ISTORIA ARTEL FEUDALE IN TARILE ROMINE VIRGIL ene VOL. "1 ARTA IN PERIOADA DE DEZVOLTARE A FEUDALISMULUIINTRODUCERE CONSIDERATH GENERALE ASUPRA CULTURIL MATERIALE DIN PERIOADA PREFEUDALA ‘Am notat la prefaft ef lucratea prezentl © fa alte pevinge «prematusts gi li unele chestiuni trcbuie si se misgineasch presenta chorva sugeailipotice, in foc de a ofesi o exponere de fapte concrete. Obicetal acestel iattoducsti fateh Ia ftegoria de mai sus, deoarece 0 expunere ia cunojtingd de eausd mw poste A ficuth decit dupt ce campanile de sipituri arheologice, inijate ca vigoate fa ultinit ani vor da roadele aptepate gi vor ajange la coneluni, Ar ff ttodatd profane presit dacd am incor st antcipim rerulatele sau sf influengim pria idch preconeepute observaile cae trebuie foute pe teren, Ne este insh ingicuit sf expanem concepile eae scrvene ca puncte de Pleare pentru cercstiile scuale, formulate pe temcil informajilor vagi de care depancrs $i pe deduaile pe care le putem face din analiza ctor fapte istovce fi abeologi de pe acum bine sabite. Spre deosebire de capitolele urmitoare, expunesea preaeatt vs, plete eci un carter sintctic, deoatece orice discuic in aminunte at implica neessitaten de» sborda Probleme ee ms pot & fe inglobate intro erare de ansamblo,rezlatle find prea patie supuse discuyillr, ar concluile — chi ilecind as ati ‘anieter strict Joel Punctal de la care trebuie porim e, deoeamdats, contataren la nord si lt ext le fosters romani continua teiasltrburle dacilr liber! el In momentalsetragent auretiene din Daca, fa 275 en, si a bizantnilor din Dobrogea, le afigital scold a Vies,tertoril colonilorabandonate de adminisraje gi armatt rim si pe mat departe locune de bigtinasitdac si gei omaniai gi de colonigt lin imperil roman ajenati ack Once rene ‘avocate In sprint jpotezei contre trebuie considerate fe ca exagerdd, fe ex suspect din simplul motiv ef c sbsurds presopunerea unei emigri totale » ueel populit bighnor i ‘ivak ci stipinitori si exploaatorit sau retrs. Ceet ce poate fvalabil pontea cara! tote plecares anor dintrecolonigtii romani sia nor dai nob inset, downie sli salcze avi ‘au ponte fi valabil peers mascle sac, cate nu aveau ce piel, ci sweat acum oettia $4 se inte, lzse pe mori i elie pete, Aceatt tee, batt pe simple conser logics ncepe 4 fe confematt prin aumeroase observafii Fete, de llth, in siplerle siheolegice de te 1Porolasum?, Ulpia Talana', Napoca Sntna 4 Lech ety in Transanisy Spanjor* Pall in far Romincuct. fo sec puncte wa const, doplsetageres ofa ronan, Stig tod popula ewe se acu tncor in elie somptoote piste, amenajindale Ponte tclioele nel vie modewe. , Retmgers ofeiitilar romane din Daca's wjrat wccerca de le fea soe scan sist peste! In plinsdeclin,spee noi fooe de tana, din eae sa eeistaizat mal apo seciatea fedalt tn aceast hgh. pecoadlprefewdalt provincile ei nowt sl sena eect niga de poposte. Gof hen, gpl var tavereset Dacia ge pak mai malt wien pur aeosne ea cs in hope in eral ental unt, iat uneoe in vile mal ingle Busine principle, dept cam o dovedesc mumerossele ume abeologice descoperie fF dup cam ne-b mires: MegumHTte invoate seise. Tina de popence migone amin, mai plund apoio. Dacia o sre de ebus save pate dnc Chota drumol ope Petals Bales, pe cae vo ps feed eval ccclel al Vien, fn inp alice te oprene ise aga cle fn Dacia. Nic despre sce HA brea in Daca ne vost ln mod cc fnvarlecontempocane pint despre el au avem Tho Signe achelogic impede, Observe feute In Dobroges (a Disogeta)™ i ma ‘eco, i Tanafena® a Morei)* tecbule inch aprofundae ext, ime de a putea ‘Bit imagines alo agente, Dus dpi com worn veden mai dept, stuaia pe eae 0 Yom coa- ‘Shs on Seis neobligh la aitesen feel ch in acest aged vorin de bigs de sl. Comeing elo doad teze, permanent tabu dacce romaniete imprewot ca tibaiedacice fonltsice sf couvijices or ea tburle slave, 0 constitaie dmiterea tei forma poporaul ern pe etre Dace prin sicbios clemcitaat die, oman isa, s\ impli concaia TE tieeEsea dace romania, contpi cx lementle romane Imig, uebul tf fost desta de htenig pests ea nf tem explescrecterol apis romanic a limb tml, cae afl, pit oles ‘de clchlte peovincl cx lint romaice, a emlae un mister, “Jeo pormanenel ia forma popocull roma pe teosil Dace fost contest ou ural do cau et ick nu sa coturt fionenia arbologil ace tex, dar gi din ‘Ranke conve toponomasice de pe trtorsl Dale aa 2 ajun ne le Ino conchnie (Etviogitoae [ising ia‘ parte Intra fendengoae a cercetilor seul internet pul sr inci, ced ef pests ltmartea ponctalu deplete treba ewe vale fezrve prin! ‘Talc pve la voce toponimit ca agument Mail ucbui ot consti el cementele enone pe care se itemeaad ceretitile provi tote cin document latin ae stp Tekule ahiae,Itocmite in aproape toste case co cel pin un veae dup eocerie, lati {Rhem lor majors thin dp o tee de vere sma indelungat. Mal poate fei toponimin |___In.asemenes condi agumente concen? Apa. documenle tee pata iocaigic yl puncale peopnice a care +0 je eucemto se {Bovecolele XEIV infor o egropae cl pin paral a yecoe dest, seating popula ‘Tupi sew scoparlor de dominaesesplowtae e ata, Je x nol peti sk i denumie ‘sek scent spn fui alba lor Dae chia fn xl piste pestle vehi, e See ‘hail saphon ot carer in paste aumir noi in local celor vee, grew de proauaa, sia cal Gf cipan vetle nomi ol peer date ele, dackavea de aes, forma sv cic maha ‘hone tina in persona aceasta geet gs eoosolir lo ia Panonia st absoatbt. muse {tema de sla cee atnsret 0 form de Win supediour, deomrece ajunsesedt la 0 orga pare La T gpI aah g ere Ee ee Sfioen Sev, Bia,» soem apnea Sveti ia 9. Sud, ERE cai ao MESURE CE, 2sizae stata puteau wor infuenta noua eancelare mahi Itt com se explicl zonleintinse de denumisi save din Transilvania, zone dlimitate pe o hati foarte intetesant, cate fntoriat ‘ete un studs al lui Kniezsa Ttvin 3, meni of demonstreze, print altel, abaenta tou arom ailor dia Trsilvanis in momentul cucerisii maghiare. Dick alien inde tentc accost hare si duct o comparim cu o hart etnograickactuali, vom constata ed ia Tranllvania neolo unde sine indicate zonee de figet «nelocuite» (adiek Ia cate mu se teferh documentele vremi) si zone cu toponimie sv, louise ani romini. Keira sustne cl slavil au fost ca tapal ‘maghinriay, ceca ce implich admiterea ch ulterior aeiagi slavi maghiatizai at f fort cominin Tn cazul acest erebuie l pretupunem o imigrare omineascl masvi ulterioaeteucei maghiay, auietintr-o vieme din care dispunem de nomeroateirvoareistorice locale, ivonre ete newt cuca si semmifiativ — au iau act despre o asemenea migeat. 1n schimb, Anonymus* cuncayte 0 serie de organiza poitce romlae gi slavorromine lin Teansilwain i Banat, anterioare evecriri maghiate a primmle docamente cate pooearee pe romini fa Transilvana (i cle fac pare din categoria eelor mai vechi ace tamalvdoces ain epoca stipinrii maghiars) consatk pur gi simpla prezena lr, fitd cea mai mick ssic Ie vieo limigrare recent. Ase, romiaiéapar in 1210 fa oastea conte Sibului* In acca regione fi glsim, alatusi de pecenegi, in pldorea («sibs Machram ef Bisenorams) amin lntree net de danie din 1223 cite minsien Ceja*, In Tera Bis sna in imedinta yeindate i pomencys Alocumentul In. Andtei I, dat pe feama cavalerior teutoni in 1202 In asemenea imprejure, cae a fost popuaia cate a put spriinilegitaile ew epiacopin din Vidin, pe exe lea avutducele Achtam, poment prin anu 1002 ca tipfator ia pe Bona tal fi rezidind in Morisena esi Cenadul Verh) * ‘Numerowiele mints « grcesti» (dict ortodoxe) dia scrisoarea papel Ioocengit TH, adre- stk in 1204 episcopulai de Ornden, ma putess nici ele exista fd 0 populate oatodon, care fs Je sustint. Mi se pare dec nul sX mat citer fi ale sic ulteroare despe prezeags tominilor fn Transilvania, da dou eyenimente, organizareaenezatelor i voievodatcor romney dn Tara (tau si din Nuotenia, si mai les consolidaea Moldave in leplturtstinal ca clemental soot, ‘ese din Maramures, demonstreaskincko datt oxi ncestatea de a edmite 0 imigraie rasiva yi © tewversaze pail «rominilor prin Teasilvani, pcrecate fick &semarcate de comtemporane oti ne obliga st cetinem ca premish pentru cercetitle noatee teza formic poporulul romin Pe teritoriul Dice’, Si vedem scum care sint trisiturile azheologice prin care se caricterzesst deocamdatt Aceastt populate bftinayl, Pint acum au patot fi ateibuite bstinasilor, prin eminase,o rele de urme de ascii, din inventarul ciroralipeau earaetristcele vase i prstoabe de mt, tester] de harnasament si ame, considerate mai mule sas mai putin unanim en asibute ale popenrclor oe ‘wcologiod wr tiburilor germans, a huniloe gi avail, 4 fort studs de mai de mult si conturath adeseori ex o preczie eae implict nespat gl uncle ‘ragettel; va tbat se roviaiacl inventarul descopertilor de pink acum, deomece pace ined, ‘isbil ca intr cburile sabilite vremelic in Dacia $i inte popolaria baying nf maf ects wa contact de pe uema cirvis bigtinapi sk § Inzeetst, de pildl, gospodaile ntviliorlor 8 uaele forme sau oramente ceramice si sk fi adoptat, la tiadul lot, fe gi numai ca mods {tecitonre, un tip sau altal de bull, un ornament de hasnayament sau wiecun gen de armd e Tupts. Cu ale cuvinte,-vor trebui st se separe acele eategort de ayceit) gi coorminns te “orm oh at eprint mrs setae ee i SETHE Ga 2 oncare ta gisit oa inventar unitr si tpi de ajettle si cimitile in cate obictele piste Decal wn eaneter ma pin pronaft, mai sueeptibil de af interprets prin intesferente fe spurt de cular lifer "Agee si mormintele cate au fost atebuit deocamdattbigtnasior snt ele ipsite com- plee de inventaral specific poponelor etree. B vorba, dup cum am remareat mai sus, deseod Ue ajett modest amensafe im perimetral une org sa al nel ast pst din epoca sl- pln rommne, sau de agente in care na s-au isi deci obiecte uauae, dovedind ce vorba de Erpopulate prjict eu economie agrar,indeletnicnduse gi cu creyteeavitelr, x eu pescuita, rev indust caseleedue din care -au pout testa pint acum wrmitouele ramus: olsial De send latins estocn atelier de festoie la Mores)" si Serica (air de erat Ie Dino- Betis) Ceramics ey inte toate piescle de iaventasanaliat pink aur, cra eae fer elementele ‘cle mai spective, In acste apis prevalea o ceramic slat simplt parte perfect stem fare eat coramica sled vecke' dat parte deviatsneapacet din prototipr! mediteineenc, att0- RSE dE soma’ gi de bison. Ta Dinogetia ndeosei, sa port obsera nice formelor {in nivelle de louie din secolele TV VI pl fa nivel de louie din secolele IX—XI, dat fu deosebirea ck ceramica[ocalt de mai dra e executatt mai grosolen, de ini mal inexpere, ‘ace simplifies moivele, Inrebuingeasd mateit prime mai putin sleyonate si mu gta sk ad ‘asele uniform st complet “Pebuic isl sblinat casas ceramic prin sine ins nu esfeledt pent a demonstra tem permanenjel, cici nn o ininim aumai in Transilvania, in Mantenia i Mokdova cts fs zonele agetilor ave gl bulgare din Balan, pyceum si ia Rusia de sud-vest, in contact cu ultrs ian, far pe de ak parte o regis in Morava gi Boemia*, Num in exzal cad alt- fl de fond vast coma, acest ceramicl mai cuprinds gi unele clemente petculare cum at fide exempla eceajca dacic,ea dobindeye go Seionomie mai personal. Comune sat yi podoa- Uede de scl (a les brite ng), acoperind i ele cm asia zone ex exami, cOn- Stud totodnd un conteastibitor ea podoabele de metal ale popoarelor seminomade, cuer- tome. Pe de att pute, ins, inventarsl din agencle acestel populait pasnice cupinde uncle Clemente de inprumut de orgiae oriental, care dovedese lege! sporadice eu entail vist teae mat indepirate, Semaifeai apoi fapel cl, dack se glsese colo arme (fi de sigs gi de suite) fn ajeatile presupuilr bigingteercette pink acom, armele fash mu par a constitu; stibate plate in moraine, sermn cpa nu er cotsideratl cao indeletnicire. Populi aceasta locus, {tunel ad nu avea I inde cli de piatekpedsie san cid acele eli fuses dria, fn eolibe de Jem 31 in semibordis, adc in clibe din lem, nucle i lu, patil lngropate in ‘imine, Semiburdccle au fost ientfeate mat ales ln Morey gi Dinogeia,compuse de. obicei ro singert-ncper sion oa 290 520m. Uneor inedperil snt ial i mai mari (ema aeliruli de festorie din Moret, alt das, ls Dinogetia, gist go colibt combinaet cu o clmiru, La Dinogetia sau ident few si substacp de bolovan st pate ma mironet pentru pret de ine, probabil dup obi ceiul dea consol din repiunile de deal gi monte [No gum clad a avot loc Increytinares acest popula, dar © sigur cf ea depindea de coxpaniagis Distt ottodone lac laine de veniea # at les de lncreinaten maghielo. areonvecigt, tecbuie st exist glo onrecate organzare biscriceac, oct de rudimentar, levatate e adndosinie cl loealnich au dxpae 9 le iss, dae plat scam au aver nck dover {Ehcologie. Bins foarte probabil el bisercle aseer ile cide din lems, conformitare ieee sri ate 80 m Fite) fac ca scat cette st asemene cu cea de pgh Rayna, dae orice indica pentru fo datare lpeyt. TRuinele ec din Orlat®, avind inc o Satine de 2,0 m, ee gitee i ele pe un deat Jvecnat. Ctates formes un oval x diametele maxime de cu 229 m > 40m find ient- Fie x exe in Waralyfa, pomenih fn 1322. if Gea mi nate inte acute cet © cea de Hog Rina *, pe deall ce stejietevalen i Sti avind un dinmetta maxim de 265 m, Din cutisele de piste au fost degsate pein sone eva pun. Coten pare a avar gh val co sats Ea n fost identifica cx ctaten ‘Seaief evil Ruel», pomenit ine-un document din 1204, ‘Dar gi fa exzalacestatrebuie | ‘engionat ef ceecicile wamce feute a fa Toealal na an dat deocamdatt In fumink deci i Ceramict data in secolele XIV sau XV i totodath au li la iveal un fl de «cazemate» | ‘ite in stines, are ered por data din epoca romani. | ‘act eatfle de ial Sur slat consdemte totus ‘serpin cence fst sipl inl leer aghia, come peel ceaen de pinine batnnge. Acetate eal «Fut spel rae feu hin Make pn a tart te give pre ch pst nd sil scl a! Venn Fino co _cntel pk. Sit mai vag ave despre cncle Ge, Ooh i Devs, Cal din Cea text ocamenta in vse XI dpc seo liner, ate popes ‘donnie mldoveni cn cele Pa Rory ont aia Canal din Occ omeniinan Socom din 1901, aut tna urine eee saunter te {nS 37 ws ean, pk ee See BO ee Sst ii FB bsind. Castrl din Deva, menjonat team document dia an 126) sin act wtetiate st dez- a rR fen ntro mare eaate care 2 modiist peofund aspect inal. Tot, SHURE Gein ca ativle lobe, dar ex prod de pee goice (mci teste), aati acd unl consti de peta ncepotal ves at XIVels. Cel ma interes ‘otra e last ee descoperit ta. Hone qi lea ia substmefe extla} Hi tile, unde. sa. potoe recunceste, co ‘earn exetilloramnuogte fleute de Stefan Mlle, tase exact al vehi uwtine (sy formind 0 elipel co ape scat. Asa longitadinas indrepatd de Is ord spre sud, iat fa (ul de miazinoapte crea folate dou fnclpee prin cite on ahd Teraea Io fncina se afl In partes opasi, in ‘carina sien (ig. 8) Zi ¢ din Piatt bro legatk cu movear hidesli {ex amestec de ctemid pst) excelent Tr colle idarioe spur gi pista de tales din caus material © exeeutath gi pone siiteand co are semi ale, cu muchile del usc area fej, Ponta? a eure Saat In corsa Neoleat al XVelen 0 dislocare i ducer. Forma gi profiel por est fed dtaea eventval a costa pe bs Sncepatal sso al XIV-le, dep dia F oe + ocumente afi abia in anul 1364 Pig. 4. Honea plan casa despre exstenja una asian a Travia, fo ou ead lia dela Tncepat meal et de fon vier caste regal, Independent de sooele de ingle (pi) cae marchenat eapele expe ae ae gage ride probabil wel intr pete iz de pricol- Acasa tie at seas Pete at Mogeosdspeeprspidl din 124. Bader ck