile parjiale se reconand cu prioritate frmelor de dimensiuni mari sau medi, care Adorese o revigorare sau o amplifieare a unor ,zone” majore distinct, in contextul unei evolu Seategice globale conturate. Cele mai freevente strategit partiale, care se refera la principalele | eee 7 Ram smpeeay |e aqeareucjan | 2M “coma rievengy | oun, oreengemepa °L fotos wmido} serserpeny aan-2190 2N THTLVZINVOWOVENDISIN priewetu0 © oqo waves B) cmmovnMetodologia de realizare a srategiet n De precizat ca strategie parfiale nu se delimiteaza doar din punct de vedere procesual pe funcjuni sou aetivititi, aja cum s-a .sugerat” mai sus ci si din punet de vedere tural-organizatoric, in sensul e& pot fi elaborate strategii ale dezvoltarit unor subdiviziuni iatorice ale firme (de pil, strategia fabric X din cadrul intreprinderii Y), fn final remarcim faptul c& scenariul metodologic de fundamentare si elaborate a _grateiilor parfiale, precum si componentele acestora sunt identice tipologie cu cele pentru ssrategia globala, ‘Singura deosebire metndologied semnificativa se referd la operafiunile de articulare & strategie partialecu elementele stratepietglobale faa de care se allan raportur de subordonar. 2.3.9, Formularea politieil globale sia politicilor partiale ale organizafiei Elaborarea de politiei global si partile are la baz strategie firmei globala si partale si ‘ce derleaza conform unui scenariu structural in urmétoarele faze mai importante: + precizarea obiectivelor pe termen mediu; + otorminarea volumului gi structuri resurselor necesare penini eealizarea obiectivelor; + precizarea aefiunilor, a modalitatilor de realizare a obiectivelor, prin detalierea ‘componentelorstratepilor globale spatiale si aconsultri responsabillorprineipalelor subdlviziuni organizatorice; + ierarhizarea actunilorstabilite in funcie de necesitile organizatei, de posible fective de realizare; + stabilitea responsabililor cu implementarea lor; + precizarea termeneler de reaizare a fieciei aciuni; + defiitivarea i aprobarea politcii sub form de plan sau program de catre organismete participative de mamgement al firmeis + repartizarea atiuniler pe oameni si insiinarea acestora, oral sin sors, asupra sacinlor, ccompeteniclor si responsabilitiilor ce le revin ‘Conceperea poiticilor globale si partiale ale organizatiel intro asemenea manierd asi-gurd at inserierea actunilor preconizate pe principalele coordonate ale economiei najionale si ale ‘amu din eae fae parte, ets adaptarea lor la condifile in continua schimbare ce caracte-izeaz, {ot mai mult medial ambiantal firmelor romdnesti fn condifiie integrarii Romaniei in Uniunea Furopeana sia teveri Ia eccnomia bazatd pe cunostinte. ‘Aspectele prezentate permit constatarea cl att strategia, eat si politica organizafiei trebuie St asigurevalorificarea oportunitafiloroferite de mediul contextual si alenuarea sau eliminarea Vulnerablitailor, Procedind astil, se asigurd pe termen lung si mediu consolidarea poziici cconomice si comerciale a organizatiei pe piaja interna si internajionala, sustenabititate si 0 competitvitateridicat, 2.4, Implementarea strategie Departe de a fi un proces simplu care se deruleaz4 cotidian fara probleme deosebite, ‘implementarea steategei prezintd in fond o complexitateridicata, necesitind o programare si tganizareriguroase a operajiunilor implicate, Potrivit conceptiei noaste, bazata pe realizares SMrategii fn peste 15 organizati, implementarea riguroasi a strategiei necesit& parcurgerea ai maltor tape (vezi fig. m7).R Metodologii manageriale 1 Pregatirea implementarii strategiei | ¥ Remodelarea integral’ sau partial a sistemului managerial al organizatiei + 3] Operarea schimbirilor strategice preconizate ¥ 4] Supervizarea implementa si evaluarea rezultatelor aplicdrii strategiei ¥ 5] Conceperea si operationalizarea anumitor perfectionari 4 6 Motivarea stakeholderilor Figura ne. 7 ~ Etapele implementari stat i organizatiet 2.4.1. Pregitirea implementirii strategi Operationalizara tateici necesito presitiretemeines dati att multi, cts complentiit si difcultai sehimbcilor ce urmeaza a fi operate. Deck este necesar ea iimplementareaproprit-zisa st se hazeze pe un program de pregatire adecvat, ce se efera la organiza in ansambll ila componente procesual i sruturae ale acest, Un asemenea program se recomanda s fz avat pe dou eoordonate major 2) pregitiea climatuui din eadrul organizatc, in vederea minimizastrezistente la schimbari inevitable din prteapersoaluli, sia obtinei nel implies! portve eft mai consistente a acestuia fn acest sens, se reomanca organizarca de inti cu slat mplicai nemilocit in opraionalizare schimbarilor statgico-tates ncenind cu manage, ituaie incare vor prezentat obictivele uit, avantaele e se ascapa pent fim personal su, Acest aspect, descori replat tn favoarea nor demersur de natur’s material, Financiaré ete, prezinto important’ majoré pe termen lung, feclitind si impulsionind schimbrile proicetate; intsun context mai general se impune modiieareaculturit organiza in sensul unci injleyeri, accept promovir nou economic, ene tchnologe, managerial ete, mpliat deimplementaea strategie. Abordati ca vrabli de management, cultura organizajonal duce Inactalitate probleme de adaptare states de gestune a resurselor mane nAvenae deci decvoluil cconomiee temic i tehnologice, sociale ete. Astfel, cultura organizational fet terenul propice pentru abordarea a dou probleme fundamentale de management: meninera coerene sa eoordaniri interne a gruptrilor ia indvilor,deinirearaportrilor Freel et rmedil siu najonal i intersaionl- Metodologia de realiare a strategie n bun constituent anja ever la operatonalizavea suateyiei este asigurarea premiselor ‘tebnico-miateriale, umane, financiare, informaionale gi de eunostinfe necesare (echipamente, “pevalsti,situatiinformafionae, know-how 3.) Tabelad me 3 Program de pretties implementare Ke Masura Reause neces] Responsabil | Periata de | Observati er Splice fo 1 2 3 4 5 {nfinalul acestei faze, elementele programului de pregatire se pot sintetiza sub forma indicat ‘in tabelul urmator, ccea ce failiteazA cunoasterea si derularea sa de etre cei implica 24.2, Remodelarea integrali sau partiali a sistemului managerial al organizat Inruct fra implicarea decizionala si