REZISTENTA MATERIALELOR‘GH. BUZDUGAN REZISTENTA MATERIALELOR ‘Baigia'X1 rortzl a EDITURA TEHNICA ‘BUCURESTI- 1980fn volun expan, tt. forms nou, rexsenba mateo, spesalath peat neers igimnonreeanic : Tnprie prt itis acti corr deforma, se cexpun pacts tnt opt rexsenel materials begat oad Deveueascres carclenssior cates le copalt lori Engaterna In posi cb peas ese’ do Sincoran cancesate, fe trata litre sinple' samo n bare, problee sate Medeterminat, sletarle namics? de azemencn se face seul Piston wastr eu pee subi, tubules decir pecans sais pal atl. prea rime! pat se noe Sere dr xperiestile pro solar dearer Ta'paron ta saeco de rested ~ stata tnepe ox ‘emoastsres matatineor prin Ince pasa se ace sae at dnterlonae sau verteare, esl eaten, pin melo rei lenfor aise moa srcint limite Exptaeien conus co ‘ala te obwceta' then Coetcertal Ge iguana te clcuat sti pi vetade saan ci. probabste Te acacia, att inode aceune mal xe ‘mal aor‘ intl nefunor legate de vertares eta ies Sore esr de ag ” PREFATA Clune s-a anitat $i tm ofiiile anterioare, cartes de fala cuprinde, in Linki ‘generale, materialul predat Ta oursul do rexistensa materialelor, in facultajile de inginerie mecanied. Ba poate sorci si ingineritor pentrw reinemorarea nofiunitor undaynentale, sau pentru rezolvarea wner probleme simple. Pentra ‘nloule cornplene, stax la disposisie manuale ingineresti, care congin o infor- ‘mafic mult mai empla decit ceea ce ve poate preda th Jacuitate.. Biitia de fot aduce un element now, prin incerearea de a siructura ma- teria po 0 concenfie diferitd deott cea ow care ne-am obipnuit de atfta vreme. Punctut de pleoare este urmitorul. 88 presupunem ed inginera incepator — day adesen $i oe experimentat — are de dimensionat 0 pies 1a, 0 anumita solivitare. HL guzeste tn odrfi relajia de caleul corespunsdioare modelului ales. ‘Dupi: ce a procioat materialul, ii pune fntrebarea : elt este de mare rezistenfa admisibile? Sax, dacd #2 face 0 verificare a coefivientului de siguranga : cit trebuie si fie deest cocticiont ? Les aceasta intrebare, in aparonsé simpld, rdepunsul este, de multe ori, grow. Resistonfa admisibild nu este © consianti a materialulut, oi 0 marime ‘care trebuie aleaed de proieetant, aga ea si garanteze economia produculu st buna funcfionare, fintnd seama’ de toate aspectele, adesea ateaioare, privind gqeometria piesei, sarcinile, condifiile de mediu. atc. Se deeprinde de aici idein of 4m oaloulul de resistenti se tnttinese pe de ‘o parte o serie te relajii, destul de certe, referitoare la eforturi wnitare $i do- Sormasii, iar pe de alté parte trebwie at ve 1a o decisie asupra rezistenjet ad- ‘mivibite sau a eoefivientului de siguranfa. Motivul vite a faieut oa, pe plan mondial, 84 40 manifeste tendinja impar- irit aoeste’ gttife in dowd : 1. Prima, edveia i 20 daw diforite donumiri, — oa de exemple ymecanica ‘corpurilor deformabile” —avind drept obiect slabilires’ relafitlor petitrn ealoulul eforturilor unitare si deformasiitor. In aceastd parte, Foarte trudita ou Teoria elasticitifi, materialele sint caracterizateoar prin cele tri constante elastics, Hy, v; nw se vorbeste de resis tentis de rupere, de limita de curgare, de’ resistenga admisibildy deot ‘nu 80 poate comenta dacd eforturile unitare ealeulate aint admisibite 2 A doua parte, efircia i a¢ dit de obicei numele de ,ealoulal de xezi tent”, ‘introduce ofiunile de stare Himits, reuistentSs adinisibill, coeficiont de siguiantS, permifind proiectarea piese. jAm structurat materia din aceasta carte in felul expus, cu. sperenja cit ‘tm viitorul apropiat oursul de resistenta. materiatelor a¢ va proda dupd ascastd In acest fl, mecani eorpuritordaformabite poate fi tnt, fara dic culifi mariy‘ca'a urmare fiensed a mecanioi eorpunior Vigite: Dap aces studi 9@ pot introduce 0 Beri da considaronte care onde ta cleutel dana inten Poniru oa trecoren ta nowt concept vt mu fie prea brused, -a introdue hing deta theeput nojiunaa de resistenja admits, precistnd wate lant de dinensionare”, respeato fasind anele caloule dé timensiiniars Tratarea de fond. o calcu do vezisten}’ tu care am oncles gi ofl do obosea, ee fase ns tn portea down a volumadus. Ja yanie”, sa introdus wn now tobe de resstene admisibile, pretuerat typi titeratura do epeialtate recta in prima parte, materia a fost restructured fold do edifia precedenta, prin colimbarea succesiunti unor eapitole, prin rebunfarea ta undle copiots Separate (bare curbs, solicit’ compuse) ~ care at fort tncluse tn ang ~H prin o seria de tmbuntiajri ale teal es AUTORUL, PARTEA 1 ‘pital Cepitort 2. eo ceeeee Capltot 3, CUPRINS MECANIEA CORPURILOR DEPORMASILE NOTIUNS INTRODUCTIVE bet gl probleme restate materaelor ‘ene exterpare fore nteone. Solita simple xi compass Hrohort unter eee : Beormatit st cepa Fetaia inte efor Ae ee cen Tpotere de eit ie apleats piedlor de 890 tyne Ftacipl genre Ge clo Coote de’ sigur reitanjead- sabe. Sere Cee echo rie ESS gal ea Neer adc inna: © Beta ac naw cn i boca ase econo MOMENTE DE INERTIE ALE SUPRAFETELOR PLANE A Dem ee 2 Vertata memenielor a erie fa de axe paaiats © ‘S Momente de inertie pentru soprefefe simple. <2 4 Noses 8 mee petra spate naplee, Moses ab ini le s, Renatia momentator do inssie tm suport cx “axe” canexente 6 Alomente' de inerie principae tare principale 5epitoat cepito capitol 6, Ccopteat 7, Capiton 4. DIAGRAME DE BFORTURI IN BARE ©... eee 4, Defintrn efarturdor tn sestunes bar drepte,solitats ts ieovoter Convert de aemne Pores 2 Retaieltcentieintecititinbaredrepie oa E Gonarucia naiics tngrmeloe Ge tlatal in ba deta 4. Bie colte"Chare plane Te ent AMARC AEDES E Moment maxim marimoram’ “202222 ¢ © REAM afrentiie intr ertart is bs canbe plane 4 Dlageame de etortrt tn bare cube na ia 8. Diagrame de otorturt la bare cotite mn spats 1222 St Incovormnr. . . : : coo Dee MO ORO Sn OOo pees coca 2 Bort unttare ia ingoviere puis” |? | one8 4 Danlitatesefortario unitare tangeniae pit 4 fortunate normale 9 tangenine in bes oisada la incovlere ee aera 5, Lonecares longitudinal’ stimpiedicareaat 22222222225 Energia de detonaatie lz neovelere ss a5 4 Ieovoteres cotta a & Bare de egia vesstenjsin niovoiers |! 1! | . 