deepal de a ies ei saan ne culty repeal reel constr In rip moa este seule ocupate i psa led ie gartinane, 42 poe probabil Soisleapecmte, Fe dake ropulje ameniapc. Avem Inst dove noice momeroase despre derogis de le wtp no num pe besa relat loi Rogerus, unde se pomeneseo sri de Jeu Hee ee retugat pope inttpal inves tale gi care ou pac af fst nespat aes al. Sm apo segle Dela TV, ln wma pei din 1241, lndemnat cia popula STA Eitinet tots ar cove tai da in vremes regi Andkei J, fim eX extme aoe oor ecieaiineapese controll diet l rege fat-on document di 291 samiotese Fig, 3. —Cetea Ceci, pla OREO RIKER eA ES ce i ey ae ay tee ot 4aLe a turnri de pare si forall diate deasopenbisetilor sayin alte cat (& tyr sive cate sper ects auificata ant le als pr necomate contac pitas wlleaot 3) Haro hose la in aanarea din 1298" sli din nw ck nur regele ponte acorda decal dea consi cea sa eatele, Aceste documente olindeve suspicianle 9 lptele interne din peslouls tofbuee @ uldalor regi arpadeni nd feel de forint oferenu adescosaipost adver tata pole 5 ‘SE vedem acum care slat cauile de refugin se populjet in epoca romanick pe ese le puter identifies pe teen cu eareate aproximaie. Dit cate goria scasta citer mai fal dows cot de pnt, tuna ngk comun Bieta, alta pe Deal Cc (Gusgbeig) le vert de comuna Protea Mace” Tere pete Il lcereieye val de pltint de It Birt fre 0 formt aproxinutiv esianghivla, co dimen: slunile de cca 100 m %50 my in timp ce val (creat cist mai multe tindusi de value) de la Projtea Mare cuprinde o suprafh clips cx o Iangime masini de cea 250m, Pe tere aceteh cig sm gst sl flagmeme ceramice care at puter spartine epoc romani. Se pane acum intrebares flict popula su aparinue acste ce de tnd far putea dle det? Vom vedes in opto uemitor i in acasel segiune aaj s-20 agcost bia pe lt iyta veal al XUlea sl ca stare cele doo elt sl gf dup plreren prof, K. Hore antcioare Colona. Pot cle considerate ca sominey, adic antesionte cucertit maghire, sae int ele ungoreyt, ‘rable ee, XIF sao XUP La avemnenea inet Yor puter ispunde mumai cetcetille de pe tren, Pretec, dup pirerea Ii K. Horedt, eg prima fat de construe « cei de pitt din Rupe’, in forma in care «servi fel in 1524 ex lo de ein sjilor sibel ee tsa segeai Carol Robert, dar apectal actual se ditoreste tansormtelor 1 amplicon ‘wkeione In centro! Trandvaniti ce gisese dout extiti de refugia mai intnse, une pe « Deak Ceti» (Wacheny) de gt combina Moldoveneyt, alt « Cetatea Secular ‘rufa Turd, pe dromal Trscile, Cettea de le Moldovencsis,numi in dosumentle vechi « Cetate Tari», ere format Ia Sacepuedint-on val de pltine eu jut sf pace El ace fd se ert 0 tite documents dia 1075, Uesior au comsvit fi eattag de Plated (Geol XID, dar duph pespadol din 1241 cetaten pure ek A fore plait Invented presi erscteree cols sivo-romine. (© disposi intracitvsinruditt cx ees de Ia Moldovenesti sar pen ef avuscse «Cetatea Secuilor»¥ din ar se mai vedeauema wna ten clini neat de dol eutioe seta font Ae raj. Onn presupanen eX aceasttcetate a jaca un tol Insemat in 1241 si 6 idensek Fig, 5—Hunedoar, port dela asteu, 16 own, Vit, 3 Sap sete shes ap sexy, iin ein ce de pct, PPD MORES, eS {Kam ii 1B Hons, Bergeron p82," © un; Séefl, Vp 1989 sem, 1 Gente eae i fbb vs 5ex 0 menjiine documentark din 1249, iat apoi cu o informatie din 1656, din care ezuts ck fn secoll al XVIL-len cetsea era itpina. ‘cette rai complex se piste in Secuime, pedeala Piro, anor-est de commana mice. ‘Aci videl lipic¢ inconjurat pe lature de sud gi est de un val exterior gi de wn gant, dispo- Zhivol iautle pe ecleake lator din cases pelpeste, iar de jue imprejr se latinde 0 centark ‘deuidoc de fora elipect neregulatz. Spr fud, wade ea intra, exist gio cut exterioarh. i lntorile de wea gi est se moi disting 4 fundamentele eite unui corp de cldite masvi gi. drepe- tinghislan Incadeate fa eutine, probabil wenesi de fancar, iar in iacith se vid temelile une inngpest Guprenghiulr, previzuth co o abil oriental spre ext. Dup toate aprentle, pare tfivorbs ce o capelt romanics, dar deocemdatt orice incereare dea data ma. precs frtfcaia fan capelaecbuie vespne cx lipsitt de srgumente concludate. Vor vedea mai departe of acest {ipdebioes-ait cu asi cemicccolaracfoarte vechi i se perptoenek pint tn zee pase Fae intpocs gotica a rferco eclpel Sal constaa apo presenfa une cfimist de Gctorh cetad, Geopre care se presupune ci au fost adwse dela o ruink din apropiere pentea a f ‘Rintrebainate, si mai alm clin veacal al XVICea sar f adiposti ai, fa cilioare de lems, rite Alogi’ minor. Mat mumeroase sat ctijile comunelor sey. Una din ccle mui veehi fortifcaia din jurul biseskit sf Mihail de pe dealul omonim (Michesberg) de ling comuna Csnidionr*, pro Thi contemporsnt cu fntemeierea bistici, adiek de pein jral anului 1200. Ce se mai vede talatot mincle cartine! de pia. Alte urme ale unl etl descoperit K. Horedt in apropiere Xe Vaxpie (urgherg), gf cum numele« Borge » apare fnr-un document din 12489, cl pro pune daca acest ct in epoce diainte de ivazin mongoli. Restuile crtncloe, groase seca 2 my snt din plat lgatt cu mortar hidrofl, eongind ctrimid pisath, Incite formeaxt Gn oval ncegulat de cca 18 m luagime, avind 0 Hrgime eare varia inte 30 gi 80 m. In ‘Minch we wid inal gi usmele amenajiel unor cazemate care ax putea proveni de lo adaptare Serious Shite seis foreicai rida de comune ssei in jure bisector dates in juts a doun secolulat al Xiles, E interesant de notat ck paraeele ecle mai apropiate x. sugestive pene asenenea biseric fortifcate ale ofert Germania de sud-est (msi ales repiunen runtoast Jin Davari) unde G. Dehio® menjionexat o serie de bisericiromanice fortis fi vom vedea, Ia timpul a of aalogia accasa te itmpitoare. Dia categoria acestor ct slice fc parte inuicitaile din Giebova, Sibiu, Agsita, SaSchiz si din suburbia Dartolomes din Oragul Stain. inte scete forest, cea din jurul biscrici dia Gisbova® problematic dal poste fi consi ‘emt iach romani dar nouabisetch Mata din Sibiu, sie dup invazia mongol probabil at Slats fncinta eate formeark nucleo! fortieailor de mal traiu ale oragulsl $1 fal ciel taseu se mai tecunoagte ia disporifia de ai » peje! Geivip Getuen de la Sachs? ey in forma de asi, opera prefacerilor, int Ungh Agnita* se vvede a val gi eventual ema unui tues, pe care K, Horedt lear dat din vremes Clonini sist ‘Un ral dabla de pimint izestat si cu palissde, se presupune el a eonsttit macteol inigial de pe eGesprengherg,»,adick pe deals! de deasupra biserici ev. din suburbia Barcolomeu, tel ruina cet de patsk © desigur ceva mai tizie™ spade atte costo Doreen Bl Ha, i po 16bil nace contest mat amin, in fit, uemele de curtine din jul bse er din Tumngon, pe care 7. Roth! le tribute inch pericade! romance, precum gi ints sound de path din jurul bier ev, dia Dui, eu tuenul de stat de pe lcur de missisi. In mod eteeptional ces trae dit in eles, dec in onrcate lita eu aehitecararomanik din cimpin de vest 4 Tesnsivaniel, Parerol turnusi ¢ bolt cindy iar tjele supeioae snt desparyite ‘rin save. tyjele Ig Tl int previte cx meterene, etjl uli ate pe te atu reste femicielae, at spre apap ferssrk geminal eu spigor pits i inchelth sus en citi ‘lspuse ia eiuagh, dup un movel pe cae Il vom In pe In 1270 gi la ceva clopotnite se Bisel, cera ce ar sugers datzea tuenul din Daia la seeasthpesoad Apsritia acestor cet fineyt imeecanel si dia. punct de ‘vedere sacal-polte, Ele lovedet cin fns romani exits in in Translvaniaspenape prettindeni o ftiaime ber, easervit, deepal dea rides cet de apiraze. Da, altri de acest cet coma, vom eden cinco wf epee pre cone ada, collar le pte de epeimere, worn ven ‘carina obucevin ed, pe rock ce se denvolt feudal aomiral sestor cael sponet, ‘mai ales In regione locuite de min ide wngoit ate ma sin jez pe tertile peivilegine tle sca griniceri ale colons tty. in Secu ns, precumyima ales pe terion Howe, fcepe, in acim, 0 ptt apegh tse lcnimes Ube 5 fl, cae in Secime, ‘vor reup cu wremes sii aterveseh cel pun 6 parte din feinime, ia ump ce pe terotal ‘ese Incritilenobilimil vor f infin In zone de colonize sient, lupe decavk se di ‘nai ales ete afiitel seco al XllC-ea in cars secolula al XIVJes, Vitoeen aobiline Fenda cn Scouime te va dervolta indeosebl din tadul comaadangor caster segue, va dial o obilime de provenicfé multe, in timp oe nobilimea stacasek nde sf e formese dia ‘Bndusiefrongiorcoloniaki si ale rail mai iste, jong Ia condvcetentreburlor de finer obpese Pees 4s ao de sementiloe gi subjuga pe fot coneiten, ct Incep lei consti mic tele, Despre acest castle avem ie documentare, 0 dt plvitare In contle Rothe din egiunes Bist, care vide fo 1268 0 eh de lena cu tum de pias gi 0 cule (cons) iconjst de crtin, ir ap a sgl dn jal Sin det, 1309, « en Tk i forifiafionile» unor acti cae «ulbaraa bunisiaren gi paces provincieln®, Urmele ttnor ath de catele de pe certril coloninti saepisegisesc Ia Gltbovs, Cth Cla: Ti Gihows* se pisteast un donjon ca 0 incnt pe care K. Hore le atibe wel fii ‘de mobil dia movi ek stent posed 0 foruiicatie apart, construe — dup cum am visu — fn jurul Baeric AU cavl e guste pe un vie de slact lags comaza Cisbay®. Ach dom jooul fndplineyte totodah gi rool deplete al por sie Incadat In custion masiva dn Patel bent, Castell abe conti Falkum, uct ia Gmypalinesiedmongle lin 125, Din documents se vede poi cin secoel al XIV-lea devense cast real Tore sere ce Hoa cc ov din lit, amps dna denon rw ‘Donjaonl< despeunghalae $f eo Seer 2a bliecindce ur eos an adil en} weil Boal lume ua ‘ulioe, Penta deters In fame stitch romaniet poate B invoosts 0 fereased srimth, smi ‘Grelark, In interorl cui te af qo caelt cu abu seicreulas,apajinind probabil fx ncleigi pride, Cen ral pluzibil datre n canto pate a 6 cite eflipital scala SUD in prina ome «cela uemdtor, nin seamd ide fptal eh formelecomanice 1682 Kw, gn Ter tne oy Bae OPERE OGLE mac ne eee Me © lianes, Marans Serer Sutin’ Sepa VE. Nh—425; Begins, Ore, Bi lp see vi a EEglo La pests is Tranlvania, cine gi in arhitecora bisercesc, pind dncolo de veacl sl XIN-ea, Sef achiccura alia ¢ lo geseral mai pujin dispus! si iuodect forme stlisice nol ‘Dingegiunes cents» Tranivaniel rebuieanintt in acer conterteastell de pe wn del de ligt comann Singcongo-Tiee!,presspuninda-ce car fot intemeint de familia Thoroskay. Din coes ce te mal plstesst din castcll datas de austacl in 1702, Ocbin 2 cium sl recontitde difeite fixe de construcie (Gg. 8), atvbuiad primal faze douk puternice caseusi plete, dete exe cel dia apital de notd mai auagea cnc ete (Eg 9). Us de itare co fre emiccule ea situath a et) accent numa ptintco acark snob, ta tp ce I pater ‘e240 Incipere bold, un hee sat o temnif. Btsjele supesonre foseset aie, ie cco lnteionet se Fiera, pare print-o sca amejath In grosimea dul, parte prin seara mobil $i, Inte tele ultime, princ-o scart spiralis, aject Inte-an burda clinic suspendat pe Eensole. Dearspes cal al cnclea se vedeau armele gensiloe wn condor de apiece dia leon, La cena al paren tml mal dnponen de cel pin um burda de apace pe consol, cu gus de plcuct La nord de acest tur se placa on rest de cui precedatd de gan, at fuze cele dooi eurusi catinele fchid wn spajia fungi, In care sau amengjat ceva mal taka tec Hnelper, Se premopane ef acet uclew inal’ ar dats din seclal al XIIl-lea fin epocs de dap invasa tailor “in rgiancaspascad a Teasvaie, In Cheresig se sersaleas un donjon* ino, poligoral (Gg. 10, lnzestsne eu metereze, it la efsjcle superonre cu fetesrucl deepeunghilae gi eu 0 ‘pt ca are semicircular, pin cere se jungea inten cordor extern de lem, acum dap ese leat prin urmle glalloe. Caractere exe sida excl din cbr gi vom vedes Lin accattsepne gi bis ot coastutedinacelat satel. Mal flim apo ck donjonal ‘fot asditradamicderegele Ladin IV Sn 1289, si pe temcil acted informal ve propune Abatces af catind dup invaria din 124, "Reza cele spose depee etl trnsilvinene din epoca romanicl, consti: mati ini inizeaezitilor de plo, lazesuate cu palside dia epoca antrioss acer maghiare fi lita de acestes, spacgia primelor cei de plate especuiv de crim, Ca elemente ‘omponente ale une! ce pom preci presenta gana vloisu scurtinelor, co tus de Gancate deepunghiulare sau pitate, sl dosjonue pitt, poligonsle si rte! clinic. Dealile whiteconice — unde se plstieast —aparin peioadel stlitice romanice (¢ vorba eocamdati mat de derchidedle eu are semicicla). Ta ectiile de pated sidiriae intotdexune din pst brat pists de tale mu se gleyte ect sporadic, n chile sido, la proslule pero 9 ln diverse deschider (metre, feresue). Asuper mortrull folost lx acete cei au dispunem Intoresana gle informa sigue, dar se semnalesatadeseoriinuebuinjatea mowaruhi hidaub, conning cmc pisath. ‘Vom vede nat ck tone acete elemente — ca except, fiete«formelr silaice ee regaexe a dp, caaile de pitt se inudese cu cele dia Europa central, canosete de magia prin ‘onractal normal pe eae Lau avut cu file lnveciaate (Aust, Moravia, Boemis, Geamnia 4e ruc-es i Lombards), tp pe eate Leu into gi caval teutont 4! colonig eq Dispor ite foaze asmindtoae inte dfertele ees denoel ck pul acer -a patents ‘mansmis poi din genengie la genenpc, lack, dack e frese sf admitem ch pune ctl tu fost ditcrmiaate de modee striae gf ponte @! eaceuate tub condcere sting e total de impede etn cusnd eal unsilvinene av fost ridcte sub adeumars fice mina de ners local (Mek mai importants deci ariecrara mite e, din punce de vedere artisic tec, subikecror biserceach de pat. La fecput,apaijinacesteia 4 fost fepe sumal sporadick "ovis Seva, ¥, 29-2 Magy a, 258 ftp: Gd, vgn woPopulaia comincasck biptinayd se flosea exclusiy de materials de lema si pentru lide religiose, $i obiceilui pimintenilr ise vor acomods in prima faxk instalist gi nol venti, ‘aghast pe orm spi. Azwprazollui pe enre-veehilehserci de lema I-aujucat in evalua Grhitectusit tansilvinene vom reveni, clad vom discta casiccrle bisericiv-salt transilviaene fx ajtoral manumentelor de pat plstrate din veacul al XIi-lea, dare semnifcativ ck primele monumente ale arhitectuti de path biserees dia ‘Transilvania na presint intererenfe cu frmele edit tale ale ashitectit biginaye, De ack remlid ck megteih chemafi si ridice acest clidti na int locate, Trebaie ‘i admitem deci ck licuri de numerotsele bisetici de lemn jncep, la wn moment dat, se rdice mooumente de pate sles, Ja folosul eentelor mai Insemaate, al tecilor episcople $i al mintutielor mal importeate, de fecate dah cu mina de Tocra stidink. Aga ee gi explch caacterol cerogen al primelae construetii din aceastt fategorie, Abis Is inceputel veaculsi al XIIsles gi apoi nai ales in jumittea a doua a acelui seco end aumarel biserclor zidite din pint sporeyte vertginos, evident Jn uuma experentlor din 1241 se formset gentiere locale pentru constuctile fn patel. Prezenga mai de Iver ttanslvinene se poate de-acum insite jor constata psa fap ck spar par athitectonice regional definite i totodatl elie de pated mai ici, cam slat Indeosebi Disercle-sat care — dup cum vom vedea — poarti pecetea specifier a dervist pustile dia arhitectura de Iemmn. Ca alte cuviote gi uemele athiteconice pistrate seal cl in vencudle XI—XIL viaja socil-economieh ‘ronslvincang er inet absolut ageart si au dgponen deo categorie de mesteyugai. In veacl al XI-lea, ia ‘chm, 0 ditt ca injghebarea net categort' meytyu~ ‘prez din sedusile loelniellor, se ivese st intesferentle Ioictosre fntre athiteerura de Jema bigtiags gi aehi- tecura de pate proaspit Implnmintentl, cae vor deter mina firionomia pariculask a azhitectuii tansllvinene. Importanya