CURS 12 Masurarea gradului de consangvinizé 1. Pentru un individ X se masoara pe pedigreul structural cu ajutorul cocficientului de consangvinizare ( F, ). Fx=2(4 "| (14F a) ‘nr scimbarilor de generatie de la mama individului X la stramosul comun cu tata tty = nr schimbarilor de generatie de la tatal individului X la acelasi stramos comun cu mama ‘= se calculeaza consangvinizarea pentru fiecare stramos in parte si se insumeaza F, = consangvinizarea stramosului comun Consangvinizarea unui individ X constituic jumatate din inrudirea existenta intre parintii lui : B tor 2 2. Cresterea homozigotiei la nivel de populatie ( AF ) se stabileste in functie de numarul de femele si de masculi care participa la reproductia populatiei : AF= _1+_1 3M 8F M-nr masculilor de reproductic F—nr femelelor de reproductie Intr-o populatie , conform raportului de sexe , numarul femelelor este mult mai mare decat cel al masculilor . Ca urmare , se poate face abstractie de contributia lor la cresterea homozigotiei. AF=_1 aM Din aceasta formula se poate afla numarul de masculi necesari intr- o populatie pentru a ‘mentine homozigotia la un anumit nivel M=_1 , SE = in fractii zecimale BAF 3. Cresterea homozigotiei la nivel de populatie se poate determina si in functie de marimea efectiva a populatiei( N, ). Notiunea de marime efectiva a fost introdusa de catre Right pentru a compara populatiile ca marime genetica. Sunt mari dpdv genetic populatiile care dau o crestere a homozigotiei mica pe generatie si invers. AF=1. + Ne Ne 2-AF Marimea efectiva a unei populatii ( Ne ) este marimea unei populatii imaginare , echivalenta cu cea reala , care da aceeasi crestere a homozigotiei pe generatie dar imaginata cu raporturi de sexe egala 1:1, constante numeric de al hungul generatiilor si cu varianta marimii familiei de retinuti ( 0”) egala cu 2 ( cauzata numai de intamplare fara selectie ). Pentru a compara populatiile ca marime genetica se aplica urmatoarele 3 corectii: 1. Corectie pentru raport de sexe : in urma acestei corectii , populatiile au raport de sexe 1:1 = este mai mare dpdv genetic populatia care are mai multi masculi 1Necorect 4xMxF M+F 2. Corectie pentru constanta numerica de al lungul generatiilor : este mai mare dpdv genetic populatia care provine din generatia anterioara cu o marime efectiva mai mare. Ne= t : 1Ney + WNep + oI 1 2 Ne ‘Media armonica a marimilor efective la generatiile urmatoare studiate t=numarul de generatii avute in studiu 3. Corectie pentru varianta marimii familiei de retinuti cu cat o*¢ mai mic => marime efectiva mai mare , deci consangvinizare mai mica . Singura metoda de selectie care dubleaza marimea efectiva este selecti Necoreetat - La nivel de populatie pot exista urmatoarele tipuri de consangvinizare : 1. Consangvinizare curenta : care poate fi a. Incestuasa : AF = 12-25% b. Apropiata: AF =6-12% ‘Aceste tipuri de consangvinizare se intalnesc la liniile consangvinizate 2. Consangvinizare necurenta : a, Moderata: AF = 1-6 % (in medie 3 % ) — acest tip de consangvinizare se intalneste la liniile moderat consangvinizate care pastreaza o mare asemanare genetica ( inrudire ) cu uniii reproducatori remarcabili care au stat la baza formarii lor. b. Indepartata : A F < 1% - acest tip de consangvinizare este propriu liniilor neconsangvinizate. Cresterea homozigotiei la nivel de rasa AF aproximativ 0,5 %. Consecintele fenotipice ale consangvinizarii 1. Depresiunea de consangvinizare : reprezinta diminuarea