Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Potentialul Duhovnicesc Al Icoanei Crestine PDF

    Uploaded by

    Gabriel Herea
    12 views15 pages

    Original Title

    Potentialul duhovnicesc al icoanei crestine.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views15 pages

    Potentialul Duhovnicesc Al Icoanei Crestine PDF

    Uploaded by

    Gabriel Herea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 15
    TABS REVISTA DE CULTURA SI SP ee 1. DE LA REVELATIE LA IMAGINE ne la expresiile artistice crestine este necesar si intelegem punctele comune si si distinctia intre simbolul religios, icoana de traditie bizantina si tabloul religios. Toate ‘ele trei moduri de exprimare sunt valorizate eultic prin mesajul ceil transmit. Ele nu au orgoliul Icoana ‘unui izvor al adevarului, ci se constituie in mijloace ce preiau mesajul din surse primordiale siil _poari in timp si spatiu. Dowd sunt srscle ce inrturese arta religioas: una theocentrid gi alta ___ antropocentric. ee icic nase tices catrarbinigponsonte cnet a : _ chrora le-a fost asociatd o intentie divina ce s-a manifestat prin revelatie. In acest ; _ mesajului este aratatd de intentia indicata, inonjece rine cats maga Aceastd sursa antropocentrica — ce se materializeazi prin __avut trup (Tisus Hristos si sfin ), dar sia celor ce nu au avut trup uman (ingeri) ‘Trupurile sunt i ugurate GABRIEL HEREA Revetarie, SimBot $1 ICOANA Revelatia theocentricd se manifesta in istorie gradual, fiind caracterizata de 0 anumiti evo- sntetivand interpretarile patristice ale istorieibiblice, pirintele Dumitru Staniloae vorbeste despre trei etape in descoperirea lui Dumnezeu citre om. Prima etapa este de la Adam la Loan Boteeatorul, a doua etapi este intre Nasterea Iui Hristos si Indltarea Lui la cer, iar a treia etapa este de la Pogorarea Dubului Sfant la Parusie. evelatia ui Dummezeu citre om se petrece in primele doud etape istorice,adicd dela Adam la inaltarea lui Hristos la cer. Actele profetite in perioada vechi- testamentara se implinese in viata lui Hristos, Revelatia se desdvargeste in Hristos inviat si indltat. Parintele Stiniloae afirma: “Hristos are {n El, prin inviere siindltare, in mod desavarsit, tot ce trebuie si obtind cei ce vor erede in El pina la sfargitul timpului, in Hristos este revelat tot ce vor deveni nu numai pans la sfrgitul timpului ci siin vesnicie, find vesnic tinta spre care avem si ndzuim. in Hristos este incheiat’ revelatia’. Perioada istorica in care ne aflim, int re Pogoriirea Dubului Sfant si Parusie, este perioada {n care Dubul Sfant lucreazai in lume. Aceasti lucrare nu mai este o revelatie propriu-zisa, nu mai duce mesaje noi, ci lcrarea lui Dumnezeu vine in ajutorul omului pentru a intelege, implini si trai ‘cuvantul deja revelat. Lucrarea Duhului in lume nu este despartita de persoana lui Tisus Hristos, cici Avesta spusese: Dar Méngdietorul, Duhul Sfant, pe Care-L va trimite Tatdl in numele Meu, ‘Acela vi va invdita toate si vai va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Bu" (Ioan 14, 26). ‘Cuvantul revelat in Hristos va luera prin inspiratia Duhului Sfant care ,va edlétuzi la tot adevarrul; ici nu va vorbi despre Sine, ci céite va auzi va vorbi si cele viitoare... va vesti” (Ioan 16, 13) Constientizarea cercetatorului despre sinergia celor trei persoane ale Sfintei Treimi in lucra- rea Duhului Sfant in lume este foarte importanta, intrucat in aceasta perioada istoricd este scrisa Scriptura Noului Testament, au loc sinoadele ecumenice gi se cristalizeaza regula icoanei crestine, ‘numit mai tarziu,de traditie bizantina’” ‘Sffinta Scriptura