athitecturit de pint bisericeti din ean pesioad Sin aptul ex € sigur cher ‘cane probleme tchnice gi estetce de aploate, determi Fig, 8, —Singioggiw-Trisctw, plnul pate de funcia socialt pe care avea sk 0 indepinessck ea Biscres in caiatea ef deindrumitoaze a gldi sia artel eudilet, a tcbuit efi Ionertreze organiatile ei epis- copile, ministiresi si mui apoi cele parohiale eu clidici de elt corespuncitoare, Aceste clidisi necestind interoare cit mai wnitare si totodatt fncpicoare pent cuprinde pe toi credinciogipasobil sa permite desfigurareaspectaculonst a ceremponilot,paneas la noi cast prerutioden! in Tumea crejtink din veemea aceea — probleme Abitectonice mult mai greu de sezolvae dect cele pe case le punen acitecare militar sat tea civil Dia aceste motive evolujia tehnick si ariaich a aehitecasi sa petrect, in eval media, aprospe exclusi In domeniel elidisilor biseicey. hsp el ae biter iy cei, Rl ca pra, 20{a Hadusle ce urneast vor analiza mai ii ceva gi ma importante Impeewnd cu wemele ssonumentelorcslefe ale arhitecturi de pists, incercind sf recortituim pute ahitctonice Jmpostte, iar spi inighebarea gatierelor locale si formarea tpusilor sehiteetonice tansilvincne. ‘Cele mai vechi stiri istorce privitoare Ia un moaumentecesastic se refe In minktzen ortodoxi din Morisena (Cenadul Vechi), inlocutt in epoca segelul Stefi eel flat cx 0 Fig. 9. —Singoorglo-Teisca, cetaten diospre sud xt. inanistite benedictnt, Yntce anii 1028 si 1095 pare a fi lust Singh act episcopia somano- atolict de Centd?, ofinjaren acestei episcopii matcheast fia de consolidate. eatall i Viseicaseh, secesael ca premish pentra 0 now clap in insnterea statule feudal maghine spee rise Sipltucle icute pe locul uade se presupunca a 6 fost Morisena gi sedial episcopal me su dat Insh rezvitele seonate, Fundamentele une cin ( cape) descoperie ai aparia deja ‘pod gotice. $4 gist ink un sarcofag decorat cu o eruce in relief, de tip bizantin. Uni lator peesupun cf ar & vorbs de mormiatul sf. Geehardas (Gell) si ck sarcofagal fasui in oped biaatiod " i in epoca regeli Stefan eel Sfint devi din Veneti, che satcofagul inausi gi ercen sin tt de Simple, init nw peamit nici 0. preciate. (© nowt atop e marcath de construites cxtedrlei sf: Ladishu dia Oradea. Dack aceast ctedealte de fpt ctor rege Ladisau (10771095), duph cum prtinde un document din 6 aprile 1699 ea trebuie at fi av Ia Inceput ale hrm, clei segele Ladislan a fost canonizat bia ia anul 1192. Din acelgi document mai afin et biserica se gisea fo ineroeal cet, dar sipttuile execute in secoll trecut in mifloesl easemilor actoale su soos Ie ive, in fark de Fundamentele une! clidici on elemente silieice goiee, dont urmele uaul ey mal veciy sft Pt BM gop Sede oman, Cal Sot Onn TB Sioa on Pet St Bis 108 Ra, me aot nae BEET Asc Btn, ee MRSS PiaoAcexte sett athcctoice sat in inrficnte pets ines reconsiie gk permite © datare’ * . ® © rant in Chen, pe mall omega fot en conidert ca miure pentru prima feat « ahicem iste catoie dio Tiaslvania, dar dah oberaile t Banyiny sioe exacte~ clea a present pan ue! Ineper deetonghilare, Hance tere col, de ceo lnpere pra (ce wn tom) ca atte ae fren Mentill cao bisec, : Tpsiadutakarl De al toe Banyity pretinde chat A gine act um cape decort co frase de gous, ceca ce lnseamod cl ¢ vorba de 0 cle gould Cootnsind cercetiile nonste spe et bale 4 menjonin minises benedict din. Major (oumele Insoy st ef aci er 0 veche ajerate de ‘Slog, ba suburbia de vats Caja. Ua dow tment dio 1222" amity penta prima oat acest Seesimiat,prechod of sere cu hrm’ sf. Daca fst Laden a0 A fee wscicnl, Logeada « Uncrate epg dt onl in vreme I Scan cel Sit, Toi Béla satel pugin « hi Taisen Cel Sto, dar nit una din acest date ma eid De un argonene convingttor®, [a oni ee cae ac Aespre acest ctorie te puter face mio ies, deouete ade bein encsten a0 foe comple tranaformate In epocs got Gu pve I eicopin din Alba Tali ta fh cred ct reoostivies rte isorie 2 foe Borst pin aompines cw effet ito eel Stan 1 Dar scant pote, menih at nate of Fig 10.—Cheresg, dono. _seerea ghilor In Teanavania et un eaactet fai temciie oct dilate de inca) vec a lea, se spin pe nicl ua fel de togumente, clei pia ge despre ua episcop cali in Alb Ilia se refer abn nal 11111134 De ale, ici despre epicopie extale nfate de Stefan Tin Ungact au avem die sigue, dr pare ‘odoin et epicopie de Cena Orde teu fe codente ca cape pemetgttone, Pri, dup su am vau, de prin 1028 1095, doa de pe wemea lal Ladsaa I Pen mae, Pente_infiajwea epicpiel din Albe Tulane putea lod cel-mai devreme Macc port ai Ladi Din prion cea sid ol vw fat ume athologice ma eon shen, Ca stain nor rein pl ten de fondant ale oe! bet uo a, sitate nota cella cated! acl, fa la navele Iter de wud -descopentwrmele ‘nei ciel en abso, cate tule nterpetate cx fll pte dian bopetter.Asapen Titer Sep sits Pom Sens RANG S , meMawant en Blea, 1m 38, cmos Ey sae Sri ae beg erme etinectghyt Saye carat pr Som aieatgos Pens Oe cee eatin 22scertei prime bitericl s-au sispinit Inst informa eonate datoriteinsusl autorulai sipltuilor, Ini Stefan Meller, care a pretine mai tisio® ar & descoperit uratle wae! basic cu tei abside; fa taatateleuleioare® basilica a fost casfieat pe baza acesti caracterizti, O asemenea basil tno if pisea inl un conespondent in ashieecurs din Ungara dedi eftee mijlocal veacului all Xb-les, Datoree amabilisgé prof. G. Hot infoemaya ef rcleveul orignal, dscoperit recent 4 srmind «i fe publient de domniss rleveu letocmit de Malar eu ocasiacoretisilor fteate I Alba Tis, notesci una waui zd drept in capital de risirit al nave laterale de nord si ‘nceputularcititunei abide uma in fa navel centrale, Pe temeialacstui pt se poate spune i premisele bs din Alba Talia se plese in Ungacis de pil Ia eatedrls din Soékesfchérvée, ‘in prima fat, databilt in jomdtaten « dous a veacului al Xi-lea, gi apoi la prima extedeal ia Kaloess, ln jurul anshui 1135, Ambele sint basic cu spi simpli, drpeanghiole, deci fn legitard cx ashitectors zomanied de la nordul Alpioe. Prin urmase, gi prima catedalt din ‘Alba Toa era un vlister al scelei ambiange. Observaia el moral Inttebuingat ax canine sf ‘mitti de clei, cf ar Gadel un moctar hidealic, ick aceasta ar pled pentru 2dmitereawnel infuenje lombarde®, nu cred cf dre yreo greuute, findcs asemenea morare cu continut de elm pice’ sine Fourtesiepladte Ia eval medi. Tn echimby e indicutbil cf fn arhiectora omanick lombatda prevalead, Ia basic, intzebuiajarea coloaneloe. Stilt nu se Folosesc dect In eazal basieilor bolt, iar stunci ©-vorba de alli articalai “Alitari de problems origial tipologice a primel catedrale din Alba Tuli, se pane si pro- blema datieil, Elementelearhitectonice nu aduc ail o precizre In privings aceasta si, dupt cum am vit, analogile din Ungeria permit yn joc larg. Din cele spse iia rez Inst (io catedrali na putes exits in Alba Tella Iaite de sfirgical vescului al X1-ea, eind prezengs Tuouiepiecop ¢ atestat, iar ct temen enfequow poate & considera data 1111. Ia speijnal ecstul punct de vedere vin gi observaile fleute de ere’ colectival Insitute de istorle al ‘Reademiei cu actin sondsjelor executte recent, cnd s-a descoperit © serie de morminte tn ‘recinitaten imediati a eatedale, consatindo-e prin monedle piste el czle mai vechi diate cle apart atin Incepotal secolsi al XtI-lea*, Vor vedea apoi ch pentra acceajpetioadi ‘lin joral anuluil 1100 pledenat gl wa elie pistat de la vechea cated ‘Prima sezate a cstercienlor la margines de sud-ves « Teansivanii e atest prin siren documentattprivitonte Ia infinjates mlnstirt din Tgeis® in 1179. In wremea Iai Andee Il fu exceutat conttrictit ample, deoarece afm ci regele intentiona si-si amensjeze aci gi Cripta familie, Pripidul elt e- aft ins ql asupeaIgriului gi devastrea manasii, care pate a fifos intra, cic tari obfin predares eAlugiilor prin onganizarea aes, e descrst fle Rogerius Nu avem inst sit despee luceele de reconstuctie, dar Henselmann a putut ientfes pe seen locul minke, iat slpitari executate ulterior? au descopeitfandamentele tala din Pécs si ea biscrcn méniesli benedictine din Somogyvér (leepotd cltre_sfyitul veacaluial Xe), preci gi cu a setie de bali din primele decenl ale veacalui al IU/L. Dat find sila cazol acess lipea orcitr informayi esupre aminuntelr athitectonice, ¢ impor bil tne pronuagim ea psivite la vechimes acesei clidii, anume dack ponteyéiconsideratt nck de Ja afsptal veacuul al XUI-lea sau dack deteat din’ epoca prefceilr Tai Andeet I. Sigur ¢ ost i basilica nae un reprenentant al achitectusicisterciene, cum ae & fost de asepta chun vlistar al achiteceoii benedicine din Unga 2 aan rma nim Yl dl) SY, fa 8, 186 Pt fatiape o dnote pol Gir, care in eaten Ears, p 3538; Sed, Een ange fecee nm Wisin Rentspa, “Ee at ap 3 23i) Alicar de monumeatele cute, semifcaivcf fn zonle de coloizare seas mu 0 Hi lst ueme de bitch de pia daabile in primele deceni ile colonati, Dupi com vor i ‘een cele mi vechi biel de pat ssegi‘ov pac «fi anteroae pimiloc at i secolla AUXtitdea De ale, frese ol a cbs a se seul un eee tmp plot ce colon sis consldt sta economict inde ase poatt aca de contain temeinice pent satsfaceten vor preocuptesptuae, dar nar enlist it ipotes cd imigrare, nats catad ps milo secollaiab Xl, tl poporgi mal subnet mom cle sia cesta ven iia epocn dominic! Ii Aad! a lea Sigur ¢ cl cele ma yehi biseichromanicesiet piste se glee in 200a de colni- zace de sud, ex central ia jue Sibiu, pe atone inc 0 mick comon rural. Tieptt vom Constata apa pain unl ssi de grupat de Miser cx puta nok, pe de 0 pare spe ‘vet pin in sepianenScbeali, pede ala spe et plot In Tara Bisel, W. Horwath® a pal resiait analogii sugestive in disponitie tumorlor sia stilsi din fafa de vest. Catedrala din Gute s-2 terminat pe ln sfirital secoluui al XTL-lea, iat biteica din Sunkt-Paul 2 fost inceputt prin 1190 si teemitt prin 1218, Ca prvie ls acest tntocmire fa faqadei de yest trebuie sublinise cf baslicle din Ungatis, previzute gi ele in mod obit cx douk tumnut, se deosebese prin faptu ct inglobenzt sceste tarsi interiors, deechizindule prints uibuat spre nave, in atrial e Inlocait ex un nates intesior, Inctlecat de tsbona de vet, ‘Giuiile austeace aminite mai sus demonstieact i premisele plnimetice ale eatedalel din Aba Tuli se glaese fn athitecura extlict din Europa central Haltean, dar cle au pot fiavocate ca termen pestru araresinceperit construtii din Alba Talis, fnded ai Jntervin gio serie de ale clemente cite constituie vit inovatiimporeane, daub abiaint-operoadulteroas, Din etegora acesto nova fc pare maint proportile Fig. 30. — Alba Iulia, consoli in__vettcale secentuate, iar apoi sistema de bolt ‘deposieel ctedale ox. previzut de ls lnceput, dups eum o dovedeste articulates stipilos, lipsigi de orice urmi. vreunel modicde smu adapt ulkerionte. Sistemal -aeeta de bole se sspindeste in Austria, Moravia si Ungaria deocaméati abia in carol ahitcturil citerciene din sferal al doiea al secoulaial X1f-lea 1a scease ambianl ins, Ig face apaigia, prin 1230, ‘un curent nou, deivat in ultima anal din santirele eclecice din Worms, de la caedrlt de In sf, Andra, un corentidentifat de R. Hamana ¢ si urmdti ia ages s. inaieile hu, sub forma wan. vast gantee, prin numeroase etape ca Regensburg (biserin sf. cob al sop rillor), Bamberg (catedrala), Gelnhausen, Goslr gam. iar spre es pial in Moravia (Tiloov si Trebig), in Austria (Viena, Wienerncastade ete) si Ungatn (LAbéay gi Jék). Vom veda in EEA Je sine soa bine ce i te 4cele ce urmeaz cl sgpectl acesai ante adil ui set mai vaste det le-aintczit Hamann, dar nu mai pin adeviate& hela cate ne permite deslparea problemei cla i date pt melor faze ale citecralei din Alba Tia o constituie descoperitea acest cutent, Primal mest cieuin i fost incredingtt plinuiten i iniieea Ivrdelor din Alba Talia 4 fost an eelecte cu formate incgall. Pe de o parte el a eopiat un plan basileal romani vechi, probabil up un model asia, desi mr privinga plana! tebuie st admitem evens a ameste din partea episcopal, ‘ate desigur ef aavue de spas en caine hotetoe in ale sgeren cesta, pede ala a previzat de lancet boliea Sntregi cli cuogive,cceaceonnstituie, a ambiana est curopeanl, © inevafie pe care # putut-o cunoase ail ‘urna din eadralarhitectis csterriene. Vom vedea mai Adeparte ct de fipe nul din pictrat reproduce gi un motiv omamental de la bistia cistercinna din Tisaov Cliditea. nowt (Gg. 34), exccutatd dia gresie fink, ‘a inceput cu sideate ridurilor conului, a absdel pia” cipale (local slerior), a tensepevl eu absidolle ‘corespuncitoare sa peretle exterior al nave aterale dle sud, Torin acasth prima fed +-au bolt aridiolle ‘cu semicalote i corul cu ogive pe amivalte ateple semicireulare, sia asemenea azhivolte sau previzut si peretit de est, nond si sud Gg, 35) din transept, dae bolle de aci/au simas deocamdath ncexeeutate. Din scensth prt fat ma dates ati de vest a coruluy Angajat in zidurls acestaa, precim gi spi navel cen” trae dinspre tamsep. Sectunes acestor stile croc forma, cu coloane angsjate in capital brafclor penta a sstine athivolele dite teavee cu colonete inti dele inte rage, menite +8 poarte ogivee, Ace tip 2c pe soportutinale ce baze ionic, previzute eu obi nuitele ghiare omanice In coli age cum le ili sin Ungatia, mi ales in ganierl din Stigoniu, palatal regal sla estedrala sf Adalbert. Tot in aceat fk regi si chesarul poral naveilaterale de sud. ‘Dack plinaizen $l ‘executie conseevest, na tot age se infifigenstplanion Adecorativi a athitctoi i, din acest panet de vedere, se isting. net ei ateliere de pietrai cate a leat con somitent, Prem) stele i aparine deconal exterior a Fi, 32. — All Ti, caitlin depo, 28 Goole Bean. sbsideIterale de sud si poralul amine, iar atelleruli al doilea gal treilendecorulathitectonic in intexioe 9i plastica ornamental exteroart a aside latersle de not Athsismele formale ale portalului (ig. 36) au fost uowl din argumentele principale pentes antidatarenintegi lids datoittanalogile stelse cm portal de vest al biserct af Lacob din Regensburg, semnalate inc de Eber, Dataea grey a portaulai din Regeasburg lo anit 1160-11704 aincurajatanidataren portal dia Alba lala iia erectile lof Hamann, ont Coa By 452 3 SpE Row INE AY — er SeLago Lea cate au dus la conelusia ef posal dia Regensburg apuetine aproximatiyanulsi 1220 seu anilor imediat urmitos, 2 neteat terenal au mai pertry Incidrarea corectd a poratulai din Alla Tula, si pentea dezlegarea complexalu inclelt de probleme eeonologice pe eae le pune rort- nical tes extcuropenn, ig. 34, —Albs Iola, catedela «cat, inteioe spre cor ‘Ambeazwss portallui dia Alba Ili €artieslatt prin dows perechi de colonete alternate co plage, articulaca find subliniat printr-o teeptare energic, gh acceagitzptare se repett In dis- Posie arhivoltelor cate incoronesal frontonsl semicircular (fg. 37). Mochile plaglor sat Inlocuite cu o scobitard prinsdIntr-an chenarproia,inchelat rue jos ca un decor de plete i semipalmet,reproducind disposi porluli din Regeasbueg. Da se observ siunele deosebi tite dovedese ei portalul din Alba Talia ou ponte fi contemporan ox cel din Regensburg ei dost ‘ eplick mai die. La biserica sf cob, fceaze capil formeaet lack ua coep distinct ln timp ela cated, eolonete i pilagt poarel capitelari acoperite ca feunsi distibue coatinaativ, in Form de fiat, o fret pe care 0 gisim la fel gi poralarle din Austra, cae sat cevn mai "—E recente chiar decit col din Alba Ilia, © ft intermediaes inte Regensburg gi Alba Tala 92-0 tof inst yundenl dia Strigonia, unde scobituile