CUPRINS

SCURT ISTORIC AL CIOCOLATEI .pag 3 SCURT ISTORIC AL FIRMEI .

NECESITATEA APARITIEI CIOCOLATEI CU MENTA.pag 8-9 FIRME CONCURENTE
DE PRODUS NOU..pag 16 IMPLEMENTAREA PRODUSULUI NOU..pag 17 SCHEMA TEHNOLOGI
ATEI.pag 20-21 DETALIEREA OPERATIILOR DIN SCHEMA TEHNOLOGICApag 22-23 INTRODUCEREA
UI NOU IN FABRICATIE pag 24 CEREREA DE INREGISTRARE A MARCII..pag 25..26

LANSAREA PROPRIU-ZISA IN PRODUCTIE SI PROMOVAREA EFECTIVA A PRODUSULUI

SCURT ISTORIC AL CIOCOLATEI
Arborele de cacao a fost descoperit in urma cu mai bine de 2000 de ani in paduri
le tropicale din continentul american. Pastaile acestui tip de arbore contin sem
inte ce sunt procesate pentru a obtine pudra de cacao. Aceasta este folosita in
producerea ciocolatei. Istoria ciocolatei incepe inca din 250-900 I.H., cand mai
asii utilizau arborii de cacao, pe care i-au adus din padurile tropicale, pentru
a-i cultiva. Ei recoltau, fermentau, prajeau si macinau semintele de cacao pent
ru a le transforma intr-o pasta. Aceasta pasta era amestecata cu apa, ardei iuti
si faina de porumb pentru a crea o bautura spumoasa si condimentata, de ciocola
ta. In cultura Maya, populatia avea dreptul sa bea ciocolata doar la ocazii; in
rest, acesta bautura era destinata folosirii doar de catre regi. Insa, in cultur
a Azteca, doar preotii, militarii decorati, conducatorii si comerciantii foarte
instariti aveau dreptul sa utilizeze aceasta licoare regala. Totodata, ciocolata
a reprezentat un element foarte important al spiritualitatii acestor doua cultu
ri, maiasa si azteca. Boabele de cacao erau oferite de catre marii preoti drept
ofrande pentru zei, iar in timpul ceremoniilor religioase era servita bautura de
ciocolata. Boabele de cacao au ajuns pentru prima data in Europa in anul 1521,
atunci cand Mexicul a fost cucerit de catre spanioli. Deoarece a devenit, in tim
p, un produs de export foarte scump, ciocolata a mai ramas inca 300 de ani de at
unci bautura celor bogati. Cand au adus ciocolata in tara, spaniolii au inceput
sa-i modifice compozitia. Prin incercarea lor de a scapa de gustul puternic amar
, acestia au adaugat scortisoara si zahar bauturii. Spaniolii au tinut inca 100
de ani secretul ciocolatei, din momentul cand au adus-o in tara lor. Cand a reus
it sa ajunga in toata Europa, ciocolata a devenit produs de lux. In Franta, dato
rita costului foarte ridicat al importului de zahar si cacao, ciocolata era inte
rzisa, fiind consumata doar la curtea regelui. Dezvoltarea exportului de cacao a
produs schimbari diferite pe continente 2

diferite. Daca in Europa capetele incoronate comandau noi tipuri de seturi de po

rtelan si argint, special concepute pentru a bea ciocolata, in America Latina de
ja erau create colonii de sclavi pentru a munci plantatiile de arbori de cacao.
Din anul 1800, odata cu dezvoltarea tehnologiei si cu Revolutia Industriala, pro
cesul de producere al ciocolatei a suferit schimbari majore. Inventarea de masin
i industriale pentru macinat boabele de cacao si pentru crearea amestecului de c
iocolata a facut ca acest produs sa nu mai fie consumat doar in stare lichida, c
i si in cea solida, sub forma de tablete. Dezvoltatea tehnologica nu a adus insa
si modificari in procesul de crestere si recoltare a boabelor de cacao. Chiar s
i in prezent se folosesc exact aceleasi proceduri ca acum 2000 de ani. Boabele d
e cacao sunt recoltate, fermentate, uscate, curatate si macinate, actiuni desfas
urate in mare parte manual. In prezent ciocolata este produsa in mii de sortimen
te si forme.Ceea ce a inceput prin a fi o bautura iute si amara in procesiuni re
ligioase a ajuns cel mai iubit produs dulce din lume.
SCURT ISTORIC AL FIRMEI
. Istoria companiei Kraft dateaza din 1903 cand cu un capital de 65 de dolari, o
caruta si un cal inchiriate, J.L.Kraft a inceput sa cumpere branzeturi en gross
din piata Chicago Water Street pe care apoi le revindea negustorilor locali. Mu
nca asidua, imaginatia si devotamentul sau si al urmasilor sai au facut insa ca
astazi Kraft sa devina o companie care isi vinde produsele in mai mult de 150 de
tari in fiecare zi. Ideea de a vinde en gross branzeturi magazinelor a facut ca
inca de la inceput firma Kraftsa devina o companie bazata pe inovatie. De-a lun
gul timpului, mai multe persoane au contribuit la succesul firmei Kraft.Unele di
ntre aceste contributii au avut ca rezultat idei care s-au dovedit adevarate suc
cese, de exemplu: lansarea in 1906 a primei cafele decofeinizate - Kafee Hag; in
troducerea pe piata in 1927 a primei bauturi racoritoare sub forma de praf - Koo
l Aid; in 1950 a fost introdusa pe piata prima branza feliata ambalata individua
l -Kraft Deluxe; in 1995 a fost lansata pizza DiGiorno Rising Crust care a revol
utionat categoria pizzei congelate de pe piata; in 2004 a fost introdus pe piata
un nou sistem de bauturi calde. Kraft Foods este cel mai mare brand din industr
ia alimentara din America de Nord si al doilea din lume. Produsele sale pot fi i
mpartite pe cinci sectoare: dulciuri, snacks-uri si cereale, bauturi, branzeturi
si lactate, semipreparate. Desi isi reinnoieste mereu gama de produse pentru a
raspunde cerintelor consumatorilor sai, Kraft Foods se mandreste cu branduri car
e au rezistat pe piata de mai bine de o suta de ani si care inca continua sa se
mentina bine (ciocolata Milka, cafeaua Maxwell House, gelatina Jell-O, etc.). Kr
aft Foods este a doua companie producatoare de alimente si bauturi din lume si a
avut in anul 2005 venituri nete de mai bine de 34 miliarde de dolari. Principal
ul obiectiv al firmei Kraft este sa ajute oamenii din toata lumea sa se alimente
ze sis a traiasca mai bine. In prezent Kraft are aproximativ 94.000 de angajati
si isi desfasoara activitatea in 70 de tari.
3