este numiti de pirintele Stiniloae ,expresia scrisd a Revelatiei implinite in Hristos’*. Mesajul theocentric este tezaurizat in Scriptura si pistrat, interpretat si fructificat in Biserica. Istoria bisericii pamantesti se suprapune cu perioada istoried a lucrdrii Duhului Sfant in ‘lume. Biserica se intemeiazi la Cincizecime gi se va transforma in Imparitie cereasca la Parusi Efectele dinamice ale revelatiei ce s-au materializat in viata Bisericii alcatuiese Sfanta Traditie. Pentru faptul ca principala regula de autenticitate a clementelor ce constituie Sfanta Traditie a fost si este respectarea mesajului revelat pistrat in Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie este consi- derata cale de transmitere catre oameni a Revelatiei supranaturale, dandu-i-se in erestinismul -ortodox si romano-catolic o important asemanatoare Scripturii. Conform manualului de Teologie Dogmatica pentru Seminariile teologice’, documentele in ‘care se pastreaza Sfanta Traditie sunt: 1. Hotararile sinoadelor ecumenice si particulare; 2, Viata bisericeascd oglindita in cartile de cult si in cele trei liturghii; 3. Cultul divin oglindit in cartile de cult siin cele treiliturghiis “4. Serieri ale Sfintilor Parin ; ‘Monumentele de arta bisericeasca (inscripti, arhitectura, pictura, sculptura, monumen- -— tefunerare);, f _ 6. Marturisirile de credinta ale Bisericii, catehismele si alte lucrari in care se oglindeste /Sroxuort, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, Bucuresti, 1997, vol Town Zax, Teologia Dogmaticd, Manual penteu seminar teologee 08 POTENTIALUL DUHOVNICESC AL ICOANEI CRESTINE ‘Toate documentele ce contin Sfanta Traditie sunt in permanenté interacti erptursitre ele. Acest dinamism esental al Trade face ea Aitentictatn meeailat tee airs transmis si necesite garantia Seripturi, iar mai tirziu garantia sinoadelor econ Este evident faptul cd interpretarea si autentificarea monumentelor de arta bisericcagea fifieute in separare de Scriptura gi de ceelalteclemente ale Trae. tmagines peste cn {i precursor in imaginea verbala cu valoare simboliea,folosti in Scriptura s\n eelaaa documente ale Traditi IMAGINEA VERBALA CU VALOARE SIMBOLICA Poate cel mai important teoretician patristic al imaginii verbale cu ‘sfintul Dionisie Areopagitul. In cartea sa Despre lerarhia Cereaseai, Dioni pitol (1) acestei probleme. Sugestiv, capitolul se inttuleaza In mod cuveni ficeresti se arata prin simboale neasemenea lor”. Dionisie‘siincepe demonstratia pornind de a .chipurile sfinte”folosite de cuvintele Scriptu- riipentru.a infitisa cetele ingerestit. Enumerarea chipurilor sfinte incepe cu tetramorful (ef. lez 1 6-10; Dan 7, 4; Apoe 4, 7), pastiri inaripate (ef. fez 1, 11; Is 6, 2), rotile de foc (Tez 1,15), tronurile materiale (ct. lee 1, 26; Dan 7, 9; Apoc 4, 4), cai colorati (cf. Zah 1, 8; 6, 2), edipetonie de ost (€£-fosua 5, 14), insiruirea terminandu-se eu precizarea: ,siedte alte predate noua de euvintele Seripturii printr-o: .sfanta inchipuire in felurimea simboalelor revelatiei”. CConeluzia primului paragraf al capitolului al {-1ea rimane ea un principiu far de care nu poa- tefi facut ni jerpretare asupra textului biblie: ,Caci teologia (Seriptura) s-a folosit foarte sim- plude sfintele inchipuiri poetice pentru mintile ard chipur, finénd seama... de mintea noastra si gdindindu-se la ridicarea potrivita ei si plismuind sfirtele descrieri in stare sto inalte” ‘Aceast metoda folosita de Scriptura pentru a oferi forme compuse, materiale, mintilor ce- esti este valabila si atunci cand mesajul revelat in Scriptura se raporteaza la Dumnezeu. Dumne- zeirea