8 frcovoite x forge asl Boog eae ean ena 10. Eforturl unitare in bare curbe | | = on }. DEFORMATIT LE BARELOR SOLICITATE. LA INCOVOIERE* 1 Bova aieretias a sore moi deformate ve. Eiger met dora ‘i 4 Metoda grnalor conjagste D oe Gateatal grafte ai deformation ae incovoiere | ¢ 22) S22 1 Brea forttthetoae asus datorojeldeincovaere | & Netoda cor ret necinennte "mun ena «7 Sv RASUCIRE . boas : 1. Cateual, momentuut de risueire E Slaten ae fate park" oe 3: Efortir unltare gt delormsti i bara de sciung cece 4: Efortarunttare i 49" fade ana bes Tacereares le acre 5 Energia de deformotte i rarucice ° ae Calcul sreurlor licatdale gy pice esis. | e RUBMENTE DIN TEORIA ELASTIGITAGIE. : 4. Componentele tensorula) efortaat anitar coo 2 staren plant de eforunt enitare ns. 22S! 4. Stare pland de deforma - es : 4. forts uniter im furul wot punet” > ee 5: Starex ae dermal in jor at enc | O: Legea lal Hooke generaeats Boos ann 7 Rélatia ciatreconstataledastieeE, G,'y! © | | > a 8. Vaviaiia deformation specie la‘staren pia’ de efortui tuts og, Reta eneomearat me Exprosa general a eogeiel de aeiormatie” © 2! | | 10, Studie general a sucirt. Teow iat Seimt-Véuaat™ <1 6 333 15 17 a1 6 0 207 207 29 ie 2 29 =o Cepiteut 10, sTUDE Copitota 19, SOLTCITARI puxaMIcE 14 shndiut suet prin anaogia eu membeané. eo 1 Sustoge ce mesbrana aplcstt la sxjmes deeptinghiuiare Wgustt 1 Rasucres proielor duccbise sai Sanne INET 14 Aasucnea prolelor bts eae LLL LS : Capitehd 8, TEORI DE REZISTENTA ee doe 4, Comeiderait generale. os « oecugoood 2 Toole claten de rettent : : 4 Aoleares toorie ds feutent a cte plane decostie/watare © ¢ 4 Teoria staat mite a ta Mtr om 1, Varticanea sl clmensionarenbareseSop fei ett vitareofmale i fengeatine anaguas — |. DEPLASARILOR PRIN METODE ENEROBTICE 1. Pnergia potential de deformati. ess es + 7 2, Laer teenie al frtelarexteioaré sone 4 Teoramate reciprocal lcrul means daplaato &« - 4, Sila deplstetor prin metoda Afobe Marvell, Metoda Ge Uitegrane & In Vereceagiio ess = ee 5, Teoruma lol Castglano Boo5 : Energia potentiaiscomplimesiara’ > ‘Capital 12, SISTEME: STATIC NEDETEROINATE, ee 1. Grad de nedeterminars . . - : ‘Stem te besa : eval tondameitats ale metadet eortarior ‘Shnetrit Ip alstemele static nedetermmnate. Cadre plane : 3 5 Gunn! continue. cual color tel mayente.Caaun particulars | 6 Boplaist tn sateme static nedelermiaate spre ters = 1 Guinal pe meatw east, 2 Hata 2 Etro unitare progute de vanaté de‘tempeaiuit ‘tn sstene ex falar tmpledieate cere 9, Hfrtun umtare de snonay'ts sister static neaeierninate 2 2 2 | Ccoptohl 12, STABILATATEA ECHILIBRULUL ELASTIC ©. 22 ove eee 4. Stabiitaten ceniibrulas eactic. Flambajal 2 Saleatl serinitentie de lama pentra ara comprinata, Farmuele tat Baler cere cea tele de apiteane ¢foriel fut Bor Fiat elastié 9 ainda] pestle ce esuoge Eaten 1 dara nee Galea suet eitice ‘sara vasa soletats'técompeestin, prin metoda nergelch ws Flabajel ascot sub actu forjetor ase wientiee Fenny ori tore aura natin ele ee aah 2+ < Flambajl bareior cu seth vari oo Tncovolere ea fork rxaia de somprestane, Yashd sca de detorinaté 10, Flambefe ated a genie aubfia sleitte Ia ncovare == 431; Fambajl unol tne Sopas tne pros! exterloareunlfrme 1. Consideat generate : goo00 2 Soliant pen fore de iertie —— 5 seueet pin soc 7 . ee $0 Blectnl mast corps lov apes svi rin soe ut 7Capitola 14 PLAGE PLANE... 4. Clasificarenplillor sie sarin aptcatepe ele... . . . 2 Inverell Gtenae sete neato ©) 2! & Incovelereaelinril a pacior plane ee 4 Incovolere pura Gaps dow’ alovetl prpexcuace 5 chau! generat de ncovslre a plicior plane = = | | & facovoteren pitelor creprogghiuare : 2; Blanhajot pill érepronghare ‘& Bfortul untae tt plaes creer ines neonitnm | LL ‘capt 18. VASE DE ROTATUE GU PERETI SUBTIRI. 1. ewe valor de rotate eu ert sin nerete sme, tn tera ‘tet momente sear oe 2, Vase cline, trie) cones n : : S Bfecte de mergios ewes! piithh ¢ Flanbejei (atarior sitive ©2222) 2S : ‘captolul 16, RASUCIREA $I INCOVOIEREA PROFILELOR SUBTIRI. . . . 1, UUlzaea prot eubyet tm construcile metaice mederme 2: Ineovotere simpla a protleler sublet Centre de incevoiee * < . - 4S Risusren itera ye iucites impiediesta ss ss & Gamseteniate! geometice sectoiae : [8 Gazul genecal de salttare « profiler deschis eu etait sabtcs << > Capitola 17, TUBURE $1 SFERE CU PEREFI GROSI §1 DISCURI IN MISCARE DE ROTATIE » s+ 4. Ste de efortort unite aal — simetiee - . . . c 2; Etoruet waltate ta tabu elmer eb pers grat | 22.211 & Ging fretst ‘ it : Ducat de grostie eanstant, pv migcare ds rtaqie © 1 112 2 5: Diss i reste ere drole : 1 tortor unitare tarmge Intram tab eo Peet godt : 4 tartar unltare tn reserveral feie ‘ 5 ‘capitol 18, SOLICITART IN STADIUE PLASTIC... . 4, Genera : . 2 Garba catateretios oe 5 Slletanea de ftinderea'pixcon epee" 2 | | saeees 4 Caleta de tmeovlare tm domeaint plac << | 8: Maruca bare de selene creer soiiateeaso-pssis_ + 6 Etorturiuaitare remanente in bare care at fot soletate elete-pincic 4 Great de pnstictate & Sollctareselasio ~ plastid « taba ow pect soil | : 8 Autotretajl tabular cu pete goat : Ccepltoll 19. STUDIGL. EXPERIMENTAL’ AL EFORTURILOR UNITARE SI DEFORNATULOR .. - . . « 4. Gonsdsratt generate Ben onenons 2 Beteniometze ccanice 3 optisa-necania =. . Tenometna'cleciet rensthra snes 21S 4 Nolant ae. fotoctaticiate u : en at & ass 459 480 fer ar 4 «0 oA & 42 oe sot sor 5a Ser oa & eee eagnte ss fiiiiiiins 4, Gremoplacticliaten’ oe & Gonceatraren otartrior Gnitere’ 2202222222 8. Mimmsres tensnailor interne". . : PARTEA I CALCULUL DE REZISTENTA. Copitsal 22. INGERGARILE MECANICE ALE MATERIALELOR, RUPEREA cenACnGn ee ce eer ace 4. Sccput tceretoior matetaclor : . 2 Gatileares ineeretllor ecanice sie materiallor || | & Mount pentru focerete staice 4 Nottnt supra toordrio etstice ale meteor & focwedst ‘de duriate = = = = = os 8 Feoeart Ia ye. a5 ee 7, Noviont asugea viper Wtateor <2 > goeaeaa 2 Ruperea fragile ofan ss 3 ninth ‘capitol 21, DIMENSIONAREA §1 VERIFICAREA LA SOLICITART STATICE, [REUISTENTE ADMISIBILE §1 COEFICIENT! DE SIGURANTA, 2. Metal ae cant... 2 alewen wentmnctel eet eee ee ee 4: Stn limi ale materiletr $s pscer pitt 4 Rastotente admise gl eoeticlent ee sigaaagi © 2 2222221) 1 Mitods sareoe! Umit { Gatco sistemctor stacio Aedcterminaté prin 'wetoda earine its 1, Ruaatrvaieaelortsrler anita t wrna dformayo Pssice ss 2 Se limtd le solletis pe mal matte directs ss ' Unele lemente din teria probablltSir 410, Daterminaren probebisties sigurentel In Sincjienave © 2 SS 2 T Cepltstat 22, SOLICITART VARIABILE, OBOSEALA METALELOR ..... . 4 Solestis variate Goudduoe 2 Resstena In obeseai. Carbs’ it Wiser : & Diogrmtle reustenteor Ta aboeeals 2 222222222522 4 Roper pelt aboweall ee &. Pastor ete faflueajeaat rcristenfa in‘oboseaia” 222222 1 Resotenja tn explontare ee Coptoht 23, CALCULUL. COEFICIENTULUT DE SIGURANTA LA SOLICITARL VARIABILE DETERMINISTE §I ALEATOARE.. 0... 