PREZENTAREA PRODUSELOR FIRMEI KRAFT FOODS

Firma Kraft Foods este recunoscuta la nivel mondial datorita produselor de inalt
a calitate pe care le promoveaza,in special datorita dulciurilor dintre care cio
colata Milka este recunoscuta pentru gustul sau unic.Produsele Milka sunt de dif
erite sortimente ,dintre care ciocolata cu lapte,ciocolata cu adaosuri de arahid
e,stafide,alune,cereale,migdale,ciocolata cu umplutura,ciocolata alba,ciocolata
aerate sau ciocolata aerate. Ciocolata Milka se prezinta sub forma de tablete,pr
aline,sau produse de sezon care sunt sub diverse figurine si sunt promovate in p
erioada sarbatorilor de Paste sau de Craciun. Sortimentele de ciocolata Milka se
pot imparti in urmatoarele categorii: Milka Tablete: Milka Lapte din Alpi Milka
Noisette Milka Alune de Padure Milka Alune si Stafide Milka Happy Cows Milka Ci
ocolata Alba Milka Iaurt si Capsuni Milka Caramel Milka Spuma de Ciocolata Milka
Luflee Alpine Milk Milka Luflee Noisette Milka Luflee White Milka Diet cu Lapte
din Alpi 4


Milka M-Joy: Milka M-Joy Lapte
Milka M-Joy Alune Milka M-Joy
lune de padure I Love Milka cu
on Milka special pentru copii:

Milka M-Joy Alune Intregi Milka M-Joy crispy Rice

Migdale Milka praline: I Love Milka cu crema de a
crema de capsuni I Love Milka Milka Lila Collecti
Milka Milkinis

Milka Produse de Sezon: Milka Bratapfel Milka Weihnacht Bomboane de pom 380g Mos
Craciun 235g Pachet Cadou cu Figurine 195g Pachet Cadou cu Figurine si Cana 145
g Globulete Noisette112.5g
Ciocolata Milka Bratapfel se prezinta sub forma de tablete de 100g sau 250g,cu o
valoare energetica de 506 kcal/100g.Milka Bratapfel combina delicious gustul du
lce acrisor al marului copt cu scortisoara si migdale crocante. Proteine:6,7g Gl
ucide:59g Lipide:26,7
Pachet Cadou cu Figurine 195g Figurine din cea mai fina ciocolata Milka in forme
deosebite.
5

Ciocolata Milka Weihnacht este o ciocolata fina cu lapte din Alpi de sarbatoareportocale,alune de padure,migdale,scortisoara,cuisoare-intr-o combinatie care it
i vor aminti de gustul de turta dulce al copilariei.Se prezinta sub forma de tab
lete de 100g sau 250g,avand o valoare energetica de 509 kcal/100g. Proteine:6,6g
Glucide:57,9g Lipide:27,5g
Bomboane de Pom 380g Pentru decorarea bradului de Craciun,Milka iti aduce cele m
ai fine bomboane de pom cu 3 retete unice:cea mai fina ciocolata din Alpi si cre
ma de turta dulce,crema trufa de migdale sau ciocolata amaruie cu visine.
Mos Craciun 235g Special pentru cei mici Milka iti ofera figurine Mos Craciun di
n cea mai fina ciocolata Milka cu lapte din Alpi.
6

Mm
CIOCOLATA CU MENTA MOTIVAREA NECESITATII APARITIEI
ppl100g Produsele noi sunt produse create relative curand, care apar pentru prim
a data pe piata sau care apar la un moment dat in procesul dezvoltarii unui prod
us si care in lupta cu elementele vechi , ies invingatoare.Sunt deci acele produ
se cu aspect si continut schimbat, transformat in bine, refacut, evoluat, perfor
mant. Gradul de noutate al unui produs depinde de gradul de reinnoire care antre
neaza modificarile tuturor componentelor colective ale acestuia, conferindu-i o
multitudine de noi insusiri, caracteristici pe care consumatorul trebuie sa le s
esizeze.Astfel in ajutorul consumatorilor vin campanile publicitare, o mai buna
prezentare a etichetei produsului care joaca un rol deosebit de important in inf
ormarea acestora asupra caracteristicilor produselor noi. Firma producatoare, in
vederea lansarii unor produse noi pe piata trebuie sa initieze o serie de actiu
ni care se refera la efectuarea in prealabil a unui studio de piata care sa conf
irme necesitatea introducerii unor produse noi pe piata si disponibilitatea cons
umatorilor de a achizitiona aceste produse. De asemena, odata confirmate aceste
cerinte, firma trebuie sa-si ia angajamentul ca produsele noi vor fi produse de
calitate superioara, cu efecte pozitive asupra sanatatii consumatorilor. Milka e
ste brandul cu cea mai rapida crestere de pe piata, triplandu-si cota in ultimii
3 ani, conform datelor Kraft. Milka concureaza direct cu Heidi sau Anidor (Supr
eme Chocolat), pe un segment tot mai competitiv datorita importurilor fara taxe
din 7