e proslavita pornind de la cele ce se vad cinstite, ca soarele dreptati (cf. Mal 3, 20),..steaa neti (cf. Petru 1,19; Apoc 22, 16) ..ca foe (cf. leg 3, 2; Deut 4, 24; Eur 12,29), ..ca apa (et. Ps: 35,9; ler 2, 13; Pild 16, 22; Apoe 7, 17; lez 47, 1; [5 44, 3), «.izvor (cf. loan 7, 38; Apoc 22, 1) ..mir bine mirositor (cf. Cant 1,2), ..piatra cea din capul unghiului (cf. Is 28, 16; Ef 2, 20) ete. Dionisie integreaza descrierile cu ajutorul chipurilor neasemenea in teologia apo‘atica El afirmi ci ,descrierile prin inchipuiri neasemanatoare sunt mai potrivite aseunzimii celorttainice””, aceste descr fiind de fapt niste negatii, care marcheaza existenta lui Dumnezeu, dar nu revelea- zi esenta Sa, indemnand pe cel ce recepteazi aceasta descriere spre depaisirea ei, spre cucerirea inteligibilului ce exista in mod evident deasupra acestor ,descrieri neasemenea”. loare de simbol este ieacorda un intreg ca- it, cetele dumnezeiesti Lacele spuse ar fi interesant de adaugat observatile lui Mircea Eliade si ale lui Lucian Blaga, ‘in egatura cu aceasta tema. in contextul cercetirilor despre simbol, Eliade ajunge la concluzia ea poate functiunea cea mai importanti a simbolului religios (importanta mai ales pentru rolul pe ‘care avea si-]aiba in succesivele speculati filozofice) este capacitatea sa de a exprima unele situa- - tiparadoxal si unele structurale realitatii ultime, altminteri imposibil de exprimat"*. De aseme- nea, asupra extraordinarei capacititi a simbolului de a se folosi de concret pentru a explica ceva ‘despre inteligibil mediteaza si Lucian Blaga, care in cartea sa Geneza metaforei si sensul culturit __ vorbeste despre metafore revelatorii. in conce| Blaga ,metaforele revelatorii sunt desti- "ate si scoata la iveala ceva ascuns, chiar despre revelatorii + Sfintul Diowosie Axsoescnx, Despre ferarhia Cereascd in Operec AIB paerstire Icoana @ ne o ° = GABRIEL HEREA iloace pe care ni le pune la indemana lumea inceared intr-un fel revelarea unui mister, conereta, experienta sensibila si lumea imaginar’i’. Aceste «chipurisfinte”,.inchipuiri poetice” sfinte descriert” sau .metafore revelatori fo- losite atat de des in Scriptura, au trecut cu ugurinta in cultul biserici, unde, favorizate de atmo- sfera poetici a acestuia, s-au definit si s-au pus la indemana oamenilor, inclusiv a zugravilor de icoane, Parintele Stiniloae subliniaza rolul cultului in prelucrarea si transmiterea mesajuluj revelat ‘sub aceasta forma: ..Poezia utilizeazi limbajul simbolic, analogic. Dumnezeu este ca un munte inalt. Este ca un foc. il incdlzeste pe om si omul trebuie si se plizeasca, 8A se incalzeased fara sa fie mistuit. Dumnezeu este apa vie; apa datatoare de viata... Nu ne putem lipsi de acest limbaj in teologie"™. Astfel, poezia religioasa este dominata .de prezenta unei vaste seri simbolice si analo- sive, care permite un mod optim de exprimare a elementului dumnezeiese, in sensul in care ofers 0 posibilitate scdzuta a epuizarii lui". Dumitru Staniloae diferentiazA expresia simbolica biblicd in functie de nivelul de exprimare arevelatiei. Astfel, in Vechiul Testament, ,.Dumnezeu aparea trecator $i numai printr-una sau alta din energiile Sale, intr-o forma vézut4"*, Aga a fost norul sau stalpul de foc care conducea pe isra- cltiin pustie (Jes 13, 21-22), focul ce a mistuitjertfa lui lie, adierea de vant (If Regi 19,12), sicriul Lesii,cartea Logi, cortul Legii. Parintele Staniloae reclama acestor imagini un caracter profetic, subliniind cd ele ,n-aveau o realitate divind deplina in ele, ci erau proiectiri anticipate dintr-o realitate divind ce avea sa vina"®. Foarte importanta