plsrilor din sila tronslai sin decorate Ia fel ea la Alls Tula, La Alba Tuli fusurile colontcor 3 toruile corespunaitoate din jul lonetei Fe, 35, — Alba Tia atedala «at, bral de sud al transept, | slat acoperite cw o pojghiff fing de oreamente vegetal, vrejusi ca tozete i palmete ca obi lung ‘Acest decor, bat pe conteastul fn inte winbel 5 lumiod al unei supeafeye danteate, devia, ca ‘motiv st tehnies din vechea tadige onlotalé xi biantng, mosteniet de sculptor! lombara | fi transmis de sc atcierlor romanice ae picenslor din nordul Alpilo, inte akele a Worms | fi Regenshaeg. Cominajinpalmetelor gi semipalmetelor dia Regensburg gi Alba Tula e indes- Droape inrudit, dae a Strigonia bordusa rozasei de Ia capelde de-a drepel identid ex veel care decoreaa fieatle perechitinerioaze 4 colonetelor angajate si torul corespunattor; accasti ‘entitate,semnalté de. Gerevich, ne ingle sf presupunem idenitatea mini de luca. Camm viel din Serigenia poate fi datatsproximady fa jurul anal 1240, dobindim ua prtios teemen {ett quem pentre portal din Alba Tala 4BBlementcle decorative le porta se septes in ftada abide de ud i. 38), de wnde senate ambele sn oper asaya de pica, Abiola e adele In es verte rin Coloaneangsute, dotte unor lene ex much obit decor dup price! pltor din ambranurs poral a fun eee Sigel cater, testa gh el fn feliet pt, deviot toe in alla beta plete (Gg. 9), Pano eomigh compusi dia ma mule Sodus de exburi (lait) de Spefiat pe ingostanie de pe apie, se ondleaato nk de 46. —Aa la ce a Hale din propa: Aci Sthey ceri Intrce mai Alba ai pte dn dep pepindt nm ticker sing ac a Ane dissemi Pet et de ditto tip de bai canoes wee ae Iai 20, en fe de ea tee toni eve toenlnd ol soe eh Dates leper ob pak fe ue Bia ia gee li x ee, ce ea cu silo step aver ee fae ‘bee er dn Conta hig” Sek i ose ; Dia vec bere din Clstian* 0 se ma j ase ck inte dot eae ale coping cy PE47 =A ly capi din depo ‘aracteriscs teibued de eta) si ferestcle sein. | ulate, astopate ateroe, precim ji clteva uaver ale navei Interale de nord, boltte in eruc Get mai de seam monument din aceast categorie bisctca ev- din’ AvrigS, dei ou , ‘mai piste da ‘vochea elire decit elopotniq de vest cu portlal sitiht wena bbe fei, nava content si coral, veches basilict find actual Dar sipisir|executate acum cteva decenii au degajat fundatile abide! cents i ue naveloe i Inert, ia din pereilnavei centrale se desprind inc, ait spe interios lq pee exevion rec ‘tip ca areadle lor semicicuare, Noma cu priv ia existenaabsiiolelg Sin deepel aarlor Interale imi exprim oarecate india deoarece fundatile navelor lerle din par satrvenee i Dar afi ispicu, iar coral are o pi romanieS spre sod gic evident ct accestl a neers en & & fost stingherit (nu ist impedes) pein preseaj unc sidle Dar erica, Avsgal « situs int zore grupalu basil ca abel i ela fe asic, age Init dedopeee scestei probleme au are decto semnifcte local. Importanjabierc stn fp k ptenet fumeroateclemente de plticl azhitectonicl, Inte cate mention profil de bast din fda de vest, care imbract si ambrazura portallui (fg. 51), an peo ionic a seotis inne dant Coat {in inerpreatea omanict mai aha, ack cu tral inferior Int destl de In, apot econ LEG R St twee St iy Me ae Kirt, p- WB; te, Emporio, S270, Raman p10, od 18 37uniforms de deaup captor de act portal ubuc scotia to) dente cu comp Poralului de sod ce ls Alla ula Sa afin prolal de la capteluile spr dnte ave fompus dintc-un cubuc dessepm wna talon invert. Portal are doat zetrigect ea coloncte, prevcatiod acces tele ch 9 portal de ud din Albu Tai, ia expt te iradese co ele de la fads de vest din Cindi, ek ok fi tog Indepth at le at tri neapkat sel le Parr i peimele out exje ale o- piel sn ste din plat dar cj al tries e dia eet aba si, in pod fe vee nck 0 fist dia. leis dgpse in rg-tg,aezte pe mic console formate fin che 0 cdma verde, Pate tf vorba deo transpunere a modvall Gizl de areusd romani, cum o gsi yl unde fercrre gemini, ode tale unset in thunghi In mod big, frna sli aot pte dnfroaet a comige, sel foc cjol acta de en al ales tj a prt cree ing a pias, at adhote ulteiowre, Bal al doles & Ebscstet co meteree simple, In interior, lope pout a puter 0 bel in ec, lnrece dou enjefomeaz! bana, pial tava, al ols ani cao bolt teu In acca tlbua se jung pia douse atsengjte in grosimes peteoe de nod gt fod Bole mv ale akarlal dteet din epoca barocule isi, da incor se mat plstrenl cole pata picioue ale bolt fa ervel ‘tin fos ig Al, vethen basi din Avrig tebuie dats in fancied pro, pore 5 tba cite sii deceiulal gapesien dia vesel al XIT-a, Se secia dia Sletdate™pleduenavele late in 190, cnd a fost ansforma inte sali barock. In conseinf, nie uemele abidioklor Iterle mu Se mai vide Se al pstea in doen cb icv ting egies ig. 48. —Alba Twia, catedeala «cat, sllp spre ava late de su. ur el ‘ermen mai preis pe deen ig $2) Hlavecdeoctone dc dix Avg ca profi dete o capt souk, pia contopices captelusilor de la colonete gi plage intro fat, motiv peatra cate ax trebul Aes, imprennd ow biserca, ceva mai in use adil pe In 1270. Biserea din Fosman * mai plstreazt poral, trbuna sav: principal cu spi plea, vzi- bil in peret reconstruc din 1794, cae au eaneformat gi acrasl basic intro sll baroed. Prof lusile arhitectonice pasta in fafa de vest a elopotael, princpialidentice cu exe din Avsig, ovedese inst limpede etapa mal tele pe cate 0 tepresintt bserca din Hosman; profil ionic ‘de In basa sidului e dejs deformat, torurile slat tutte si din scotie aa mai simas dec 0 scobitur, iar Ia parte infeioari se adaugh un plan inlioat in form de pupitra. Access lemente formesa4 i socal portalsi (ig. 83), dar ec planorile vericale dintrediferitele ele- ie bsee ars na 58‘mente sot inck ceva mai apropiate, mai athce, si scotia e acabteral, fa saport cx porta tile precedente, ambrazura celii din Hosman mai boget artcolt, pentru cf inte pile teeptai se intetcleand cei perechi de colonete. Astragala si abucul leg, Ia fel ea In SicSdat, toate membrele tmbrazail Caracteristice slat gi captelurile execute in relief plat, eu fondul Fig. 49, — Alba Talia, cated «cat, portal de est dine scobt gi ca urme de la policomin initial, albastr si cetmiiu. Pe ambele Itoi ale feckeu eapitel angjat ¢ cte 0 Kingh cu corp de paste, axipi gl coadt de balaur tncercaind trupul 4 terminiadu-se in semipulmete. Corpurile de pe cele dos fe ale capitelul se ltilnese ‘uneori le coly fere-un cap comua, de om, de iliac stu de pasiee,amiatind indeapreape, . 21; Hexsun, Ronwpnch, pe 22; Gemiem, Bog tis Tac. Pieutie AA evn, Roses, Rami 11s Orsay Ba Sap 62—— depron ae le depen, ifn cola de adres ume over dels naree inert, Nev central in chm, prt la nespet en trey nlc pin 4c aca ol de cain: prob tot sta, constin-eo alee de piace danas coral patent fia abide! vnc of font Inet exec sbidel cw side deepnghis {cnaafrsuate dn tle abide nebiyt In peat romani ek ron eet nace | nc, dovedee sada or nevi epoct otic, entra datarn bie gnc | de uncle clemerte decorativg. tn peril salon ot tee (oy 3)" td lat | twhte feeracer sir gen, ae enlace cri feel go Gane cles rete dine), | feud opie cr cre’ Aeneas Spiel rau Btn ugcleserlt ieee pe cea in pn fin Aa Tl in ier ean | Srl propia dln Crp Pore (ig. 5) j Tench at enbeimr sate teu pin sencose eget we cue ve inerecnt clone aloe tga, Capel ex croget m oe Boel (eal cama | ‘Slob sea marched nel I wept repo Acca ee serpet n thivoele cated Irccar Accs fe iran fene {pura rome juny tel fore abe elle one le ase | Pet's expe lina Be coma Tanea e opett tl ph, | tompus de pli de ue ut atten, nin nga! otal Xe pe une epie ia extn ct Si Abe Tl ine an 172 277 Pam ed eos exert Dee: ) fen or ca nor nai 1260 Ta iru de roman pte se poo baci a rman ead Sncep! nc i pt roman cope ico in mle pei de cane on Gino telobet nveteancoasns agai see ti de compl bal. 53,— Homan, Wea er deal de a inferioard si poligonali (reficuti in epoca pocmtal do vent, toa) in pet spe, alert Bad Eerste tord deo ecsieCecpees de ud ¢ un ado ren). Navel a despite prin pl depranghined cle dont preci de teade dips et inpecant ea wel de eee? 1 St ie» eam: eid 18, pM Since LA de ei 6 63find semicieculace. Romanic-tirai sine i capitelarile cae sustn acel are de rufa boi a ruc din cor face parte ca dia aceeai categorie stiles. Dar de pe acum tebuie oti ch abacul fapiteluilor amintte presintd un profi compas din astxgal $i cavetl,aseminstor cu formele Tntlaite in antierle gotce) cisterciene dependente de Cin. Interioral navelor a sufi, att ce dispeztic cit pica clevaie, tansformaei despre care vor mai vorbi, Totusi, sigur cf ip 1, —Hileag, biseica ev detain de Ia frida din’ oot Ineeput nava centnlé fost tivinits, dup cum o dovedete idurile din pod. Aci s-4v gist $i ‘ormele unotferesterotunde ca patrulob inser alt clemeat cae denout 0 influent a santerul CGstercian, poate pin intermedia! bisciet din Prejmer. Portal de rad e eeft,sseminindu-se forex! dia Drfusen.Clopotija presiathapoi exclu detalit gotic. Arcatle pe care nace awn traseu frint, la taj e allo teiband le ace urck dout scsi spine, iar Ferestele de la ebjle Superione,, desi sine atslmte ca nigte metereze (evident ci cram menite af serveatct fa atare In timp de rlaboi), se termint sus ascot. Pe temeiul acest elemente se poate vans iporcea ck ites bisrcit be va f incepue pein 1280, Tn eaplal de es, In faa sister 4 biseret din Detageni. Probabil Inst ed Iucrrle vor fi progresat incet, cici un document in 1290 amintjee ch la aces datl se lara Incl ln lopotnigl Tirigieazea aceasta explic recepfionatea trepati a formelar gotiet cisterciene pe msuch ce clidites progress de la ex spe vet Pe bara poztei geogefice mai amintese act gi biserics ev. din Ungoa’, degi nu sa mai plstat din veches Briel deci eava centralt, cu urmele vechilorferestre geminate. Treparez portalului cu opt rteager, dintre care tret tori in jurul Iunctl corespundesu, ic ambrarur, probabil la tet perch de colonete angajate, acum dspirut, si profil abaculu pledeard pentru f datare a acest are pro fos ix decenil 1270-1280, Notex inst ck V. Roth mai pomencgte Some, gp ery, Bk, em, Lani, 9. 6 ns, Rm 64si nipte protome de lei din bazale dela acest portal, een ce constite © tistuet aac, dar fe inexplctbils fy mdiol tranlivinean. Blseticaev.din Rodbay a fort gi eso basic cu sip dreprunghislai, inant de a picrde ‘navele laterle in epoca fortifciei. Ia capital de vest al navel centrale se all clopaniga cu txi= bunt bokiet exespionsl cllndric, pe axa transverslt. In. petefii euperiosi al ave! se mal vid, desi astupae, vechile ferestee geminate cx capitelusi eabke, pe fre le fntlaim in ‘Translivania st Ia ake clidict samanice din uldam treime #secollial XUlLles, Altar vechi a fost inbeuit cu un altar otic, dae W. Horwath # descoperit im pod urmele enui tes de 2d, dln cate ar resale nial bisericn ae fiavut nama osbsid semicireula in fafa navel cent, fe intermedil lanai cor. Dack aceastt observatic © feet, stunei bieriea din RodBay f Snead cu cele dia Aci i Hetina, de care sar deostbi doar prin faprat ff are ua singur turn Ja vest, dap . ‘modelul predominant fa ona colonies sisey Tet lipen aloe iaformayi yi aminunte peter cocamdaet dita aceastd iserief, pe basa anslogilor generale, in deceaiul de dupt 1250*, ‘Urmcast st >arcurgem ua witim grup de bali, cele Hpsie complet dle abide, deept altar servind exclusivcorul pirat, Monumentele ai vec, dintinte de sspindires tribune dia clopot ‘ip, lear analizat ma inaint. Teibuna spate aci mai in in vecndtaten Sebesu, la bsellle ev. din Doblsca, Miesusea gi a ruina dia’ Gltbovs. Biserca ev. din Dobieca pistreaat dia epoca romapick num fqada de vests fragment 4 ta pereit coral. Carios e fapeel de det aceasta clopotnije cu tibual ne e faglobath navel centrale, ci formeast un corp adosst fade. In Mieseuren « supeevcfut le fl sural clopotnia cu tribama Aste, pentru datarea pistilor romanice ale acestor dod biserci nu di- ppunem decie de termenul post guow «dup 1260s, data aproximativd a bserct din Schey. La ‘schimb, ruina dia Gisbova® © mai sugesivt (ig. 58). Cloporaita ¢ act inglobath capital de vest al mavei centale gi pour o tibuat subleapiiet fa trl teaver minuscule (ig, 9), bole fn cruci cu athivolte semicitculare. E dem de remarcit ck clopotia lass, zvclt ¢ fav, spre teavaeel dem i diviziut corespund, ub tibund, doi stip sxe bof in erui,formlnd ua fl de nartexdelimitat fas de navt cents. Urmele tunel sels care sf duct la tebunt ne san gist, coea ce Inseamnd cl acer se flees cu afore ‘unei sefei de leme. Navelelaterle mai poarté gi ele urmele boljlor in eruci, iar nava central, separa de colateni prin spi perl era thvinith. Corul complet rina, dat se mat pst vu trol de Ia seis. Prezenga sucess shivelstrefth justified 0 datae a biseic ete Fig, 55. —Cincu, biserin ov pla, ’ i AREp Uema, 24; Honwar, apa, cra aac oman, "ners, nm, p26; Heewsrn, Bape, en cntere cent ee mt Nolo apieap mm tte ered as 65S$ TTT anol 1280, Perepi navel mai ngduie st recunonstem cleva Frese somanice simple, iat I ora te mal vede o feteastes geminal eu capitel cubic, ‘Un ale grup de basilct de acest tip se compane din bisrcile ev. dia Merghindesl, Dealol Frumot 4 Bris ‘© clopotati x tibaod posedt inst numa bserica din Merghiadedl, Trbuna e scopes Fig, 56. —Drivyen,biseria e., vedere din vechea navi cena, co bolt in cri g aclag sistem de boll purses de Ia inceput gi aavele aterale, ia timp ce nava centeall acbolith. Caracteristict ¢ forma de «'T» a siplor, previeui, adic, a ua pilastra spre nave laterle, penta sastnearhivoltele dinte tavee, Am vdaut ctl biseviclor seq din zona d sud a eolonzii sae lips de articulate pint acum moma la biericile * Roane, cea, p 8-8; Hem, Emporabn,p6. 