Uniunea Europeana. Numele -Milka reprezinta, de fapt alaturarea primelor silabe

ale cuvintelor lapte (Milch) si cacao (Kakao) in limba germana. In 1901 -Legenda
Mov vede lumina zilei, cand numele marcii -Milka este inregistrat. Inca de la a
paritie, ambalajul tabletei Milka este mov, pe acesta fiind imprimate o vacuta s
i o vedere panoramica a Alpilor. Logo-ul Milka este aceleasi cu numele comercial
si apare pe ambalaj intr-o grafica stilizata prin imprimarea emblemei in culoar
e alba pe fundal mov. Sloganul Milka este reprezentat de fraza Milkacea mai fina
placere ! Cel mai important furnizor de ciocolata Milka pe piata din Romania este
reprezentat de fabrica Poiana Produse Zaharoase de la Brasov, achizitionata de
Kraft Foods International la inceputul anului 1994. Sortimentele care nu sunt fa
bricate la Brasov sunt importate din fabrica Kraft Foods International din Austr
ia. Ciocolata este un produs alimentar care se obtine prin prelucrarea unor semi
fabricate obtinandu-se din boabele de cacao (unt de cacao, praf de cacao) la car
e se adauga zahar si alte ingrediente in functie de sortiment (lapte, samburi gr
asi, aromatizanti etc.). Ciocolata conine peste 30 % grsimi, 15 % proteine, restul
fiind diverse arome, conservani, lapte i ali compui. Lecitina, o fosfolipid, este ne
lipsit cci uureaz alunecarea particulelor de cacao si micoreaz vscozitatea. In vederea
prelucrarii, boabele de cacao sunt supuse prajirii, decojirii si macinarii. Prin
prajire, boabele sufera modificari cu efecte directe asupra calitatii produselo
r ce rezulta. Se indeparteaza unele substante volatile care au gust si miros nep
lacute, se atenueaza gustul astringent prin denaturarea substantelor tanante, se
formeaza si se dezvolta aroma, se imbunatateste culoarea. Menta este o planta d
e origine mediteraneana care poate atinge 1 metru inaltime,are frunze cenusii-ve
rzi si grupuri de flori mici,albastre sau violet care cresc pe varfurile plantei
.Mirosul plantei de menta este inviorator si intepator,gustul este iute si ustur
ator,puternic mentolat cu o aroma puternica si proaspata. Prospetimea mentei pip
erate se potriveste extreme de bine cu ciocolata.Combinatia dintre ciocolata si
menta este delicioasa si racoritoare deoarece se foloseste de proprietatile ment
olului. Ciocolata cu menta Milka este o ciocolata cu crema de menta 22%,cu valoa
re energetica de 587 kcal/100g. Ciocolata cu menta Milka se prezinta sub forma d
e tablete de 100g ambalata in folie de staniol si apoi in ambalaj cromo. Ciocola
ta cu menta Milka are un continut de cacao de 70% si contine urmatoarele ingredi
ente:masa de cacao,zahar,grasime vegetala,lapte praf degresat,unt de cacao,pudra
de cacao,unt din lapte,emulsifiant(lecitina din soia),ulei natural de menta0.07
%,extract de vanilie. Ciocolata Milka cu menta va fi promovata pe piata din jude
tul Galati si di judetul Braila si se adreseaza tuturor categoriilor de consumat
ori,copii,adulti si batrani.Pretul va fi accesibil,astfel incat produsul nu se a
dreseaza doar categoriilor de personae cu venituri ridicate.
8

FIRME CONCURENTE
Milka este brandul cu cea mai rapida crestere de pe piata, triplandu-si cota in
ultimii 3 ani, conform datelor Kraft. Milka concureaza direct cu Heidi sau Anido
r (Supreme Chocolat), pe un segment tot mai competitiv datorita importurilor far
a taxe din Uniunea Europeana. Heidi Chocolats Suisse este o companie productoare
de ciocolat din Romnia, deinut de compania Confiseur Lderach din Elveia. Heidi Chocola
ts a fost nfiinat n anul 1994 de oamenii de afaceri elveieni Massimo Palumbo i Konrad
Hafner. Compania export produse n 13 ri.Produsele firmei Heidi Chocolats Suisse sunt
: Ciocolata Heidi Cappuccino Ciocolata Heidi Delight Dark Arriba Ciocolata Heidi
Delight Nuci si Miere Ciocolata Heidi GrandOr Almonds Ciocolata Heidi GrandOr Fis
tic Ciocolata Heidi GrandOr Hazelnuts Ciocolata Heidi Pralinetti Ciocolata Heidi
Tiramisu Ciocolata Heidi cu Menta Ciocolata Heidi Creamy Amaretto Ciocolata Hedi
Creamy Hazelnuts Ciocolata Heidi Milk Delight Walnuts&Honey Pralinetti Heidi Ca
ppucino Ciocolata Heidi Milk 9

Supreme Group este un grup de companii din care face parte si producatorul de ci
ocolata Supreme Chocolat.Ciocolata reprezinta 85% din afacerile Supreme Chocolat
,restul fiind reprezentat de biscuiti.Produsele acestei firme sunt: Anidor Eupho
rie a la Mente

Anidor Charme Noir%Intense Noir Anidor Ciocolata Amaruie Praline Anidor Noiret C
aramel Anidor Exotisme dOranges Anidor Ciocolata Amaruie Anidor Tandresse du Choc
olat Anidor Ciocolata Charme NoirAnidor Charme Noir%Intense Noir Anidor Ciocolat
a Amaruie 10


Praline Anidor Noiret Caramel Anidor Exotisme dOranges Anidor Ciocolata Amaruie A
nidor Tandresse du Chocolat Anidor Ciocolata Charme Noir Anidor Ciocolata Amaret
to
CHESTIONAR 1
1.Sunteti consumator de ciocolata? Da Nu Ocazional 2.Cunoasteti produsele firmei
Kraft Foods? Da Nu 3.Firma Kraft Foods este recunoscuta pentru produsele sale d
e? Ciocolaterie Bacanie Patiserie si cofetarie 4.Cat de des consumati ciocolata?
Zilnic Saptamanal 11

Lunar Ocazional 5.Ce fel de ciocolata consumati? Simpla Amaruie Cu umplutura Cu

adaos(arahide,stafide,etc.) 6.Sub ce forma doriti sa gasiti pe piata ciocolata c
u menta? Ambalata,sub forma de tableta Ambalata,sub forma de baton Sub forma de
praline 7.Ati consuma ciocolata cu menta? Da Nu 8.Ce alt fel de ciocolata ati co
nsuma? Ciocolata cu ardei iute Ciocolata cu piper Ciocolata cu chili 9.In ce cat
egorie de varsta va incadrati? 10-22 ani 22-34 ani Peste 34 ani
12

