Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cristina Pripp-Marketingul Politic, Pp.243-282

    Uploaded by

    Doina Ostas
    137 views20 pages
    Marketingul Politic

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Marketingul Politic

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    137 views20 pages

    Cristina Pripp-Marketingul Politic, Pp.243-282

    Uploaded by

    Doina Ostas
    Marketingul Politic

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 20
    a a == ered a |S Arison, | ince ar aaa = = SED | gabters | Rae oo ime Actiunile ctiunile departamentului de marketing trebuie si se Aiferite in procesele deszionle Perfect pe comportamentul canstinatee am vazut, acesta ia forme " ui alegere a unei oferte poitice, Capitol! XI CERCETAREA DE MARKETING POLITIC Pentru asi cui st se adrseze cu precizie,indiferent de doc- trina pe care'0 impirtigeste, devine o necesitate pentru orice formafiune politic s inteprindS ceretii de markcting, cea ce implied stan! pei, al concurene,evaluarea mediulu polit 4 situate conjncturale socio-economice at la macro ct gla Inicronvel ~ de cele mai multe ort schimbitoare, Cercetarca de ‘aretng exe un proces amphi, eri eficacitate reid nu numai in corecttudinea tli tehniilr, ci mai ales in verficarea utlittinformatilor gi splicareaacestrastict pe grupurile de stresae. Accasta exclude genealizarea pe grupu, si le spunem incompatible, precum i actalizare periodica a datlrreferitoare ia sara peft politice,deoarece preferincle indviilor sunt in continua schimbare $i se datoreez4 in mare misurd intervene concurenfi in medial polite. Deval police, intotdeauna de mare importants, rin costrle pe care lear implica modificarea imagini parti, nts sens nega, necesita accesl rapid la informatil ofeite de cea mai prosspatactulitate. Un mare rise Se perpetueacd in faza de culegere i prelucrare a datelr, in cazul in ear, in ipsa numanai adeevat de specalip, sar iosi att timp, cantitat int informaile mu ar mai fide actual. 1. Nofiuni introductive fn cercetarea de marketing politic Desi cereetarea de marketing solicitt pregatire specifica si profesionalism, se pot fice speculatit observationale care ny implicd timp, vecialigti. In functie de programele-rebut fee oni cd s-a ajuns |, ‘costuri pe care societatea civila le su cide me se iveste si ce nu cerintelor societitii ain actuale, Dacd\un program politic este lipst de audionta ens al strategiei partidului. Dincolo de i partidului. Dincolo de concluziile pe care fo ties pole lea deere, viet, va tine Con nectae Evite repetarea sreselilor — dacd vrea s& riménd pe scena role {ch xsl seal amends de ce elecoata actor ead aa roncatta nefeken na ales cd oamenii asteapti de dea gro nay al viable de redresae, nu act cares Politics, metoda de invijare din greseli ii faa informati despre ceca ce oameni pata pol dicind ce trebuie ei i hucma gi specialist care webuie cooplaf la seusrenn e oe Hen sp rebuie cooptati la structurarea progia- ‘ronconsumatorilor absoluj, dar mai ales a consumatorilor rela, informational de a care pomeste, ncces : sianume: dorinel, necesita SEs! Sore camer opt tort, in mare parte, stimulilr exogeni, dar si celor pubic 244 taricpolitici, Aceste studi, in timp uneor foarte scurt, pot sesiza re- plasarea segmentelor-nta in zonele de fidelitate ale altor paride. ‘Studiul piefei oferd spre cunoastere, decidentilor politi nevoile cu care se confrunta populafia distribuite dupa criterii variate, care sunt in misurd sf identifice grupurile-tnta-cdrora uurmeazi si se adreseze formatiunea politica, in eventualitatea de a-i deveni susfindtori. ‘Metodele si tehnicile de care dispune cercetarea de marke- ting intervin in procesele de investigare, culegere, filtrare, pre- lucrare, analizi, interpretare, exploatare si promovare de infor- ‘mafii-date utile intr-un anume moment social-economic, ta struc- turarea unor decizii adaptable societati IMPLICATHLE CERCETARIT DE MARKETING “Modalitatile de care dispune cercetarea de marketing osci Teaza pe o