performantelor de productie si eproductie ale unei populatii proportional cu cresterea consangvinizarii . Cresterea consangvinizarii afecteaza mai ales caracterele cu heritabilitate mica , implicate in procesul de adaptare a populatiilor la mediu ( natalitate , prolificitate , supravictuire » viabilitate ete ). Nu sunt afectate de consangvinizare caracterele cu heritabilitate mare ( procentul de grasime din lapte , procentul de proteine din lapte , greutatea oului etc). Principalul efect al consangvinizarii este considerat reducerea valorii adaptative a populatiilor, fiind de regula daunatoare. Depresiunca de consangvinizare este un fenomen complementar heterozisului : afecteaza aceleasi caractere dar in directie contrara. Consangvinizarea provoaca aparitia la homozigoti a genelor recesive , ca urmare performanta medic a populatiei se modifica in directia genelor recesive ~ gene in general cu efecte nefavorabile. :La heterozis , performanta medie a populatiei se modifica in directia genelor dominante ‘Actionand intr-o directie contrara selectiei , consangyinizarea limiteaza efectul acesteia in orice populatie. 2. Aparitia de anomalii ereditare : este cauzata de trecerea in stare homozigota a unor gene letale sau semiletale 3. Modificarea variabilitatii populatiei : populatia in care se face consangvinizare tinde sa se imparta in 2 linii consangvinzate : una homozigota pe o gena , cealalta homozigota pe gena alela. In interiorul fiecarei linii pe masura ce consangvinizarea tinde catre 1, varianta genetica intralinie tinde catre 0. In interiorul fiecarci linii selectia nu mai are 0 baza , este ineficienta, Depistarea animalelor valoroase este dificila pentru ca varianta genetica este inexistenta, Varianta genetica intre linii creste , se dubleaza pentra ca liniile sunt homozigote pe alele diferite. Acest procedeu este folosit pentru obtinerea de hibrizi prin selectia si combinarea liniilor consangvinizate. 4. Unifermitatea descendentei reproducatorilor homozigoti ( prepotenta ) : fiind homozigot , un individ obtinut prin consangvinizare da descendenti mai uniformi . Indivizii obtinuti prin incrucisare, fiind heterozigoti , dau descendenti cu o variabilitate mai mate, Ca urmare , consangvinizarea da animale bune pentru reproductic , iar incrucisarea pentra productie, Aplicarea consangvinizarii este recomandata fermelor de clita care produc reproducatori ce activeaza in fermele de productie. 5. Infuienta consangvinizarii asupra asemanarii genetice dintre rude ( inrudiri ) = imperecherile inrudite fac ca un stramos sa se repete in pedigreu . Genele unui stramos pot ajunge la un urmas pe mai multe cai. Right a completat formula inrudirii colaterale tinand cont si de consangvinizarea stramosului comun ( F, ) precum si de situatia in care indivizii X si ¥ ar fi fost ei insisi consangvinizati ( Fx si Fy): By =e (Ca PELE Fal) V0+Fo(+Fy) Deriva genctica ( drift genetic sau proces dispersiv ) Este evolutia frecventei genelor intr-o directie imprevizibila , dar intr-o cantitate previzibila in populatii mici . In aceste populatii directia ameliorarii nu mai este data de selectie , ci de intamplare. Cauzele derivei genetice = 1. Marimea efectiva mica a populatiilor (Ne mic ) 2. Fluctuati in directia si intensitatea selectiei: in aceste populatii , unele gene vor suferi o marire a frecventei lor catre 1 , fara nici o justificare , iar alte gene isi vor ‘miesora frecventa lor catre 0. Limita derivei o reprezinta fie eliminarea