4, Comideratit generste ees pppoe 2 Gaia eoettent de’ sigur in‘eiciet pt Gia eine 8. Soletirt prin clei asimetiee 22222222 2TIIII02 4 cavalo! mcorabiitte mitata = 2222222220 22202 [5 Caleta coetilentatl de iguranis 1 solcickcobpuse, pode sarcnt variable cilice 6, Catto dortel devin ie soci aieatoare ©2212 17 Disenstonarea i verifiarea pe bez reistenel i expletare |< 1 1 7 5 Se oer 00 680 oa ova on 700Cpitola 24, FLUAJUL METALELOR 1. Deformatia de ftuaf sub earcind constants - 2 Hpeerearen do vupere pila tua) nw = = 2 Remara oes 4 Benomennt iia peri de’ 5. Galata la fs} ‘TABELE ANEXE BIBLIOGRATIE . INDEX ALFABETIC me ho m m9 PARTEA I MECANICA CORPURILOR DEFORMABILE caPITOLUL 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE 4 OMIECTUL $f PROBLEMELE REZISTEN BI MATERIALELOR, Obicet! rezistenfel materiulelor se infelege usor fiicind © paralelis ‘en mecaniea teoxetiex @ corpului rigid. fn baza ipotezelor mecanicei, bara ‘in fig. 1.1 — rigid — se afl. more in echilibra, indiferent de mérimea sercinei P, Bouafille de ecbilibru permit determiinarea reac\iunilor din reazeme, dach problema este stati determinata. ‘Realitatea arab cli nm exists corpuri rigide; ele sé deformeazii, pe misuré ce forjale gplicate ctese. Grinda-din fig. 1.1 ia forma punetati, {ar la o anunité nuérime a forfei—se rupe. ‘Folosind ipotoza corpului rigid, meeanica P Yeoretios nu poate determina ifirimea de~ fonnafiilor simu poate stabiliincocondifii = se va produc riperea. ‘Raniura mecanicei care, introducind ny ealenl nofiunoa de corp deformabil, poate ‘preciza dack in eorp se va Tupe saw nu sub Acfiunea sarenilor aplicate, se numeste re- sislenga matorialelor. Aceasti sting, impre- ‘und ch teoria lasticitafi, s-a conturat cu pesto un secol si jumitnte in ums de atunel, prin contribujiile a mumerogi oameni de gtiin|s, dintre care unit ‘vor Hi citapi in decursal expunerii, s-a dezvoltat $i perfecfionat mereu. ru 4s ovsrorun nezisrunni Avesta poate fi definit, prin gole dowd probleme principale : —dimensionarea: pleselor-de masini gin do eoustrucfii, aga ea, sk re: ziste in une condigii sarcinilor date; an~ pairs, ack plete do denon! date reat eum sarcnor aplicate. Penta prima problem’, rezistenfa materialolor stabileste, in cazul cel mai simplu, o rlatio intre tret feluri de maim : sareinile(forteleaplicate iesei), oaracteristicile geometrice ale sectiunii (de exempln aria secfianli transversale a barei) gi a treia mirime, pe care o vom numi reristensa ‘admisibila, proprie materialalni ales. A dimensiona inseamni. a gisi carae- teristiello goometrice ale sectiunii, date fiind sarcinile si alegind resistenfa, admisibila. ‘Tn a doua problems, a verifictiril, se foloseste acceasi relafie intre ecle ‘roi mairimi, eu observafia eli se cunose sareinile si seofiunea si se caleuleazh (© marime iecanied, pe care o vom numi efort wnitar sau tensiune, care ‘ponte avea orice valoate, dar pe care trebuie sli o companim eu Tezistenfa admisibild a materialaui. "Asa oum se va vedea din decursnl expanerit, alegeroa rezistonfei admi- sibile ‘constituie momentul cel mai difiei! al caloulului de resistentS. Multis yreme s-2 considerat ol rozistenja admisibilé poate fi aleas’, dupii anumite-eriterii, din tabele aflate in literatur’; dup aceea, caloalul de rezisten{% nn mai prezint& dificultsfi. ‘Paoind abstraofie de rezistenfa admisibilé, caleulul de verificare poate conduce la valoxi destul do exacte alo efortirilor unitare. Acest calcul, coreot, dar incamplet pentru inginer, este o consecinfé logied a ealeutulul de mecanic’, dups intioduceres proprietéfii de deformabihtate: Fark a plrdst total nofiunea de rezistenfi admisibili, dar punind accentul po verifieare — doot considerind de cele mai multe ori corpul de Gimensiani cunoscute — s-a detagat o ramuré a rezistenfei_materialelor, olreia i se di numole do mesaniea oorpurilor deformable. Parton Ia. acestel ‘edrfi, ou titlul oitat, va dezvolta practic intreg cuprinsul rezistenjei mat rialelor, fn partea 11, intitulaté caloulul de resistensé so va faco o analiz Aetaliatd a nofiunilor de resistenté admisibité, coefioiont de siguranfa, stare limitd, on care, de fapt, se Inchele proiectarea de rezistenga. Smopanun ve cancun Spre a incepe un caleal de resistonfi, inginoral igi loge un model al ‘piosel studiato, im earo simplifies, adesea, forma geometriog $1 In care alego ‘anumite spolezé de revemare gi de aplioare @ varcinilor. Cum 30 va vodea po irows, alegorea modelului de ealeul — care mw este totdeauna usoaré — fe o importanfé eapital’ asupra rezultatelor calcululul. De aces, ingi- herul trebnle shacorde acestei probleme o importanfaimajors, incomparabili ca cova a zopimalelor obfimate in operafiile aritmetica. Folosirea de tmodele saa schome de oaleu! pormaite rezolvares & numeroase pics similare. Prin aceasia, rezistonga, materialelor are o lang generalitate. ‘in forma sohematizati pentra calcul, corpurile studiate de rezistenfa materialelot se impart in trol grupe mari: 1) Oorpuri ta garo una din dimensiuné cate predominant fata do cdllalte oud: (oorpuri ew fibrd medie). La aceste. piese, are poarté denumires 2 SSS eral, do bar, clementele gegmetrice coractvstice sats aca longi Snald gi teofiuacn pland, normalé pe ava longitudinala, Dupi forma, recti- Sine san curbilinie a axel, exists bara drepte gi bars ourbe. Secfiunen transver- ‘ald a barei, de anumnita forma si dimensivni, determin’, alituri de carac- Ieisticile meoarioe ale miterialului, oapacitatea de resistenta a barei. ‘Stadiul barelor drepte este mult mai simplu decit al celoriatte forme de corpuri. El formear fundamental rezistenfei materialelor gi pe dezvol- {area Iui 90 areas’ cea mai mare parte a cursului de rezistenfa materia- Jelor. Dup destinafio si dup modul de solicitare » lor, barele poart dife- rite denumiti : tiranyé, solicitafi la intindere ; atfipi, Solioitafi la compre fine; grinsi, tolioitate la incovoiere ; arbort, solicitafi la rasucire; fire, fare Tezisti La intindere, nu inst In ineovoiere ete. 2) Corpuri eure au dowd dimensiuné mari, in comparatio ou a treia. _Aceste corpuri, en nume general de pldei, sint caracterizate, din punet de Yedere geometsic, prin forma gi dimonsiunile suprafetei medians si grosimea miswiath perpandioular po suprafaja mediagi. Dup& forma si Aostinafic, se poate vorbi despre plici plane, invelitori (cuxbe), vase, tuburt, membrane’ ete. 3) Conpuri masive, awvind colo trei dimensinni aproximativ de acelagi ordin de marine. Exemple : bile si role de rulmenti, tuburi cu perefi grosi, Sisourl de turbomagini, blocuri de fundatil ete. ‘Studinl resistenfei mnaterialclor este mult mai simplu pentru bate decit pentru ple sf oorpuri masive. De aceea, se studiaz in aminunt barele, Fb diferite aspecte, in timp eo pentru pllai si corpuri masive se dau numai tunelo indicafit de Bazi, spre a face posibila infologerea literaturii de spe- cialitate. SGONSIDERENTE ReoNoMICE In caloulul de rosisteng® trobuio si so aib& fn vedere intotdeanna un prinoipin fandymental: piesa proioctatt trebuie 8 asigure, din panetul Aovedarealrezistentel, bina funetionare a ansamblului