operajionald corespunzitoare a managerilor gi ‘executanjilor nu se poate realiza o implementa eficace a strategie, este foarte necesard 0 remo-delare generali sau partial a sistemului de management, corespunzatoare anumitor scenarii metodologice specifice. Se are in vedere modificarea principalilor parametri constructivi ‘functional ai managementului de ansamblu sai componentclor sale majore (organizatoricd, Demateralizarea si devintermedierea informajilor; = nformatizaea srcinilor de munca si «preg personaluluis = Extemalizarea sau outsoureingul informational; + Proliferareasistemelor de comunicafii bazate pe Intemet s Intranet; Expansiunea comerjului electronic; + Serutarea informational; ‘Conturares intreprindesi vistuale; Cristalizarea managementulut informational 5.1, Fundamentele teoreti subsistemul ico-metodologice ale conceperii informational-managerial Proiectareateproiectarea managementului onganizatci este un demers pe et de complex, pe att de important in etapa actual de profunde transforma economice, sociale ori managerial ‘Un astfel de demers nu poate firealizat deat pe baze metodologiceriguroase, generatoare de eficien(a si eficacitate in management sii plan economic. Fara intra in detalii, evidenfiem faptul e8, in contextul metodologiilor managerial, proiectarea sau reproiectarea sistemulu informational ocupa un loc important. 5.1.1. Principii de fundamentare a sistemului informational Conceperca si implementareasistemelor informationale din organizaii este necesar si se fundamenteze pe un ansamblu de prineipii menite si asigure indeplinieacu maximum de eficient «funetilor sale specific.28 Metodologii manageriale S.L1.1. Subordonarea conceperii si functiondrii sistemutui information, cerinjelor managementului organizatiei Sistemul informational consti, i rport cu sistemul managerial un subsitem, components a acestuia. Reivncaexiteneisistemulu informational in firma o repreznt gt {urara informafilornesesare pentru derularea ficient att a proceslor de management, ci 2 celor de exccuj,{n consecin in conceperea sau rajonalizaren sistema informatio biectivele si cerngele sale speificetrebui si reflecte obiectvele fundamental, dei Specific individual ale respective nganzaf Aceasta implica teen strategie. poi si documentelor organizational ele organic, dscuit si analize comune cu managed, Trincpali benefcir ai sistemului iaformafional. Numai ulterior este recomandabil eg tnfortaticini si traci la stabiiea clementelor structurale si functions ale sistemulyy informational S.1.1.2. Corelarea strnsé:a sistemulut informational cu sistemul decizional si organizarea structurala a organizatiei Continuarea feased a predentuli, acest princi exprima necesitatea amonizii structrae gi fnefionale assem informational cuccelate componente major alesse de management. Pe plan constructisistemul informational rebuie coreat fn special cu struct organizatoried, avindu-se in vedere mai acs wilizaren subdiviziunilor organizaorce a owganzafei, Indcosebi postrte si relate organizatorce, pent culegere,inregisrar ttansmiterea i prelierare informal Pratcafrmelor modernerelevacattrealarea Strueturi organizatrice gi it unui sistem informational rational impune conecperea sa perectionaea lor concomitent In proiectrea structri este neces sein sama ch Feare Post reprints 51 un emitor si un receptor de informai,c& relapie organizatorice sink oncomitente cect informajiona et ‘Din punct de vedere fanetiona,sistemul informational este necesars8 se ammonizeze indoosebi cu sistemul deciziona, astfl int conjinutul informarilor si caracteristcile dimensionale ale fluxurilor informafionale sa reflecte necesitafile specifice adoptairii de decizil Tafionale de cre Tiecare manager. Necesitatea armonizari componentelor sistemulu informajional cu components sistemului decizional decurge din functiadee'ional information $11.3. Realizarea unitiqii metodologice a tratarit informatiilor fn vederea asiguriri compatibility intre toate componentele sistemului informafionel, & crear premiselorintegririi depline a informatilor pe verticalasistemului de management, este necesar ca modul de culegere si prelucrare a informafiilor sa fie unitar din punet de vedere _metodologic gsi se bazeze pe eodificarea informatilor. O asemenea abordare confer sistemult informational un plus de rigurozitate, faciliteazA schimbirile in structura si functionalitatea sb precum si controlul managementului asupra func{iondri sale. Un alt avantajsensibil al unitaiy metodologice a tratritinformatillor fl reprezinta usurarea trecerii la prelucrarea automat & datelor, iar in cazul existenfei sale, facliteazA extinderea folosrii computerelor si a apical informatice, De refinut cd implementarea acestui principiu implica apelarea Ia serveile Un formaticieni pe tot parcursul procesului de concepere sau perfectionare a sistemult informational.Reproiectarea si modernizarea subsstemutul informational 229 + $.1.1.4, Concentrarea asupra abaterilor esentiale Potrvit acestui principiu, pe verticala sistemului managerial al organizatiei informatile sunt nevesare ori de eate or este posbil, nu global, ci select, numai cele care reflect abate semnificatve dela obiective, eriteri si mijfouce. Aplicarea acestui principiu determina economie Miscarea documentulul Stafionarea, asteptarea prin Indosariere tomporara tn vedere ‘arhivaril, expedierll prin posta, VW Arhivare sau distrugere (documentul devine inactiv). Verificarea si manipularea documentulul Verificarea si modificarea confinutulul documentul 4 Bloc de simplificare ; E Documentul 1 genereaza manipul 2 1 Documentul 1 genereaza modificarea continutulul documentulul 2 2 1a documentulul 2 Figura nr, 4 Simboluri folosite in reprezentarea cireuitelor informationale 5.2.4, Analiza criticd a sistemului informational Complexitatea si multidimensionalitatea sistemului informational impun efectuarea' analize dn multiple puncie de vedere car, in final, st releveprinipalele disfumeional informafionale si consecintele acestora — manageriale, cconomice si umane ~ atat 1a nitReproiectarea si modernizarea subsistemulu i at domeniu, eft gi de componentele informationale. Concomitent, se recomanda si evidenfierea telor de esenfa, pozitive, ce se refers att la constructia, eit sila