CONCLUZII
Chestionarul a fost realizat pe un esantion de 30 de personae cu varste cuprinse
intre 14 si 56 de ani,dintre care 20 de persoane de sex feminin si 10 persoane
de sex masculin.Persoanele chetionate sunt din judetul Braila si din Galati. La
intrebarea 1. Sunteti consumator de ciocolata? raspunsul a fost in unanimitate Da. L
a intrebarea 2. Cunoasteti produsele firmei Kraft Foods ,80% din persoanele chesti
onate au raspuns Nu,iar restul de 20% au raspuns afirmativ. La intrebarea 3. Firma
Kraft Foods este recunoscuta pentru produsele sale de?,70% din persoanele chestio
nate au raspunsCiocolaterie,20% au raspuns Patiserie si cofetarie si 5% au raspuns Ba
canie. La intrebarea 4. Cat de des consumati ciocolata?,40% dintre cei chestionati
au raspuns Saptamanal,40% au raspuns Ocazional si 20% au raspuns Lunar. La intrebarea
5. Ce fel de ciocolata consumati?,50% dintre respondenti au bifat Cu adaos,30% dintr
e chestionati au raspuns Simpla,iar restul de 20% au raspuns Cu umplutura. La intreba
rea 6. Sub ce forma doriti sa gasiti pe piata ciocolata cu menta?,80% dintre cei c
hestionati au bifat Ambalata,sub forma de tableta,iar 20% au raspuns ca si-ar dori
sa gaseasca pe piata ciocolata cu menta ambalata,sub forma de baton. La intreba
rea 7. Ati consuma ciocolata cu menta?,90% din persoanele chestionate au raspuns a
firmativ,iar restul de 10% au raspuns negativ. La intrebarea 8. Ce alt fel de cio
colata ati consuma,nici un respondent nu a bifat nici o casuta.
13

La intrebarea 9. In ce categorie de varsta va incadrati?,20 % dintre respondenti a

u varste cuprinse intre 10-22 ani,50% dintre chestionati au varste cuprinse intr
e 22-34 ani,iar restul de 30 % au varste de peste 34 ani. Dupa ce raspunsurile p
ersoanelor chestionate au fost analizate,concluziile sunt urmatoarele: Desi cioc
olata este un desert indragit ,indiferent de varsta si categorie sociala,consuma
torii nu au cunostinte foarte largi privind firmele producatoare de ciocolata; E
ste bine cunoscut faptul ca ciocolata are un continut ridicat de calorii si aces
ta ar putea fi unul din motivele pentru care cei ce au completat acest chestiona
r nu fac abuz in ceea ce priveste consumul de ciocolata,consumand acest produs i
n cantitati limitate; Consumatorii prefera ciocolata in ambalaj clasic,sub forma
de tableta; Respondentii acestui chestionar nu sunt foarte deschisi ideilor ino
vatoare,astfel incat nu ar dori sa consume ciocolata cu piper,chili sau ardei iu
te. Rezultatele favorabile ale acestui chestionar ne incurajeaza sa lansam pe pi
ata din judetele Galati si Braila noua Milka Ciocolata cu Menta.
Intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Total
Da 24 6 21 12 15 24 27 129
Nu 6 24 12 3 30 75
Altele 9 6 6 6 30 57
14

CERCETARE DE MARKETING
Piata ciocolatei din Romania este dinamica si complexa,cu peste 10 marci promova
te si mai mult de 200 de sortimente diferite de ciocolata,printre cele mai aprec
iate numarandu-se si sortimentele ciocolatei Milka:ciocolata amaruie,ciocolata c
u lapte,ciocolata alba,ciocolata cu diferite adaosuri sau creme. Inainte de a sc
oate pe piata noua Milka-ciocolata cu crema de menta,trebuie analizata piata si
este necesara efectuarea unor cercetari de marketing pentru ca nu poti cunoaste
cerintele consumatorilor fara un studiu de piata,,nu poti produce si desface mar
furile fara o buna logistica,o publicitate corespunzatoare si o amplasare ration
ala a retelei comerciale. Strategiile firmei Kraft Foods: 1. sa le ofere consuma
torilor produse de calitate la preturi competitive; 2. sa colaboreze cu clientii
sai pentru a le putea oferi consumatorilor produsele dorite; 3. sa-si reinnoias
ca mereu gama de produse; 4. sa-si extinda activitatea in cat mai multe tari, ma
i ales in tarile aflate in curs de dezvoltare; 5. sa-si reduca costurile de prod
uctie, pentru a putea economisi fonduri si reinvestirea acestora in noi centre d
e productie; 6. formarea unei echipe de angajati foarte bine pregatita din punct
de vedere profesional si cu bune aptitudini organizatorice; crearea de relatii
de colaborare intre angajatii Kraft din diverse tari si regiuni; 7. continuarea
programelor de ajutor social in care firma Kraft Foods este angajata. Principiil
e Kraft Foods Principiile dupa care se ghideaza firma Kraft descriu tipul de cul
tura organizationala pe care firma Kraft vrea sa o creeze. 15

1 Clientul este pus pe primul loc de asemenea si oferirea produsului dorit la un

pret corespunzator; 2 Rapiditate in desfasurarea activitatii de productie si li
vrare; astfel o serie de costuri pot fi reduse, iar banii ramasi se vor folosi p
entru dezvoltarea firmei; 3 toate noile activitati ale firmei trebuie sa fie rea
lizate cu Succes (de exemplu lansarea unui nou produs pe piata, intrarea unor pr
oduse Kraft pe o noua piata). Kraft Foods este cel mai mare brand din industria
alimentara din America de Nord si al doilea din lume.produsele sale pot fi impar
tite pe 5 sectoare:dulciuri,snacks-uri si cereale,bauturi,branzeturi si lactate,
semipreparate.Compania isi reinnoieste in permanenta gama de produse pentru a ra
spunde cerintelor consumatorilor sai si se mandreste cu branduri care au rezista
t pe piata mai bine de 100 de ani si care continua sa se vanda bine(un exemplu i
n acest sens este si ciocolata Milka). Ideea de produs nou trebuie pusa in aplic
are dupa efectuarea unui studiu de piata care sa reflecte opinia potentialilor c
onsumatori cu privire la interesul pe care acestia il manifesta fata de idea de
produs nou.Calitatea produsului trebuie sa fie superioara si sa nu ridice semne
de intrebare. La fabricarea produsului se vor folosi ingrediente naturale,de cea
mai buna calitate si se urmareste,pe cat posibil,excluderea aditivilor alimenta
ri la fabricarea ciocolatei.Trebuie avut in vedere faptul ca daca nu este consum
ata in exces,ciocolata poate avea o multitudine de efecte benefice asupra organi
smului si nu numai: -desi este consumata de placere,are efecte anticancerigene,d
e stimulator cerebral,de inhibator al tusei; -cacaoa poseda un puternic efect an
tioxidant natural,protejand impotriva oxidarii lipoproteice,mai mult decat alte
alimente bogate in antioxidanti polifenolici; -o treime din grasimea ce se gases
te in preparatele din ciocolata sunt grasimi saturate,in special acid stearic,si
o grasime nesaturata-acidul oleic. Avantajele introducerii ciocolatei cu menta
Milka sunt legate de prt,calitate,servicii,amplasare,ambalaj,reclama,etc. In urma
calculelor,se preconizeaza ca prin vanzarea noii ciocolate se vor inregistra pr
ofituri considerabile,avantajele economice fiind evidente.Pentru inceput,amploar
ea investitiilor nu va fi foarte mare,aceasta extinzandu-se dupa ce se va consta
ta faptul ca noua ciocolata este pe gustul consumatorilor si dupa ce se vor inre
gistra vanzari ridicate. In urma studiilor,s-a constatat ca ciocolata este atrac
tiva datorita ambalajului dar si pretului accesibil tuturor categoriilor sociale
.Consumatorul este atras si de reclama facuta produsului dar si de oferta produc
atorilor. Printre obiectivele obtinerii produsului sunt: -diversificarea gamei s
ortimentale; -satisfacerea cerintelor consumatorilor de ciocolata Milka; Consuma
torii de ciocolata Milka au acum posibilitatea de a consuma ciocolata lor prefer
ata acum si cu crema de menta.In urma cercetarilor de marketing efectuate de cat
re compania Kraft Foods,s-a constatat dorinta consumatorilor de ciocolata de a s
e implica in actul vanzarii-cumpararii;acestia sunt deschisi colaborarii si isi
manifesta curiozitate,chiar daca pentru inceput nu au intentia de a cumpara. Con
curenta este reprezentata de firmele Supreme Group si Heidi Chocolats Suisse.Con
curenta este semnificativa,avand in vedere popularitatea acestora si faptul ca s
e bucura de o clientela fidela,care se regaseste intr-un numar mare de consumato
ri de ciocolata.Capacitatea firmei este foarte mare,astfel incat poate asigura p
roducerea de ciocolata de calitate superioara in cantitati considerabile,datorit
a faptului ca dispune de echipamente tehnologice de ultima generatie. Pe piata s
e mai gasesc doar 2 sortimente de ciocolata cu crema de menta,astfel incat noua
ciocolata cu menta Milka va acoperi un gol important pe piata ciocolatei. Se dor
este ca produsul final sa fie de calitate superioara,caracteristicile de calitat
e ale ciocolatei fiind: 16