in functionarea acestor imagini profetice este indicarea lor de catre Dum- nezeu, Semnificatia simbolicd a acestor elemente materiale obignuite ,vine prin descoperirea in- tentillor speciale ale lui Dumnezeu fata de lume si prin indicarea unor lucruri ca simboluri ale acelor intenti, printr-o revelatie speciala a lui Dumnezeu". ‘Simbolurile profetice, prin felul lor de a fi si de a functiona, au rolul de a arata ceva despre ‘Dumnezeu, dar in acelasi timp au rolul si de a separa pe om de Dumnezeu. Omul vechi-testamen- tar nu este pregatit sa primeasea mai mult (lesire 33, 20: Fata Mea ins nu vei putea sao vezi ct ‘nu poate vedea omul fata Mea $i sd tritiased”; 33, 23: ..tu vei vedea spatele Meu, iar fata Mea ‘mu vei vedea"). Parintele Stiniloae spune ca in ,simboluri Logosul divin stitea ca in umbré, mu iesea la lumina, era umbrit de coaja groasi a simbolului”’.- x ‘Odata cu intruparea lui lisus Hristos Dumnezeu, se produc schimbari radicale in interactiu- ‘nea om ~ Dumnezeu si implicit si in mijloacele acestei interactiuni, printre care imaginile-simbol. "Stiniloae vorbeste despre aparitia imaginii ontologice, pe care o defineste ca ,unitate definiti- ‘vi, constituita prin sildsluirea spiritului divin intr-o forma vazuta’. [ar ,cea mai vie si mai ontolo~ _gicd imagine a Dumnezeiri a fost umanitatea lui Hristos, imagine realizata prin actul inteuparit™*. rema i logic’ a Dumnezeirii devine argument si sursa complexei expri- iconic depaseste animalul, stibialul sivegetalul simbolic. Omal seas Lost, Mn DF Beauaucaen, Miea Dogmatica vorbita,daloguri la Cerca a POTENTIALUL DUHOVNICESC AL ICOANEI CRESTINE 4 a omului sau a umanului peste tot universul gi peste tot ce este ani Pere inviat si inaltat o culme spre care tinde, o forta care 0 iain eons nga cum textele Seripturii Noulu Testament nu seot din wz textele Veehulu Tecament sje reupereazi cu ris, emonstrnd continuitatea gi impliniea Revelats, tot apa ae ue din uz simboll profetie cil recupereara in vedereaargumenari mesaulh span Iai. Toate acest simbolur,incusiv cele din Vechiul Testament, ay eapatat pra JheDunnesen in typo transparent o clartate pe care nu o aveauininte™. (one ts Deg peunezew odinioartin multe randuri sin multe chipuri a orbit parintilor nosti prin poe, 2 ra aileleacestea mai de pe urma ne-a grit noua prin Ful). orwicaritatea remareats de parinteleStaniloze se manifests att la nivel semantic, prin inter saile mesianicesi implicit eshatologice ale acestor simboluri, cat sila nivel imagiste Daeg Ppehial Testament cea mai mare parte a acestor simboluriaveau calitatea de imagine verbal y unei revelati, in crestinism acestea capata calititi plastice, asociate destinului lui Hristos. intalni. {ined din crestinisnnl primar, ele pot fi usor identificate pind in icoanele de tradtie biantiny ‘Apartia Simbolului profetic imagine plastica nu duce la ignorarea simbolului profete ime gine verbal. Acestuia i se acorda o importanta deosebitaintr-un foarte important dacumen a Sfntei Traditi, si anume in Cartile de cult. De asemenea este folost in diferitele demonstratii ce sepot citi srierile Sintilor Pring. Legatura inte simbotul imagine verbala si simbolul imag ne plastica este evident organica si este clar cd nu se poate face exegeza simbolului vizual ira cer- Gen ‘etarea sursei acestei expresiiartistice, sursi care este in mod evident simbolul imagine verbala, C77" Icoana 2. HERMENEUTICA BIBLICA $1 ARTA CRESTINA. DesPRE NEINTELEGERE " Necesitatea reflectiei teoretice asupra interpretarii artei iconografice bizantine se datoreaza experientei neintelegerii. $i daca particularizam in contextul