in caro este montat De aceea, dimenstunile of rebuio asttol caloulate inott nk mu existe pericol de rupere. Tn afar’ de aceasta, inginerul trobuio 98 realizezo piesa proice- ath in condifile ocle mai eoonomice, atit ca material lt gi ca. pretucrare. Din acest punct de vedere, reristenfa, materialelor este o stiinfS eu pro- nnnfat eastoter economic} intatdeatna, la protectare, so va cduta solufia 22 mal economic’. QPUNOPELE DB APLIGATI AL FoRTELOE Se gtio of, in mecantoa tooretieg, forfele aplicate maul corp rigid sint vyectori innecdiorl. Aceasta proprictate uu mai poate fi accoptat® in resis. tenja materialslor. Afirma{ia se poate demonstra cu ajutoral exemplaiat in figura 1.2. Un corp onrecare esto supus aofianti forelor Pega gi de fens contrar,aplioate pe scelayt suport, in panotole A iB. Sub efectul ‘accstorforfe, carpal se Geformenad, pundtelo4 gi B dep&rtindu-se unl de 13altul. Dack forfele s@ deplaseazsé pe suportal lor, aplicindu-se in punctual comun ©, ele se echilibreazd fi a mnat-fi aplicate eorpului, deformatia na mai exist, iar fenomenul fizie initial a fost complet schimbat. Rezulti de z Hg 12 aici cf in rezistenja materialelor forfele vfnt veetori legafi, avind punctole de aplicagie bine definite. PeOPetErATIVE MATERIALELOR Orice material studiat in resistonfa materialelor este deformabit Daci, dup inliturarea sarcinilor, corpul deformabil revine la forma si dimensiunile inifiale, el esto clastic. Masticitatea esto proprictaten funda- mentali pe caro se elddeste rezistenja materialelor si teoria elasticitifi. ind corpaldeformat rimine,dupS desereare, eu deformafil yommanonte, el esto plastic. 2. FORTE BXTERIOARE $1 FORTE INTERIOARE. SOLICITAM SIMPLE SLSOLICITANT COMPOSE, Orica pies de masind san constructie, destinati unai anumit scop, este supusd acfiunit unor forje sam eupluri Majoritatca acostor forfo 60 aplicd pe anumito portiuni din suprafafi exterioart a corpului si poarti numele de forje de condur sau forje de supra- Jofa. Dintro forfelo de contur, celo aplicate in reazeme, misurind legitura ‘cu corpurile invecinate, poarb mumelo de reacliunt seu forje de lenatura. Celelalte forte de contur, rezultind din ontactul corpultit eu cele vecine, respeotiv din scopal piesti in ansamblul in care se ails, poarté denumizea mevalii de saroini. Forgele de contar poarti numele de forje exterioare. ‘ot in categoria forfelor exterioare se consider’ si cele distribuite in in- ‘treaga masii a materialului : greutatea, forjele de inerjie, forjele electro- magnetice ete. ‘In studinl rezistenfoi materialelor, prozint® un interes deosebit forfele interioare, caro arat& aofinnea unei pirji 2 corpului asupra coleilalte st invers. Tle pot fi puso in evidenfS, ia schema dé caloul, numai prin sepa~ raea celor dou pli ale corpultl, aga cum ae face, de exemply, a sistas “4 artioulate din fig. 1.3: forjete XZ, F din figura 13, b asigur echi- dobar nna separiniy dar ele dispar cind separarea mu exist, ca in gure 13, 4. = Tezistenfa materialelor, torfele interioare arati legiiura care exist Fen eral en gop, ne in pune de logs = dou fir pogo exh la exemplal din Nguta 1.3. Bly se pot pune inevidentt et xi usr : é i: FB. 19 rin metoda seefiunilor : 9 presupune of so seefioneazd un corp printr-un 2 ele te ee Rh Ponta a restebii eohilibral floodreia dintre piri, in, planul seofiunii se Introduo forje interionze, cate, privite la cele dow porfiunt,siut egalo gi do sonsuri contare. Ca exempt, se considers bara din figuia 1, a, avind sectiunea de formBoareoare # supusi acfiunil torgelor By Fa... H, care ff fac ochilibr1. Dack se secfionened bara prinir-un plan normal pe az lon- giudinald, ex so sopark in dowk buciti, oa in figurilo 1.4, b si 1.4, 0. Cit {imp nu se introduce nicl o alt forjd tn afare color inifiale, Fy...» 2 bvident cf cols dud porfiuni de bard nu mai stau in eehilibra. Daci eonsiderd partea din dreapta (fig. 1.4, 0), pentru testabilirea echilibralui esto necesar si co introdued, in planul sectiunii, o forf F si.un euplu 2, ‘are sh roprezinte un sistom de forfe echivalent ou forjelo F, si Fy, caro smn fost inldturate. Mirimilo Resi Bf poartd numolo de forfe énterioare sau forje in secjiuse sou eforturi. So vede 08 eforturile se determing ugor prin ‘Tibi ain mecanicetooretieS,ealulindsstamnl ZT echivalent ou forjlo exterioare apleate pict din carp eave a fost indeptrtatd, Dact se consider’ coalalth parto a corpului, sitaatd in stinga planulai secfiuni, figura 1.4, 2, supra ol trebaic sf se aplion, in seefiune, eforturile Bf, ogale gi do sons contra o cole plone pt din Greate, cost sfrtun sit ehivalete sistomulul de fore Py, Fy, fy care au fost indepirtato in urma secfiondri. Gam forjele F,, P, pe de 0 parte, si Fy, Fy, P, pede alta parte, formeai, Javan lot, un sistein in echilibru, este evident o& oforturile R, M de pe o fafé a geogimal trebuie 8h fio egalo gi de sens contrar cu cele’ de'pe fofs ‘opuai, Refiioiad continuitates corpulut, adic& anulind secfionaren, efortn- tile By, Af disgar gi corpul nimine supus numat forjelor Fy, »..y Fs. 15Dac sg considers partea din corp anitat& in figura 14, ¢, asupra oi wsfioncaat R, 3F, Fy, #y F,, care tg fae echilibra, Prin urmare, eforburile 2 Af so pot ale fi ah coudiite de ecilbra alo pt de corp aupra cateia ele se aplicd. Tn tot, studin! monfionat, eforturile B, J? se considers aplicate in eentrul de grentate al seottunit bate. tn reramat doci, rozulth ol: — eforturile i, Mf se introdue th central de grettate al seotiunti yi Aint analoge orieSror foxfe exterioare aplioate corpult, adick li se pat apliea ccuafille de echivalenga si do echilibra din mecantcl; ~ eforturile H, Af constituie un sistom echivalent ou torsorul de reduoere in-O 1, forjelor exterioare aplicate plrjt de vorp care @ fost inl ‘turati sau un sistem egal si direct opus ew torsorul Zorfelor aplicate plrfi de corp caro se studiaad. Tn cazul cel mai general, eforturilo B gi Af au direotii oarecare in spa- jiu, Ble pot fi descompuse in componente pe normala la planul sec{iunii (esi pe axa barei) si componente conginute in planul seefiunii, cum se araté tn figura 1.5 4) Rezaltanta # are o component po normal, numiti forfé normal LN sau forya aviala (find aplicaté pe axa bare), gi 0 components , for taictoare, confinutt in planal seofiuni ) Cuplut 4 se descompune in momentul de résuoire Mf, al eirui vector sto dinijat pe ax, gi momontul incocoietor Af, avind vectoral confinat in plane! seeftuni. Mirimilo N, 2, My, M, poarti, do asemenea, denumizea de efortur. ‘Fiecare dintre aceste efortur, lust soparat, produce esupra batel o solicits ‘simp, gh anume = 16 — Forfa axiald ¥, cind are sonsul din figura,1.5, produce solioitarea de intindero; dack are Sens contrar, tinzind a sourta