funefionarea organizafel. (0 prima parte a analizei, deosebit de laborioasa, are in vedere continutul, utiltatea si qsturile documentelor informationale, Print cele mai frecvent folosite gi cu mare impact pe lan decizional si acfional asupra actvitatilor sovietaji comerciale sau regi se recomands frodiitilereflectate in tabelele nr. gi nr. 2 Intrucét asupra funcjionalitfi si eficienfei sistemului informational un mare impact ne- pativ Mau deficienjeleinformajionale eronice, © alenjie majora se acorda depistait lr. sop se recomands utilizareatabelulu ne. 2. abel ‘Analiza documentelorinformationale [Beno [Cine] Timp | Name | Fac | Cow | Name Nea eneicaral| Catia] Cost] ser] er. | mes | inte-[ aniar | de | vena funiarfcotoane] lini | informa: | anvala | total | vai socu:| mes] penta | exem- | ine til | ania) | anus ‘men nwocmie} plare | mint ae [enn] ‘ul spot infos tional ott t2{3 [ss lel[7[s|[ » |» fale abel me 2 eficent informatione nc] Tiga de defciene ‘Manifesiaea de | Consccinje manageriale ——Observail 2 inbrmajionale deiiente sieconomice of 2 3 4 1 | Dintorsunes - 2 rts 3 3 | Redundanie z 4 Supraineirearen canallor informatce : Pentru a asiguraidentificarea celor mai freevente si pagubitoare deficiene informafionale ‘stonice se recomanda consultareatuturor managerilor implica, intruct acestia sunt cei mai in ‘isura si le eunoasca, cel pun in ceea ce privesteefectele negative pe care le provoacd. Muller Mabel ne 3 [Nerespectarencerinflor informationale Te] Conn noraponake ‘erespecii | Consesnjemanagarale | Onsen st ‘Heconamice ofa 2 3 4 1 Reaver 224 Metodologii manageriale Ponta calitateasstemalui informational att de ansamblu al orgnizaii, et a nivel componertlor sale, pe activi i compartment, o important decisiva 0 are Tespectaey cerinjelor de rjionslizae in ceca oe priveste informal. Procadura de analiza ee in bung ‘niu smiles ou precedent, folosindw-setabelulurmator: In first, o ultima parte analize,deoseit de important, in special in cea 2 priveye mmodul de interconectare a componentelordomeniuli informational analiza i fanconalitag ‘4, aren sedere principle de coneepere gfunetionare ale sistem informational lime, in reatizare sla fel e Ia identicaresdeicientelor informational ernice un re deci au consulaea 5 obineeacolaborri de facto a managerioe de nivel superoe si met, Pont analiza sireflectareanetespectri acestor princi se resomanda ulzares tae: tutu ne Tabla ae Analiza pra prisma priaepilorinormationale TNs) Devons principle Nevespecr ale | Conseciniemanagerale | Otsenali a rincpi ‘ssconomice ol 2 3 4 1 | Sobordonarea eonooperi i finefo ‘i heal nnminal cork (elo: sistmull managerial al Frm ‘Coan sneha sub-set infeational cu subsisteral die tna subsistomalorganizatorie Fxaminarea aprofundata a sistemului informational prin prisma elementelor mentionate ‘ofera suportl informational pentru trece la perfectionarea sa sub aspect construct si functional 5.2.5, Reproiectarea sistemului informational incepreareproectri propru-zise a domeniulu informational abordat este prcedatt de stabilirea decir echipa care luerea7a,impreund cu managerit implica intre care ne trcbuie st lipseascé conducdtorl de nivel superior ce eoordoncara domeniul investiga, a cernfelor infomajenale, managerial si economice fi de soluilepreconizate,pornnd, frye, de lt obicetivele stailt fn prima etapa Definrea acestoreernfe are la baa urmatoarel element esenfale: ~ renultateleanaliziinformationalecrtce a domeniulu respectiv: inea managerilor si speialigtilor privind funetionalitatea actual gi viitoare & sistemului informational; «stags politcile organizatie. Statuarea exaeti, de comun acord, de eatre personalul managerial si de specalitate & -cerinjelorinecea ce privese solu informational are un rol escail. Nu de putine ois necesare discutiindlungate, care webuie si. duct in final la un consensasupra modaliior Tera, utili si eonsensulu sistem perfecfiona. Prima faza in cadrul acesti tape o constitu stabilirea configurafiel de ansambla # sistemului informational imbundtatit, Concret, se avin vedere aspecte cum af: fundamentarReproiectarea si modernizarea subsistemulul informaticnal «sstemulu pe noi principii si cerinfe (de exemplu sistemul de eodificare a datelor) concentrarea “supraabaterilor semnifcative, fell si mazimea bazelor de date gi interconzctarea lor, principalele srosule si splicafiinformationale de realizat,echipamentele de tratare elextronied a informatilor ‘ge vor fi achizitionate, Rezultatul acestei faze Ml reprezint.o succintd prezentare a configuratci ‘istemuluiinformasional cu precizacea principalelor schimbiri preconizate ~reflectate i intro secbemi de ansamblu, ‘Cea de-a cous faza rezida in proiectarea in detalin a componentelor informationale la itervin sehimbarile. in esen, sunt posibile wei categori de modifica: + introducerea de elemente noi (documente, proceduri informationale, echipamente ete); ‘+ comasarea sau schimbarea partiala a confinutului unor componente informationale: + climinarea unor documente inutile. “Aceste schimbari se stabilese Ia nivelul fiecirei componente informationale din eadrul domeniului investigat: informajii, documente, circuite, fuxuri, proceduri gi mijloace jnformationale. De refinut cl este esenfiala o determinare a tuturor acestor schimbari. Spre ‘exemplu, daca'se modifica un document informational tunci se indic& noua machet, evidenfiin- ‘du-se schimbarea, costuril ete. ‘Dupa precizarea tuturor schimbarilor, acestea se centralizeaza int-un tabel sinoptie (vezi tabelul nr 5), care va servi ca baz pentru a trece la operajionalizarea acestora Tablas 5 “Tabet snot al pefeeinartor informationate we Cong [Rene fete aniipate Ober ot perfec fuplimen romain [Managers | Esonomice nti pecenae | a H 2 3 2 3 @ 7 [Etapa de proiectare informafionala se termind prin stabiireaeficienft aplicrit masurilor preconizate, ait cuantificabil8, ct si necuantificabila jeabila va slabilisintetic, pentru ansamblul perfecfiondrilor previzute, ceonomiile de: = suport informational; ~ de timp, in ore muned i respectiv de personals = de timp, in ore calculator; de sala gicheltuieliaferentesalailor; = echipamente informatice. ‘in continuare pe accleasi categorise vor indica resursele necesare. fn final, se vor stabil conomiile nete sau, dupa