scalé evaluativa de Ia tehnicile stiintifice si obiective de investigare a pietei politice pand la cele empirice, specul tiv-observationale, aflate la indemana oricdrui membru al organi Zzaiei politice, pornind de la presupunerea c& are un anume ,simt politic, care si prefigureze limitele dincolo de care se iveste ineficienta. Indiferent de tehnicile utiizate, cercetarea ofera ‘réspunsuri la intrebarile pe care si le pune marketerul atunci cind se pregiteste si structureze produsele politice, Si ne reamintim spre ce se orienteaza interesul acestuia: ‘¢Care sunt cerinfee si nevoile populatiei? ‘¢Care sunt grupurileinté ce pot deveni ,clienti* partidului? ‘¢CCe variabile de sczmentare a picfci sunt eficiente? ‘#Produsele politice existente pe piaf sunt cele dorite de populatie? ‘¢ Oferta politica fost promovati la momentul potrivit? ‘#Formasiunea politic’ poate face faffi costurilor pe care le mplicé produsul politic? Dac mu, eum se pot obfine sur- sele suplimentare — pentru a nu afecta elaborarea produ- sului? ‘* Cum functioneaza politicile de promovare a produsului? ‘*Care sunt componentele mass-media prin care se poate ajunge la ,sufletul grupului-tinta? 24s ‘¢ Cum va interveni concurenga pe piafi~careplict teoreticd sau programaticd la promovarea produsului? ‘¢Cum este primit, pe pia, produsul formatiunii mele politic in raport cu cel al concurentei? Cereetarea de marketing se implica in studiul a gapte do- ‘menii, de altfel determinative in eficienta ,iesrilor pe piat ale formatiunii politice. Aceste studi sectioneaza in diferite flit" Piata politica, in scopul de a scoate la luming clementcle caracte- ristice fiecirai domeniu: studiul grupurilor-tintd, aparfinand societiiicivile; ‘estudiul produsului politic; ‘ studiul costurilor pe care le suport partidul; ‘¢studiul responsabilitatii distributiei; « studiul eficienfei promovari studiul concurentei politice; ‘ studiul pictei si al mediului politic. Printr-o analiza de profunzime a acestor domenii se ajunge la indicatorirelevangi in cercetarea de marketing politic, si anume: ‘© Localizarea in spafiu si timp a segmentelor-fintS 4 matoare" de politic. Necesit cunoasterea localiza ipafce, ara pf! pevioada de timp elocveatl tn dest surarea studiului Precizarea bugetulu. Studiul piefei necesitdalocarea unor resurse financiare, stabilte realist, pentru a putea face fa ccheltuiclilor pe care le implicd cercetarea de marketing pe parcursul desfisuriii ‘© Termenele calendaristice. Stablite realist, in limitele con- fruntirii cu lipsa de timp ori a extremei dilatate in timp, depasind, astfel, momentul care solicité studiul picfei incolo de care analiza nu mai are valoare. #Categoriile de produse, care pot atrage electoratul prin ‘oportunitatile oferite. Specificul acestor programe trebuie sii se plieze perfect pe principalele categorii de necesitii Produsul de referinti elaborat trebuie sd fie unul de interes ‘major, care s4atragi un grup mai numeros, altfel risnd si aiba o audient& nesemnificativa, cu costuri mari. ‘ Structurarea efcientd a departamentului de marketing-ima- ‘gine 3a celui de distribute. Una dintre funcfilesistemului 246 politic, ce-si dovedeste eficienta la nivelul oricdrei formatiuni politice, este cea de recrutare politic’. Recrutarea politica este procesul prin care este selecfionat personalul specializat al departamentului amintit mai sus. ‘*Elementele conjuncturii de piafd concurentiald, care pot ‘bloca promovarea si distributia. produsului_ politic. Se ‘contureazi ca efece ale interventilor eoncurenti politic la ‘promovarea produsului pe pia, prin sustindtori pe care i au lideritprintre specialistii din mass-media si printre analistii politici~ despre care spuneam, intr-un capitol anterior, c& ‘pot deveni verig ale lanfului de distribute al produsulu, prin simpatiile sau antipatile pe care le nutresc fat de forma- {iunilepolitce. Dec, prin ,mijloaceleindirecte pe care le are Ja dispozitie, concurenfa poate distruge imagines noului pro- dus. Dar exist si 0 varianté liudabila prin