bara, ea di loo solici {Hii do compresiune. = Forfa thietoare 1 produce solicitarea de taiere sam forfecare. — Momentul de risucire M, produce solicitarea de Fdsucire = Momentul incovoietor BM, produce soléoitarea de inocvoiere, Prezenfa simuitan’, in seofiunea unei bare, 2 doud sau mai multe soliitdr simple d& nagtove une! sotiaitari compuse , totrucit marimile 7 gif, pot avea direofi osrecare in plant secfiunit, fe alege un sistem de axe de coonfonate oa la fiz. 1.8 ~ axa ein langul Dare, axa y — verticalt In sectiune, axa 2 —orizontal in secfiune 4% descompun efortusile in componente pe axe : J $i B, po axa Oz, 7, si M, pe axa Os, 2, i Sr, pe axa Oy. Po cole dou schife ain fig. 1-5, au'repre: zentat momehtele fie prin sigotirotitoare, fo prin vector, Esto de la sine infeles o& aplicarea concentrat& » eforsurilor XY, 7, My M, ‘0 contrul de greutate al secfiunii este nuzmat un mod convenfichal, fimpla, de a reprezente fenomenul fizio, complex, al interaefiunil dintre cole dou’ plsfi ale secfiunti. tn realitate, fortale interioaro so exereiti pe toute clemontele de suprafatd ale soofiunti, find distribute In mod con. tinuu, Courmare, eforturile ¥, 7, Af, M,sint de fapt regultantele eforturilor Gistrbuite din sexyiune, Problema esedtiall a resistenfel materialclor este do a gisi logea de distibufie a eforturlor pe sectiune gi a determina va, Joarea acestor eforturi distribuite, atune! eind so ounose oforturle concon- ‘tate W, 7, 3, Mf, determinate pe baza legilor mecanicli teoretice Bfortunile NT, My 4, variazd, de obiosi, de lao secfiune la alte ‘aborei, In cap. 40 va examina modul de constraire a diagramelor de varia~ fie a eforturtor in lungal barelor. ScHFORTURI UNITARE, So consider (fig. 1.6) un element @4 din suprafaga sectiunfi unei mare tp cate e-au determinat efortutile B, 2. Dack elemontul este sufi. de mic, fortul poate f considerat tiform distrbull po suprataja can ”lui, far rezultanta dF? poate fi aplicatis in centrul de greutate al elementului. ‘Maries efortulai distribuit, aplicat po unitatea do suprafafi din atia ‘seofinnii 5-2 aa? se numeste ¢fort unitar. 1 este una din mérimile fundamentale alo studiulut Tozistenfei materiaislor. Aceast’ miirime poarté i literatura tehnic’ si denumites ual de tensiune. In expunerea oo urmeazi se va folost ter nent yefort unitar”. Bfortal unitar p are acceasi direetie eu forfa_ele- mentard GF. Mrimea sa este doterminatd, atit do marimea fortel OF cit si de orientarea pe cate suprafafa dA o are fags de direofin forfei, In.con- Seoinf, efortul unitar p este o miirime mai complicatd docit 0 fort, edzeia 150d mumele de marime tensoriald. Avind 0 direefie oarecare, ‘efortal unitar f poate fi descompus in 0 eomponenta po directia normale la seo- finno — gforiul wnitar normal, notaé eu o — gi 0 components confinuts In planul secfiunii — efortul unditar tangential, =, fig. 1.6, Rfortul unitar ¢ reprezint® — dup sensul pe care ate — un efect de intindere sau do compresiune, Gxereitat do oatro partea de corp inlitu- atl anupra celal rma, Analog, = oprexint& un ofc de tere, forfeeare san Tuneeare Operatitio caro ke fae cu veotorii (adunare, proicefii ete.) nu pot fi spicy eleanor uname duit dup oo acai a foe inal ex aril respective, adic au fost transformato In Sorfe, ‘In basa, figari 1.6, 4, intxe mBrimilo componentelor efortului unitar exist relagia, Botta aa) Intructt + are o directie neprecizata tn secfiane, daok se raporteazd bara la axelo a, ¥,#, 8e objin componentolo : ¢ — po axa @, ty — Pe axa y, Tr ~ De ara 2, aay oe res {In sistomul SI, unitatea do misuré pontra forje este nowtonul (N5, far pontra auprafefe metral ptt (rs). Ca urmare, unitates de misard pentru eforfurle unitare este N/m*. fn vechinl sistem de unitifi (M KE 8) 18 7 cforturile unitore se mAsorau eurent in kgl/em®, Tinind seama of 1 ky! = oat N, remulté relagia de transiormare 1 legt/emt = 9,81 10! N/m ibe N/m?, Accasté schimbare a unitiii do misurd gi tadeosebi a ord hrulti de micimo a marimilor eurent intiinite produce greutiji, atit, din otal de vedere al obignuingel inginorilor, eft gi din cel al consultrit Fteracurii tohpleo. Din soest motiv, age oum S-a fleut si la reeditarea unor standarde, in luctarea de fafii se vor mieura de obieel forjelo in daNy iar suprafefele in cm dei unitatea de misurd uzual% pontra efortarile uni- fare va fi dae’. Tn anumite cazuri se va folosi GaN mm saa alt uni {ate demisurd, ta acest fel, elatia de transformare intro unitafile de masuris fle sistemului M Kf § gi élo sistemulai internagional va fi: 1 kgt/em* = 0,981 daN jon. “ntmueit in majoritatea ealculclor de rezistonf in determinarea carac- teristillor mecanice ‘ in alogorea rezistentelor admistbile, erori deordini 2% sint cu total acceptabile, eo va putea Tolos! wlafia. de transiormare {kot ~ 1 da, rospectiv 1 kgfjom* = 1 daN/em*, Penta alte mirimi dare intorvin in oalenlele de rezistenf’, se vor folosi unitifile de masuri: nomente — da cm, volume — em’, moment statice ale avilor — cm, nomente de inerfie ale avilor — emt,'mase spectice kg/em* ete. 4 DEFORMATH §t DEREASKRE Reristenfa materialelor studiaz’ eorpurile finind soama @& elo se de- fomneazs sub efectul sareinilor san al umor factori on efect analog (variati ae temperataré ete.). Deformatile depind de forma si do dimensiuntle eorpului, de nideimea si de modul de aplicare a sarcinilor, precum st de anuinite caracteristis meoanige alo materialului. Ot timp eforturile wnita Droduse in material shut inferioare unei anumite limite —numit timit fe elastioitate —, deformatile shut miei elastice, adicd dispar o dat en aun ear 0-2 produ ‘n studiul corpurilor deformabilo se definose serie de misimi care caracterizeaz’ starea lor de deformatie, gi amie : ALONOIREA SrHOIPLCK SAU DEPORMATIA sPBOLFIEL Se consider (fig. 1.7) o bari solicitati Ia intindere sub actiunes forfei exterioare F, Sub efsetul forfei de intindere, bara sufert 0 deforinatic lasticd, numit& lungire, a yale a3) misureté prin diferenfa dintre Iungimen barei dup aplicarea sarcinii a lungimnea iniially anterioarS apliclet sarciniy fy Aeoste masini se vor deft t cole c€ urmeess a9 LUnitatea de Iungime @ barei (1 em) reste, sub efectal solicitirii la intindere, ou cantitatea (ay Pig. 1.7 care poartié numele de lungire specified, san alungire, sau deformatie speot- ‘fied. Dack angizea specifies este eunoscutil, se poate determina lungirea bare AL = erly (5) tn canul solittirié Ja compresiune, misimilo AZ, = se mumese seurtare —respectiv sourtare specified ; formulele. (1.3) ~ (5) rimin aceleast Schimbind namai de semn. Lungirile specifice sint mArimi adimensionale. > KUNRCARDA sPReIFLEL So consider elemontul do volum paralelipipedic ABODA,B,0,D, an ovine Serena rae alee Aaa ie minh pacity Bioeadt duide 4 unitare +z, egale, avind sensurile de pe desen. CIE KN” Daciise considert fafa ABA,B, ca imobils, din + 2\0" cauza eforturilor unitare x, fafa oped: —— TRY” gata Scone” Suni ona elif HIE BBEtDbastsarn Yate ft ntearth pn ue 7 Al] ghiul ¥, dintre fetele 44,00, gi 4,0’ Ot. Acest i ‘unghi, care misoara variatia unghiului de 90°, ca ! ‘in figura 1.8, poarté numele de lunecare specifica e sau deformatia unghiulardé specificd. Lunecarea a specified este positiva eind are loc o micyorare : a unghiului x/2 si negativ’ in caz contrar. Lunecarea specifics so misoard in radiani, flind tot o mitime adimen- sionali. fick si Iunecarea specific sint elemente de baz tn x, dup§ cum efortnl unitar normal gi cel tangenfial az in studiul eforturilor unitare. Tungirea. 