caz,resursele necesare suplimentare. De subliniat ef, datoit introducer de noi echipamente de tratare a informatilor, frecvent Fesursele necesare stint superioare economiilor brute, ceea ce au ca urmare costurisuplimentareccurene i/sau finalizate in investi. Acestecresteri de cheltuieli sunt compensate de amplificangy calitiii parametrilor constructivi gi functional ai sistemului informational ficienta necuantificabili, desi aparentinvizibila, este deosebit de important ~ freeven, ‘mai mult chiar decat cea cuantficabilé ~ pentru functionalitatea si performantele viitoare ale ‘organizajei. Aspectele principale care se recomand s& fie avute in vedere sunt urmitoarele: impactul asupra calitiii fundamentariidecizilorstrategice si tactice, a adoptii lor jy perioada optima sia operativtiiiaplicti lor, cfectele asupra structuii organizatorice, in special in ceea ce priveste asigurarea de informatii corecte, complete si la timp titularilor posturilor atat managerale, cit si de exocutie, exercitiiirelayilor organizatorice (ierarhice, functionale, stat major, coopes rare, control) ete: cconsecinjele asupra gamei de metode s tehnici manageriale si indeosebi asuprafolosiri lor, © influenti deosebiti are sistemul informajional asupra ealitiiianalizclor SWOT, dliagnosticari, eficacitayi sedinjelor si delegari,conjinutului si operativiti tabloulul de bord, cultuii organizationale a firmei si a climatului de muned din cadrul su Asteptarile, aspirafile, gradul de implicare in munc®, natura si amploarea si conflictale, deschiderea spre nou yi schimbare,intensitatea yi eficacitatea colaburari ia ‘muned,ritml si dieefile dezvoltrii personalitaiisalaiailor ete, sunt toate marcate ‘major de sfera, natura rapiditatea informatilor,procedurilor, cieuitelor informationale atc Pentru acesteelemente de esenta, de care depinde competitvitatea firmei si aaltora ~se recomanda identificarea principalelor consecinje ale rajionalizritinformayilor proiectate Toate acesteelemente elaborate In aceast etapa se reunesc intr. proect care este Supus aprobarii managementului partcipativ l organizatei sau, dup& ca, intreprinzAtorulu propritar ‘Numai dupa acceptarea sa eventual cu efeetuarea de corecturi gi Tmbunairi ~ se poate trece la aplicarea solutilorinformajionale 5.2.6. Implementarea perfectionsrilor informationale Date find multitudinea si adeseoridicutatea schimbarilor precoizate, se reeomand 0 pregtiretemenica a introducer soluilor infrmajionale proictate, De aceea implementa propriu-rst are ln bar un program de pratt i operafionalizare a noior solu informational Is funetie de sfera de cuprindere rationalizai, acest program poate st se refere la firma in ansamblul si, la unele componente ale sale sau i ambele. Doua sunt aspectele majore care es necesars fie avute in vedere: * asigurarea premiselr tehnico-materiale, mane, informationale,finaneiare necesate (enjloace de tatare a informatio, suport informational ete) + pregitirea climatului din eadrul organizatci in vederca minimizaitreistne I Schimbari ~ inevitable din parteapersonaluli ~ sia obyneii une implicri eit msi tari asa, Pen aceasta se ecomunda organizarea de inti eu integ personal implica, ncepind cu managed, prezentind obiectvele uma, avantajelece vor rua pentru firma i salariai sai, De retinut c8 acest aspect adescorineghjt in favoares ‘omandari de echipamente,elaboriri de programe, angajri unor specaligi, modified de situati informational, ae o implicate majors asupra performanflorinformaonale $i. efeectoreconomice objinute, Ansamlul misurilo de pregitrestbilite, vizind lmbele aspect, se inscru int-un tabel (vez abel ne. 6)Reprolectarea si modernizarea subsistemulul informational 245 abel me 6 Program de prepare i implementare a perfectlonsrior informaionate Fe Misra esureneceste | Responsbil | Peioadl de aplicwre | Obsenati lea Oo : 2 3 ‘ 5 Dupa operatonalizarea masurilor de pregitite a rafionalizariiinformationale se trece la roducerea efectiva a schimbirilor respective. Important este si se aplice integral toate schimbarile preconizate, desigur, concomitent cu asigurarea premiselor gi conditilor necesare. ‘Atunci cind se sesizeaza omiterea unor variable sau cunoasterea lor insuflcienta, se fectueaz retusurile care se impun, avand inst gr ca acestea si se armonizeze eu celelalte clemente ale soluiei noi preconizate, Supervizarea continua a procesului de implementare de citre managerul care rispunde de domeniul implicat, efectuind periodic controale gi analize supra operationalizari perfecionarilor, prezintd o insemnstate deosebit 52.7. Evaluares functiondriisistemului informational Dupi finalizarea implement soluyilorinformationale este necesario evaluare a sti de fpt sa prformanfelor, ait a celor euantificabile cit i necuantfcabile. Tindnd eon de cea ce se const, e adopts deci corective pentru climinareacauzelor peneratore de abateri negative ~s integratoare pentru asimilaeafactorilr ee provoacd abatri {ustificat, Tot n acest faze se apicd recompense gi sancti in fue de gradul de implicare, portal irezulaele personal respects ‘De rejnut ci elementele metodologice prezentate au tn vedere un studi relatv amplu de eproecare sau rafionalizare informational din cadrlsocieti comercial. incazul wor situai nai pujin complexe, uo sferé de ewprindee limitati, unele dintre elementsle prezentate in ‘eadral etapelor pot fi comprimate sau mai rar implicate. Ca regula, ns, se recomanda parcurgerea integrala a filicrei metodologice recomandate, consumurile sporite de timp si alte resurse reflctindu-se de obicei in plus calitative in planl ativitjii managerilr si al exccutanilor. ‘Un element de pondere decsivé asupra eicaitii rajionalizriorinformationae il repre- ina inensitatea si modaltatea de conlurare dntre ecipa de specials si manageri, mai ales in cazl implica: masive a informaticienior. Exist 0 dinamied specified a evolu’ gradului de implicae i responsabiltate a acestora~ aga cum rezltas din figura nr. 5 ~ car, frst, se Prelungeste si in perioada de exploatare sau utilizare curenti a solutiei informationale Perfection, Metodologia prezentati este conceputi in viziunea reengineering-ului managerial care se 223 peo abordare liste, Uslzaca sa eprezinto necesita pentru quasiotalitatea frmelor omnes, constituind un element esenfial tn asigurarea unui management performantResponsabilititi Analizi Proiectare Imple-— Exploatare Legenda Tere Specialist Benehictar Figura or, $—Faze ale proiectaiv/reproicetiri subsistemului informajional 5.3. Principalele tendinte in conceperea si functionarea sistemului informational-managerial Dinamismulsizomplexitatea ridicat a evolujilorthnice, economiee, informational gi ‘gerale conternporane serefletin naires aocelerata spe multiple planuriasisternuul in ‘al organizatiei. Sintec, aestea pot fi relevate sub forma de tendinge (vezi figura nr 6). 