loialitatea mij- loacelor folosite, veniti din partea partidelor sau a oamenilor politict concureniali de a elabora un program destinat acelorasi necesititi social, ce liciteaza aparenfa unor avantaje ‘supetioare produsului lansat cu foarte putin timp inainte. ‘© Practicile de marketing. Pentru elaborarea unei cereetiri de marketing, specialigtiitrebuie si adapteze practicile de marketing la cerinfele pe care le impune promovarea produstlui pe piafa. In aceasta etapa, marketer intervin in: ~ alegerea celui mai eficient lant de distributie pentru produs; —alegerea tipului de distributie, si amume: intensiv sau selectiv, cel mai potrivit piefei de referinta; ~ stabilirea costurilor implicate de distributia si promovarea produsuluis —previzionarea piefei de refering, respectiv a gradului de atragere/permeabilitate a produsului politic de catre segmentele-tintl stabilite ntr- etapa anterioard a studiului; — in stabilirea comunicatilor de marketing celor mai modeme; alegerea celor mai moderne mijloace de promovare & maginii produsul ‘¢ Fenomenul de filierd politica faciliteazk partidelor cocrenta claborarii produselor cu cerinjele clienfilor. Orice formati= tune politica este 0 verig& actionala, care, prin actvitaile i operatile pe care le practic’, incearcd si se adapteze $i 247 sig pisteze locul in mediul politic. Accasté adaptare este de fond, orientati spre cerinfle pe eare le poate rezolva, dar forma este mai mult decat conjunctural, find depen- enti de modul de manifestare al specilitlo sal liderilor politic, agresiv sau bland, eu adresabilitate medie sau intelectual, in functie de stilul ,co Partidul se adapteaz& la filiera. poli specte regulile sociale si ficénd eforturi pentru a se adra in limiteleloialitfi concurenfale ~ de altfl, nu intotdeauna respectate -, deoarece participa a fenomenul social-politic prin ,constuire produselor ce vin in intim= pinarea nevesiijilor sociale. Deschideres informational la nivelul societati si schimbarea mentalitafii Ia nivel de individ fciliteazaasimilarea din firile occidentale, a unor idealuri si dorinfe aproape necunoscute, care duc la const entzarea unor nevot si cerinfe complexe, actor satisfacere solicit efort si organizare att la nivel individual, cdt gi politic aici se includ si poiticile guvemamentele, De aceea, orice modificare la nivel cerinflor si necesitilor populatiei declanseaza 0 succesiune de schimbari in problematica abordatide partide pentru a menjine formatiunea politic pe filiera politica intern sau extern, Exemplu: in utimii ani este evident fenomenul de adaptare 4 programelor de prevenire si satisfacere a necesitfilor populatiei conform cerintelor-standard solicitate de ali- nierea Romani la poiticile statelorsupradezvoltate. Cea ‘mai eloeventa exempli Tugoslavia, care a determinat din partea statului roman, susfnerea interentci NATO, pe acelas principiu al adap- tari politicit interne lastandardele mondiale, cu dorinfa de fi ecompensat cu intrarea in Comunitatea Europeans. 2. Fazele cercetirii de marketing politic Cerectarea de marketing politic implicd o inlinjuire rigu- roasi a fazelor care, ullizateeficient, vor oferi informatii peri nente si complete despre piafa, permitind elaborarea unor decizi obiective. Fazele obligatori int-o cercetare de marketing sunt: 248, ~definirea problemei; ~ transformarea probleme’ in obiectiv de cercetare; = gestionarea infortatiilor disponibile; = stabilireatipului de studi planificarea cursului acti ~ stabilirea bugetului necesar achizitionériiinformatilor; ~ alegerea instrumentelor de cercetare; ~ structurarea esantiomului de anchetd; ~ culegerea, prelucrarea si interpretarca datelor, ~ prezentarea raportuui final; ~adoptarea deciziilor; ~ evaluarea rezultatelor. [DEFINIREA PROBLEMET Cu aceasti ctapi demareazA cercetarea de marketing Constatarea uni situaiidificile — de pilda, ,ultimul proiect de decvoltare urbane «Veale X mu bpnut aderens pe care 0 asteptam' ~ cu care se confrunté formatiunea GEALg Sa eats AEA SReh ae prin identificarea cauzclor