aspectul se examineaza intr-o incapere in care sa existe o temperatura de 1618C si

trebuie sa fie: -la exterior de suprafata lucioasa, fara pete, zgarieturi sau g
oluri de aer (bule) -la interior pentru ciocolata neumpluta sa fie de masa omoge
na, mata (nu lucioasa), fara bule de aer; pentru ciocolata umpluta, umplutura sa
u adaosul sa fie uniform repartizat si sa aiba consistenta omogena.culoarea poat
e fi alba sau brun-deschisa la ciocolata cu cacao si lapte, sau brun-inchisa la
ciocolata amaruie; consistenta se examineaza intre incapere cu o temperatura de
16-18C-tare si casanta; gustul si mirosul placut, aromat, caracteristic sortimentu
lui de ciocolata, fara gust sau miros strain; finetea se apreciaza prin degustar
e si pentru ca o ciocolata sa fie fina trebuie sa dea senzatia de produs onctuos
, sa nu produca scrasnet in dinti. Pe piata mai exista ciocolata cu menta Heidi
si Anidor.Calitatea acestora este superioara,la fel ca si a ciocolatei Milka.Pre
tul unei tablete de 100g este in jur de 4 lei. Firma Kraft Foods comercializeaza
produsele sale in peste 150 de tari, Heidi Chocolats Suisse exporta in 13 tari,
iar Supreme Group este cel mai mare exportator de ciocolata.Obtinerea ciocolatei
cu crema de menta,indifferent de firma producatoare presupune aceeasi schema te
hnologica;utilajele folosite au acelasi principui de functionare si de cele mai
multe ori sunt aceleasi. Ciocolata este cel mai bine vandut dulce,atat la noi in t
ara,cat si la nivel mondial.Industria ciocolatei este in continua expansiune si
reprezinta una dintre cele mai profitabile afaceri,mai ales in cazul companiilor
cu renume.productia tozala de ciocolata la nivel mondial depaseste 24000 tone s
i se extinde tot mai mult de la un an la altul. Referitor la legislatie,fabricar
ea produselor din cacao,ciocolata si a produselor zaharoase include: - fabricare
a de cacao, unt de cacao, grasime si ulei de cacao; - fabricarea ciocolatei si b
omboanelor de ciocolata; - fabricarea produselor zaharoase; - fabricarea gumei d
e mestecat; - conservarea n zahar a fructelor, smburilor de fructe si a altor part
i ale plantelor; - fabricarea pastilelor si tabletelor (mentolate, gen "TIC-TAC"
etc.). Aceasta clasa exclude: - productia zaharozei. Controlul de calitate nece
sar obtinerii acestor produse: Att n arile dezvoltate ct i n cele n curs de dezvoltare
sistemul de garanie a siguranei alimentaiei, devine n general mai stringent, ca rspun
s la intensificarea att real ct i perceput a problemelor siguranei alimentaiei. n tim
e se caut s se mbunteasc controlul riscurilor stabilite, mai departe exist o cretere
esiunii politice pentru controalele sporite ca un mecanism care susine confidena c
onsumatorului n sigurana proviizilor urmrind numeroase avertismente alimentare. Conce
ptul HACCP se refer la asigurarea calitii (siguranei) produselor alimentare din punc
t de vedere microbiologic i fizico-chimic. Metoda permite identificarea i analiza
pericolelor asociate diferitelor stadii ale proceselor de producie. Conceptul HAC
CP se refer la asigurarea calitii (siguranei) bunurilor alimentare, definirea mijloa
celor necesare controlului acestora, asigurarea ca acestea sunt aplicate n mod ef
icient. HACCP (HAZARD ANALYSIS CRITICAL CONTROL POINTS): Sistemul analizei peric
olelor n punctele critice de control reprezint o metod de abordare sistematic a asig
urrii inocuitii alimentelor, bazate pe identificarea, evaluarea i inerea sub control
a tuturor riscurilor ce ar putea interveni n procesul de fabricare, manipulare i 1
7

distribuie a acestora. HACCP cu aplicaie n domeniul alimentar, este considerat un s