1 | Dematerializarea si dezintermedierea informatiilor 2 | Informatizarea sarcinilor de munca sia prepatirit personalulut 8 | Extemalizarea gi outsourcingulinformajional 4 | Proliferarea sistemelor de comunicatiibazate pe Internet si lntenne “TENDINTE 5 | Expansiunea comerfului electronic 6 | Scrutarea informationala 7 | Conturareaintreprinderi viewale 8 | Cristalizarea managementului informational Figura nr. 6 Tendine informational managerialeReproiectarea si modernizarea subsistemului informational 247 intrucét organizatile o2 functioneaza in perioada actual, inclusiv intreprinderite, sunt “ssteme deschise, putemie integrate in socitate si economic, evidentiera si prezentarea tendiniclor Spformafionale din cadrul lor se realizeaza inte-o maniera contextual. Mai mult decat atat, se eaz © serie de mutaii majore, de naturd informational, la seard planetard, cu impact pstangial asuprasistemului informational managerial al organizafc. 5.3.1. Dematerializarea si dezintermedierea informatiilor Traciional, informariile erau organic asociate, inlusiv fizic,elementelor la care se refe- eau materi prime, materiale, echipamente, cli, piese, produse ete. In mod firese, in ultimele fovenii se constaté manifestarea unel puternice tendinje de dematerializare gi dezintermediere a informatilor: Dematerializarea tnformalillor consti fn Soparares unel mari part a inform: ‘cave se refer la componente concrete ale organizatiei si ale proceselor din acdh de suport fizic si in prezentarea acestora prin simboluri agregate in ansambluri de informagi riguros structurate,care cireuli de sine stititor, ajungind fa utilizatori, adesea, independent de respectivele produse si serviii Demateraizareainfomatiei este un proces car a ceput cu malt imp in urma, dar eare abian ultimele deen ia aploare, marci shstanil evo informations, managerale sicconomive ale inepringeti. La bara masive’ dematralizr a informapior se allo sere de procsefmiloacecare inate exis sa numa sporadic ira aves o ponder semniiativ Inve acesten menfioném:teniea modems de calel si iret, in primi rnd eomputerele: tchnologile informational modeme: codifcarea iformatilor:constitirea de haze de date: Inert intranet Fir indoal la baa demateriliae informaior se afas mte ale elemente care inde presi nformatcienlor,coneepfia managerial, cultura organizational, Sructra gi fanefionalitatea proceseloreconomiee ete Demateraliare informatio este reevent ssosat cu dezintermedierea. Dezintermedieea, care se al abia la Tncepu, este posit datoria acelorayt progrese ‘ehnice gi tehnologice mentonat, Spee exemplu, poten curpéritor a una pods ma msi ae nevoie si contaterecomereiantl eu idiata sau aman e apeleaz direct fabricantl -e pros, cei transmite toate informa solctat,inelusiv vizwlizareaaestuia in multiple staze,uncori chiar mai multe decitsuat posbil, prin contactal dreet. Un exemplo Binecunoscut este i plat salarilor in cont personal, accesat apo pin cai de ered, ceca ce liming malipe opera i informati intemeir Expresile demateriaiziis derintermediervnformatilor sont maltipo fn figura nr 7 prezentim in mod selectiv unele dinte cele mai eunoseute si spectacloase expres cre Marcha substantial funtionalitatea onganizaior va icaeia dice no Demateraizarea si dezintermedieresinformatior sunt componente ale evel sre Sonoma baat po cost. Ee marches pa nant fn ereterea alia infrmail. In dobiindivea de ctre o mare parte a lor a statutului de cunostinte, in accepfiunea pe care o au in toy, borlve paial iferia veri lM, Grves, Inomation Pty in the lestone Aas, Bowker Lowa, 9,936.38,contextul noii economil sau a economiei bazate pe cunostinje. Demateralizarea informa teste o expresie major a dematerializari economiei, modalitate majora de manifestare a econ bavate pe cunostinf. Expozitia virtuala de produse Comertul electronic Magazinul virtual Reclama pe Ineernet lata salariitor in ‘cont personal si ‘accesarea pi carte de eredit Plata ccumparaturitor prin carte de credit Figura ne, 7 Exemple ale dematerializarii informatie Pani in deceniul al IX-lea, itroducerea tehnologiei de vir, inclusiv a cele informatice, ‘era focalizata in sfera sarcinilor cu caracter operational. Fabricatia asistata de calculator, robotizarea, consttuirea si utiizarea bazelor de date, prelucrarea textelo, transferul dateloe reprezentau domeniile de varf ale utilizarii informatici. In prezent, ca urmare progreselor de natura tehnologicd, a acumuldrilor de cunostinfe informatice si manageriale, abordatile informational-manageriale din intreprinderile de varf se concentreazi in alte zone: constitire de refele cuprinzind diferte posturi de mune, realizareaschimbului de informati a interafiuni dintre salatiati si ceialfi stakeholderi ai organizatiei, precum si dintre agenfi economiei ccoordonarea sarcinilor si facilitarea muneii simultane la acelagi proiect,erearea de noi servic ‘pentru intreprinderi sia unor noi forme ale muneit 5.3.2. Informatizarea sarcinilor de muned sia pregatirii personalului Pana in deceniul al noualea,introducerea tehnologici de var, inclusv a cele informatie ra focalizati in sfera sarcinilor eu caracter operational. Fabrcatiaasistaté de caleulatoh robotizarea constturea si utlizarea bazelor de date, prelucrara textelor,transferul de datelon reprezentau domeniile de vf ale utilize informatie. In prezent, ca urmare a progreselor de natura tehnologied, a acumulatilor de cunostinfe informafice si manageriale, abordérile informajional-manageriale din intreprinderile de vf se concentreaz in alte zone, consti de refele cuprinzind diferite postr de munc3, ealizareaschimbul de informati ia interctuall inte salaraf si celal stakeholder i organizayit, precum si dintre diteriti