generatoare. Se structreaza o listé cu presupusi factor disturbatori: ‘ Cerinjele au fost eronatidentificate, Stabilind grest priori- tiie, sa ajuns le specificittieronate cu privire la dorinfele reale ale segmentelor-jnt sal ‘Ineficienfa canalelor si a metodelor de distributic. Proiectul nua fost suficient mediatizat. ‘¢Erodarea prestigiuluiformatiunii politice, la aceasta con- tribuind, in mare misurd, degradarea imagini liderilor politic. ‘eCerinfele segmentelor-fintd au fost rezolvate printr-un program oferit de o alté formatiune politic. ‘Prin ce si-au dovedit superioritatea mijloacele de disti- bbutie si promovare ale proiectului concurent? © data stabilitifactorii care au generat situafia-problem, se poate incepe studi proprit-zs ‘De cele mai multe ori partidele sunt interesate si stabileasc dificultijile care se pot ivi la oferirea pe piata a produselor po- litice. Cerinfele neclare, confuz formulate si semnalate razlet in 249 Cervetitorul este cel care ia decizia in logaturd cu ,necesa- rl de informati, si cu cele care fi sunt utile gi trebuie neapérat ‘obfinute inainte de demararea etapelor practice ale studiulu. SSTABILIREA TIPULUT DE STUDIO Cea de-a pata etapa cereetirii de marketing in afar tipului de studiu pe care-Istableste si fie urmat, prin metodee si teh= nicile de recoltae si prelucrae a informatilor, se remarc8 prin structurarca cadrului metodologico-practic. Cercetétorl se poate afla in situatia de anu stip problema, datoraté noutitii, neclaritatii, bogitei si ineditului forme pre- Zentate pe pata. La rezolvarea situate se impun studi preliminare de cereetare a pete: teste, studi-pilot si ceretar exploratori ‘In situaile in care incerttudinea problemei este mult dimi- ‘uatd se uilizeazi studi analitice, earactrizate a find: descrip- tive, cauzale si predictive (urmirese efectuarea unor prognoze de pita) act studiul are drept scop crearea si validarea unui instruc rent de cercetare, va defin in sens instrumental eercetarea Stabilirea metodelor si tehnicilor de recoltare si prelucrare a informatilor se consttuic in cea de-a doua operatie @ acestei etape, evident, doar In eazul in care alegereatipului de studiu nu a implicat si 0 metodotogie instrumental. Daca sursele secundare au fost completate cu informatiile necesare studiului, marketeri vor utiliza metoda de cercetare Pletarea frazelor este ficient la structurareatilurlor, anunfus Filor a afiselor, a mesajclor publicitare, Ia prezentarea Conciss a ‘unui personaj politic. ‘TESTELE DE COMPLETARE (ASOCIERE) LIBERA ‘Acest gen de test acord o total libertate imaginatici subice- Jilor cate, astfel, igi dezvaluie proprille conceptii cu privite la 0 ‘emi, un cuvant, 0 imagine, un mesaj, o actiune ori un program, Pot fi ajutati prin prezentarea nor imagini slab structurate, pe care si le contureze clar, s& preiaatributiie personajelor din i ‘gine si sd incerce s8 exprime intenfile, motivatiile si compor ‘mentele fiecdruia in diverse situatiiimpuse si, de obicei, dificil ‘Testu FRusTRARI Cunoscut si sub numele de Rosenzweig, testul ofer posi litatea subiectului si se identifice eu personajul din desen, ‘rebuie si sustin dialogul cu celdlalt personaj, ale cérui replied sunt prezentate ~ ambele personaje avind contururile ambigu desenate, pentru a crea subiectului o may larg de posibilita situationale. Subiectul va sustine motivatile pesonajulu polite din imaginile prezentate, investind-l cu proprile sale tristturi de Personalitate. Aga cum spune si numele testulu, acesta este fn Imisurd si delimiteze stile psihice ale subicctuui anchetat, prin comparatic inte strile pozitve, benefice, si cele negative, anxoase si fustrant, stiri a ctror cauzalitate se regiseste in fragmentele ialogului si problemele pe care le ridicd ‘TESTUL DE APERCEPTIE TEMATICA Thematic Apperception Test/TAT — numele original ~ fi uilizat si in marketingul politic, deoarece investigheazd. vatiile care vor determina viitoarele comportamente §i fatd de ofertele politice. Conceptul de aperceptie reflect fia inmagazinaté