66TT din Aci, Ciplen, gla catedrala din Alla Tula, In otice ea, oct de simpli a, f secant artic lace, in limprejunicle date ea treble consdersts ca un indici ek bisetita apartine fze finale 1 romaniculu, poate de pe la 1280, Find ulterior fortificat, bserea a raft diferite transfor ‘isi, Navele hnerale din dreptel clopotnigei au fost amputate, portal ji arcadele laterale tle clopotniei an fost astupate, iar deasupea coruui sa zit un torn de aplrae Fig. 57. —Deigeni, bisericn ev. portlul de ves, Biserica dir Dealal Framos* a sufesit numeroase transformiei pe Ja jncepatul seco- lului al XVI-lea, Din veches husilick romaniet au supraviequts dispoatia navelor ca stip orAlecpuunghiolas si pert coculi, Arcade dinte slp i bole sint opera efacerilo, lx felen torn de peste or gi lopotaia adie in eapatal de vest al navel centile, Dare importat decotat Fig, 5%. — Girbows, ruina Fig, 60. —Githova, ruin biterii, secon Bisirc,planul tebuae, lee fied sidurileInterale ale acesteclopotigeinglobesat cite out acca ale vecit basic si aci se pot zecunosite incl arhivoltelesemiciculae somanie. Deocamdat oa lipest orce reper pentru © date rai amfnungit 60Din buiicaveche din Bria}, al ivi ram fasese of Nicole, se mai plstreass clopotnia, coepol basilica si eceti lateral ai coral. tipi dine nave slat deeftuaghiuls, iat arhivoltele semicireulare. Urne ale bolfilor vechi mu se gisese ia nave. In cor se mai vede sestul une port eu are semiccular. In schimb, arul de trim gi arhivola de pe atu de est a clopotite, sit in are fint. Dackacesteathivote apatin cliitit iil, ele determink datarea basi ta ulimit ani ai seoololui al XitEea. Inlituniea navelor literate din deepeu! eopotnite, even de poste cor (emolat fn 1849), absida semicircular, tibuacle de deatupra navel lateale gi Doljleactuale ale navei centrale se datorese parte epocitgotce tei, clad biserica a fose fori atl, patte restunrlor moderne Go aceasti biserct am epoizat castes icelor based omanice din Trarslvania a eltor stare de conserva permite Inc sf ne pronunjim asupra lor, desi uebuie sf recanose ck fica puvice a monumntele elasate, informatie de are am dispus nu sin in toate cazarle complete, TE char neindoilnic ef caret atente wor aduce numeroace mpleti’ si erties, Compas’ sczulatclecercetiile publicte pink acy cu eee expuse mal sutycistoral va fi adescort su prlas de date rdativ trai prope in Goel analiei de ma sas, Da inlinuives monumentelor pe eae cred cl am putut-o desprind, precum fi caracterele generale ale acesui complex lathi- ‘ectusi romanice iransilvinene, para justfca atemenen dati pradente imine acum sf menjionim, mai molt eu tila de inventa, o sere de basic, fe aproape ‘omplet dispteute, Ge atic de motllte lace pate imposbil a le dasa, eal prin pind la noi ‘erectle, Uncod chiar Indoicinc dackbiercle respective pot fi caat In categoria bsiicin, FFicind deci rezerele cuvente, vom init mai jos fceste monumente Impreuni ca 0. scart Biserca ev. dia Archita* eo basllict ale cirei nave laterale ax fost fltuate cu o&saia forties. etca ev. dia Felmet mai plstcasl o absidisemicirulark erica ev. Jia Laslea* a fort aie de tansformati,inct nici nu se mal euprapune cele veehi,bisrica actuals (edi i seeotl al XIX-len) find oriental spre nord. Se mai pstresad totusi vechea clopoenifl din fajada de vest gi aiduie de lepiturt cu vechea balck. Din ustele de pe aceste idl de pe peretel ssiitan al lopotae W. Horwath deduce ch tustilenavele afi purtat boli clindriee. Boj clindice in navele lateral sint inst sare (Cision), iat in raya central complet neobigaite fa epoca comaniel, nu aumai ia Translvaniny dar ya gia tile lvecinate, Nic fa Germania de suchest a cred ek te gisese numeronse analog, far lege! cx geolle de arhiverust din Poitou, Auvergne sau Provenps, unde asemenea boli sint tpi, par greu de intrevizut. Poateo cerceare nosi a urmelor ashitectonice din Laslea ek Mmuseusel al hae scat problem ce ot ius cenacaca ec ols peak ls Gus nse sesso te ace pentey existnga une bizeie) romanice Biseren ev. dia Seica-Mare* 1 pierdut gi ea navele latertle, sufvind, cu oczia tensfor= ‘mii inte biseric-cetate, i alte modifi cada ‘in Or, Stalin’, sub pavimental Bserici Negee, au descoperi fendamentele une! bictici ‘mai vechi, probabil 0 basil, dit elementele zecupezate Imi pat inet insficiente pentru a per- mite o apreciere, iar incereaea de a reconstitui plioul si secfiunea e 0 ipotest incontolailt rece, feeb INS Hower, Rs we. etal! ipso serach a Yon el hs ie ck,» Be Beviabah Po, y {Hetty Ronde, 9 368 ‘a tes Hora BiaDiserca cx. in Feldioars, situatt i milocul comune, in afk de cetateaeavaetilor tuto, ‘mu poate si fi fost, tocmat din acest moti, vechiol palatal ofdinsll, dupt cum ‘a suinut ‘uneosi, eka fos de in inceput o biserick patchiald ®. E vorba deo basics sidih din pated bruct ca stip greo, deprunghiule, previzati cx colonete, dia epoca trnsformiilor orice In apuseo clopomi eu trbura, stupa ulterior. Din bola tibunel au timas urmele de cor dae in zie. Tr peri superiost ai naveicentale se pot recunoaste ferestte geminae, Incedeate rn particulars lor, cu coloneteleferestelr din Rodbay.Capite- lure print diferite vaiante ale captchula! cab, seminind in parte iu cele din Cisndioata, dln care ar deriva. Urmele unui alt rind de fereste tomanice sau gst in acelai perete, ceva mai sus. Dupit W. Horwath®,aceste ulin Frese a fi cele mai vechiy iar dup Hy Roseman clear fi cele mal recente. Fisk si inerim in amintele acestei disco, credcm e8 dcocamdat, pe baza prezenei unei tribune in lopotnitt sia unoe ferestreasemindtoste eu cele din Rodbew, [potem conclude of biserica, a cel putin lementle cise, tecbule + apartint ultonelor devel Ae secollul al OTs : Iminte de a ne oeupa de tipuile cbignuite ale biteiclr-ilt din Teansivania, e exzal ‘1 ne oprim asupea biseriil ref. din Uilaco-Simleulu®, care consttuie un ext aparte si ceva ‘mai complex. Bisria (fg. 61 a gi b) se compune dinte-o clopotnii in vest, 0 navi si un (modern) spre est. Clopotniaplteat e previzws, in mod exceptional, pe latra de wud cu un portal romani prof. Parte superioarl a cloponitel e oetogonal gi se ascamink cu o sere dle exemple din Ungoria de vest, duabile cuslnd dupt mijlocul secoluli al XiIllen. Btajele superionre int marcate pe Seeare Iter eu cite on panou semicircular in setagere, In cate 3 Aeschide cite ofereasr, a ulti et) simpl, semicieealar, la etajl penulim emit, Imps. fit prin cofone. Trecerea de a pisma pitt a cea oetogonalo tijlocesesemipramide. Nas Diserieietivaney, inst perei lateral din nord isu sine inestai fn interior cu plat mney, Jegai prin arhirole, iar deasupra lor si deasupea perio, caze se eubjao8 la nivel! accuilon, se afllcte crbunt, imitind tbunee lateral obignsite la uncle basic. Teibunee tnt boete eilindsi pi deste spre nav prin arcade semicrcalar, ia fn capital de est cle sint peevizute ‘cu cite 0 mick nil reervath ia grosimea peretce. Asamenes tribune sine ua lucry execpiional in Translvani, pentru el pseudoteibusa de la biserie ex. din Hetina ma constitu det o ano le parialt. Bailie ca wibune latrle av 0 20n8 de tlepiadire mmxina in Europa de vests In ‘Germania de nerd-vest in Italia de noe, ar safest le tipulupteund pint ia Cehoslovacia (Praga) si Austia (Klosteracuburg)®, dar penta biserica-malt ca tebune aerate canoe dect cexemplol biserici din Alfeld (Palatina), o cide, se pare, nestudit si datatd vag. pela 1200. Biserici-sals cu eribuod in vest se latilnese de obicsi Ix bisericile mindstiile de mic, wncod Inst sla bisrici parbiale sdicae de spinel feadal loca, In cul dea. Vilacu-Siolese ‘uibunele lateral, inzesrate eu absidiole, pledeel in favours ipotenele biserica fates intemcath [pentru 0 minasire de maici sf aceasetpresupunere e in concordana cu tradi local Ta ceen ‘ce priveste datas aceste bite cred et profiurile ambrazurié de la portal $i analogileclopomi fei cu monumertele din UngeriajusiesIacadzares in sfertl al teil al secolul al IPL, Biserica-lt in sine contiaie 0 problemi apate, ait din punce de vedere al geneze, cit si al ispindititgeograice. Pentru 2 linpesi acease problem trebaie smal in climinat idee cl biserensal cr doar eezulaal ane reducers bali, o simplicae a unui tip athiteconie 4, okt, aman, tern, 14, KS 8 pee ceed eae a RE pps ot GE Onte Bao At. Ct Betamenn pe Iain) "Deanent, Tempe, UOT, Kaen Vine pe Haaren, Pek hdoe pla Bod oa a ct One oi, Hapa, pT MS Set Hen, 1, wh vse 70 SSEEE Fig 6? a —Uileul Simleuei,biserea we, planl bisrci e : Shee bead” Fg. 61 B, —Uilaul Simleali, biserica ref, plana aster ruturor poponrelore o vat socl-economicl Ine nedeavoliat, care au tri su tise intran media geografc bgat in pri Intron astfel de media material de constructe cel mai acces 5 cel mi sinitos e bint, un prods totodatl inevitabil al defigei. Ca stare, casa de birae, Compust dint-o singurk inciper, e 0 form de locaingtpre- si protolstoricl, comuns mal ales popoarelor dia nonl-esal gi dia antral Eoropei Acest tip de cash determing fey gi caracterul {lise eclesiasice, cel pati pink in momental cad expansianes culturli meditersacene favor ‘esr rispladsea formelorarhitectoice de pir sau surogatul acestor, ahiteceara de chi. ‘La poi, aceasth ptrundere e promovats pe de o paste de sispinditencalturiifeudaleortodoxe, pe de ata de expmsiunea feidalismulai extol, iar ezokatele acestor intesferente, multiple si na‘ratiate, ne vor preocupa cind vom snaliandifevitele eape ale evplatettpului biserici-salt in cursul secolelor XIN—XV. Biserica-slt de pitt apare, pede o parte, ca mic orator sau cape funeaed inc in prima fo a achitectr bsercest meaiteraneene,alitati de bali i ia tol minor, dar pe de ale parte, ex se intineste frecven in diferiteregiuni ca bisriekparohials propru-zisi in momentl Primalat contact dinere ashitecura de pate gi azhitectura de lemn, find un prods Sreseal Aacestel nterferene si consthuind o categorie de cidsi modest, adeseorirustice,purtnd pecetea tunei crude lips: de expericopt fa minuizen material de pint. Ast, itiaim bisesie salt ‘nck din secolulal IV-ea fa Dalmatia si Dobroges, apo, in secolele IX XU, acest ip formeazh ‘un cordon ints din Catalonia pein Franja de sud, Lombardia, Ingoslvia, Bulgaria ji pink ia Kersones, focepnd dia veacul al X-lea,bisericssalt de pata se sspindeste in dferte regia le sthitectari omanice, pedominind lated, iar In secoll al XU-lea ea apate gi in Transl ‘nia, in Tara Romforasck i, ccva mui tein Sa Moldovs. Puig Cadafsch' care « speofeodaa problema bisercisal, au ae afeyte si compare bisericuele eit moldoveney! cu ele pret. ‘manice din Cations, eu toate ef se ponte vorbi despre nici un fel de tela, nici dccte, Aci milocite. Borba doae de fenomene paralee, deteeminate de un proces storie cate se petrece ‘ci mai curing, neolo mai trziu. Dar prettinden biserica-altdepltrd nu edect transpunete a biserici de lenn bigticaje din rgianea respectivi, in materiale de pats, frye adeseor na ‘tsk combina (de pik, in Germania cenenlé gi de nocd-est eanar froevente de clopotnfs. altar de intel ca nav de Teme, ia Trnsivania navi sia de pints eu clopotnipt de lems) sau modifie! care marchesel sceasti simbiosi, Bisercle integrle de lemn, cae au premers acese faze, au disput pretutinden de mol, dar, fai sles a no, coexistena atitecac Bij rng de lemn ca athitecura de pate, Impliminteniet ci pe scart mai amplé aba in seclel al XIlMea, dtinuiegte pind in alle nonstre, oferind sepette pailejuci de interferene reciproce {in difrite fae ale'evolatie*, In cele ce urmenzh vor Incerea sk grup biseriile-sal piste pe bizapriciilloe plan ‘metsce,elevata find de obice!identic, respectiv act de sip, inelt mo ofeek ach un ctiteria specific: Trebuie sl recanose, os, tin domeniul bisgiilor-salt gropurile aa ee delimiters atic de sugestiv pe hard, cum 2 fost cazul eu bale tomanic, fe dia canst e iateevin es soli uate ad-hoc de meteri locale improviza, fie din caved cf in curl migrafilor de colonizare se copiast gi se colporteazt prototipuel pe care ined nu sinern in masurd ole localizim. De ae, simplictaten acestor construe, compase ia principia numai dia navi si alta, si lip frecventi a orictrai decor plastic, au of nici un termen de ditare mai precis. Bxcepfille de la aceasttregult sine sporadie gi vor vedea ci cle pa a indica coexistena iver: selor gropori pin in ultimele faze ale romanicului. Ince peivegte elopornita, ea au fae parte ca eleme ‘in biserica-sal. E probabil et primelebiseric-salk de patrdn-au fost les: trate ex clopotnst sau ck aceasta era tattle un corp aperte, © constactie ugoatt de Jem, © zvonitf, cum 9 Intinim si mal tziu, mai aes in Teaasilvanin de nord. Lipsa lopotaitet sa scparntea i consitie n cael aehiteeturi romanies, 0 particulartate cae treba ied expat, pentru ef athitecura exotic romanick din Europa central adopeate ines de la inceput clopotiia ‘4 un clement componeat al ansumblaluiarhitectonie. Analogile cu abitecare romaniey inde. «in Talia, Prana de sud sau Spania, in care lopotnita face corp apart, nu pot fi ciate in Tegitust cu Translvania, fiindct psese alte clemente comane gi nu se cunose nici etape inteemediare. Mai teas pare prezenia une! influenfe ortodoxe coneretratt probabil mal curind fa athitectra bijinailor, in tipol biseici de Tema fi clopotnitt sau cu o simpli zvoni, agezatl in apropireabiserii.B semniicaiv eeva mai evi, In epoca din ee ni se treed 72biserci de pint tin Muatenin gi Moldova, siuaiae x! acolo analogt, sie ncindoicnic of ne ‘isin ta faa unei weanje a Biseticit ortodone. In schimb, in cazusife end cloponija ¢ legath Ne navi, dioportia eatit de vatat, tacit face impresia wnel improviat, Cam fast in Inajortatea cxeurlor clopotnita e intovieigit gi de o micttribund in vest, pare Tinpede ch bisercile-als cx clopotaia sie ea tip mai recente dect ‘ele fd, sick introdoerea clopotaitel ga eribunel de vest trebuie explicati prnt-o contkminare cu baslicle de tipal ‘Acks-Herina-Sebe. (© primi arian a biseicit-slt © constiuie tpal compus din navt gi cor aproximativ pirat, elapindit pe Ale 0. parte mai ales in segiunea Somegului Mie, i apro- piereaconflaenge: ew Someol Mare, far pe de alta in FinpecjsinileSebeulaé yi in valen Seeilai Dintee toate Yatantle bierialt pe eae le von canoape, aceasta ME tte cen ere pat f posh, din pant de redee panier in cla mat ora cw vecile biserei de Tem, Din cates 7% 62 —Sict orl, Msrca igoria acest cide patem amint hisericile ref. din Cuzdi- fara, Dire, Niney? Nima eventual cen din Fizeul Gheclei® shin sPryiybserica re. din Siew Odorhel* (5g. 62). cesta din uemt mai platen, sub cornia de sud altaruli fia de acai romanice tei ine fn interior o nil Sncadeact de ‘0 torseds. Un vecbi portal pe laura de ‘nord (lig. 63) © funeat de doi pias si tite 0 colonett angejst, nvesuatt ca ‘aiteur on erogete. Ua profil prismatic, eja gotc,apare la incradosul athivolei, jar pe exrados se vid butoni de tpal eelor pe cae fi vom intl i la powell bisericit in Sint Arie Orlea, Din cauan profiu- til, bisericn dia Siea-Odorbei pire a 5 ‘una din cele mi recente din acest serie, dhatbil bia Sa ulil feral secolabi al ‘illLlea, La sud de Muze, aensth categorie f reprezentatt prin bisricie din Gisbova de Jos, Recia si Rescior, Fost biserich feat din Gitbova de Jos? e ai o ruins, Fig. 8. Siew Odors, det dele portal Po nave foe ‘de nord ‘vints,iat coral portaseo boli la eru 1 fees se vid urmele unor transforma otie tri, atribaite epoci lai Toan de Hunedoara, Biseile ev. din Recia® si Rascoe!