5p studial deformat slut elemente de 20 | | « Darcasiar {n decusval proceului de detormafie — elastic’ ram neclastcd — a sou corp maotatn uae ale chi rain Pram peas Nin panel al conpalui tm doursut deformarit poartd numdl de placer. de ted se considers. grinin ” : ca shpole tin figure 19,0 a Simoni, Soren de seatts te berlin pono Basedl ar Dee eae BPtg, Be observ cB, din punch Pfedoro al conliguratie goo Seite, erinda ca shbrelore-e. Befonnss, rung ule dropeane soo modlfcindt gt unghiurile Pongal later. “pining Eamna of bavelo. sine olctate ‘Sai fa inindore sa 1a coms pres, deforma. 1or sing Bimal engin san sourdr, Dac wie dcformatt sine canoeeu fe, nous configungie 8 grail, ca si deplasiirile nodurilor (de lu, deplasaiea MM") pot esloulate™ prin. considerente fs onlin pooctr La exemplul din figura 1.10, bara tn consol& Oab se deformeaz’ sub eiecil fore, hind Pocifia Oe Portianea Oa s0 cafortmensts ta np fe poriturea af rimine reciinte, edefsrmat&, Punotil a 60 doplacoash in Fy punotal bin in timp co punctal O, din reageial cama, nu fe coblaoass, Fig. 110 ‘5 HELATIA INTRE EFORTURI UNITARE §1_DEFORMATIL, CURBA CARAGTERISTICA LEGEA LUI HOOKE, Intre cole dow’ grupe de miirimi fandamentale ale rezistengai matertale- lor — eforturile wnitare si deformafiile specifice — existé relajii care se determin’ pe cale experimentala. A INORROARRA LA TRACTIUNE A uEALELOR Pentru stabilitea relajiei fiziog intre eforturile unitare si deformatiile specifice so reourge Ia experienfi. Incerearea de baz pentra metale este ‘ncercarea In tractiune, pentru care se dau o serio de aminunte in cele ce ‘umeard. Se confectionsagi, din materialnl care wrmeazi a fi incereat — de ‘exemplu un ofé! — oF epruveti, conform STAS 200—15, avind forma si dimensinnile din fig. 1.11. aLDimonsiunile principale sint : diametrut inifiat, dy si tungimea inipial’ ‘nies repere, Dy. Alte dimensinni sint : Iungimea ealibratd Z,, Iangimea h sidinmetrul Dale eapetelor de prindere, lungimea totald I, Fie d = 20mm. Epruveta va ave D = 24 mami, k= 60 mm ; Gack esto eprucetil normal Ze 5a — 100mm, Le = 140 mm; penta epruveia lungl: Ly = is | ~ oD ba | (E$-H Pe at EH Joy Roperele stnt dowd puncte, mateate fin pe epravet, delimiting tan tinea by po care se ToF iisura. defonmaple : Se monteagé epraveta lao maging de incereat Ja intindére, a fei schemit de principin este ardtata in figura 1.2. De In 0 pomps hidratiid, lulefal sub prestune intr in india C-al masini 9i apast asupra pistonu” Ini P. ‘hija piatonulat, lagna en falea.-F, produeo forja de fntindere in epruveta 2. Marimea forjot de intindere éste axitatk de manometrul M, gradat direct im ‘newton. “"Deformatiile epravete, caro sin foaxte mick (do ordinal mitmior san sutimilor do" milimetra), se mésoard on ajutorul unui -aparat, nuit, éstensometr, fsa po epravet, sn dreptal color ous tepere. Prinaipial, exterzometral — care ‘arf studing ulterior = este an aparat care am pilifcs fontte mult. deformafite, pe eale meca- hick otic sa eletedpre Fetace percep tibia. +f “a inegputul experienfai, Imngimea_ intro repere este ry far forja do Inbindere nal ceteazen conséh in apliearen. une! forge do inti . dere care croste lent, ping so produce. ruperes eprnvetei. Tn decursul incerciirii se milsoari, in tod intermitent, mavimea forfei-do_intindere Fi distange: dinfre repere Z, opting in cind fneind: maging. In loon! aceatth proceden se poste folosi tn aparat inregiatrator, caro TidicS sraficul relafioi intro forja de intindere st lunginea epruvetel, AL ae Celagorod BR? Fie. 1.19 Laly dati, in orice moment, de diferenfa dintre distanfa reperelor J si dist _ it, fa a reperelor J si distanjar 2 : & cunpa-camaorenisarek Pentru opruveta de ofel incareatd, relafia intre forfa de intindere F silungizea AT poate avea forma din fig. 1.13, pe care s-au notat : forje supe Froard la curgere Fz, fora infericarés ta ourgere Bz Sorta maziind Faz forta de tracfeune in'momentul ruperit, Fy. Reprezentarea gratieS din fig. 1.13 F 2 o | i 3 ls | 5} “Vala “4 “ i fe 2|Longivea be ripe a Fig. 143 se numeste diagrama tnooredri ta trasfune, Pe portinnes OB, diagrams She ln dreaptt. Ducind din,F o paruell la 0.4, 80 objine, pe axa absci- felor lnngirea ia rupere @ epruvetel ‘Valoila numerice tuserice pe diagram varia, 1a acelaglmataral, fm primul rind cu dimonsiunile epravetel, precum soa afi faston, care Yor fi desig ulterior. Se poate obfine inst o altS reprozentare grafic, independant de iments eprivotoy devi tare poste cazacterian. materaial hosrea, dol co micoart pe: absciss liginile specifie, iar pe ondonatl dfortarile titer 6) Ty? Ay undo A, esto aria inifiald a secfiunii transversale a epruvetel, Aceastl Teprezeutary se mameste curbe.earactristicd a materitul “Tn scopul alinierii In standardizarea internafional, in edijia din 1975, SPAS 200 0 introdus notafille: R— pentra eforturi unitate, A — penta Tungii specifice. Intruett aoeste notafit mm au intra pin’ acum in teoria Siealeulul de rezitenta —-ci namai in felniea tnoeredrit materialslor — ele Zhu vor fi folosits in cele co unmeaz, ¢l se vor menfine cele din reagille (2.6). 80 va rovori asupra noilor notafii Intr-un capitol wzervat incerefslor o materiale, in partea I 2 elrfi. 23Pe curba caracteristicd din fig. 114, s0 pot defini o serie de puncte, edrora le corespund 0 serie de méatimi importante : 1) Odonata punctului A, pink unde curba catacteristic’ este linio dreapti, se numeste limita de proportionalitate a materialtdui 0». Por{iunea. OA este zona de proporfionalitate & curbel caracteristice ch = 2 # 6 & } ls 8 i i Sy 1 1 . : 1 & Fil 144 2, Oil lB yt on ml pte da wpa avi an oe ie shattered Sai nears Sane a pean Seepanesy ane Deed ete Se eit em a ei ae hn a Shama behtaagorinmrie inn ik Sacer ae giant eaten te tae ak ae Slate Sees iris eiaatctiaa eeaeeere ‘venti o, si nu poatd fi stabiliti (fig. 115). fn asemenea cazuri, se defineste Tie ne eeense ae cama Peauatan aint Sache tates LSSEE Agee ones eat coat eerie Sj it ete el a cba gt li tose ca mrt srsit tte OL a ae eta runrate an posit mumele de rerisontd la rupere a materiataui, simbolal si find 4, sit Ry Rozistenfa Ia rapere esto ordonata panctuldi D din figura 1-14. 