genei ( frecventa 0 ) , fie fixarea genei ( frecventa = 1 ) , adica homozigotie. Cantitatea de modificare a frecventei genelor se estimeaza cu ajutorul deviatici standard : Saal V2-Ne p siq= reprezinta frecventele initiale ale celor 2 gene alele ‘Ne = marimea efectiva a populaticiIncrucisarea ( exogamie , hibridare , imigratie ) Reprezinta imperecherea intre indivizi mai indepartat inruditi intre ei decat media sgradului de inrudire din populatic. Clasificarea metodclor de incrucisare : 1. Dupa gradul inrudirii : ‘A. Imperecherea de animale din specii diferite ( care in trecut se numeai hibridari ) : Exemplu : ~ taurine * zeb ( Africa ) ~ taurine * yak ( Asia Centrala ) - magar * iapa ( catar) ~ armasar X magarita ( bardou ) B. Imperecherea de animale din rase diferite ( in trecut se numeau incrucisari iar produsii metisi ) C. Imperecherea de animale din linii diferite ( astazi se numese hibridari iar produsii hibrizi ) 2. Dupa scop : ‘A. Incrucisari de ameliorare a populatiilor : care au ca scop formarea unor populatii relativ noi a, Incrucisarea de substituire ( absorbtie ) b. Incrucisarea de infuzie c. Inerucisarea pentru formarea de rase noi de sinteza B, Incrucisari industriale sau comerciale : care au ca scop formarea hibrizilor de exploatare beneficiind de un efect de heterozis pentru anumite caractere ale acestora, Hibrizii nu se mai imperecheaza intre ei , deci nu se vor mai forma populatii noi . Fi sunt produsi la fiecare generatie ca ramuri colaterale ale populatiilor pure. Pot fi : a. Incrucisarea simpla . Incrucisarea dubla - dubla de intoarcere ( back-cross ) - tripla - evadrupla c. Incrucisarea rotativa Consecintele incrucisarii 1. Incrucisarea schimba frecventa genelor si ca urmare performanta medie a populatiilor . Hibrizii de prima generatie vor avea 50% din genele unei populatii si 50% din genele celeilalte populatii si ca urmare , 0 frecventa a genelor si o performanta medie intermediara intre cele 2 populatii. Incrucisarea este un mijloc mai puternic decat selectia de schimbare a frecventei genelor , insa actiunea ei este plafonata la nivelul frecventei genelor populatiei imigrante 2. Incrucisarca modifica freeventa genotipurilor in populatie : ereste frecventa genotipurilor heterozigote si ca urmare se produce fenomenul de heterozis ( scade frecventa genotipurilor homozigote ). 3. Incrucisarea afecteaza variabilitatea populatiei : indivizii din generatia FL sunt de regula ‘mai uniformi decat parintii din 2 motive a, Dominanta mascheaza genele recesive b. Hibrizii sunt in general mai putin sensibili la variatiile conditiilor de mediu fata de animalele din populatiile pure 4CURS 13 Incrucisari de ameliorare a populatiilor ‘A. Incrucisarea de substituire ( de absorbtie , tranformare , implantare sau granding-up ) : este imperecherea sistematica a femelelor dintr-o populatie locala , precum si a descendentelor acestora , timp de mai multe generatii cu masculi dintr-o populatie imigranta , de regula mai ‘buna cu scopul de a o inlocui pe prima cu cea de a doua , de a o transforma radical , de a 0 implanta intr-un mediu nou , de ao ridica la nivelul celei perfectionate. Incrucisarea de substituire se aplica in 2 situatii : 1. Pentru inlocuirea unei populatii locale de regula rasa , mai slab productiva cu 0 populatie ‘mai perfectionata . Exemplu : Sura de Stepa a fost substituita prin Simmenthal sau Bruna elvetiana ; Rosie Dobrogeana ~ Friza ; Tigae , Turcana ~ Merinos . 