* au fost compleate ulterior prin cte 0 clopotntt, ia Recn ajzat in fafada de’ ves, in 1491, la Rosciont deasopra corals, in curl Iuetivlor de forticafie din anit 15071508, In afar acetor repioni se mai semaleszi un astfel decor rommne sia biserica x. ext. din Dieta ea sentn Ip tate nt St, ze TSE it dae rut Pats Par daca tsa wt “PiiayEanday peta 13CCele mai importante: monamente din aceast categorie snt inst bisrcile din Sint Mie- Cole s din Ste, previzote ambele lack de la inceput cu cite o copotnits Biseica ref din Sintl Mitie-Orlea (ig. 64) ¢ ziith din piatd brat, jae Ia cols din plated de tai. Clopotiga,aserat in aga de West, ate la etajal al doilen ete o ferestel geminatt | | | ls etsjel principal cite o fereat spas, Colonetele care despartdeschiderile au fusricilin- ‘hice bane ptate a eapiteluri co ornaments in reli plat. Aghvoltele ferestreor formeaz¥ cite fo rctragere in planul vertical al petefiloe, Bele superioare sint separate prin cite un civbue de patel eu profi dreptunghiular, iar sus ine Incoronate cu o ik de ciimidt dspust in sig-ag, 1 x hot ma cn, Hone, prio, ”‘Acoperigel clopotite erestaurat dar odinioash trebuie sf senna cu cel de ln biserica ot. din Ste: patra frontoane eiunghiulese, incilecate de o piesmids de pati. Ase ip de acopery f specific renan, dara fost transmis Transilvanie prin iotermediel Uagaril, prin monumente ca biserica din Egsegy (ups sijiocl secololi al X1-ea) Clopornita bisericit din Sinti-Matie- Fig. 68, —Sinsi Mitie-Orles, bsercs ref, poral de ves. Ole se distinge - prine-un portal exeeutat mai ingii (Gg. 68). Ia pereil evazai, dood prec de colonete angsjteslterneasi cu muchille platrioe. Colonctle oe pe base tice. Deasspre us, Iuneta ¢ ineairata de o athivolet prot, in timp ce athitiva 2ace pe console ateite Achivola gi pilgeat dia Sancueileexterioae sint decorajicu baton in form de stele. Aceste clemente decorative se regitexe in medial vastlui gantcr st-est getiman din Moravia, Austria si Ungarie, din care am vizut ef provin gi mesterii care au Inert la Alba Tia, Dat aminuntele Aecorative de la portale din Sinti-Mivie-Orlea au sparin acestulsantier mal propia, ei unui 8pictrar care « eunoset portalul de la coral biserci Benedictine din Tris, penta et analogile sine ibitonre. Arcculates mai bogati a ambsazusii din Sins Mivie-Oclen marchesot insk us stan ulterior fs de postalul din Tee. Nava bnericieacoperiet cu tavan. In patea apuscant sea o tibunt de lenin aezath pe stip de ad octogonal, et capitelai cabice. Sip dowedese Fg, 66, —Sinei-Misie-Onlea, bserca ef, iteroe spe alta. i tebuna 2 fost prviouti de lt Inceput, Mfodlal pentru asemenea wibonk separa de corpol clopotnite poate sl rovind de lao ctitore ministireae sau de Ia obiseriekparobilt de tip eat- sina; in asementa cazutlbiserea parobiall e de obicei cttora unui senior feudal gi tibuna fe reserva fila ctiorul, Altera (ig. 66) e acoperit eu o ogivi spine pe colonete anga- jite, cu baze simple si eapiteusi decorate plat, ale tor forme sint ins axl sscunse in paste Sub on str de tencsialt, Se poste totui seeanoaste aemsnaceastrlast djnte capitela din coll de sucees (fig. 67) cao pies vimilins de I un stilp din fara a tren de constroctc de pe Iatara de sud eatedale fin Alba Tula, Feestzele slat simple, semicieulare, gla fel de modest eg porta laterala din ptetele de miaats, Pavimentel e dia lexperi de pier. In conchirie, ercbule ‘Ltubliniem exceutisingijih a acestelbiserici gi necesate de a 0 atribui unui cttor Toca ma ‘de reamf, In petioaa de cate ne ocupir, comuna pare af fost locuih de tira liber, pent ‘i thia in 1447" cx ajunge proprietatesfamilei inde (mai tiers Kendeffy), o familie cate 4 femareat prin ctitor!, scondind dona plat si ministilor din Moldova. Cladestitebaie Indepint fa Ineputfuncia de eneji i ear pea ea fa aceastlealtae sf ntemeatbiscie- din 2 fy 1899 Cats apee x pops gin i Lv, Dasma 1, Rsr ata de comm Ri Sect Nantel egal he Seite ine et Mesa? Po Gate 9 76Sint-Miie-Orle, Incripfa slvoodt de a pictsile din cor i detail iconogeafcebizantine ale pictutilor mural din aavd, deg sint de dats ceva mai recent deci elites, coroboceael acest ‘pote. Cu prvi ladies biserici, Gand seam de amauntele amine i mai ales de presenta Dgivelor,precum gi de apropieea modeluleipentra asemene forme I All Talis, mi ac pe eh © datare cusind dupt 1272 xe f mi coresponettonte. Biserica ort din Streit e, din toate punctele de vedere, o replica misiatrt tfg. 68) nto exeutie ‘mai putin ingrijit a biseict din Siti-Mase-Ore, terial e si ae piatea brut, inecat la colic Piatt de tall. Totre pietrle ccatinite se gisese $i teva lespei on inscripit roman, dovada eau fost use ln contribusi inde agessei dia spropiere, dela Calan. La clopotsigt Gg, 68) glsim acl cinbue gt ceca tak de zig-zag, dar ferestrele sine mai redute In etjol prim ele au forma de metecéc a al doilea fal partes sint cova mal argh si fale, gi uimal In erajl al trcilen avem ferestre geminate, despite prin colonete siaple. Pentrs primiivismal execifet caracteistict Ircheieen feresteelot, sus, cu plete ple, formind cit: un teuaghi ia loc de are. Clopot- sia din Suie insfimportane, finde esinguea care p&- Fi. 67, —Sinti-Maie-Orlea, biserica streak intact vechalscoperg de pias conic, tetblear ‘ef, copie in sea {de puts frontoaneteiunghiulare wor areite.Inedperea inferioars a cloporijeie bolt cilndsic pe esa principal i e'pavath ox cleisi romane; ach eta vechea intra in biserict, dar poutta actual (Gg. 70) e refacere din epoca goed. i insetara cl ulterioa se peate ecuncaste $i in gsiturazidvll din jut, cut dia emia 1 dstonind fu resto clidiel. Buajelesuperioare ale clopotigei poart vane de lern, iat lnvelg uli, ‘con, consruit din pete mic ajeate la cer, schiind ia basa wn fel de pandantvi, Aceastl bolt ‘nue altceva decitinteadosulacoperiglui de pate. Bolts 'lindrick de lemn a navel e moat, dat et fnlocuieste tavanul original. Spre ad nava ¢ lnminath de douk fresre somanice, stimes yf arcuit, iat In vest pour oteibunk de lei, $i acest tribune o reconseucieu cele iii, ic de aci se face accesul la etajele de sus ale elopotnitel printr-o usi din ndul.despirion “Altarul diepeuaghislar © despise nav prins-o athivolli, sub cate se glscyte ard feonostasul de 2id, de dath mai tise. Alara inausi peat o boli i nemijloct dia coljurile peri. Un adaoe dia secolul al XIX-leae ust de sud gi pridvorapl din fs ch. Biseicile emene din Sinti-Mie-Orle si Seri sint interesante gi peners mocivul decor: tiv al 2ig-zagals un ornament stvechi al teh Aci cresttunlor ia Jenn, elt apoi gi epindit pein athitecrurn de eStimid san — cima eexzal ‘monumentelor ortsdoxe dia Transilvania —pria intercalarea unor asfel de busi de ciimid fn parsmeacal de pias, Pig. 68, —Seri, bivetica ont, plan 7|Ale grup de bisesic-slt acela al tpalst compas din nav said. Simbioaa achiteetue de lean (oava drepianghivlarl, aproape ptm) cu achiterusa de piair (absida semiciculard) evident, dar deocamdats pare imposibil de a+ explica mai precis orginea, Lipsa clopotniel tr putea pleda pent o provenient bzantng, dar absida semicircular in inerior ea in exterior Fig 69, Ste, isercs or. «in seolul al XII, o insusire prevalenes 2 ehitecruril romance. Citeva analog, descoperite ‘cent in Cehoslovacia, apo biserieuele amine dia eetgile da Fietujeni gi Brajovia, ls exe fe aduugh fundaile caplet este Ia Lomink de cusind in sipturle de In Mores ma ne auth nd nicl la devlegarea problemel provenienfi nici la aceea& datiei momumentelortranslvioene Let cpa da ie Mla, de omg fe 4S, TEI 3p 2 Inbal Wiest eter duniveginseatd xt; erie: yn legsgpocese nce air gen, SACRA SRE iain EAySe4, Rn coed se 78STS ‘Acest tip cre, ia Traasilvania, o Hepindie cova mai lng, dat, mai pofin dens, Biseicua +cat, din Parca au preznté deci element simple de tot, specific romance, svind tava va ita, iar altura acoperie cu 0 semiealott de piste, O dispozife idemtick avasctr!, dup toate robubiltiie, bseriile ref. din Taga si dia Dimteujeni®, deg infra lor aetalt © opers Fig 70. —Stei,biserica ort, portlal de vest ‘cconstiucilor meme. La Sinana de Mure bitetica ref, posed o absidt on pavaj mui jos decic nava, dovadt ci aceasta dia rma a fost reficuté ulterior, gia fel x semaalerah © ‘yeche absidt romsnit I biseren ref. din Ciombrod 8, in timp ce biserica ref. dia Mien a Tost, ere a 29 pmFe cap a Ya frp fle Btn de oe ara econ ae rca ae ge eet een et eee Kepler lcm he, Cat cea err oe righ eee ees eee ‘sen ev, capit datarea acestei capele, Horwath exprimase unele indoieli, din cauzit ae ees ee a ae ee ener ers eer ees ape ete ioe able ee cone ee eae a ssa ele aoe ea ee oe A eee ghana pak cate A i nd tdi et eta ee ce ne pene ee ores Oe a eee ee eee ate eae eas er eee eee prea eee mee See re ge ie ere ‘le chilen, plstrseksidurile dia patel brut ca un mic amestec de erimids. Grosimes lor, ‘de dl cm, dovedeyte gt aciinvelgal trcboie af fost de lems. In schimb, la biserica din [Nacjoasa se semnalari 0 bolt elindsil gio eemiciloe de pists, divizinnes dine nav § lta find maseat prine-un ar de trvmf deasupeaiconostsului, Turia, care ineslecd acoperipl, recent, Pentru datiea acestoe biserici tominest, nu dispunem de alt indicia decit de fatal (G tustele sine clidii omanice simple de tot, lips In structure Jor de orice element msi tardy, specific cpoci de dup invazia citar, biterea din Nugjoara cu bolta de pst find in ‘rice Caz, cet mai recat din serie, In jurul rune! din valea Sibel, K. Horede mal remaect Sale rme athitecosie, ee anet modi sa ale unui tora cu val de spare. OR RRR nas toad min Thos abameabeen |e * Meneses! Pan pS 80= Din fsa ubimt a sillat comanic tramilvinean dateot apoi piseticat, cat. din Chew Crista, bisesien se. din Reti fi bissia ce. din Susen. Biserca din Cicew.Cristur furese 0 Disrid-sals fei ten gi cu un altar semicirelaralungit (en In basilica dia Heng), finind Joe side cor. Din sceusth fiat se plstreant probabil aumai paste din pereti navel gi piconele e sid ale arcubi de wiumé. Forma alarufoi a fort reconstitaith prin clteva. sondse, faa prea conclodete, In petetele sctua- Julai altar godie © apoi adiaciel 9 strank — cx coromament teat din patel, decorat pe margine ca un te. G, Ente pretupune of test coronament at proven de la un vechi portal romanic. Acest arc treat, orcare ae 4 proveniena Iu, Indeeptigjte 0 datare 4 Dicer ingle fe ole sfere al seco al XII-es ¢ Biscrca din Reti* ou mai plstrens ecit absida. shurgit, propsith ulesior cu wei contafortus,ferestele find tranfor- mate in epoce bcoed, cind s-t adivgat 9 ava. Biserica dia Suseni* ¢ ati o ruin plsisie, dar ve mai ponte consata ed ac, Mituri de feretre semiciculare, arcul de teiumf avusese 0 ‘orm goticl, ceca ce do- vedese ck bisereatrebuie datatt pe la 1300 Aci se sempaleaa gi prezenj une clopotite sjezate separa lati, mal eebule amici Gh actuals bine 1, cat. din Ghelingt sai. plstreasd nara romanich, itt in inte- ioral altarnai pligonle-augist fundatie Veehitabside semiteulare alungite ‘Tipu de biserci-lz, compus dia eav fi absidi semicielac, se’ mai combing, in Fig, 72, — Bictingl, mink de bse Ultima Ee, eno elopoenit age in interio sul nave, in capil de vest Gopi modelul busiliciloy), previa uncon sea rbund. Trebuie ott ck petra acest tip cu tiband in vest atll- nim analogi si in Germania de sud (le pldt isericile din Schonfeld in Palatina gi Ursehlling I P relaie . din Ungaria, Monamentele acest grup se intlnese mai als pe cursol milociy al Mareyul, a ‘Ocoa-Mrepulu, Rider, Backingi gi lt Stei-Sta-Giorgi. Biserca ruin dia Ocaa-Murefulai are 0 clopotniji deasupratraveei de mijloe a tebunet sis In etsol de su, um rind de fetestc geminate cu capiteluricubice, iar In faada de vest un {chi rormd. Spal de sob trbuod poste Ine veche bolt lindscd tanevemall Hk fl travecle tere ale tribune, in timp ce taveea de mioe e bok in croc. Cartes © Intrebuinparea prevalenti a chrimiat ia zidfsie. Na canossem fash forma vechiual altar, ei pc ppt Clete p38: em, Stn. Sen, Hal, Hels 91 Buin, Ss Mh 16 Soemin, ME ei, oh mc vu ‘Denker Trp, 6 10 ts huge Be at Yd pa SMM nea 814 Fost inlocuit cu un cor got, poligonl. La biserica ef, din Ride, elopotnija de peste tsbuot txe chiar Frese trpaite, dar cordorol de lema de deasapraturmul, precur gi altaral actual tnt iadgiopere ale modifiiilr wltesioare. Mal bine se putea recanoaste plana iia elevayia formulaic tribund la uina biserci dia Bicingi* (Bg. 72), acum demolas, Aciloporniq avurese I ree ig. 72, — Stre-Sin-Giorgiv, bisrica ort, comet out rindari de feresre semiczcalare simple. Ls biserien ortadond din Stei-Sie-Giorgia ® (Ga, 73) wibana lipsgte gi paren veche a bise- ‘aise compnne din navi co clopotnittajezatt fin interior, pe lanura de vest (ig. 74) O retragere smarchesst locul yechiulai alae, acum lelocuit fcr incipere deeptunghivlat din vescal al ‘XOX-les. Nava gi setrgerea aminte posed bolt Cllindsie. Vieutl in men complen, se cooficnt $i presopuneren pe ee am exprimat-o cu ocuzia public precedente + acestebierc privitor la iasripga votva din 1409, insripie care se fefert probabil lo ntaurare so completa a peta | Fit, 74 —SueisSin-Giorgiv, biserea ort, vedesdingpre wud, {In ccea ce priverte eronologia acest bier, tebuie sf inem seam de faptal of ele sit combinaie a biserici i eu cloporeita ca tibaod 4 busiliilor de tip Herina-Sebes, cea ce fnsewnnd ef ele trebuie datate dup 1260 gi laste de sfirgital secoluui al XITT-ea, dat find i clemeatele potice liprese incl cu destin. 1 Taner, Cor ae ee Vikan, Hamar aes a2 sym RB. tn cme pts ler, pe bee weno wes Walkin peat epee dishes caUn a tcies grup i consttue iteiile-elt prevdeute cu cor peat gi absidtsemicirculs, ‘uncodi si ca clopoti, insi nu inglobati navei, ci alpth fjadet de vest. Medi? o meniune faprol c& moncnente dia aceasth categorie nu se gisese dect in regiunea cent de notd sisud-est, au inst ia pasta de sud-vese a Translvanil, Din categoria seestor biseiel mention Fig. 75,—Sineriulcle- Mure, biscrea, ref, demolas, dup “67 senate Moseal Insta de ite Cj. ‘nal ltl biscicile din Char si Osi, Biterie tf, din Chinar*, desi modesniats, mai pistes’, ln fafa absidel, coral inzestat pe ltura de sud cu o strani adknclt in peretc, iat pe latua de ord o nigh pent sechsitele de cut, incoronate ambela ca cite un are semicicculas, La bise- tice sof. dia Onis, reficutt in secofsl al XV-lea, se plsteaed coral gi absida, dar au fost Inkieuate bolts coals arcul de trnmé semicisula, ‘Alicuei de scestebiserici mai ashlee, se ivilaesc apot exemple ca unele caractere iste si cu clemeate tzlee gotice. Ante), bisrica ev. din Homorod* a sufeit prefaceci radial, ‘mutindwse altarul pe laura de sud, dar W. Horwath a Himasit problema vechiului auceu, ‘Torna de peste cor apurine gj el epocitulerioat, clad biseics a fot fortiicats, Prezenj tt Dune In elopotni de vest pleeasi pent datarea construc nile prin anul 1270, yinjnda-se pe ol Seba. Nav cit Uv, lar parterul clopomige’ si coral aveau dela faceput bot fn eruc ar abskda obignuta semicon, Discreasef, din Sirainl-de-Mores a fost demolae recoastrit, dae posedim desene (73) Hl informapit dia cae sezuleh ef se compunea dia clopotnitf, navé si un alte semicteulat slongit, nglobind un fal de cor nearticulat, confundindu-se ou fuga cosespunritoate a evoln- fiel grapolai de Siserci-salt nzestate aumsi cu absidi. Poralal din clopotai, fxetele gi arcul de teiumf fscserk toate semicieelae, iat in iteriorsl corlui se setinaleaeh citeva nige, slintre care una geninat, fick st afin inst amiouote stlistice. Pentre datare sine semnifstive! rozasa miei cu mulus, compuse dia sas lob, si ferestrcle strmte gi geminate de la clopoti, Sei Seat 28 Sng, Kony 248; Han, aed Stein Teapsigin pats Ona, Somiay Se” Fi, ps6; Sean, Ese sete "BOT Bes, be 8G: sant Bt . 23inchente sus trueghioae. Rozasacstrcian gi feretrele geminate pledeach pen dataree vec bisesieé gproximativ in deceniel 1270-1280, Biserca untarian din Ceciunel, din care se mai pistenzi nava,ccrl si aba, posedl un postal de vest, feeste si are de teu semicireulae, lar se semmalesz gi un poral lateral in ac frint ete, duct e un adsos, ne obligh sk datin Diseriea pe l 1300, Cam in aceeasiepoct twebuie si f fort lids gi biseriea«. cat. din Singior= sgiulde-Murey , deoareceaci portalal principal, fereastra de sud a corului #1 arcl de trom Fig, 76, Cres, bicerioa re, portal de vest, se previns toate ou ave feat, scund, iar In exterioul coruli sal sbsidel, fea comanick de srcatari de sl ccmige are gies areal ascate, Bserica ev. din Rodbav * 1 eufsetransformit . 