agent cconomceproiectaren $i modernizarea subsstemului information 249 ‘nordonarea sarcnilor gi facilitarea mune simultane in acelas proiect, erearea de noi servicit pent inteprinder ia unor noi forme ale mune. 7 ‘Coneomitent, s produe modifi in preptirea personalulul care ucteaz@ in firme. fnsusirea unui minim de cunostine i deprindesiinformatice reprezinta o component& major. a proceselor de formare gi perfectionare, fn nu pune fli, cunostinfe g bilititi apreciabile despre computere se doblindese inc din scoala elementara. Salaraii mai in varst, care nu au benefiiat de pregitire {informatica in scoala, si-o completeaza freevent, Proliferarea in ultimii ani a abordarilor jnformatice ‘prietenoase”, usor de asimilat gi uilizat,contribuie substantial la “informatizarea” preg si munctisalariagior din orpanizatic ‘Ca urmare a acestor schimbir in conjinutul si modalitajle de realizare a proveselor de formare si perfectionate, pesonalul din fieme este capabil si ulilizeze tehnicile informafionale {e var +31 asume noi sarin de muncé, s8 operationalizeze noi abordari, metode gi tehnici tetivitatea lor. Se contureara o nous culturk organizational in firme, cu pronunfate dimensiuni informafionale si managerial 45.3.3. Externalizarea sau outsourcingul informational Una din tendinjele organizationale conturate in ultimele dout deceni ‘outsourcingului siexternaliri reprezintiextinderea “externalizare se defineyte eumpiirarea de citre organizaie de produse sau servicil, jor erau furnizate din interior, in conditiide eficienfa economi Aceastii modalitate de atragere de resurse gi activtati exogene firme’ se ullizeuza pe sear’ sporité $i in domeniul informational. Spre exemplu, in 1997 outsoureingul informayional reprezenta in SUA 26 miliarde dolar. Sfera outsourcingului informational se lirgestetreptat, cuprinzéind proiectarea sistemului informafional,elaborarea de aplicafiinformatice, operates $i {ntrefnerea sistemului informational, managementul relatiilor informational, service-ul pentru ‘computere etc. Problema esenfiald care trebuie solujionaté cénd se apelea7i la outsourcing informational ~ ca de altfel la orice sursi de outsourcing ~ este evitarea includeri in sfera sa a activitijilor Aecisive pentru firma, adicd a acelora de care depinde in mod nemijloct asigurarea avantajului ‘compett al onganizatiei. Operafional, primul pas spre outsourcing informational consta in identificarea acelor activiajiinformationale ee nu fae parte din categoria actvitsilor decisive, care, in eventualitatea realizar lor la costuri mai reduse in afare organizatiei, pot fi externa- lizate Practica din jarile dezvoltat evidentiaza utilizarea a trei forme de outsour or 8). Pottivit unor specialist, in realizarea outsourcingului informafional se recomanda si se respecte un set de ceri + definirea precisa a tuuror aspectelor implicate de outsoureingul informajional + fiecare angajament de outsourcing diferd de cellat si necesivi un contract cu un confinut specifi + apeleazi In opinile a cel putin do export informational inane rou informational si pe parcursul negocieri acestua: + include in contractl de outsourcing informafional o clauza de renegociere a sa, intrucit aproape intotdeauna, pe parcursul eoneretiziri ui, apar aspeete imprevizibile; (vc figuraParieneriat Fumnizori pe baza de ‘contract ferme pe FORME, Furnizori moltipli termen lung, Figura nr. 8 Forme ale outsoureingulu informational + stabeste eu furizorul de serveiiinformationale o relate bazati pe partajarea profitlut rezultat penira a1 motiva la maximum in fumizatea de serici cit mai eficace opanizatie + abordeaz& outsourcingul informajional inte-o viziunesistemicd i nu cao simpl& rela de cumparare, situind pe primul plan cresterea competitivitiit firmei si luarea cconsiderare echilibrata a principalelor aspecte implicate. _Experienfaultimiloranirelevac in ciuda anu putine incertitudin implicate, outsourcing informational se amplified rapid 5. Proliferarea sistemelor de comunica azate pe Internet si Intranet ‘Transformarea informatilor inte-0 sursi principal a dezvoltirit economice, concomitet «eu spectacutoasele si rapidele progrese ale tehnologiei informatilor se reflects in conturarea ‘noi modele de comunicafi in cadrulfirmelor, Din ce in ce mai freeventfirmele de vit sia cconturat un nou model de comunicajii bazat pe Internet pe Intranet. Motivate inital principal, cae au faclitat in mod determinant eristalizareanoilor moduri de comunicai reprezentate de dependenfa din ce in ce mai mare a strategilor si operatllor comerciale informajile furizate din exterior prin Internet side conditionarea creseda a confinutulu i performanfelor spocialitilor organizatiei de eontactele cu noi furizori exogeni de informati de volumul 5 viteza aecesri gi flosirea informatilor de specaltae. Sistemele de comunical din firmele moderne se bazea2i pe imbinareaInternetului cu Intranetul. Internetul asigur, prin intermedi! magistralelor informational, conectarea operativl firmelor la numeros furizori de informafii profesioniste, precum si conexiuni informational ‘managetiale si economice cu alte firme ~ client, furizori bine ete. Folosind www se ai accesul firmei la informati, consultana si cumpararea de produse et. in condi de timp, co si—adesea calitate ale. Intemetul are © pondere maior derularea a numeroase activitati pent firme: pli, incasdri, publictate, promovare gi ¥ roduse,selectie personal etc Intranetul const, in sen, in aplicarcasstemuluIntemet sa protoeoaletor sale lanivel ‘componentelorfirmei. Frese cd, paralel cu dezvoltarea refleiIntemet de comunicati, nan implica si constuira de bariere de protect pentrua aigura securitateainformatilor sa derlceproiectaren $i modernizarea subsistemulul informational 251 procesclor comunicationale si implicit manageriale, de productie si economice in cadrul ‘Sreanizajei. Comparati cu sstemele informafionale clase, Intranetul, ea de altel i Internetul, {sigur mai multe avantaje ~rapiditate de intrare in functiune a sistemului si de functionare, “Tlizare de Funct mai variate x efieace, suplee in tilizarea si conectareaaplicailorinformatice, puting in folosie de eae in‘ormaticien si neinformaticieni si costuri mai reduse, mai ales in ceca ce priveste conectarea Ia distant gi fluxurile extere ale organizafici 'Noul model de comunicafi care se contureazi in firmele de varf, bazat pe utilizarea yi integrarea Internetului si Intraxetului, implica, ca norme comunicajionale, folostea a cel putin, trei categorii de abordariinfermationale: curierul electron; fisierele permanente de clien|i, famnizor, personal etc, continu actualizate; accesul partajat gi, fiteste, selectat al pesonalulu firmei Ia documentelefirmei, stocate de server. 