istem eficient de management privind protecia alimentelor care utilizeaz o metod de
control al punctelor critice (CCP) n procesul manipulrii alimentelor, n vederea ev
itrii apariiei unor probleme care s pun n pericol sigurana alimentelor. Este n acelai
mp un element important n managementul general al calitii i proteciei alimentelor, la
care de cele mai multe ori se face referin sub numele de GMP (Practici eficiente
de lucru). Sistemul HACCP este recunoscut peste tot n industria alimentar ca o abo
rdare eficient n obinerea unor produse bune, n asigurarea unei igiene corespunztoare i
a unor tehnici de producie care vor conduce n final la o siguran corespunztoare a pr
oduselor alimentare. Acest sistem stabilete proceduri de control pentru indentifi
carea punctelor critice de control i monitorizare la nivelul ntregii producii. Conc
eperea sistemului HACCP ca o msur de prevenire a contaminrii alimentelor, va duce l
a scderea costurilor de producie, n opoziie cu ncercrile de distrugere sau recondiiona
ea unui produs conform cerinelor specificate. Analiza riscurilor, n punctele criti
ce de control (HACCP) este un sistem tiinific de management al siguranei n consum a
produselor alimentare. Este o metod sistematic, interactiv de identificare, evaluar
e i control al riscurilor asociate produselor alimentare. Sistemul este utilizat
de personalul implicat n circuitul alimentelor pentru planificarea i instituirea p
rocedurilor proiectate n scopul de a preveni, elimina sau reduce la niveluri acce
ptabile riscurile care ar putea afecta sigurana alimentelor. Bazele de informaii n
u pot oferi ntotdeauna o simplificare a muncii, deoarece principalele insuccese a
le pieei se datoreaz costurilor ridicate de informare. Mandatarea unei continue al
imentri a publicului cu informaii privind un produs nu va reduce costurile, de ace
ea acest lucru poate fi o cale foarte scump n obinerea siguranei produselor. n cazul n
care informaiile sunt succinte i nu reflect calitatea produsului se poate alege ef
ectuarea procedurilor standard, pentru depistarea germenilor patogeni, datorat co
sturilor foarte mari de testare i executare a unei analize de pericol care de cel
e mai multe ori conduc la date referitoare la incidente minore. La acestea se ad
aug monitorizarea i costrngerea de efectuarea a standardelor de performan care pot fi
de asemenea foarte costisitoare. Privind aplicarea sistemului HACCP n producie, a
cesta se bazeaz pe trei probleme nrudite ca scop : Eficiena economic i implicaiile si
temului HACCP n asigurarea siguranei alimentelor; Motivarea agenilor economici pent
ru adoptarea sistemului HACCP ca o variant de reducere a costurilor; Dificultatea
unei determinri a echivalenei sistemului HACCP cu regulamentele internaionale de c
omer; Metodologia i elaborarea unui plan propriu HACCP se bazeaz pe apte principii c
are stau la baza unor documente, ce constituie liniile directoare pentru punerea
n practica a HACCP.
18

SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A CIOCOLATEI

Schema tehnologica de obtinere a ciocolatei din pudra de cacao poate fi impartit
a in 3 etape: 1. Pregatirea materiilor prime 2. Pregatiea masei de ciocolata 3.
Modelarea ciocolatei
PREGATIREA MATERIILOR PRIME
Aceasta etapa are ca scop eliberarea materiilor prime de impuritati si accentuar
ea calitatilor gustative.Aceasta etapa cuprinde urmatoarele operatii: -purificar
e; -macinare; -temperare; -filtrare.
PREPARAREA MASEI DE CIOCOLATA
Se amesteca si se omogenizeaza componentele:pudra de zahar,zahar,unt de cacao,la
pte praf,lecitina astfel incat sa se obtina un amestec in care particulele sa fi
e cat mai maruntite,dimensiunea lor ajungand sub 30 microni. La sfarsitul aceste
i etape,masa de ciocolata trebuie sa fie o dispersie in care faza lichida si con
tinua este reprezentata de untul de cacao si de lecitina,iar faza solida este co
nstituita de particulele de zahar,particule solide din pudra de cacao si lapte p
raf. Aceasta etapa cuprinde urmatoarele operatii tehnologice: -prepararea masei
de ciocolata 19

-maruntirea particulelor elementelor componente prin trecerea masei de ciocolata

prin broeza -finisarea(consarea) ciocolatei
MODELAREA CIOCOLATEI
Este etapa finala in care ciocolata capata forma definitiva.Ea cuprinde urmatoar
ele operatii tehnologice: -temperarea ciocolatei; -turnarea ciocolatei in forme(
modelarea); -racirea si solidificarea; -scoaterea ciocolatei din forme; -ambalar
ea.
20

21

DESCRIEREA OPERATIILOR DIN SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A CIOCOLATEI CU MENTA

Conditionarea si pregatirea materiilor prime pentru fabricatie
Zaharul pudra se obtine prin purificarea si apoi prin macinarea zaharului tos im
mori de diferite tipuri.Untul de cacao este supus divizarii si apoi operatiilor
de temperare si filtrare pentru a separa eventualele impuritati pe care le-ar p
utea contine.Lecitina este supusa unui proces de temperare si de filtrare.Pudra
de cacao se supune unor operatii de cernere pentru purificare si de temperare in
ainte de a fi intodusa in procesul de fabricatie.
Prepararea masei de ciocolata(amestecarea)
In aceasta operatie se amesteca pudra de cacao cu zaharul pudra,laptele praf si
o treime din untul de cacao care trebuie introdus,conform retetei de fabricatie.
Laptele praf se introduce in proportie de 10-20% din masa de ciocolata.
Finisarea masei de ciocolata
Inaintea acestei operatii se va realiza operatia de rafinare a ciocolatei.Masa d
e ciocolata obtinuta la melanjor in general nu este omogena.Particulele solide d
e zahar ,cacao,lapte au marimi diferite.Pe cand particulele din masa solida de c
acao care au marimi cuprinse intre 0-40 se obtin in proportie de 94%,particulele
de zahar pudra care au marimi cuprinse intre aceleasi limite se obtin in proport
ie de 60%,iar particulele mari ale caror dimensiuni depasesc 40 se obtin in propo
rtie de 6% la masa de cacao si in proportii de 35% la zaharul pudra.
Consarea masei de ciocolata
In aceasta operatie masei de ciocolata i se adauga restul de unt de cacao si lec
itina.Masa de ciocolata se innobileaza prin consare;ciocolata obtinuta prin aces
t tratament se topeste placut in gura,este fina,pierde din gustul aspru,conturan
du-se un gust placut de caca,iar aroma devine mai fina.
Temperarea ciocolatei
Daca masa de ciocolata calda cu temperatura de consare se descarca din conse si
se rastoarna direct in forme de ciocolata,lasandu-le sa se raceasca la temperatu
ra de 2025 C,ciocolata va avea o structura grosiera ,datorita faptului ca particul
ele solide dim masa de ciocolata lasata in repaos se acumuleaza in agregate mari
cimentate cu unt de cacao si se solidifica in aceasta forma. Operatia de temper
are are drept scop aducerea ciocolatei aproape de punctul de solidificare si sa
creeze centre de cristalizare a untului de cacao.
Turnarea in forme(mularea)
Dupa temperare,ciocolata se toarna in forme.Formele in care se toarna ciocolata
trebuie sa fie preincalzite la o temperatura cu circa 1-2 C mai mica decat tempera
tura ciocolatei.
Racirea ciocolatei in forma
In continuare,formele de ciocolata sunt introduse timp de 30 min in camere sau t
unele de racire in care se mentine o temperatura de 6-8 C.
Scoaterea ciocolatei din forme(demularea)
Dupa iesirea din camera sau tunelul in care a fost racita ,ciocolata este scoasa
din forme.Daca temperarea ,turnarea si racirea ei s-au facut corect este sufici
enta rasturnarea formelor pentru ca ciocolata sa cada. 22