40, dats det elope co bolts pe ogive si contraforturile din deepeal corslai fae pare din cides ijl, cum ‘presupuae’ W. Horvath, bserca nu poate data decit tot de pe la 1300. Mai aminti fa ei, Diseriea ev. din Cumiteia* 91 apot cieva bisesieiromanice despre este inst tile incomplete ‘nu ne ingidoie a le clasim in acest grup deci ca sem de intrebare: biserica . cat. din. Valea CGrguli®, plstiad nck abside romanick semicrculas, biserica ref, din Hirjiu* eu abs are se trumf st ferestresemiciralae,bisericn ref. din Nicolet” cu sbi gi are de uum semi Cdeeula (eventual lash opera une! tefsceti) si biseica wniatin din Maiad*, cu abe, ferestre rime, evaate, semicieslare, gi cao us romaaiel ee dies in sacitie (risa « fot loli fort, ae ja sepatl).Acest tip al biserci-sal, previzut cu cor si absidi, se glsepte si el in Germania, aname ln Stronia, unde e foarte fccvent, dar ca gi in caznrile precedente, "premiscle locale tanalv- ‘ene par atit de evident, inet mu exist nici o necesate de a rcurge la ipoteza une! influent Uncle ductoait in aplicatea detilor, pe cae le-am putt constata, favorieaed i cle pre. Pponerea ci ne ghia pe terensl unot experimentisi local, translvioene Rimine, in sfiegit, st-ne ocupim de chews biteric al citor altar inal «fort complet ‘wansformat gi pe sae a le mi putem casa dup eeteile de are ne-am condus. Ceea ce ae-8 ‘imas din aceste monumente e tong sucient ca sk ne dim seama ef ele fac parte din cate. goria biserclor a clopotist din grupul sl doilea sau al weiles, Dintre aceste monumente, cea mai veche pase afi bterca ev. din Jibeet?. Ta faa navel, fn vest ve aft 0 clopotnitt, mode fatt prin inglobucet ei intra turn de apieare, adivgat pe la incepetul secolulul al Vices, probabil o dati cx sarista de ling cor. Nava pace a & purtat In inceput o bolt clindied pe dublovsi, dopa cim mai masaaiseyte scam 0 consoll, tavanul actual find molt rai recon ‘Accal de trumf posed dou eapitelusi pretoase pentnt datarea clini: uaul e exbie, alta ¢ Alecorat cu elemeste antes, de Upal acto pe cae le-am fatilnt la caterala din Alba Talia, in prima fast de constrefe, ceca ce ingearni ck hiverca treble si datere de pe la nijloeal seco Tui al XUllea. Te 1859 bisrica a fost supusl une sestauie rdicale, Ceya mai recent teebuie sf fie actuala biserct ref din Crieku®, odinioasl o eitorie siseate, din eae se mai plotreaa ‘nsi numai clopomifs, cu ferestze geminate Is eto tim, ca tibang la etal prim, wt vechiul portal (ig. 76), cx ambrazara trepatt,articlatd pein dows perechi de colonete eu capitelat cubice si exo knett fncadeat de tore si baghete, reproduciad modcll portluta de sud al catedeali din Alba Toll. Judecind dupa prezenps tabunet din clopotaiy,biserica tcbuie eh dateze de dupi 1260 ‘= Biserca ref. dia Cetatea de Balti? poseds donk eurnui in courte de ves ale navel, sittpostind o tribunt cu tei travee minuscule. Nava gialaeu st gotice. Turn ins sae pre” ‘rut Inet cu vecile fereste tripartite cu coloaete din cSeimids opi, ncheate sus in forme lwinoghistae (ci biseri ort, din Strei si In bisericaeef. din Sincraulde-Murey) realiate prin inclioaea recjproci a ce une perechi de ciekmis. Actulmente cele dowd tumnatiformeas3 tn singur corp, find nite priate-un ad sdiet wherioe intr cle, gi sintinclecate de 0 galerie de Tem. Pe baza elementelo originale, bisria tree sf dateze de prin ultima sfert al seo: Iulai al XIT-es, a un rezltae al contamindsl cu fajada ex dow tus a basililloe de pel ‘Adly-Herina-Sebes. (© problem mai complext prezinté biserica eef. din Mndstieni 4. Nava, considera ex {ind partea cea mai veehe, ae un poral simpla, semicircular, dat muchia uscotir e lloceitt cco crestiturl vertical, cordate capital de rus prin cite un fest de cere, amintod lndeapronpe Forms pilasilor portal ava mat posed! apei,apareat dia epoca constrocie, o rozasi reltiv simpli, ea mali de ‘asicter inci sprit somanie, Pe Intura de vest, nava avea probabil gio tibuad, dup cum ezull din fapel el feeastra conespunzitare e ceva mal mick $i aszatd mai sor fa’ de eleake ferestre somanice ile navel. In deeptolfajadei apysene 5-2 sid ulterior un aie nartex inchs, fancat de dows tumor care deplyeselitgimea navi, mascind totodatd sl rozasa. Pint la uemi, ins, numa toenul din coll de sord-eat 2 fost executt, celle oprinduse a ldlimen silor bisericit. Acste tumasi poart jos feresre romanice simple, dar turmul de nord-vest posed, a etajl de sus, ferestee geminate cu colonete. Furie iat simple, cilindsie, da bara 1 Moen, eg» 46 en ape eg 3m Mi 9.20: taigeece Trapani ently I @ EF tana, Kaan Fania baptist Bast Wate hpli ty Say Tech 85si caput au orm: apap idence, corspaiad epitclal cab, Deas eaptce Sn ibpontdecont a peed de laud ex ope inprana: I col (6p) amin nm floc pe piewast cre au cat a catdaa dn Alba Ya ere IErE 1a. Auten Use ein Mantes! whut ta eated Gp noel see 1 leap bans formcor poral ale tons nr arte en ele dod trae tebe ones un aduoy Se op 127, niet uu dcoment ne te pomenesté o donajie pentru restaurarea bisericii, Alarul a fost inlocuit Stour x eee gote Ma imine of mcyjonin, mmecae erat romance din care #4 ma pst con aout ieee ln pens pee O Cate salar. Jodedad opt ‘opanisann pocotel» chdeior acting te aosinais probable morte mone. Seer ere ae ea eal een a eto toe fmt dopa 2 ecole a Xia Avil ieee in Sina! power lateoct a eeoe av poral teeter de pe len defo prem cw chec eon copped ep [Sbicminwsl(n pore de sed al Does cht Boni) “avon rtf Cvs tt lit oman Sie Inert poral route dic vse eae, cena one Sip tein ext eles Del see ornate st al Mier ew ow pois decade ong ca pune ‘alti am avers ovedl rout dee meen see oes Tn peruie soma ave ates de ple fo ipa de me ‘Ge oard roman tanith bent in Soguen Fie 7, Mile wires tin Boney hBeace see din Come ean ‘colonetidelafereas. €v- din Vulcan® gi la ruina unci biserici din Tcafali *, caracterizati sass al pin usa oeuvres Un poral ex re ‘Sau (un linn wie 8 wep l XIE) pol etn ia Mun Porta romu singe it eae: aisle er, dia Chal, Sew Mighn eco Ueno La pov din Cesare amber Tani dat ett compan cma ene asim np ue! rea! dn sinker SSR a Aili espn leh ne pote lps Secor raiment a let ple de in capita, epesnnd'un epee chev fine fore Bae a cheat gece poral roma it coahivohesenirea- tag; nein sens KISHIN Sr fn de pltre cee poral ar aa it conesal arheranh somanle, finde le Iie: el laid cle penta ea ot pou ‘Sidamte cromancer? 1) roulette no sat Clonee tng, offre enor ter de po, grt a mound, prsentndoaralae cre pote desiv, tin fume Sotah al dt Salts poms rommlch' et eng @ tere prone proce «adr Exon! odpimle gi ecusene de poe train Seuie (Wail cence ef tne ear amr ity te Mar Fvmtesn, Turia" P oa um 5 2 Stove Reg as ee iene peng roe te Es, Fh bssceste portlus «ssc az la biserciapurinind wltimel fre a gti, find considerate ca sin- ‘gural rest al unce biserici romanice, presupaze dipirste) 2) profile ambrareit se continu remilocit in artivolt, find lipsite de orice centri, adici nu nama de capiteus, da gi de 0 fiat sau de o simplt comiss,huers cate iatgh te fnilnyte bia la portaurile din veacul al “XV-lea 13) cle dint pate gi de haze (dick toute profile, conut, exete gi muchii. in posit ‘blice —foeme insist speciice abia perioadel gotice tii —ce desprind disect de pe Prag), Senomen care i gleyte analog abia la inceputal secolulu al XVI-les. Peres cu feeste fomanice (acum astupate) posed nava biseticlt ref, din Tieagd?, jae fandamente romunie se gisesc Ia bisericn wnitarinnk din Dija® si la biseria scat. din Armin ‘Din ulti set al secolufai al XIII dateazt probabil si xestusile comune se bteici ref, din Boogide'. E vorba de fapt de un portal astupat,agezat in partes apuseant a fade de sud, de un eat, de ceva coasole gale Sagmente profit, ingest in actuala construcie, © biserie ca dou nave, Portail semicieae, cu ahivoll simpis, nepeoile, e Incadrat later de cte un tor sabe, prevdeut cu cipitel cubic gi atragat de’ propor: minarcle. Aceasté proflare discrete in contrast accent ca profiltile portalutilor omanice propsin-tise yi se Apropie prinepia. de formele gracile, datorite infuenjelor aciculiiigotice mal popn telifte. [Romanice sine si proiuile din interior, acestea dia ued ined necontaminate de supleea formelor sgotice; asl, falaim aci un eapitel cubie mare (deasupra coloanei dinre cele dowd nave), provenind poate de ln vechial arc de tumf, apol doa absce compose dintr-un ciubac ca Jatueninfesoarl In etagere oblif,agezate acum la basa arculi de tivmt In chip de comigh, fi 0 basi romani invert, composa din plint $i dook torur separate prin eavete, folosi tui in loc de capital plastrlui de est dintre cele dout nave. Toate aceite pies sin fragmente Hale dia ansanblal inigial. Ta coll dia sud-ves, in aproplerea portalalui romasie amit, sid, in peretele de minziz, doud console suprapuse, una meni sf usta un are de suport ppentra o tibung iar ak cca de sus, marcind baza azhivolei de Ix inadarea superioath a ‘wibunei. Dout console simile, una jot, Ung portalal de vest din 1726 (probabil deplasats sci cu ocasia deschideri poral, jar alts in petetele de ous (probabil i sta), deasapre, dar ‘nu in axa portlls, fac parte dia aeelasi complex ashiteconie. Bnocest s presupunem ch Ja incerseeyiaateuslloe de pateh ecarsut, cate se sdicsa odinionrd pe aceste concley se alse ‘un stip, acum espirat, ale cirui urme’s-ar putea gisi sob pavimentul de senda. Aces console se compre, in partes infesioart, diat-un profl rorenit, incleeat de 0 cavetd gi un ciobue. Pe Baza acestor elemente putem admite of biserica romaaicl din Boojida ayusese ‘sibunk in vest gi un are de trmf, Nu sintem inst inept a atibuim acestel peioade si disponijia planimetsica actual, cu dowt nave si cor pier in axa navel de sad, sh ak 0 onsiderim, la consciay, deept un precursor al bseicitgotice, cum demolat, din Bala Mace, De ao bier romanied dspirutt se msi plstrsert, in Dej®, dowk fas seunde ous capitelur sthaice cu frunze mati in colt, precum si fragmente dela ferestcle geminate cu eaptelri cu emgete. Acest aminunt ne impedes sk dati ipottiabisetickInainte de sere eilea al secolale al XIl-len, on tonté prezena eapitelutilor athaice, deoarece de asemenea achuisme trebuie a nem seam mereu in somanicol sud-st evropenn.Pietcle amine fuseseri Inglobate fnts-un turn comemorativ, viicat in 1578 pe locul biserci demolate si ilérorst, Jar rindoi, in 1938, Ente presupune cf aceasta ar & fost singura biseric-salk ex lopotni 1 Bewrnor, Ppt, Tp. 28 oem. Hoes, + Mento i ire) in MM, Te 426, ‘rantnacty tar p54, Ete il pe Fat, i, 9 ten Ba, 4 Renee, Kegan p10; idem, So, 198 p. Adem Aoi, p'3te 7 aratest pink acum in Teaslvania de ord. Rimi fa de vist dck sere laf local Stor confi sceail ote anu dick vor democsita ol acl tere o basic de pul cele din Hesina ‘Dou be somanice ca ghiae si un captel on funze ate, dispse pe douk indus cu ac poligonal, de profl gots, +28 past pe local unor rine diptr, gt Saplicy de ‘Tinea Tysucle pile provin de colone angst, dat bce aan sc lic dail cl mal ea in el al ween al veal al XI, in inp ce capital ms poste fanteiormiflocll wesc uml. "Tosout coma ta ste de ult ve aint apol la Code sit ngh Bern, Ik Peet acess din umf eu frontoune dec de Spal de la SinteMtse-Onle, gi la Vorumoc™. Ya comuna Ti se pomenese urmele wor di fomanic (deo eiaste?. ‘Uamead of ne ocaplm acum de evs eapele cu plan cota. Uo, din Pelyor’, seveye ai ca Decl set Ease compune diat-o sll Cdtcalad ivi gon ala dreptonghiv, boi lind tage spre FYFE Cat (lg. Peele la semiceulre, mig slate. Por spasean fe datoreste cpl rena ax pidvorole recent Gerevich propane Fit, 28 Peltor. 6 dutare a capelet in prima jumdtate a sccoluli al Xia, Henszkmaan » PAD: De la milocel aca! seco. O capes anemanitoare,compust dnt-o SSH circle slo abidh semichelad, serveye al ca lee ren Geongil de Jos", © tein capes fn Odorba,cononeut sob mele «copes Il Tous» Dreint in schimb patcnlrtaten not plan inform de pace fol (Gg. 79) cu ateroral {via Orban datas epee din Odorhe ia sect al XI, Problema acest tip deepal Ccentralt foarte centoverstt, Orb4a presupune inact Bisa, Stxygowski # ( orgine sav, idee pe cae et Insuno acepasem Ja priniph "ie Pttanu ™ se itch Gael pe buen sestor conidereme capels dia Odorhel mar putea tf fort inal o Biseriel romlocac Actin exit fu scestor interpre In ce peivete capeble cicalac, e adevint of le snt Seven In rmodiol vit sofcdav fick se plsse i ceva exemple in Ungar, dlr despre acenten dn uimh sa demonstrat ck nu slat antecoure ve cal af XaTTe, rele dia cle spariniod ce siguangtabia amt 5 dour a aceli sca spin uate mu ot & pse Ia lead cu ag6- le peemaghice, Totia Unga alae plan paral (epi in Jit con 12701200, In sci, ta Germania cent imal les a Bevara de sues gi Assia nul settor epee, date la majo tater cizurlor In sexolele XII—XIIL,e att de mare, ince ipotem lai Streygowski imi pare indoilnick sa col pofia insucieat circumstangia. Sigure par deocamda:t doot lurud: 4) faptul et In imensa lor majorite clidiile amintte sae capele cimiteriale si b) ck zona gi cpoca destpindive cea mai intensl e Germania de sud-est fn faea romaniului tii, Capele aseminktoare se gsese fn, deqi mai pugin nameroate, in fara acescl one, si ca up ele sae cu mult mat vechi, In ambianta cretinl, proeodipl il wae re : Space a, 26 20 28, Bene, aeons okcenstnie pe deo pate mavtclee, Infante eu rotunda de ye Gogo, din epoca cont ee alu tape. In acess rind din Barope repli dat nonce Curol veactil date evident ct a romani recruesenp tip la Esvops comet fide sedate ale deport de exci nc thule mien fl pees not factor nou: Poa ote acst lor sian rcadlr tn Se eee tec a imovmine in acct cpoct? Epon dar pec mine Sb demons mse tel ot ‘inset ma a septa Pro a cpece dn Unga in Tales, once pute spur denna, dev: frmele recone dcosave (rn le ese, Ge pe Ja) steno roma, er monumentle din Trans dese ds in Unga ane dn propel ma rail al snpl, dln pine Joan ees 2 Xitscy, con tment eb dn Plier Geil de Jor, eases yes Oioiiectuie dane pe a local ecllal Xion ae cam peso Heacno, © bse omnes exe, nests oma ane vince lat imcoce rept Sinn orks cn concord fetta didn Troan rtica ort. (fost cat.) din Dengus * (Gg. 80—81). Posibilitatea de a exmina din nou gi ami- fon prea co th Sen Bay scent el de exc ars sone pide af ads ule prec rece Inrucvs come forma preetect e pees act monte cation conglameatin pal multe cd sas a eer ‘lex deatotrt ss fe plant, nat steal weleea tee 4 romania tia tnsivincn Wformeor aacoraive ale elior histone & hang, ‘Nese citi (ig. #289) te compune dno Inpeeaprope pont aed circa ve afl pa ap ate, mind tallies ta ee atid colt, jin alu Acre pa cul in Teo i proprietress ae fin apron actus in elite provi tomineia cr elite hag {el rprodoce in pie o Wad hatin dtp teat motdonen ea ee Ie De, un «pan ln erce geal spit: Pal ct ane ponte provel dead ee nile mectonene, fe din Duis rn tape mse ln ecaosate, Elec pcs he tmisune care dent k meperl din Deny mn patna 0 Bete Se a a ve ober el ves tl alse deck eu, rail Se pati suf dei in ace Bl, peal comet. Sis de belie, camper Sie bot de pai ot spool ese de clini, pea ia url nie ee tre cet o supe de siats cu toa fe de stem bn te nes el in cae gras De a © vet of tera da Deny wn lon aes Cte i vine grou tna una regui st le 9 te mage Fo deters eanaet Si incur gf teal Ge Eoosnete. Act muta re foe pus dine poke din maroc, pate din ealear si gresie, dia fusui gi baze de colome, dia lespei de Is por, fevi de canalizare gi altare votive ex ioscripti, Ia care se adaug «poi campletie din pvt brut, extasi probabil in apropiere, i clcmis! pentra fina ornamental, Ca un spirit inven tiv pe care mumal indaneala unui profan al mesteyugull il fogiduie, meyteel a ceat un com lomerat athitectonic din cele mal disparate piese, un conglomerit qu aumai orginal, dat ‘arecum sugesiv. Pentru fasurile si bazele de coloane —ct toate ch nil una nu e pereche cu ceslai —a gist o intebuinjare pe care no a pututo vedea dect a o ruiat de temple din Ulpia Trans: « dispu, adc, coloanele clte tz pe lturile de nord (Gg, 84) sud (5g. 85) ale navel, consinind 0 fad lateralt de atpectal uu peewdo peiptr,adincind uncle have sages Bok sta, ay mg a Jel, Gum © «Reteegyian (= theres torent, gl pas, cu hihogme. CE pt Ment Ls fas x 37t sec eee 29Vili eh lean Roma, ~E TeN aan ae Fix. 80, —Dengu, bivericn ort, vedere dinspre sud-veet, ‘une colonsde in flancrile bserci —cogeratt de inctperea in ruint de pe laura de sud —no ‘4 confiemat prin sipitur, face eostalacetoe coloane pare exclsiv de osdin estetic si explie ‘agit no se ponte gisidecit fn spiitl de imitaie a unui model antic disput 90Inteioral biseriit © ingust ji inalt gi fapeask pria lespeile mari ale pavimeatulat 31 prin blocurile din eae siat forma! cei patra stilpis ce