iconografiei moldoveneasti interioa- resiexterioare din secolele XV-XVII, incercarea de a descoperi coerenta mesajului programului iconografic se izbeste de foarte multe piedici. Perioada de aproximativ 400 de ani, in care pictura de traditie bizantin& aproape a disparut in Moldova, a dus la uitarea multora dintre conexiunile ‘ce existi intre icoand, cult si Scriptura. Tentativa unor istorici de arta din secolul al XX-lea de a interpreta neobisnuitul program iconografic exterior exclusiv in legdtura cu viata politic’ a Mol- dovei medievale, ignorand de multe ori mesajul religios, a complicat si mai mult lucrurile, ideile acestora fiind popularizate de materialele cu scop turistic din perioada comunista. ei Pictorul Sorin Dumitrescu identifica patru motive” aflate la originea distorsiunilor existente astizi in legatura cu iconografia medievald a Moldovei: a8 “ 1. Absenta instrumentarului conceptual si a metodei stiintifice de investigare a unui stil din istoria culturii spirituale; pete ete Ge : 2. Ignorarea totald a ,puterii formative” a habitusurilor care definese mentalitatea specifica omului medieval rasdritean; SARL Pe SANS : ‘ 4. Lipsurile si carentele informatiei de specialitate. i sive 3. Ignorarea relatiei dintre iconografia exterioara sicea interioar’; Dupa reciclari suecesive de obiceiuri, de mentalitati si zantina, inactivare insotita de disparitia de sensuri si semi © Thidem, p. 27. : i % Pr. Dominae Sraauoye, Simbolul ea antiipare si temei a aoe ‘Anastasia. Bucuresti, 2005, p. 84. as eas { etisiglanss Sons Desinnese, Chivotele ecumenice ale lui Petru Rares: rs GABRIEL HEREA Si apari neintelegerea. Un studiu atent al contextului biblie si cultie surprins in ieoane, alituri deo cercetare comparatistaa diferitelor programe iconografice pastrate in Moldova sin alte parti ale spatiului de traditie bizantina, ar trebui si restabileasca din sensurile gi semnificaiile initiale ale icoanei. Icoana HABITUS-UL PANOFSKYAN $1 INTELEGEREA-TRAIRE SAU DESPRE CELE TRE! TREPTE ALE INTELEGERIL In anul 1932, Erwin Panofsky postuleaza trei niveluri sau straturi semantice in interpretarea operei de arti. $i anume: (1) Stratul semnificatiei primare, care rdspunde la intrebari despre ‘semmul plastic, despre tipul de obiecte naturale folosite si despre valoarea expresivd a acestor obiecte. 2) Stratul semnificatiei secundare, care vizeazit zona semmnificatiei .noctice” a operei de arti. La acest nivel, istoricul de arta conecteazdi motivele artistice si combinarea lor la diferi- te teme sau concepte culturale. Accesul la acest strat al semnificatiei are loc in virtutea cunoa terii surselor literare care explica respectivele convent culturale. (3) Stratul semnificatiei esentiale, cand atat motivele artistice, eat si imaginile si alegoriile nu mai sunt considerate in ele insele, ci ca semne, simptome, ale unei realitati care transcende opera, dar care devine ‘manifestié tocmai prin intermediul ei. Interpretul rdspunde acum la intrebarea privitoare la va- foarea simbolieit a operei, infeleasd ca valoare-document a unei mentalitai unitare proprii unei ‘epoci*. in lucrarea sa Arhitectura gotied si gandirea scolasticd, Panofsky a folosit pentru struc. tura ideologicd de adancime ce este continuta de stratul semnificatiei esentiale termenul scolastic de habitus. Conceptul de habitus prezinta cultura ca un ansamblu de scheme fundamentale, asimilate in prealabil, si care servese ca punct de plecare pentru nasterea (dupa o art a inventiei analoagi celei care comanda serierea muzicala) unei infinitati de scheme particulare, aplicate in ‘mod direct la situatiiparticulare", oy