dupi ce a trecut prin filtral personalitii i rienfei individului Pentru a afla comportamentele faa de produsele parti de 0 personalitate, de produsele concurente, cereetitorul va subiectilor spre alegere mai multe imagi 26 ‘titluri de programe, spoturi publicitare, sonore sau vizuale, cu chligaaca even of al osngur alepee: Pe ansamblul esan- tionului, alegerile se insumeazi, incadrind optiunile in mai multe categori. PstoDRAMA x Este o tehnicd psihoterapeutica ce solicit identificarea su- biectulu cu rolul impus de tema cercetri.Intrnd in jocul dra- matic, subiectul este tentat s& atribufe personajului proprile attudini, comportamente si expecta ‘TESTELE DE TOLERANTA - ‘Aceste teste masoari acceptanta produselor politice de catre consumatori, observind reactiile comportamentale si atitudinale fal de ofertele flate in faza de concept (idee), precum si fata de cele existente deja pe piat ‘Tesrut pe rRODUS . Studiazi diverse grade de acceptare pe pial a programelor siliderilor politi. Devine o necesitae identificarea variantelor alese in proportie foarte mare, in cadrul esantionului,stiut find 68 diverse fome de promovae a produsull pot genes grade iferite de injelegere si acceptanfi din partea consumatorilor. Prin inupetue henner en efeea diee vr de mesaje politice si comunicate de presi, moduri de prezentare,, abordare si discursuri ale liderior, se ajunge la analizepertinente, ‘ce se finalizeaza cu alegerca variantelor care pot cAstiga pista politic’. ‘TeSTUL ZONAL. nds Se incepe cu selectarea zonelor geografice in interiorul ci- rora va fi testaté acceptarea de citre populajie a accluiasi program (personalitate) politic, dar promovat in variante diferite. Inconvenientul acestui test de amploare se reflect in costurile cumpirarea informafiilor necesare selectirii zonelor geografice reprezentative (pentru populatie si pentru intinderea geografici) 267 pind la distribuirea si promovarea programelor sau dep! liderilor in diversele localiti. Pot interveni bruiaje pe traseul de distribute sip ofertelor din partea concurentei.. ‘TeSTUL REUNIUNI DE GRUP Se desfasoara in cadrul unei discutii de grup. Moder cconduce discutia pe tema produsului —aflat in faza de concept: deja finalizat pentru piata ~, adesata cclor 8-12 participanti focus-grup (selectati dintre cei care si-au manifestat r necesara limitarea participantilor la maxim 12, peste acest receptionarea afirmatilor si coordonarea discufilor deve ‘reoaie. Un criteriu de selectic a membrilor grupului este cel relativa omogenitate a studiilor, ocupatici si clasei sociale. ‘membrilor grupului. Pacatul grupului eterogen este c& se fg ‘menteazé pe grupulete. Intimidayi de discursul celor eu standard social mai ridicat ori antrenaf in discufi cu tent iron exist riscul si nu-si exprime sincer opiniile, ccea ce face discutia si devind ineficienté, nerelevants. Succesul unei as ‘nea metode este asigurat prin testarea produisului politic pe ‘multe grupuri omogene, care si recompund structura inte de adresabilitate. PParticipanfilor li se sugereaza c& opiniile si discutiile vor constitui intro baza solida utilizatd la reorientarea pol de promovare gi distributie a produstlui, si, bineinfeles, acordat reuniuni va fi plait. Dezbaterile pot dura pana la dou, maxim trei ore. Cercetitorul (moderatorul) cauti si obind réspun temele propuse pe marginea produsului, intervenind doarin {n care intrebarile si rispunsurile membrilor grupului dep cadrul propus. Succesul metodei este garantat de calitaile ratorului, in special cele de comunicare, de bun sustinitor al discutilo, dar siautoritar atunei cénd se necesar a elimina afirmafile inutile, precum si de abil relationare interpersonala. Cu cat este perceput de p ‘i mai deschis, destins si agreabil, poate reusi si dezamo orice stare de incordare existenté la inceputul discutii. 