dock altar votive ayeate unl peste aul formeaz un stil, iar spl sine legat inte et prin arcu suprafnte, find inal egati i ig. 81. —Dengas,bisericn ont vedere dinspe sud-est cu pereil extesion, cam ar & corespons logic athitectonice. Ast turla foal sos wn ‘orp sirin, ayezat In mijlocul savei nunecoase, Iaminatl dinspee misganonpte dose pin trel ferestre strc, cx nigte meterez, iar dingpre vest si sud prin cite dow ferestre mid, rorende on(le faptemburi de canal), Alaral si el prevzut cu dou ferestre stemte gi languiye, Aceste fereste sine tine flecate din cite © lespede mai eabyie gi au tus un are ascut, iat lespeden stil giurit a fost prinsd ints-o adivie evazath spre exterior gi interior $f fncoronatl ee cte von sre semicienl din simi ‘Mai interne e earls bisrici, combinael In mod stain cu elementele anni tute. Spre intriorol bisesidi ea © descist pind sub etajal prim, marcat ia fad prin ferestre lary, pitate, Sub acat ctaj se afl In inteioe mai nth Meapul unor grinal de care atina odinioara clopotal, iat ceva mai sus 0 ferestruich ce af fata fl de ascunaitoare, lx eae se ajunge ‘numai urciad pe acopery la o intrare ingustd de pe latura de sasinit, Ascuraitoaen © un mic cotidor, ceva mai scund de 1/m, boltit eu 0 boli la sfert de cilindru, Etajul turk izolt dle interioral bisrci printr-o podea. KI formeast o incipere mick dar prietenoass, aviad. pe ficcare Laue cite o banchett de plat fn glaful fereste, iat pe latara de vei gi 0 colonel fn cena, tact ne amineyte de niele ada! ale feresteclor din castlele romanice- Aceas Inch Pere de Ia ets, accesibils numai printo seark mobil din extesior, nu mai e islet pein ail ln fl de podele de whimele out tae de ferestre, unul eu deschiderisemiciteulac, iat ulin, spre, nord si sul, cu deschidert Ia fe, dar ceva mai srimte gi scunde, fat spee vet gi cst cu cite patra feretre mic, circulars, dispuse in forms de romb, In interior, acest tutn s¢ ters mink ex 0 calod de plat, acum ia parte ditimat La fel ex elelake inciperi sisal poart o bolt de patel, compusd diatcun semi cilindra termingt deasupea absided in sfert de aferd. Claires se infiyesot ca o matt cubic, Hnclestd de o eutl, cu bask tot cubic, corp prismatic st acopeis de plated pifamidal, sertpans de paera frontoane tsunghivlare. In ntsion, idusile slat tencaite, iar sub tencuala seceatt se gleete ftagmente de picturi morale dnt poet ceva mai tie, Exterionul Ins e surprinaitor prin paramentul de lespe si blocuel mat ccarste, amesteate, mai ales In pile de sus cu piatrd bruth de catiech de format mic. Ea prima vedere s-arpltea ce vorba de © amplt refacere a bisericti ca ajutoral acest material seadent, dar 0 cexetare msi amiauagis conttath unitate exeeuie, pin fapeal ef plata brut pare isl inet de la temelie, Dar unitsten 2idei e sublinathestte print sere de brle dle elehmidf, commuse dint-un zig-zag inure ce un rind de clsimizi, Un asemenes briu incer. cieste absida sub acopergul de plata, mai sue alt belu inpodobeyte nave, purtind deasopes © sprinceant de comig 2 cia oarkbriulincinge margnen superionst de la baza tole stn fit, reapare ca centurk dublt sub acopergul de piatt gi eub ffontone. Fancjia decostiva 4 acestor bruri e hotirtoae pentra inchegere extctick a lids, Dar ele ne sjuth gi a dare, pentru ef peototivul lor se piseste in veciatute, In biteriile din Sinti-Marie-Orlea 9 Sie ‘inind seama si ce feestsiile in foumk de metereze, dat cu ate feng, atares 7 Nini Disesiif din Denguy pare a fi ultimul sfert al secolui al XU-ea, ‘Mai trebuic, in afc, menfionate si douk gropuri de podoabe, care coasiuie 0 lek cutiontate a aces biserici, Pe colurile de ruc-est gt aond-est de la bad ture z4e de un cite coring invert, iar deasupea cornijel de i bolts absiel dispee sad slat ajzat, itis fet nico legicuelorganied cu arhitecues, doi lei cule. Pare inst greu de excmit cl scese piese sar gisi ari in pozigia inal, pe care le-a dat-o mejteral constrsctor. Captelarle sint evident antice si orobabil gi cel doi le, dat Sind eX reliefui asminitoae s-au mai git fa Ulpia Triana 1B probabil cf biserca din Denjus a primis, cutind dupi terminarea ei, dow aduose. Primul e-un wepmintsr (linconioa), adost Itai de sud altara, zie tot fn locust tai uae sa eignens apa St Soma pees sop de ee tet ‘tone cope" le Sop 93de paert cars gi acoperit cu o bot clindtil de plat dup stem consolelor, adit ‘Gaitt in strata proemineate $i suprapose, Aceastt lncipere, adiugstl dup models! sacrs- Tilo catolice, aves 0 sngortfrestraick spre vest, astapatl cad 5 adiugat pe laturs de sud ftnavel o incipere aoul, cu un 2id compus si el dia blocuri masi si cu o bolt cilindsict dle plate, encental Snot de dat acnsta in strat mdse, E limpede of pal ol 2 fost amensjat uterioe In paramental ave, sicoloanele de pe accisti lauet au fost Jglotare in partes superioart a invelgulul cllndri Spee. vest Indperea se cermin fn acclagi plan ca si sava, dar, dup un inmcrval de timp, +4 adiogat acl 0 nou Inclpere, 0 tnd amply yo Hien Snre~ plu complex. Cezar dint 2idal de nord Al navel st 2idul corespuneitor al tind i fandamentele mai pia adinc, tin port fcr ava cit s1 cu Ineiperea de sud, dover ‘dese eX tinda e parten cen mai secenth a Cconstracjie, Zidira e gi ad in pare din Dlocuri mar, extase din rainele somane, dat ‘acum prevalest plata rusk de casien ‘Finda sau pronaogal avsiese dous inte: jana pe Tatra de vest, acum astupath alta pe lat de sud unde nda lipsste eu desl- Vinite, dar eipleaile am scot In ivealt un fest din ambrazuel gi urmele trepielor. Acest ‘pronaos e ceva mat inalt dete texesul dim prejus5idect pavimenrce pile al vechi te biserici, Un ale sema distintv al pro- fosull escoperigal de lema, asi disput, ‘dar mart pein guile de grinzi, care se Imai vl allt in peretle interior al prono~ Sli, cit in fgadn de vese a navel. Tosi, Fig 84. Deng, bserea ort, coloane sngsiate — mesterul pronaosulua copat si itera forme oe ee (ela fonda navelsantfel uga de vest © con- struct la fl din ted blocari mus, doud ca ascii, unul caahiteavi, iar niga deeptunghiulast de dessupen ui de la navi © repeat de tdovi ori in pertele exterior al, promos De cial catcast toate aceste anexe? Sondyjele Gicute au limurit ordincs eronologict in cate anexcle au fost cxecutate, dar ni a furnizat elemente valabile pentru 0 cronologie Absolutk H foal probabil ca veymintara aff fose adfagat corind dupt zidiea bisesii, in fciperea de sud la un interval ni prea Indepisat, in carl seolula al XIV-lea tind, ia fchimb, nu pare a data dinainte de sceolol al XVes, periosdt fa care s-an execntat gi pictur fle despre we vom vorbi. Dar problema datieit acestei snexe depigeyte limitele epocit ie eate ne ceuplm, cpoct pe eae Bisetica dia Dengus ilustreat sugestiv toemai prin sinteza ‘sranie pe care 9 latrochipet eon womb ip oe sn lo ma oleate Sale entered ot am fewit i el era eel 4Barocas bur labile oS a. In inches, tcbuie of mai amintese biserics oct. din Gunasida © Actoala construct € un conglomerat caze a tect prin eel poyin te fe. Nock! (Gg, 86) te compune din fate aside, tasste enpitic aproximativ semiciculare. Plaoul formeasi wa tiie petleh dint mi locul eiruia lipssc coljurile patra centel,ceea ceil deoscheste radical de biel bins tine ew plan ercone gi apeope, in schiml de planul exalt de la Nici, despre eae vom vorbi ia capitol pivitor la aritecura din Tata Rominesci. Acest nuclea sit in intregime din patra de ria si pate brut, fneeat lnte-un mortar gros, foarte hide, din cauza cantithit mari de citi pist, amintind.Intructva tence armeneasct a ‘idle eurnate. Absidele slat aeoperte ca Semicalote, Intre care se interealcnst “bol Gllindeice pe mi vest-est, lungimen ace principale find mai mare’ dec Yversall. Peste spainl central se ridiel 0 tush prismatic, piteti, acoperid cao ‘alos suspendati (Gg, 87), Acest nucle constisie nava gi altaral Disetici, n eate se ited prnte-o ugk depe ‘anghiolarg, strimet g joash, dese in hoes apuseant Ferestele de I horele. dinspre Hint yi mina, precum i elie una pe fceae late a tude, sat toate mic, dept lnghiulee, gi mu se pot compara dest cu deschiderle minuscule ale biserclor de lem Pentru data acetui monument io su ne cerveste dete condijionat jtirea do swmentart despre oagezare de romini in eo ‘muna «Zad » (= Garssada, iogdits tn 1292%, ji anne in coroborare ew ipotees j fh bikerica arf tezulttul anor interfe. fenje a tipului ticone din ‘Tar Rom! neascd cu planol capelelorcimiterisle pute Tobe (eifel s-ar explen conformaya.abai= alt + raul de ves de tpal ell din Odorhe. Cascteristct ¢ totodattalungitea bajelor de vest gi et ale putrlobuls, o tendiogtexpicabil fie prin eontuminases ch wicencel Pes din Tasa Rominexit, fe prin imerfereatt cx dispocta biserict sls, Pe temell mecvor ee tent, cea mal verosielt datire « patrulobului din Gumsada at & tn fora stele 8 hg | Schimb, clopoenita (Bch galeria de lemn, aos al wlmeor veacu) eu atl foie mac Brecum 1 nds bolt clinic interalats ntze nad wi opotnia, slat rman wel aol, fcisi whesioars, dato vreme in cate sstemal adifinal de. spa marunte,inlljute teo luogal unci sxe eincipale, iyi crose drumul fn athtecura somincascl din Teeadhega’ he sft, mexale de pe laura de sud si cen dinspre nord, nifte emirate aidie die seteide fay sint mai vech! deit eacal al IMCs, Fig, 85. —Dengu, biserea on, vedere di ine ere tral de sud ec ee ee * Sener, Topi 5 95Din expnetes precedent nea put ice oe desl de empln despre aera oe te a ama ena aga cise dk am seit oi tk pal le xpecele cv! pst nic dara esl, Det ESS haan! induce ese secs mics Tn Ea ar cline pin spel (are, Uence aiecot vie pse aco SSRiic i somal la documeote 9d kere TAR ects to exe de om cst ep BEBE ome, eu conse ok a ca ce Me idee ede cs oe pot voce fn Tete coigt camel. pote aspect! exselor umes odious Cine de lem defor a eter eae cu scle de pat a nis sei in vemarle del a mal oie eee hn coon mc cod oman SUED cle pend rae toate pestle din rosa fel ne potas seduce (As Ta! Od) se Tay oan dest lie a Bjorn cent "ok aon (GREENE ata ae ives ages pe, ep mil pie ae, hee Soe mu a lepine dene eget lope 0 vit pein wn mere at petal oe wi, ve dvd eens he fe olla XIV ; ala al XIV nc prt romani tmavocan a ocr tee in ae a Soe cape 0 const yi desopest nt a pect, Sin npc, NE cinco pte rep aa ar expure # Fame a te sede esi ani! ep a a ee pecan pte ine ln dec tet, ll wheca a ne ra ai coop gage ein edicts ci nolle a ae air pal nomena ia dt, pepsin ahi eo ung de a acne nl snc a a te a ey haere ele, depenene nerloct de mctropoh Be or inc meropla usdaobinl arpa agin, ude La a Fancast cotta cert ait ieee XT_XIL ke thicpacopde x epacopale 9 biel mio ioe ae ee psn ni beh poi So a yee cone ines come el eM pine aeons uel dn Tienda, ce, fod ec, 8 tens de esl dell dn provinde topo aca apt tnTisvacn in zom de Sod = cloit en ne ial Kien vod de ul ale i hes at, inode ee pe ethe Gavan, Noni, Aui) cosa co vl - cin eae Ss epic nd pc tae pe cen din Tanna a or ahead aa et up yor aco onset. La ep, nee ode Yor oon fn conte 7 enor mee igi daca autora lll de ea oe Fe scan pe conduc jeer. Av expe pein fad aca na oe ele langue in zone cheer. Tag ec ello cui eps pia connie peri rcs a oe ul de nner mat ih tmpeomindsefrme pla o tesa Pe pe inant, seme de bole, porta, fees) ig 86, — Gucai,bisaea x, “ plan 96Expesienp tragic de pe urma invaziel titare dia 1241 a consttut un indema hotetor, indeosebi pentrs populaya ajezti ia ville largt ale eilor de communieaie, pentru alocel mate fall de lemn ngor inflamabil eu material de piste, mai ales fn cadral ahitectuii malate a whe ee Fig, 87. —Gurasada, Sserca on, vedere dingpee sues. al cle bisericesd, © tending yijnitt probabil pinto laicice masivi a colonics: maghiare si germane tn vemen regelai Bela IV. Aja se explickinflorire excepjional a athitecarit de pistes romanict-icie dia jumdtstea a doua a veaculsi al XilLea, Alu de pale de bases Jimpimintenite mai site, se espindejee acum spre aordal Transilvaniel o variant a basi | din Ungaria (ea cor redu, da cu dout tarauris tibund in capital de yest) iat motival tara til gal alos al eibane!ajange gi i regionessfsench din Tranilvania de sod-eat i= adopt | sporadic de biseka-sll. In aceasttperioadf nu numai mins de ler, dari conducerea geotieelot ream aeach local, respect dependents de gsatere din cupinsl sceluag stat feudal maghian. ‘Numa eatedala eat din All Tula face o excep a sensul in sur pe cream eunostat-o cind am analiat cide in. amount. ‘Am vat ce timulent x consituitevolaaritecrai catoice pentru wile centre roms cae, mai sles in regiunea Hategulo, ig pstased inet o beam de organizare feudal bistinnss Gig anttau dispose af se ineareze acum, dar co peronaitate propie, n noie ela ale sste- Frulafeudal in perana de poten pasta anumitepariculrisme, Aceast evolu «fost curind Singherit de intevenfa extol gi dacumentle "cae ne arath preocoparcs de 2 combute Grtodoaisaal side al supune catlicsmului machen torodut inceputullngeirt evolatck athitecarit de past ortodoxe. “Aruncind, in sisi, oprivireasupea ivi de stspndire « monumentelot, consttim ds- cb nepal a densi isle plate, precum i prezeaje nor zone ini, pie total Ge unme atiteconice din acast fas, Dents maxi o gisim in zum colonic seh dln scent, co mick indir spre Tos Hafegull. Ville principal cae travereazt muni Seale Transilsaniei pi adn in eepfunessecaasc sla inal Bist, sin, I ind lor, Decsirate cu un aumit dest de insemwar de lide gi a fel © ipa de vest, deschist larg [pre fevutle laine ale Ungailycarscteritie este toca fn aceast ulm regione consatin f iotodices mind dinte idle tanilvinene gi ccle din Ungaca "Rimla Int albe zone compacte din Muni Apusen gi din Maramurey si s¢ pune ntcburea ct worlm de «deerturo, cam #4 song de alten of, sau de triton Hocite de © pop luje ce cootinan sf lidenst in lemn? E semnfieai ek pink recent popula din acee region ta eerie ined aprope exclsiv de material de conitucie pe care fl oferkpiduile, gi acum tnd destl de imins, sre leptin s8 pesupunem «i aga a fieut gi fo trecotal ladepitat; mai ¢ reomareabil fapal ed fal aceste zone sit louite de 0 populiie romineasel compact. Ca Site cuviote, analiza dstibuyel topografice a monumentelor pate a opiad destal de del aspec- rerulate dia pimele coc si colonia substanile din secoele SIXTH ccea ce dovedestec desi nomiral nonumentlor romance disparatee desig insermat, torusi dieibutia topogmfck se concurcazh ined deste de limpede 1) Inceputusile arhitectusl gotice “Am semaret ine ia eaptoll precedent interfrentafecvent’ « amnuatelorgotce fa com- pleaul athitecurl somanice, inepiad co ultima time a secollai al XIlL-lea. Vom ved acum Ex aceste forme ma se datorese tor inluene srine, tole, e provin foarte probabil din acele ‘paticre care adoptserh principile goiet burgunde, introduse inte timp fa Transivania prin Jncermedial elluptilor csterceni, Ordinal cistercian previzuse Incl de la Inceput o divizione 4 mune in sinulorganzafei, disponind stl de mesesap (fare comer), i printre ei de pie tat i ida, reste care as juctt — mai sles ln regianile cu o wail orifencasc incknedezvol {ath $i unde lipveau brsle gi gantiere organizate —rolul unor pioner, Acesta 2 fost si caza fn Teansilvania sivom vedea ck ntieral cistecian din Cir exeritat ofluen arg i fecund Se impone deci si-t analinim activitaten cu atengia cuvenit “Ca metoh sl manistiis din Tgrg, «fost Fondah, pein 1202, «abbatiebatee Marie Virgie de Conietsy din Cea Era worba probabil de o penetzatic la testoriv ined nelustefectiy fn ni esr Saat cde Sit RS BSS, nl Sy Sia Te ep omaes ake cinta, pS Per en, SER Sr Eset 6s Dm, Fl Ri Sp ek Chee ef Salt wc Rati bh 98