noi Din postulatul lui Panofsky reiese ca simbolismul operelor de arta din Evul Mediu sau Re- nastere, alaturi de alte opere de arta considerate ,simbolice”, nu este simplu, ci dublu. Primul sens este descoperit prin metoda pozitivista de cercetare. Aceasti metoda de ‘tip iconografic se opres- {tela simbolismul constient al operei de arta, la alegorie, considerand sarcina istoricului de arta incheiata in momentul incheierii operatiei arheologice de restituire a cifrului pierdut al operei si ‘odatai cu inventarierea strategiilor si mecanismelor de simbolizare ~ alegorizare. ______Panofsky vorbeste despre un al doilea sens, despre un inteles suplimentar. Alaturi de consti- ina artistului care elabora programul simbolic, in opera lucra si ,duhul” inconstient al colectivi- Tati, acel habitus cdruia artistul ise supunea fard si- cunoasea, si pe care semnificindu-l, opera ajungea sa-| simbolizeze. i Se pans Sa , Intre postulatul lui Panofsky si conceptia biblica despre inteley niste asemanairi peste eare nu putem trece cu vederea, Cercet eral textul sacru avem surpriza intalnirii cu evenimente ale meau mesajul pe cale orala, beneficiind de efortul paideie al fi pusi la indoiala, caci chiar cel ce transmite mes; tat de impietritii vd este inima? (Mare proniaza fixarea in scris a revelatiei Sale, inima, Ce este inima gi ce inseamnii de *eTea cuvantului revelat exist ind din punct de vedere istorieo I. neinfelegerii chiar intre cei Autorului. ar neintelegerea nu i poate ajul aeuzk: Tot mu inelegeti, nici mu pricepeti> 8, 17). Dumnezeu lisus Hristos, care Se reveleret si acuzi inima de neintelegere?! Nu mint ea, nu ratiunea, fapt a infelege mesajul transmis prin textul saeru? Gu exceptia citorva alii la organul fic, Sfinta Scriptur8 folosestecuvantul inima» in. dicind universul interior al omului. In gindirea ebraicd, omul era privit ca un tot unitar, insu- mand aribute fizice, intelectual si psihologice,inima avand locul central de unde controls ones Aansamblu. Termenii actuali: caracter, personalitate, voint, intlect, moti redau cite cove dng semnificatia profundi a cuvintului nia, asa cum era acesta folost in Vechiul Testament, Fol: sirea neotestamentard a termenului kardia urmeaza indeaproape sensul ebrac si se regasese ‘euvntal modern persoanés, Pericopa dela Mareu 8, 17 acuza inima de neintelegere, pentru ci ea, testi sispirituale a omuluis, detine capacitatea de a intelege: cu inima sa infeleaga (Isaia 6, o. 10; Zoan 12, 40). Insi, ca orice functie umani, inima este coruptibili, iar atunci cand nu este orientatg real spre izvorul infelepeiunti (Daniel 2, 21), devine impietrita dezvoltind neintelegerea si dis- trugerea fizico-spirituala a celui ce mu se raporteazi corect la Cuviint.Cici din inima ies: ganduri __ rele, ucideri, adultere, desfréindiri, furtisaguri, meirturii mincinoase, hule (Matei 15, 19) Textal ___sacru nu vine cu un apel spre neintelegere rationali, ci cu un indemn spre traire duhovniceasea ___(pnevmaticd). Inima pnevmatica este organul pe care discipolul-crestin trebuie sa il foloseasea E ‘spre intelegere (traire pnevmatic’) si nu spre neintelegere (moarte pnevmatica). Ci de vei mar. __turisicu gura ta cd Iisus este Domnul si vei crede in inima ta ca Dumnezeu L-a inviat pe El din mort, te vei méntui (Romani 10, 9). ‘Comentatori fideli ai Sfintei Scripturi, Sfintii Parinti denumese starea de intelegere-triire, __ euratie a inimii: cel curat la inima vede, prin virtutile si prin contemplatiile sale evlavioase, la ‘sfarsitul luptelor pe Dumnezeu, dupa cuvantul: Fericiti cei curati cu inima, cd aceia vor vedea pe Dumnezeue® sau inima