268 Este bine ca din cadral reuniunitor de grup s& fle inregistrate, usor de realizat,ieftine i s4 nu trezeasca suscepti- bilitatea partcipantilor. Acestea se dovedesc a fi inregistrérile audio si video, avand ca termen de comparafc costisitoarele camere cu pete din tic, cu sens unic de transparent, sau relecle de oglinzi «cu grade variable de inclinare pentru accesarea imaginilor de cdtre observatori care asisté grupul, int-o camera algturatd. Sedinfa incepe prin lansarea unei discufit despre eficienta ‘unui anume program politic, emis in diverse variante, de catre mai multe formatiuni police. O dati antrenati in discutie, pat cipantii vor putea si comunice intre ei neajunsurile ofertelor poli tice existente pe piatt Din momentul in care participantii conduc discutia, prin interventii spontane si pertinente, moderatorul va descrie nou! proiect pe care formatiunea politica doreste si-1 ofere pic{ci, pentru ca imediat i solicite grupul de a interveni cu referiri ta calititile noului produs. Apoi vor fi solicitati si-si formuleze criticile asupra deficientclorsesizabile, pentru ca in final, s& vind cusugestii si idei de imbundtiire care s8-i ajusteze eficienta, In- tdlnirea de focus-grup se incheie cu plata participantilor si mulu- mirile pentru participare. iscutile, in cadral intalniri, vor urma trascul scheimatizat in protocol. Intrebirile vor fi adresate participanfilor pe un ton neutry, evitind a formula critic, iron sau laude la adresa réspun- surilor nonconformiste, chiar si stupide, acestea fiind luate asa cum sunt adresate. Se va evita gennl de afirmatic: ,Nu-i asa c& ar fi extraordinar si utiizim varianta X?" ori ,Nu-i asa cH ar fi 0 prostie si folosim metoda X?* Este posibil ca, pe parcursul discutiei, s& apard si conflicte intre participant, iar eficienfa reuniunii sé fie atin prin stingerea conflictelor de la sine, 3.5. Sondajul de pint Intrucdt numaral subiectilor care constituie populatia cerce- taté este de ordinul milioanelor, pentru a afla ceringele populatci, se foloseste forma clasic& de cercetare a picfi, si anume sondajul statistic sau cercetarea selectiva 269 = {in cazul cercetari prin sondaj se investigheazs un numa de subiect (nm) mult mai mie decat populaia total, respectiv: n<, ‘In functie de desfasurarea in timp, sondajul de pial poate fh ccazional sau continu, ‘SoNDAIUL OCAZIONAL ‘| Este o cercetare intreprinsi o singurd data, pentru a structura imaginea pietei int-un anumit moment social-politic. Acest pro es de cercetare include céteva faze, ce trebuie traversate: ‘¢construirea obiectivelor ie i ead pe care trebuie s& le stabileasel ‘ stabilirea dimensiunilor esantionului; electarea esantionului; ‘© construitea chestionarului de anchetd; ae procedeului de anchett; ‘ stringerea, prelucrarea si interpretarea datelor; redactarearaportul finals aa ‘ ‘© prezentarea raportului final. Onircnvece sruproLur Demararea cercetiri este pasul imediat urmator gi fires a necesitiiiobiectivelor, corelate realist la costurile pe care le Solicit cercctarea. Cercetarea igi atinge obicctvele doar dach recaltatele sale permit stabilirea clard a decizilorce vor f lua A: condoeresonanizae, Land lor decile pot ‘resterea atractivitii, a popularitii i a increderii lideri si parti in sine. ea Deasemenea, costurile pe care le implicit cercetarea Si se incedreze in limitele posibiltjilor fnanciare. Se fi necesara indeplinirea cétorva condi: sionarea si finejea amdnuntelor pe care le va aduce s Platesti Putin, obfii un studiu modest ca relevanti, ‘dar poate ‘mai bun~ in privinacalitfii~decdt unal complex realign, Termenul calendaristc de elaborare a sontajului nu 4 depageasca actualitatea de pe piata politica a fenor studiat. Se impun restric legate de zona geograficd a "iii studiului, Ia care se asociaza gi alte doui restricti: 270 ‘maxima admisibilé si gradul de incredere, strict legate de repre- zentativitata si structura esantionului ales in raport cu populatia, Eroarea maxima admisibila semnific& mirimea intervalului de ineredere ~ misurati'in procente — pe care se vor situa nive- lurile variabilelor obfinute in cadrul sondajului. Gradul de tncredere se referé, asa cum sugereazi si numele, la semnificatia datelor studiului. DIMENSIONAREA