Ambalarea ciocolatei
Tabletele cu greutatea de 100g ambalate individual se ambaleaza secundar in cuti
e de carton.Folia de aluminiu se poate prezenta neteda sau gofrata,simpla,colora
ta sau imprimata.Vom folosi folie de aluminiu neteda,simpla deoarece prezinta ma
i multe proprietati.
Depozitarea
Depozitarea ciocolatei se face intr-un depozit in care se mentin parametrii opti
mi pentru pastrarea proprietatilor produsului.
Livrarea
Livrarea poate sa inregistreze pierderi accidentale de 0,05-0,1%.
Utilajele folosite la fabricarea ciocolatei
Utilajele folosite sunt diferite ca aspect si pret ,functie de firma producatoar
e dar de cele mai multe ori,principiul de functionare este acelasi. -moara pentr
u macinat zahar serveste la obtinerea pudrei de zahar folosita la fabricarea cio
colatei si a altor produse zaharoase; -malaxorul continuu in sistem Buss; -moara
cu 5 valturi(broeza); -consa circulara ; -tancuri pentru pastrarea si temperare
a ciocolatei si a altor produse; -masina de ambalat ciocolata; -elevaorul cu cup
e; -transportor elicoidal; -transportor cu role; -pompa cu roti dintate;
Consa circulara
Moara cu 5 valturi
Elevatorul cu cupe
23

La obtinerea ciocolatei cu crema de menta se folosesc ca materii prime de baza b

oabele fructului arborelui de cacao si zaharul,iar ca materii auxiliare diferite
adaosuri:lapte prfa degresat,unt din lapte,,ulei natural din menta,emulsifiant(
lecitina din soia),extract de vanilie. Cat priveste forma de prezentare,noua cio
colata cu crema de menta,aceasta se prezinta sub forma de tableta de 100g,ambala
te individual.Ambalajul se poate resigila.Ambalajul tabletei Milka este mov,pe a
cesta fiind imprimate o vacuta si o vedere panoramica a muntilor Alpi.Logo-ul Mi
lka este acelasi cu numele comercial si apare pe ambalaj intr-o grafica stilizat
a prin imprimarea emblemei in culoare alba pe fondul mov.Sloganul Milka este rep
rezentat de frazaMilka-Cea mai fina placere! Din dorinta de a se diferentia, campa
niile de promovare apeleaza la programe neconventionale. Kraft Foods a inceput u
n turneu european cu vacuta Milka, mascota marcii de ciocolata. Vacuta mov va fi
plimbata in peste 60 de orase europene, din Italia, Germania, Olanda, Spania, P
ortugalia, Belgia, Luxemburg, Austria, Polonia, Romania, Ucraina, Turcia, Ungari
a, Slovenia, Croatia si Serbia. Opt din orasele traseului urmat de Milka sunt ro
manesti. Festivalul isi propune sa aduca imaginea Alpilor, locul natal al Milka,
intr-un cort cu o suprafata de 100 de metri patrati. Copiii de toate varstele s
e pot juca in spatii special amenajate, pot face poze cu vaca Milka si au la dis
pozitie un perete pentru catarat. Pentru participantii la evenimentele organizat
e in turneul Milka se desfasoara actiuni de sampling, iar produse cu insemnul ma
rcii (brelocuri, vacute de plus si camioane de jucarie) pot fi cumparate de la m
inimagazinul plasat in spatiul in care se desfasoara evenimentele. In paralel cu
periplul european al mascotei marcii se desfasoara o promotie, marile premii fi
ind o excursie in Alpi pentru patru persoane. Testarea noii ciocolate Milka cu c
rema de menta se face initial la nivel de laborator pentru a avea certitudinea c
a in urma consumului nu se vor declansa reactii nedorite.Ulterior,in campania de
promovare a ciocolatei se vor distribui gratuit 2000 de tablete Milka ciocolata
cu crema de menta in toate hipermarketurile din tara ,astfel incat consumatorii
sa o poata testa si sa se decida asupra calitatii acesteia. Costurile de testar
e si promovare a noii ciocolate Milka cu crema de menta ating suma de 800000 .
24

CERERE DE NREGISTRARE MARCA

Nr. referinta solicitant/mandatar Registratura OSIM (numarul si data primirii ):
1. Solicitanti (nume/denumire, adresa/sediu)
KRAFT FOODS ROMANIA SA BRASOV ,STRADA DE MIJLOC,37A TELEFON 0268418326 FAX 02684
18326
1.1. Solicitantii persoane juridice vor preciza forma de constituire si statul a
carei legislatie i guverneaza organizarea:
2. Solicitam n baza Legii nr. 84/1998 nregistrarea marcii reprodusa n continuare: 2
.1. Marca este : - verbala - combinata - figurativa 2.2. Felul marcii: - individ
uala - colectiva 2.4. Reproducerea marcii
jjj - de certificare
8/8 cm
-tridimensionala 2.3. Cand se revendica culoarea ca element distinctiv al marcii
se indica: 2.3.1. denumirea culorilor revendicate:mov si vernil 2.3.2. principa
lele parti ale marcii care sunt n culori:ambalajul
...................................................................... .........
. ......................................................................
4. Traducerea n limba romana a marcii sau a unei parti din ea: :MILKA-CIOCOLATA C
U CREMA DE MENTA SI LAPTE DIN ALPI
5. Prioritati revendicate (tara, data, numar):
6. Prioritate de expozitie (tara, locul, data si denumirea expozitie):
7. Solicitantul desemnat pentru corespondenta cu OSIM:Petrea Adriana-Elena
25