golita de inchipuiri va naste infelesuri dumnezeiest si tainice:”. ____ Dupi cum observim, surprinderea mesajului revelat doar la nivel constient nu este multu- ‘mitoare nici pentru Hristos. Trairea evenimentului rational-cultural este insa necesara pentru _activarea potentelor onticului uman. __ Dealtfel Scriptura, sursa principaki a mesajului tezaurizat in arta religioasi crestina, recu- ‘Roaste rei trepte dferite ale intelegerii acestui mesaj tei niveluri ce seamena izbitor cu postulatul Jui Panofsky din 1932. Aceste trepte sunt clar subliniate de folosirea mai multor termeni pentru ca centrul vieti sufle- actiunea de a intelege, de a cunoaste. Trei termeni sunt mai freevent intalniti*’, Unul fice Actindine ‘ortodaxd in douasprezece: serisori $i pr. Dimitrie Popescu, studiu introductiv: diae. loan I. le8 jr, ed. eames : ap 5 Icoana ‘ GABRIEL HEREA Br. oda), folosit in sensul de a recepta o stire, o veste. Este simpla luare la ey. ‘ostin{a, care nu implica o paitrundere in continutul subtil al mesajului*. Atunci cand e vorba de a Drinde infelesul mai deosebit al vorbiri, se foloseste mai ales termenul a pricepe (lat. intelligg, {gF. syneimi). Sensul formei grecesti, cat si al traducerilor in latina gi in romana, este de paitrundere in semnificatia cuvantului, de apropiere a subiectului de obiect. Acesta este termenul pe care i foloseste Tisus céind se adreseazi multimilor: Ascultati si intelegeti! (audite et intelligite; akouete kai syniete”) Matei 15, 10. De cele mai multe ori, El foloseste insa acest termen la forma negativi, vorbind de neintelegerea, de nepiitrunderea sensului, de neaderarea la el”. Este vorba despre ¢ neinfelegere foarte periculoasa care duce la necunoastere, la ignoranta (,...teenicii nu intelegeay lat. Lgnorabant ~ cuvintele acestea...” ~ Luca 9, 45). Cat despre cel de-al treilea termen folosit,e| formuleazi ideea intelegerii-traire destvarsitd, indicind prin insagi etimologia lui o apropiere, daca nu chiar o identificare, a cunoscatorului cu cunoscutul. Este vorba despre a eunoaste (lat. cognos- 0; gr. gignosco). Folosirea acest termen in textul dela Loan 10, 15: Precum Mai cunoaste Tatil si Eu cunose pe Tatil, ii exprim’ foarte clar valentele perihoretice. intrepiitrunderea cunoscitorului eu mesajul prin intelegere-traire este singura exegezi complet ce se poate face textului sacrw, Referindu-se la cel mai inalt nivel de cunoastere, Scriptura foloseste uneori termenul de gnosis (din aceeasi familie de cuvinte cu gignosco), din care se va naste termenul gnozé, pentru : a desemna forma cea mai inaltai de cunoastere spiritual. In evanghelii se intilnese expresii Precum: cheia cunostinfei (gr. cleida gnoseos - Luca 11, 52); cunostinta méntuirié (gr. gnosin soterias ~ Luca 1, 77); veti cunoaste adevarul (gr. gnosesthe ten aletheian ~ Ioan 8, 32), in legitura cu acestea, Clement Alexandrinul (150-215) foloseste termenul de gnostic, referindu-se Ja omul care a atins asemanarea cu Dumnezeu. Gnosticul este cel ce si-a indeplinit destinul de crestin. El urmeaza lui Hristos Cuvantul prin forta ratiunii sia trairii sale. Un simplu eredincios se Poate mantui printr-o credinta incipienta. Gnosticul ins primeste complet adevarurile de credin- ‘4, el stie adéncimea lor sile descopera urmele sub inveligul simbolic al cuvintelor Scripturii. Cu timpul, datorita migedrilor gnostice care demonstrau inclinatii sincretiste straine crestinismului . biblic, s-a renuntat la denumirea de gnostic, preferandu-se universal denumirea de sfant. Icoana : ARTA RELIGIOASA $1 POLIVALENTA SEMANTICA. CELE PATRU INTERPRETARI. Pe Kinga cele trei trepte ale