Furia O povestire despre managementul furei tn cazul copilor (identiicare, temperare si manifestare optima) Furia este un sentiment pe care muli oameni, daca nu chiar tof, il experimenteaza la un moment dat in viata lor. Adesea si copii se confrunta cu acest sentiment care i nelinisteste si le provoaca accese de fur De obicei, in acele momente ei atrag 0 atentie dezaprobatoare din partea celor din jur. ‘In consecinta, uneori ei devin mai furiosi si se simt si mai neajutorati De cele mai multe or furia este perceputa ca find un sentiment negativ, c2nd de atfel este perfect normal sil aver. Adevaratul siretic const in a sti cum s8 1 stépanest Povestirea de fala ajuté copii s infeleaga ce inseamna acest sentiment, cum s& 1lrecunoasca, si mai ales cum s& 1 exteriorizeze inlr-o maniera adecvatd. Potrviti pentru copii cu varsta cuprins intr 4 si 10 ani wwwjucarileducationale.ro ISBN 978-606-92867-1-5 Furia Despre managementul furiei Pd] Corpul mi se Inima imi bate incordeaza din ce in ce mai repede Scrisa si ilustrata de Lauren Snailham (Psiholog Clinician)Multumiri Deosebite multumiri tuturor celor care au ajutat la ‘ntocmirea acestei lucrari. Nepotilor mei, Dylan si Bradley, care au fost mereu nerebdatori sa asculte aceste povestiri gi sa igi sound parerea. Entuziasmul si interesul vostru au fost pline de satistacti ‘Sotului meu David pentru tot sprijinul acordat cu acest proiect. Mamei mele, Delyce, pentru inourajare, suport si munca grea depusa: Nu ai renuntat niciodatat Sila final, dar nu in ultimul rand, copillor cu care am lucrat. Voi afi fost cei care m-ati inspirat si m-afi ghidat in cdutarea unor mijloace inventive prin care sa va vindec. Voi toti sunteti foarte speciali Deserierea CIP a Biblioteci ‘SNAILHAM, LAUREN Furia Lauren Snailnam ; trad : Alexandra Gorea,Roxana Noldovan. + ClujsNapoca: Mido Print, 2011 ISBN 976-606-92867-1-5 ‘Nafionale a Romaniet |. Corea, Aloxandra (vad) Hi Meldovan, Roxana (tad) 915.85" -059.2: 224.11 99-042 135.4 1598 Copyright @Asociatia Alternativa Socialé si Capital Uman 2011 ‘Toate drepturile rezervate Reproducerea integral sau partiala, sub orice forma, a textului 4rd acordul prealabil, in scris, al Asociatiei Altemativa Sociala si Capital Uman, este interzisa. Traducerea in limba romana cu permisiunea in scris a autoarei Lauren Snailham eww jucariiedueationate.ro 0721.54.22.76 e-mail : contact@jucariieducationale.ro wonwascu.r0 ISBN : 978-606-92867-1-5 Din aceeasi colectie: 1. Poate ca sunt un curcubeu (Sentimente) 2. Furia (Managementul furiei) 3. Cupa cu nelinisti (Anxietate) 4. Gasca de maimute (Huliganism) 5. Pasari curajoase (Abuz si Dezvaluiri) 6. Ceva infricogator s-a intamplat (Trauma) 7. Cele trei ratuste confuze (Divort) 8. Nufarul luat de ape (Moarte/Pierdere) 9. Purcica Norica (Huliganism) 40. Secratul (Alcoolism in familie) 11, Povara fluturelui (Impovairarea copilului) 12. Rapida si prietenii ei (Hiperactivitate) 18, Stratul cu flori (Frati noi si Rivalitati) 14. Veverel si ghindele (Cinste si incredere) 15, Famil mea (Famili virege) 16. George, ursul grizzly (Separare temporara de un parinte)‘inmunca mes cu copia observa ct de importanté este cretivitatea si _acceplarea folosii unor teici noi Acest fap a fost mai evident mai ales etunci ‘nd pacientul era un cop la care era destul e greu de ojuns, unul care cpunes rexistonid in terapo, O tehnicd foiositoare a fos elatarea unor povest Povestle sunt prietenoase si usor de folosit decarece ele giseaza cu usurints| de copa prsonajul implica. Terapeutul poate explore dversele dieu pe care cop le experimenteaz8, prin intermedi personajeor de basm, al rmetaforelor gal simbolurior. Povestle terepeutice pot fi folositen cadrul sedinjelor de psihoterapie, in sala de clas individu, in grup sau in fai. Ee pot fi olosite de care psitoterapeut, de cate parint, profesor sau aia persoené de suport indrumari in relatarea povestri Este de o important imperioasé ca aceasts povestie s fect de un adult, sai col pun sub supervizarea unui adult. Acest lira asigurd o receptare optima ‘a mesajuui de cate cop. Este de preterat sa se cteascd toata povestirea, ‘ninte 88 se facd interpret sau SB se ciscute pe marginea ei. In cazul in care ‘coal itervne cu oinrebare, este importants fe ascultat gis se Tnoeroe ‘exolorarea aspectelr care ji trezesc curoztatea, Daca este adresatao intrebare, ‘nercaj 58 roformula intrebaree ponru copl si ncurja 8 il éspunda shngur laintrebaro. Acest fp de reflecare Ti permite de obicel copiulul sii spund parerea 138 preziniepovestea In funcie de modul ude infeegere a acestel, ‘ncazul unui copil cu tuburéri de atenfje sau al unui hiperactv, eu