5.3.5. Expansiunea comertului electronic ard nici o indoiala, comertul electronic eonsttuie una dintre cele maid cate se produc in economia § Intreprinderca contemporans, cu multiple gi intense eonsecinfe ecoromice gi sociale, ned prea pufia cunoscute Potrivit specalistilor eare au elaborat eunoscutul proieet al U.E., FAIR (Forecast and Assensment of the Socio-Economic and Policy Impact of ‘Advanced Communications and Recommendation). Comertul electronic poate fi definit ea tranzactille comerciale bazate exclusiv pe transmiterea electronicé a informatilor prin retele de comunicati, cum ar fi Internetul, opinia noasta, definitia comertulu electronic, desi exact, nu puncteaza sufiefent faptul 8 acesta reprezinté un nou mod, radical deosebit de precedentele, de concepere, derulare si finalizare a tranzaciilor economice. ‘Comerjl electronic se deasebeste de precedentele tipuri de tranzactii economice prin cinei slemente (vezi figura nr. 9): sive muta Ca urmare, structura si dimensiunea unei parfi apreciabile dintre activicqilefirmelor se schimba, Se dezvolta modalititi orizontale de organizare a activititilor, calitatea yi -viteza informatilor procesate se amplified substantial si va ereste Mexibilitateafortei de ‘mune, Impactul informagilor asupra managementului, functionarii si performantelor organizatiei devine eovirsitor. “Teansformare “spill” comercial Figura nr. 9~ Mutaji majore aferente comertului cleetronie Manifewares Diminvarea lai ‘importa tpl {cones shim Deschideres : conceptions, Desvoharen| comunicaonala gi imeratvia inte {ehnied a orsanizatito: time5.3.6. Serutarea informational fn firma clasica, circa 90% din informatie necesare unui management competent endogene, Accentuatea caracterului de sistem deschis al onganizatiler, pe fondul transform informatilor in esursd principal. a acestora sal spectaculoaselor progrese ale comunicatilo informatici, determina schimbarea structurii informatiilor necesare managerilor. Ca ceanttatea $i varitatea informafilor exogene firmei, necesare Functionarii sale eficiente, 9g amplified continu Una dintre modalitajile prin care se rispunde acestei necesiafi este serutarea informa tionala. Prin serutare informafionalA se defineste procesul de examinarefinvestigare a mediulul extern organizatiel pentru a obtine informatii privitoare la evenimente si tendinfe ce se interfereazA cu activittile acestel Prin serutarea informajionala se asigurd colectarea,prelucrarea i analizare sistematica g informafilor contextuale fiemei, relevante pentru activitiile gi performanfele sale. Funct principald a scrutariiinformasionale este deei monitorizarea evolutilor mediului exogen firme care aun impact semnificativ asupra sa. Serutarea informaionala implied —pe ling investiga deliberate asupra mediului ~ si observari indirect realizate tn contextul ansamblului inter line firma si mediul siu ambiant. Privitor la principalele domenii exogene organizatici asupracArora este recomandabil si cexerete serutarea informational, existi opfiuni diferite. Dintre acestea o enun}am pe cea a Daft si Parks, ce identifica sase zone proritare de exereitae a scrutriiinformalionale: cienf le, legisaja si colelaltereglementir, situaia economics de ansamblua {Gri gi mediul socio-cultural ‘in conditile actuale, ale prolferiiiinformatici, extinderi rapide a Intemetulu, cresterit rmijloacelor si eapaeitatii de analiza informafionala ale firmelor, mai ales ale celor de dimensiuni ‘mei si mar, se asiguré premise superioare de utilizare a serutritinformafionale. Consecinsle povitive se resimt att in planul elaboriri stategilor si politicilor de dezvoltare, ct sin cel al ‘managementului curent. In viitori ani, scrutarea informationala va lua amploare, datortt ‘impactului ereseind pe care informaliile exteme semaificative t! au asupra activitiilor performanyelor firmetor. 5.3.7, Conturarea intreprinderii virtuale Una dintre cele mai spectaculoase evolutiicatre economia bazatd pe cunostinfe si ete societatea informationala oconstituieaparitia germenilor intreprinderitvituale. Desi un num apreeiabil de specialist: in domeniile informaional si managerial fac referri la intreprindere virtali, definirea sa de citre acestia difert intre limite apreciabile. C. Bamatt considert cf ‘ntreprinderea sav organizatia virtual poate fi desersa ca 0 relea de indivizi, care poate opet# into abordare amalgamata ca o modalitateorganizationala deosebit de lexis. Alf specialist D. Birchall lyons o definese ca un proiectfocalizat, ea o rejea de colaboratori neinhibati de timp gi de spatiu, O alta abordare au U, Huws, W. Karte si S. Robinson, ce o abordeazit ca.9 rganizafie care controlewza in mod direct, prin intrmediul unei mrefele de contacte, actvitaile ‘unor furizor miei, de la un sediu central, exercitindu-se funefii specifice refertoare la imagines produsului, distribuirea produsului. Sediul central isi bazeaz’ activtafile pe un site unde © peneread, preluereuz si schimb informal, fra limitiiteitorale fixe. Baratt consideraReproiectarea si modernizarew subsistemulul information 3 sizinneaanteraor eee, de fp, a reelledinamice sn a organiza virtuale al efor il consituie uplarca informals a unor agent individual independent ru a realiza un centru managerial flexi. Fl accentuca7a c acest atiune comuns a Sento independents aunor persoane care lutea pe cont propri in difert spi geografice fi economice sin timp led postbilittea st furnizeze cel mai api rspuns la cexnjele nai Jrediu economic haote.Porivit ai Bamat, organiafa virtual genereai valoareadiugat nu prin combinarea paméntulit, manci si capitalul,realizdnd produse si servi, ei prin __fransformarea informatillor in eunogtin, care pots ie ilizate penta a mobilizaresursle tratiionale certe de cient in prezent,omganzafia virtalé este o rezltant a