ESANTIONULUT A stabi dimensiunea esantionului inseamnd a hotiti volu- ‘ul si structura esantionului, Pentru a stabil reprezentativitatea csantionului se calculeaza volumul si mlrimea dispersiei carac- teristicii studiate in populatia investiga’. Exemplu: populatia achizitioneaza produse sau servicit care fi pot satisface 0 nece- sitate,o dorin sau fi fer sufi pentru problemele ei. In intém- pinarea acestor probleme — alituri de beneficiul masurat in capitalul politic pe care partidele incearcé si-l cistige -, 58 presupunem cd o organizatie politics vine cu intentia udabila de fa structura un proiect de dezvoltare urbanisticd. Proiectul, in misura in care igi va dovedi eficienfa prin sondarea opiniei publice, isi propune si satisfacd necesitatea cetifeilor de a ta ‘mai confortabil, si ofere familillor sau persoanclor aflate in dificultate locuinfe sociale, prin gestionarea fondurilor provenite din diverse programe comunitare internationale, De eficienta acestei prime incerciti depind nu numai increderea populatic, ci si continuitatea alociri programelor. Cu toate cf situaia social ‘recari nu-i dk posibilitatea populatiei sf aleagi unde va locui gi ‘n ce condifi, se impune, totus, realizarea unui studiu care si nstruirea unui esantion compatibil cu ocereetare sal de lng durté necesito metodologe specifics. ‘Verificarea corectitudinii i regularitipit i subietilor, pe durata pride de proba, OE ‘+ Eliminarea tem care inde ite recaza atone sme gi stereotipi,dstorsiuniusor observabile, ine strap ni uor observable, in perio ‘ Simpltata 5 laritetca chestionarutui liming problemele legate de completare acestuia, care este bine si nu dep euch unser deor, ea ¢ Este poferil ea ancheta a domiclia si fe completa de ea prin telefon, care obligd subiectl la spontanel oe igh subiectul la spontaneitate #5 se vertice, pe edt posibil, dacd realitatea cores Hlspungurilorfamiate de subi ‘*Repetarea rispunsurilor stereotipe si Intrebare cereetitoruluiasupra corectiudi Desi rtmicitatearealiziit sondajutui cont siptimanalg, si lunar, totusi, credem, ar tebui vedi ficiena si uilitatea, dent, solicit testarea pie sunt categorizate asupra fenomenului social-politic va putea fi astfel comparaté {ntre grupurile-tint& si generaizatd pe fiecare segment demografic cu reprezentare in esantion. ‘Consider ci se dovedeste necesard realizarea unui pane! care si ofere o imagine calitativa asupra picfci controversate si, in acelagi timp, interesante a reprezentarii mediului social-poitic din perspectiva ,consumatorilor de politicd faté de diversitatea piefei poitice existente in Romania. Redactarea si prezentarea raportului final se regisesc in finalul capitolului,Cereetarea de marketing politic”. 4, Raportul final de cercetare Indiferent de metoda aplicaté, cercetarea se incheie prin prezentarea unui material amplu ~ raportul final. Acesta va include chestionarele completate (si care constituie punctul de plecare),tabele, grafice si, evident, texte concluzive. Interpreta- ea, redactarea $i prezentarea datelor, precum si limbajul folosit, sunt in masurd si dea valoare sau, din contr, s& diminueze munca ‘ntregi echipe. Considerim ci un raport care finalizeazi o cercetare de marketing politic se structureaza in cinci capitole: ~Introducerea; ~Motodologia cereetiti; = Rezumatul cercetirif; ~ Concluzile; ~ Anexcle. Introducerea incepe, cum este si firesc, cu ttlul cerceti numeleinstitujiei (organizatiei) care a solictat studi, numele cercetatorilor participanti in echipa de studiu, precum si data, $i locul elaborarii. Urmeaza prezentarea i argumentarea motivelor ccare au determinat demararea cercetirii, intr-o forma direct, nestinfficd si concisé. Se dovedeste a fi uilé realizarea unui ccuptins care si indice locul fiecarui capitol, tabel sau grafic ‘mentionate in lucrare, ‘Metodologia este partea de continut a cercetirii, care amin- teste despre intreaga ,tchnologic" practicata,realizind o imagine ‘unitaré a regulilor si rafionamentclor care au optat pentru proce

    You might also like