recomand ‘cite in preaiabil a povestiri astfel incdt in momentul in care Lo ctf copii 8 folosif o sumedenie de acjiun gi expresii menite sa fi menjna interesul vi upd ce povestita a fst ett, pte cerca una gn urmétoarele idl, pentu a genera o ascuje pe marginea acstea: Rij putea cere coplli si va sound care este parerea li despre povestre si dach sunt anumite par pe care dorestes& fe ciscute. Dac luca cu un Singur cop arf ul sé lal in considrare céte o parte a textul, una in care personal isi exprima sentmentele 5s cert copii s si exprime gandurie sau sertimentle referitor la aol fagment. Af putea chiar sa provocaf lao discute despre o exporenta similar pe cae sar putut so alba = Poate fi folositor Iasi pe copl si deseneze despre o anumité parte a povestii, na pe care s-o amintoste, ca mai apo sa dscutal despre ace! desen. De asemenea, lutl va poate da o man de ajutor. Putel modeta un anumt persona] ‘a care copia cut refere. De exempiy, eu am folosit cu sueces ltl, tune’ cénd em tealizat 0 “cupa a nefinistlo’. ~ Teva cu risip poate fide asemenes folosita pentru a exprima prin joc, trea copikiui logalé de poveste. Tema acestei povest poate fi folosita in sesiunile de folow-up, impreund cu alte Seni Cee deme sus st oar ceva incr pe cr eum sts au le. ‘Se poate intémpla ca un copil sé asculte cu atentje o povestre, dar nu vrea s8 discute despre ea dupa aozea. Este indicat s& respectat copii cat este de preg s8 |ucreze pe anumite teme. {h cazul une clase de elev trebuie avut in vedere faptul c& anurnifcopi pot sensi blonde ousn Insel car staves mene} opunee tree rd goneral cu putin, Daca si esa un elev manifesto reacfe emofional prea intens8, ori. suport afectv si monitorzaf}, Dac’ shuatia nu serezolva este indicat s& ‘nun parini copii, {in cazulin care expesinta unui cop este usor fet de coa mertionata in povestie, pute} modifica usr deta, ate! incdt si se potveascs copii cu care leah. Eu.am folosit aceste povesti in pracca mea si sunt foate bucuroasa sé le ‘imparts cu voi Sper 8 va fi afl de folositoare ca simi. a Lectura plécutiA fost odata un baiat pe nume Petru.Petru era un baiat foarte cuminte. Dar, din cand in cand, el devenea foarte furios.La inceput nu a stiut semnificatia cuvantului ,,furie“. Apoi, intr-o zi, la scoala copiii au jnvatat despre sentimente. Asa a aflat ca ,furia“ era un sentiment, la fel ca: ,bucuria’, ,tristetea* si ,teama*.CAteodata Petru se infuria atat de tare, incat rostea cuvinte oribile, spargea diverse obiecte si striga la toata lumea. lar uneori devenea atat de furios, incat isi dorea doar s4 se ascunda si sa planga.Baiatul igi putea da seama de momentul in care incepea sa se infurie. Atunci inima incepea sa ji bata mai repede, ji crestea temperatura corpului si incepea sa se simta foarte puternic. Ma incalzes: a e Corpul mi se Tnima imi bate incordeaza din ce ince mai repedeTi-am spus sé nu spargi lucruri! Atunci cand se infuria Petru era neascultator si intra in bucluc.El nu intentiona sa faca toate acele lucruri ingrozitoare, dar nu se putea stapani. Adesea se simtea foarte prost dupa ce le facea.$tia ca nu era un copil rau gsi ca era in regula sa simta furie. Petru a decis ca trebuia sa invete sa isi controleze sentimentul de furie pe care il avea in interiorul lui. DAR, nu era deloc in regula sa se raneasca, sa fi raneasca pe ceilalti sau s& sparga obiecte. Nu mai vroia sa intre tot timpul in bucluc.La scoala a invatat ca toaté lumea se infurie, dar, cu totii trebuie sa invatam cum sa ne gestionam furia jntr-un mod cat mai eficient. De aceea, atunci cand iarasi s-a infuriat Petru a facut urmatoarele lucruri: 1. Mai intai a constientizat ceea ce simtea si si-a spus: Sunt furios!".2. Apoi a numarat rar de la 5 la 0.3. Ainspirat si a expirat rar, pentru a-si linisti corpul. a 22.4. Atunci cand nu reusea nimic urmand acei pasi, se ducea intr-un loc linistit, se aseza pentru un timp, se plimba putin prin cas sau se relaxa pe patul lui. -23-5. Daca avea prea multa energie, executa cateva sarituri in forma de stea sau niste flotari. 6. Sau urla cu fata adancita in perna... 25-Petru a observat urmatorul lucru: daca reusea sa se mai linisteascad chiar la inceput, atunci nu devenea atat de furios incat s4 simta nevoia de a exploda precum un vulcan. -27- -28-Cateodata ducea adevarate lupte cu el insugi ca sa se calmeze, dar cu timpul, prin exercitiu, totul a devenit mult mai usor. Baiatul a devenit mandru de el, la fel si prietenii si familia lui. 29 -30-Despre autoare Lauren Snailham este Psiholog Clinician. (practic privat) Ea lucreazai cu adolescent}, copii si adulfi ce se confrunta cu o serie de provocari psihologice.