intelegerii, trepte ce se calculeaza in functie de relatia om-mesaj, opera de arta religioasa este caracterizata prin polivalenta semantic, Mircea Eliade observa ca un atribut al simboluluireligios este polivalenta, capacitatea sa dea exprima simultan semnificatii mul- tiple, acaror conexiune nu este evidenti pe planul experientei imediate™. Ca purtitoare a mesajului + in urmitoarele fragmente este folosit verbul grec oida: ,Faraon insa a zis: Cine este acesta Domnul... Nt ‘canose pe Domnul sinu voi da drumul lui Israel!" (Iesirea 5, 2); ~Siaceia i-au zis: Femeie, de ce plingi? Eale-a Pentru cd L-au luat pe Domnul si nu stiu unde L-au pus” (Ioan 20, 13). 2 Sila Bleseni 5,17 se foloseste ermenul syniete: De aceea nu fii fri minte, ci inteleget care este voia Domnului”. ___* Tn urmatoarele texte este folosit verbul syneimi la forme negative: ,Caci nu prieepusera nimic de la minunea ___Pitinilor, deoarece inima lor era invirtoyata” (Marcu 6, 52); .Si El le-a zis: Asadar si voi sunteti nepriceputi?” Marcu, 18); $i lisusle-a zis: De ce ginditi ci n-aveti paine? Tot nu inteleget, nici nu pricepeti?” (Marcu 8.17); --Sile zicea: Tot nu pricepeti?” (Marcu 8, 21). ake ee ___® Inurmatoarele texte este folosit verbul gignosco (a cunoaste): -Ela zis: Voua va este dat si cunoastetitaincle __ impiratieilui Dumnezeu” (Luca 8, 10); $i veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi” (loan 8.32); Cet ‘vedem acum ca prin oglinda, in ghiciturd, iar atunci, fata citee fata; acum cunose in parte, dar atunci voi cunoaste __ pedeplin, precum am fost cunoscut si eu” (1 Corinteni 13, 12); $i intru aceasta stim ci L-am cunoseut, dc | poruncile Lui” (I foan 2, 3). Ks a i i 3 Romani 11,38: .O, adancul _necercetate judecitile Lui yi Lee POTENTIALUL DUHOVNICESC AL ICoANEI CREST INE pati tecut prin trata interpret sh immbol se foloseste de polivalenta simbolulii relgios joana st ‘ pentru ii bu icomeimantuiis pentru a surprinde soltiteologice, Deasemenca, parece fe eae hing ale jaterpretarea coerent’ a complicatelor programe iconografice din pertoada de tanned Dermite din perioada de traditie bizant ina. deschide in nicun ca cal inter. ‘ul decat Scriptura $i, in consecinta, Volivalenta semantic’ a icoanei de traditie bizantina m pretiilor arbitrare a maf iconografie nu este alt ‘atenta semanticd a icoanei va fi asemanatoare polivalentet i Iemeva cd reglile propuse pentru mesajul bible se potrivese i mesdjulut anes ele ce ‘Mai multi parinti seriu despre interpretarea Seripturi, dar Stintal loan Caaye eeare sistematizeaza aceastinvaituri. Drept urmare, am recurs direst Ia geno 895) ee in Prima convorbire cu Parintele Nesteros, el propune doui variante: in crierile acestui autor. {ntelegerea duhovniceased, ultima avind trei ramuri:tropologia,alegorie wen orice fiatea exegetilor admit ci un text poate fi interpretat prin mai multe metode, wau char near ‘ale patra. Exemplul ni- di tot Ioan Casian, care face exegeza Terusalimului biblic tei, fray al udeilor.alegoric este Biserica lu Hristos, anagogie etateaeereasc a lui Damron ermpolgie sufletul oma, care adesea este ldudat sau mustrat de Dom yepaca analizim cu atentie icoana mul eu acest numer, ‘Schimbairii la Fata (Fig. 1) vom con- ‘ata cl aceastd icoand se supune tutu- orcelor patru metode de interpretare: {G) Istoric, ea ne relateaza evenimentul inunii sivarsite pe muntele Tabor, ‘moment istoric descris in evanghe- {ii (Matei cap. 17; Marcu cap. 9; Luca cap. 9; II Petru cap.i). (2) Alegoric, ‘mmuntele si lumina aduc aminte de Maica Domnului, care a fost profetiti ~ quajutorul simbolului imagine-verbala

    You might also like