2. Se aplica pentru transmiterea progresului genetic in structura de multiplicare a piramidei ameliorarii , de la fermele de clita la cele de productie. Genofondul fermelor de ‘ultiplicare si productie este substituit prin genofondul fermelor de elita. Dupa 4 generatii de incrucisare de absorbtie exista deja in populatie indivizi care detin toate genele populatiei imigrante. In acest moment se poate sista incrucisarea si se imperecheaza femele si masculi cu acelasi procent de gene imigrante. In continuare se poate actiona numai prin selectie. Se considera ca in general procesul de absorbtie dureaza 4 — 6 generatii. Locale(L) — Imigranti (I) 2 (o%D x J (100% Q50%D x G(100% 1, | x | 205%) F100% 1) (87,5%D x J(100%1) ee g 3 93,75% I 93,75%1 SE SISTEAZA 6,25%L 6,25%L INCRUCISAREA FI = 0+ 100 = 50%1 2 R= 504100 = 75% R1;= prima generatie de reintoarcere la rasa imigranta B R2,= 75+ 100 =87,5%I 2 R3,= 87,5 + 100 = 93,75% 1 2B. Inctucisarea de infuzie : este imperecherea femelelor dintr-o rasa locala timp de o generatie cu masculi dintr-o rasa imigranta , dupa care in generatiile urmatoare se revine la imperecherea cu masculi din rasa locala scazandu-se procentul de gene imigrante pana la nivelul dorit. In acel moment se poate sista incrucisarea si se imperecheaza femele si masculi cu acelasi procent de gene imigrante. Jn trecut incrucisarea de infuzie era folosita pentru corectarea unor defecte (se numea improspatare de sange ,, ) sau pentru evitarea consangvinizarii Astazi incrucisarea de infuzie se foloseste pentru a spori variatia genetica in populatiile indelung selectionate care au intrat intr-un asa numit ., platou genetic ,, datorita epuizarii variabilitatii genetice. Locale (L) Imigranti (1) 20%D x Su00%D 260%1) * (0%) | Pas%l) x SO%1) (ne SE SISTEAZA INCRUCISAREA g 3 12,5%I 12,5% 1 87,5% L 87,5% FI=_0+100 = 50%I 2 Rip= 50+0 = 25% Rit = prima generatie de reintoarcere la rasa locala 2 R= 0425 =12,5% 1 2 C._Incrucisarea_pentra formarea de rase noi de sinteza : este imperecherea de animale din populatii complementare care vizeaza combinarea la o singura populatie a caracterelor dorite de Ja 2 sau mai multe populatii. Populatia nou formata se numeste de sinteza . Ea mu mai poate fi considerata echivalenta cu nici una in care a intrat in combinatie. In funetie de scop si de populatie se pot imagina diferite scheme de incrucisare (nu exista o schema predefinita ). Incrucisarile industriale sau comerciale A.Incrucisarea simpla : este imperecherea intre 2 populatii cu scopul obtinerii hibrizilor F1 pentru exploatare . Hibrizii nu mai sunt retinuti si folositi la reproductie. Se aplica : ~ in obtinerea gainilor ouatoare in sistemele semiintensive ca rasa materna Leghom iar ca rase patemne pot fi folosite Rhode Island sau New Hampshire 6= in efectivele de vaci de lapte cu natalitate normala ( 80 % ) , 20 - 30 % din vaci se pot imperechea ( insamanta ) cu tauri din rase de came in scopul obtinerii tineretului taurin pentru ‘came. Exemple : Hereford , Charolaise , Aberdeen Angus — rase de came. ~ in efectivele de ovine cu prolificitate 100% , 40 — 50 % din oi se pot imperechea cu berbeci din rase de carne ( Oxford , Suffolk ) in scopul obtinerii mieilor pentru ingrasat . Hibridul simplu beneficiaza numai de efectul propriu de heterozis, nu si de heterozisul ‘matem pentru ca femelele hibride F1 nu sunt folosite la reproductie. B. Incrucisarea dubla 1. Incrucisarea dubla de intoarcere ( back-oross ) : se foloseste pentru amelioarea porcilor