8. Adresa solicitantului/mandatarului pentru corespondenta cu OSIM:

Str.Unirii,Nr. 62,Oras Insuratei,Jud. Braila,Romania
9. Reprezentare prin mandatar autorizat cu: procura procura generala nr./data:
L.S. 10. Lista produselor sau/ si serviciilor clasificate conform Clasificarii de
la Nisa
11. Taxe platite la data depunerii cererii: 11.1. Taxa de nregistrare (nr. act, s
uma) 11.2. Taxa de examinare (nr. act, suma) 11.3. Alte taxe explicit (nr. act,
suma)
12. Semnaturi solicitanti/mandatar
LS 13. Documente depuse la OSIM de solicitant/mandatar
13.1. Formular de cerere a ......Reproducerea grafica a marcii 13.2. file n numar
de .... exemplare 13.3. Dovada de plata a taxei de nregistrare 13.4. Dovada de p
lata a taxei de examinare 13.5. Procura 13.6. Document de prioritate a ......Alt
e documente 13.7. file a ...... file
14. Documente primite la OSIM a ...... file n numar de .... exemplare
a ...... file a ...... file OSIM (semnatura, LS)
26

Urmatorul pas este lansarea propriu-zisa in productie si promovarea efectiva a p

rodusului nou,cuprinzand urmatoarele etape: -se realizeaza stocuri de materii pr
ime si auxiliare,ambalaje; -se pune la punct linia tehnologica; -se pregateste p
eronalul; -se asigura necesarul de masini pentru desfacerea produsului nou; -in
marile lanturi comerciale va fi realizata o campanie de promovare a produsului n
ou;pentru aceasta este necesar: -personal instruit in lantul commercial; -un pre
t promotional de 3,5 lei pentru tableta de 100g; -agenti comerciali instruiti.
1

CHESTIONAR 2
1.Ce parere aveti despre ambalajul noii ciocolate Milka cu Crema de Menta? Arata
exceptional Este banal Se poate si mai bine 2.Aspectul ciocolatei este. Lucios,a
sa cum trebuie sa fie Mat 3.Umplutura(crema de menta)este: Uniform repartizataav
and consistenta omogena Repartizata neuniform;consistenta neomogena 4.Culoarea c
iocolatei cu crema de menta este: Brun-deschisa Neobisnuita,cu un film de culoar
e alb-gri(albire grasa) 5.Consistenta ciocolatei este. Tare si casanta Moale si
sfaramicioasa 6.Gustul si mirosul ciocolatei sunt: Placut,aromat,usor racoritor,
caracteristic mentei Prezinta gust si miros strain,neplacut
2

7.Cum vi se pare aroma de menta? Puternica Moderata Slaba 8.Ce va atrage cel mai
mult la acest produs? Ambalajul Aspectul Gustul Mirosul 9.Ati mai consuma acest
produs si cu alta ocazie? Da Nu Poate,nu stiu 10.Ati recomanda acest produs alt
or persoane? Da Nu
3

Acest chestionar a fost realizat pe un esantion de 30 de persoane cu varste cupr

inse intre 14 si 56 de ani,dintre care 20 de persoane de sex feminin si 10 perso
ane de sex masculin.Persoanele chetionate sunt din judetul Braila si din Galati.
La intrebarea 1. Ce parere aveti despre ambalajul noii ciocolate Milka cu Crema
de Menta?,20% dintre persoanele chestionate au raspuns ca ambalajul este exceptio
nal,iar restul de 80% sunt de parere ca ambalajul este banal. La intrebarea 2. As
pectul ciocolatei este.,toti respondentii sunt de parere ca ciocolata are un aspec
t lucios,specific. La intrebarea 3. Umplutura(crema de menta)este:,respondentii au
raspuns in unanimitate ca umplutura este uniform distribuita,avand consistenta
omogena. La intrebarea 4. Culoarea ciocolatei cu crema de menta este:,raspunsul tu
turor celor chestionati a fost ca ciocolata are o culoare brun-deschisa,placuta.
La intrebarea 5. Consistenta ciocolatei este.,toti cei chestionati au raspuns ca
ciocolata este tare si casanta. La intrebarea 6. Gustul si mirosul ciocolatei sun
t:,toti cei chestionati sunt de parere ca noua ciocolata cu crema de menta are un
gust placut,racoritor. La intrebarea 7. Cum vi se pare aroma de menta?,30% dintre
persoanele chestionate sunt de parere ca aroma de menta este puternica,50% spun
ca aroma este moderata,iar restul de 20% sunt de parere ca aroma este slaba. La
intrebarea 8. Ce va atrage cel mai mult la acest produs?,20% dintre chestionati s
unt atrasi de ambalaj,10% sunt incantati de aspectul ciocolatei,15% sunt incanta
ti de miros,iar restul de 55% sunt atrasi de gust. La intrebarea 9. Ati mai consu
ma acest produs si cu alta ocazie?,55% spun ca ar mai consuma ciocolata,25% nu ar
mai consuma ciocolata cu crema de menta,iar 20% sunt indecisi si nu stiu daca a
r mai consuma ciocolata. La intrebarea 10.Ati recomanda acest produs altor persoa
ne?,95% dintre chestionati ar recomanda noua ciocolata cu crema de menta,iar 5% n
u ar recomanda cunoscutilor aceasta ciocolata. Rezultatele acestui chestionar su
nt incurajatoare,astfel incat vom introduce noua ciocolata cu crema de menta Mil
ka pe piata. Urmatorul pas este ca noului produs Milka sa i se faca reclama si s
e urmareste lansarea agresiva a publicitatii in presa,radio,televiziune,cinema,a
fisaj stradal,in magazine,pe mijloacele de transport.
4

Intrebare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
Da 24 30 30 30 30 30 9 17 29 229
Nu 6 7 1 14
Altele 6 15 30 6 51
5

BIBLIOGRAFIE
Burluc,R.,Tehnologia fabricarii produselor zaharoase,Note de curs
Dorin,S.,Marke
ting,Note de curs Iliescu,l.,Rappaport,L.,Flueraru,I.,Tehnologia produselor zaha
roase,Manual pentru anii IV si V,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1974
***www.anidor.ro ***www.
***www.heidi.ro
***www.milka.ro
***www.regielive.ro
6