5) Gind sareina, 50 apropie de valoarea. Fag, intr-un loo al epravetei aapare o giture, ea in figura 116, care se dezvoitS din oe in ce mai melt, pint cind so produce ruperea, Dip spacifia git forfa aplicatd epruvetel se miogoreant, ceva ce duce Baal dowetdentalcarbel Di ain gi 18 od dupa rupere so ajand cop Ia cap cele do uci ale epravetet $i se misoata distinfa ultima dinire repere 280 poate. determine alungirea sat lungirea specified ta rupere, Tq AL. ty Ty” In practieg alungirea. la rapere se i tn pro- ents ind nota pin stmbotd dat, Insp do fndicéle 6 sam 10 «= (1.8) a Fao x x00% (19) = Dy Ae Tndicele se ia ogal on 10 Ja epruveta Tung, ie 13s careJare Ze. 0, vespeotiv egal cu 5 la cea normal pentrn care Misorind diametrul 1a un moment oarecare, se osléuleazi aria A, inr cu ajutorul ei se determin gituirea specified Ay (1.20) Ay Pentru epruveta rupti, gituirea la rupere se noteazs AWA, a ay 100%] (Ll) unde A, este aria seofinnit de rupere. ‘Mirimile definite mai inainte — limit de courgere, rezistenja la rupere, alungire la. ra- pore, gituire la rupere — poarti numele de caracteristioi mecaniee ale ‘materialutui. Cunoagterea Jor esto extrem de important, pentra caleuhil de rezistenf’ si pentru folosirea corect& a materialalui, Fis 1.6 5euafia porfiunii reotilinii OA a curbei caracteristice din figura 114 se poate serie sub forma o= Bs, aay care araté oh pind la limite do proporfionalitate Iungirile specifice stnt proportionate cu eforlurile wnitare. Aceastd enunfare, mumité legea ui ‘Hooke, este legea fundamental a teoriei elastieititil. Intructt « este 0 mirime adimensionalé rezultS el constanta B, nimi modul de elasti- citate, ave aeoongi conatie de dimensiuni ca si efortul unitar. In unele Iucrixi, modulul do elasticitate este numit modulul tui Young. Citeva valori ale modulului de clasticitate — ca, gi ale constantelor clastice G si v, care vor fi definite mai departe — sint date in tabelul 1.1. De refinut c& ofelurile, indiferent do calitaten lor, au, in medie, modulul do clasticiiate # = 2,1-10® daNJom*; lenmele au, in Tungel fibrelor, module de elasticitate ‘ce variazd in limite mai largi, in jurul ‘valorii'B = 10° daN/em*, otetat 2.2 oa acne ‘otal ote comminmmoee | aca | metastases [ott ‘Oletcmbon | @o—payao | pate reverend ou eae [ae gaeneas oe tele . . er = aasctaoyac |. asi ozs-0at hs emmtt cn aa-agrio oe shares | fiat ae Sc = om-agae | as-aput BE co unm] BENIE | Baa i Gitte | Beeaie Beton renstenta 100-7200" daNjem? Eotnay te Tag ‘olor om, perpendieu tne (o18—023)-108 = (@.09—0,12)-108 (0.045— 03088) 108 - @: 8 —0,08)-108 Numai dow’ grupe de materiale ~ ojelurile si lemnele — au un tra sen. rectilinin al curbel earacteristice, deci ascults de legea lui Hooke, in sonsul detinifiei date. Restul materialclor au caracteristici ourbilinii, de obicei cu un traseu continun pind in momentul ruperii, Si la aceste materiale, aga cum s6 va vedea in decursul expuneril, este util s& se folo- 26 seascit legea Ini Hooke, deci sh se admit un modul de elasticitate. tn fasemenea eazari, conform fig. 1.17, se poate defini: ‘a) un modul de elasticitate in origins, By, dat de panta tangentei Of; °] fog ‘b) cind se cimoagte punctul M, [edict = . miimea efortului unitar|I care va Inera, piesa, se dofineste ~~ modulul tangent By = delde dat de panta tangentei Mts; — modulul secant j= Mojoc dat de panta secantei Oe, as) a4) 0 ik 7 wu 117 Dach materialul incereat este 01:37, caracteristicile mecanice care se obfin (dup STAS 500—68) trebuie s'se incadreze intre urmitoarele Himite: s, = 37—45 daN/mm*, o, = 21—24 daN/mm*, 8, = 26-25% ‘Pantra limitele de elasticitate sl proporfionalitate, se poate lua c, = cp = 20 daN/mm?, Pentru o serie de alte materiale standardizate,. caracte- Fistieile mecanice au fost date in tabelul 1 (de la finele volumuli). a. Gurba earacteristied reals xi comeentionalis te de nolat eX curba caraotiste dn igure 1.14 este connenfinala tntrucit la determinares efortulot unitar ose imparie forfa de fntindere ‘variabil J cu aria inifials 4, seotiunil, ta gi eum aceasta ar ramine constantd, Din scest motiv, cura earacteristicl are ‘atetl nefirese DF din figure 1.14, care arab c& ruperes ar avea loo in, ta um Sort unitar mai mio decitcel corespuuzitor ‘punchulul D. Dack s-ar misura ji seddeten ec{funil epravetei, iar forfa sar raporta, Ja tecfiumea reall, iar objine curba earac- feristicd reall Cy aritata in figura 1.18, Ia care punctul @; ow cel mai mare efort unitar, represinté ruperea, Sa, desenat ou Tinie pling curba carseteristiok eonventi nalé , Prastio, in zona, de proportional tate, unde variafia scofiunit este extrem gl, cole dowd “chnhe coined le ork dup depisirea zone! do curgero. Cum in aplicatile inginerestima- terialul se foloseste numai in zona. de proporfionalitate, mu exista interes Fa. 138 7so trasezo caractoristca reals si se prefert cea conventional, care se ‘poate Tidion gf experimental, In odordonate I, Air La acest fly resistenga Terrapere esto o marime convenjionals, care diferk do efortal unftar massa ating in apraveti. B. Curva caracteristiod de compresiune a ofelului ‘Tob reforitor Ia ofelurile-carbon, se poate construi, de asemenea, curba caracteristicé, de compresiune. Pentri exeoutarea incerearii se folo” eso, conform STAS 1952~67, epruvete eilindrice avind diametrul egal ety ‘oilfimen, a 30 mm. ncerearea arat& ef 1a compresiune ofehil are accleasi_valori ca la Intindero penta ‘op cx oq ca st penta modulul de elasticitate B. La ofelarile do resistenfé mit se realizeaa ruperea, ele turtindu-se maeren, ‘y- Desciroarea epruvetei. Koruivarca Dack o eproveti este solicitatt Ia intindere pesto limita de curgere, de exemplu pink la efortul unitar oy aritat in figura 1.19, apoi este escdreati iicet, se constat& od in perionda de deseireare eurba earacte- ristiobesteo linie dreaptii MI.Punctul W reprezinti. desearearea completa a epravetei, care riimine ins cu deformafia permanentil e,, Linia de des- careare MIN este paralelé cu linia dreapt& de ineitcare 4. La fel a fost trasatd linia OD din figura 1.15. Duck epravetaastfel desedreatd este soli- citata din nou la intindere, curba earacteristicd a ei ineepe ot linia VM, upd care, dack se continud incercarea pind la rapere, se parcunge curbs, LDP. Se constaté astiel cd in urma, tnedretniiinijiale ‘pind in A qi a des- clreirii complete, materialal gia, mirit limita de proportionalitate si de lasticitate pind Ia oye in acelagi timp el gi-a, marit Tungimea, Acest trata ‘ment mecanio, executat