pentra exploatare . Femelele hibride Fl obtinute prin imperecherea a 2 rase matemne se imperecheaza cu masculi ce apartin uneia din rasele matemne. Se obtin hibrizi dubli de intoarcere. (Q Landrace x i Marele Alb) x 3 Landrace Q(Landrace) * 3(Marele Alb) Hoe 50% L 100%L, 50% MA ¢, — Hibrizi dubli de intoarcere Tei Efectul de heterozis al unui hibrid dublu de intoarcere este urmatorul : = beneficiaza de heterozis matern ( femele hibride F1 sunt folosite la reproductie ) = efectul propriu de heterozis este aproximativ % din cel al unui hibrid simplu 2. Incrucisarea tripla : femele hibride F1 obtinute din imperecherea a 2 rase matemne se imperechcaza cu masculi ce apartin unei a 3 a rase. Se foloseste pentru ameliorarea porcilor pentru came , oilor pentru carne , gainilor ouatoare si curcilor pentru carne. (GA x dB)x SC GA x SB 50% A. 100% Ca. La porei : femelele hibride F1 obtinute din imperecherea a 2 rase matemne ( femele Landrace ori masculi Marele Alb ) se imperecheaza cu masculi ce apartin unei a 3-a rasei ( Duroc , Pieétrain , Hampshire ) pentru conformatie corporala si calitatea carcasei. Se obtin astfel hibrizi trirasiali pt exploatare. b, La ovine : oile rustice exploatate pe pasuni de munte ( Tigae , Turcana ) se imperecheaza cu berbeci din rase prolifice (Romanov , Landrace Finlandez ) si se obtin femele hibride Fl care se exploateaza pe pasuni de deal si se imperecheaza mai departe cu berbeci din rase de came ( Oxford , Suffolk ) in scopul obtinerii mieilor pentru carne care se exploateaza pe pasuni de ses. Acest procedeu se numeste stratificare ecologica. c. La gaini : hibridul Albo 70 este format din trei linii ale rasei Leghorn ( trliniar ) . Hibridul Roso 70 este format din 3 linii al rasei Rhode Island (trliniar ). d. La curei ; puii de curca pentru came sunt hibrizi triliniari —broileri Incrucisarea tripla este cea mai cficienta , efectul propriu de heterozis si efectul matern de +heterozis sunt maxime . 3.ncrucisarea evadrupla : este folosita pentru ameliorarea gainilor pentru came . Femelele hibride FI obtinute din imperecherea a 2 rase materne se imperecheaza cu masculi hibrizi F1 obtinuti din imperecherea a 2 rase paterne si se obtin hibrizii pentru exploatare tetrarasiali sau tetraliniari, Pentru obtinerea puilor de gaina pentru came se folosese urmatoarele lini : linii materne — N si H ale rasei Plymouth Rock alb ( numar mare de oua , fecunditate si fertilitate mare ) linii paterme — CY1 si CY2 ale rasei Comish ( pentru calitatea carcasei si conformatie corporala ). Linii materne Linii paterne N H cyl cy2 Be g | é 2 | é g a 3 50% N 50% CY1 50% H 50% CY2 — Hibrizi tetraliniari (broileri ) en 25%H 25% CY1 25% CY2 Hibridul cvadruplu este mai putin productiv decat cel triplu , el beneficiaza insa si de efectul de heterozis patern. C. Incrucisarea rotativa : efectul de heterozis al unui hibrid rotativ este cel mai mic , insa incrucisarea rotativa are o mare simplitate tehnologica in aplicare. Se foloseste in fermele de exploatare pentru porciEfectivul de scroafe este impartit in 2,3 sau 4 grupe in functie de numarul raselor din care provin masculii care participa la rotatie . Femelele dintr-un grup se imperecheaza cu vieri ce apartin unei anumite rase primind o marcare de grup distincta. Fiicele unui grup se imperecheaza cu vierii ce apartin rasei cu care se imperecheaza grupul vecin , primind la fatare marcarea corespunzatoare. & a | = 2 x S Duroc = a g Ty a Landrace 3 I 6 Marele Alb 3