reenginecringulu, caracterizindu-se print-o siructr insutint de preci, dinamicd, flat nso permanent schimbare, in fonetc Ac comtacele si acordile realrac, e se poate divolva ane! end proictcle se inalizea ingeapa sa etvitate se barca pe olsireaichologilr de var pe adaptable, inovare si resi rapide la erngel pi Cecilia Stanorthafirma cd ercetsileempitice eleva e3 pina in prezent sa inregistrat rutin dezvolri de organiza virtuale in oatatea or Cele existent sateritalizat ma degraba rin restrustrditepate, inerementale, cect prin muti revoluonare. Caza el mai des Giate de organizajtvirdale st companite Resbok, Nike gi Pama, Avestea sunt toate sreprnder producatoare de imbricdmint i indlhiminespotivg, mca ees de computer, utilizataendogen sin relaile ew alte firme, dtine porta central, prin intermedi sau _ hindnds-ecomercilindy-seprodusee. Spe exemps, Reebok wilizeaa ca sla nama | proietati In categoria organizatilorvntuae si inelode sate firme bineeunascute, cum af Sooo ita Geen Belo fn figura nr. 10 sintetizim caracteristicile organizafiei virtuale, pe baza consultiri mai tulle peated spchst domes cantor pone in final am dori sa subliniem dou aspecte. Primul se referd la faptul c& onganizatia virtuala, Paar univ sau docu crpeecd sucrose denote ornate iunjouir debit de perosarme cnet pha Hecen: pesos seer Dramas et anatinceamina: Saaetananeen eer eset ape ene castp cpeseeran cate | Magavinele si expozitile virtuale, care au cunoscut o adeviraté explovie in ultimit ani, sunt Dr cs capes slaaiansgeecercba ape ek opiate Sestisnlaeiyetmaga ate cotnaseceeicaecatiaatieeaieemnae Serene er aetna come 5.3.8. Cristalizarea mansgementului informational Precedenteletendinje se reflect in planul global al organizajei in conturarea aga nummitulu ‘management informational, pentru care exist dows aecepfiun. formafional acel management all organizatici care prezinta o puternicd dimensiune informationala, reflectata in atentia cordati informatilo Evolufile ultimelor dou decenii in special, evidentiaz§ ci, int-adevar,informatia este 0 Prezenji quasipermanenti, (ot mai intens si influent, in exercitarea managementului la toate Aivelutile organizatieiTn cadrul shu se realizearl gam restnsl de activi dar esentiale “ 2 | Activittile efectuate in cadral firmei reprezintd o pane critic a lanfului valoritimplicat de realizarea produseloy comercializate 3] Acivitwile constau. in mare parte, in generarea, prelucrarea si schimbul de informa 4] La baza activitiilor manageriale si informayionale ale firmei se alld tehnologiile de virf. cu 0 putemica components informatie’ 5 | Owanizajia care comercializeazt produsul apeleaza ‘CARACTE- infotdeaunala mai mulfi parteneri extern ~ alte firme gi RISTICL specialsti ce Iuereazd pe cont propriu — care reaizeazi parte majortard a activitajilor operayionale implicate, 6 | In cadral sa se utlizeaz po sed larga manca tn ship sicchipele de managers speciait 7 | Stuctura intem’ a organizafiei virwale este, de regult;plata,insuficient de precis definité,caracterizindu- seprintro Mexibiltate ridieata, 8 ] Otanizajia, in ansamblul stu, este deosebit de functionala, inovativa si rapida in deeizi 9] Avantajele sale competitive cele mai freevente sunt capacitatea de a satisfac rapid cerintele pie i la prejui competitive Figura nr, 10 Principalele caracteristici ale organizaiei virtuale ‘0 # dows avceptiune reldi Ta considerarea 9 (ratarea Informajiel, a ansamblulut [proceselor informationale ca un domeniu de sine statator, cu pronuntate particularitais care trebuie condus in mod unitar pentru a valorifica la maximum multiple sale valen{e Promotor acesteiabordii, arte numero, sunt, de regu, infrmaticinii sau csi c0 rogaine de baza informatica, In opinianoasta, ambele acczpfuni sunt raionale, cle find complementar, mai ales # organiatile de dimensiuni mari si mili. in firmele mici, cel mai alesea este suicient imprimarea unei puternice dimensiuni informajionale managementului, intrucét volumal #Reproiectarca si modernizarea subsstemulul informational 288

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  From Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3044)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  From Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5646)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  From Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7771)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20048)
• The Handmaid's Tale

  

  From Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13227)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20479)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3285)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  From Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Brontë

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9955)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  From Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3321)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7503)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (24728)
• Freakonomics Rev Ed

  

  From Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7865)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2484)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  From Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12951)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  From Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5719)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2568)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  From Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2556)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  From Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9486)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9758)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  From Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2507)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  From Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2499)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6529)
• Life of Pi: A Novel

  

  From Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13473)
• Stardust

  

  From Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (8139)