la rece, poarti numele ede eerwisare. Cuba earae- ‘ratio’ a batel eoruisate este WACDF, obyinuti prin mutarea axel ¢ in pozitia a’, Din figura 1.19 se observa c& 1a un efort unitar superior limite’ de clasticitate Imgirea specifies, 2y este formats din dowk piri : Tungiren spe~ cificd elastic& s,, care se anuleazii prin doscdreare, g1 lungizea. specifica Permanenti (plastics) <,. Analog, lungirea specifies Is. rupere se repre- zint prin segmentul ,,"objinut prin ducerea liniei PS, paraleld ou OA, Dac o bari de ofel care a fost ecruisath prin intindere este incereata apoi le compresiume, se eonstatié ci limitele de elasticitate al de curgere In ‘compresiune sint infericare celor de intindere. Acest fenomen poarta mele de yefoctul Bauschinger”’. Efectul ecruisivi! poate fi anwlat printr-un tra- ‘bament termic de recoacere, 3. Curba caracteristicd a ofelului la ritswoire ‘Duct s0 face incerearea la risucire a unei epruvete de ofel, relatia dintre ‘momentul de résueire M, si unghiul de risucire Ag, de Ia inceputul soli- 28 | | citar pink In rupere, este reprezentaté de un grafic ca in figura 1.20. Caloulind, pe baza marimilor M, $i Ae, efortul unitar de tisueire + glimnecares Fig. 110 speciti + (cu relat ce vor fi stabilite ulterior), e obfine o curbs caract Histiess + — f(y), similard celei de intindere. Pe aveast ourbi so pot defini Inita de proporjionalitate =,, limita de elaéticitate ,, linita do onrgere wey evista le rupere ye Parten tectilinia. a acestsi vn cube, 04, are ecuatia Gy (8) é ‘care poarti mumele do legea lui ‘Hooke pentru soliitarea Ye rdsu- wire, Constanta @ se. numeste ‘modul de elastiotate transversal; ‘pentru. ofel, valoarea sa este = 8,1 10° daNjom*; ‘penta alte materiale, uncle valor sist indicate in tabelul 1.1. «. Curbo caracteristize la ma- terials care mt sould do legen ui Hooke O'mare grup de materiale ‘an cuba earaoteristics de forma din figura 1.31, a :fonta, alama, ccuprul, betonal, eaueiuetd. Alte leydo éxemplusibrele textile at eurba deforma din figura l.24,0. we 8S ry) ig. 1.20 29Pentru cupra, eurba caragteristics de fntindere sau de compresinne are forma din 1.22 : ourba a so referli In materialul neecruisat, iar eurba b Ia materialul ecrulsat. 5 1 a a = a 4 ig. 1.2 . Mea Fonta (fig. 1.23) -are curba caracteristick eurbilinie in ambele p&rti ale originii; se vede cd ea rezist mai mult Ia compresivine decit la intindero. -Acest fapt cere ca piesele do fonts solieitate la incovoiere si aibi, in ‘seofiune, o forma rafionali, care si permitit utilizarea eit mai complet a materialului, ‘Betonul are rezistenti mult mai mare la compresiune decit Ia intin- dere. De aceea, in grinaile de beton armat solieitate Ia Ineovoiero nu se ia in considerate capacitatea betonului de a, prelus eforturi de intindere. vy Bactori de care depind caracteristicite mecanice ale materialelor Evident, curacteristioile mecanice diferd de Ia un material laattul : fieoare material este earacterizat, in modul cel mai simplu, prin rezistenja la rupere o,, $i alungirea la rupere 8. In figura 1.24 se arats, eomparativ, eurbele caricieristie ale citorva materiale motilice : 7 — alam’ moale | 2 —ofel eu conginnt mic de carbon ; 3 — bronz dur; 4 — ofel laminat Ia rece; 6 —ofel cw confinut mediu de carbon, recopt; é—ofel eu confinut mediu “de carbon, eilit, ‘Tehnica canoaste 0 mare gami de ofeluri, care difer’ intro ele prin com ?pozifia’ chimics sau prin tratamentele Yermice care le-au fost aplicate gi care se grupeazi in: ofeluri de uz general dru construofit, STAS 500—63;.ofe- luri-carbon de calitate — simbol OL0— Hea.2a STAS 880—66 ; ofeluri aliate, ou com, nichel, molibden, vanadiy, silieit, man= gan precum fi ofeluri inosidabile si ofeluri de are eu rezistenfe de rapere % = 00... 210 daN/mm*, De subliniat cd, pe masurs ce reristenja de ropere a unui ojel este mai ridicati, alungirea la rupere este mai micd. 30 Pentru un materiat dal, caracteristicle mecanice pot {in mod real sau aparent, de chtre anumifi factor ‘In mad aparent, caracteristicile mecanice pot ii modificate de c&tre dimensiunite dpruvetei gi vtesa. de tneereare a eprucete. ‘Diameirul opravetei metalioe nu infiuenfeans, in general, asupra re- aultatelor inoereini, S-nconstatat totugl ed {ub forms de sirme foarte subfiri (cn diame- yy tral de zecimi de milimetru) ofelurlea au re- istenje Ja rupere ‘mult mai thant deoit cele 1 obfinite on epruvete umale, mergind pind la 2 270 daN/mm* sau chiar mal mult al Lungimea tnire.repere a eprivetei_inglu- enjeazi supra altngirii le rupere. Alungirile Ta mupore 8, determinate pe epravete normale sint mat mari decit alungiile. by Vien de optic’ eee Ta tal neh corel, influenteazs asupra resistenfei de r- pore ck. ab sarola se apicd tal inoetyresisten. 2 {a de rupere obfinuta esto mai mic iar alungiren, roste, Spre ate objine rezultate comparabile,in 9} i modificate, dal fam? SPAS 200—75 se prescriu vitezele de solicitare “gl clastic’ a epravetelor. Pentru epraveta normal 0 (a= 20 mm), in mod obignuit, incereares. Ia {raofiune trebuie 88 duxeze el pujin 1 minut, Fig 1.26 tel mult 3—6 minute, mn medie’ 3 rainute. : “in mod real, temperatura, timpul, eerusarce Sint factori care pot sodifice’eensibilearactersticle mecanioe. Varifia temperarit te. ea efect vatiafi sensbile ale carscterstcilor mecanioo. Inceretrile mecanice “uruale ale materialelor au ioe In. temperature standard de 20°0, Maviaile determinate prin aceste inoerese! ramin, In. majoritates, materialslor, racic aceleayla variaile de temperatari’atmosferco. Astil de coneluzi te refers Ia materiale cu punct de topire ridioat, nuls gheatiastalt ete. ‘Tn constructil de masini termice, metalele funchioneard ines la tem peraturi rdicate, iar masinile Srigostioe reaizeaai temperaturt foarte Joate. Cercotares materiatelor Ia astfelde temperaturt a arutet e& proprie- {le lor de recisteng se schimb mult fafa de eno la temperatura obisnultd. ‘Daca se exeouta inceredst de tractiame Is. temperaturiridicate, pentra 1m ofel cae la temperatura de 20°C are o, = 42 daN min", caracterstelle ‘meeanice varianl on temperatura cum se arata, n figura 1.25. Reristenta in apere crest avind en maxim la 200. 800°C, gicoboard repede ince pind de la 400°C. Mime Zi 8 sead ia tacepat, evind wa minim la 200. "300°, duph care erese mereu, Modulul do’ lasticitate Hy limitele de cingere i! proportionalitate scad continua cu eresteren temperaturi, in timp ce coeficiental de coutractic transwersalé» niferd-o ugoavd.creptero. ‘invers, ln temperatuni foarte sedate, rezistenjele do rapere alo Unor materiale ~- de exempla ofelurle ~ creso sensibil, La asemenea.teinpe- iaitn, ofeluile free din stare tenace in stare fragif, ndieu deforma plastige ale lor se rede foarce mit 31