‘TESTE GRILA... Audit finaneiar NOTA: tncepand cu nr. 181, itrebirile necesité analiza sjudeciti profestonale, 181 Prezentati cel putin 7 caracterstci ale auditulu stautar care-l deosebese de auditl contractual {--numirea auditoruuistatutar se face de catre adunarea generalé a actionarilor sau asociajillor; orice auditor statutar¢ mandata, de regula pentru o durata de 5-7 ani; -auditorul statutar emite in toate cazutile un raport de audit care are un confinut striet normat; 4-auditorulu statuar i este specificd o anumita conduité deontologied precis stilt prin eodul etic; .-misiunea de audit stautar are un caraeter permanent; I statutar se efeetueaza numai prin sondaj; ul staturar nu poate avea imistiuni tn gestumea societ nt, 182.Prin ce se deosebeste 0 misiune de audit bazatt pe proceduri convenite de o misiune de audit stautar ? Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare.E! intocmeste in mod simpla lun raport asupra faptelor constatate iar utlizatorii raportului sunt cei care trag proprile coneluzi din lucrrile auditorulu, Intro astfel de misiune, auditorul aplic& proceduri de audit definite de comun acord cu clientl si cu tof beneficiari rezultatelor acestor lucriti Acest raport se adreseaza exclusiv parfilor care au convenit procedurile de pus fn lucr. 182.Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? Intro misiune de compilare nu se exprim beneficiaza de servicii contabile Procedurile aplicate tn astfel de misiuni nu au drept scop si permits furnizarea unei asiguriri asupra situafiilor finaneiare 6 asigurare in raport, cu toate et utilizatori informatiilor 183.Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Misiunile de audit speciale se pot refer la + situafi financiare,stabilite dup& un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiaré si de normele nationale; ~ conturi sau elemente de bilan sau rubric din situayie financiare; + respectarea clauzelor contractuale; « stuafi financiare condensate ( rezumate), 184,Prin ce se caracterizeazi raportul auditorului asupra respectirii clauzelor contractuale? Misiunea se referd exclusiv Ia examinarea respectirii clauzelor care vizeaza aspecte contabil financiare, Opinia auditorutui poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa fn raportul de audit, de baz, si 185.Prin ce se caracterizeazt raportulauditorului asuprasituailorfinanciare condensate? Aucitorul na trebuie si emit vreun report asuprasituatilor financiare condensate decat in cazul unde cesta a emis un raport de audit asupra situatilor finaneare tn ansamblul lor. 2. destinatarul; 3. identificare situafilor financiare auditate din care s-au nfscutsituailefinanciare condensate; 4.0 opinie care si indice dact informafile cuprinse in situaile financiare condensate sunt in concordanf cu situate financiare auditate, din care acestea s-au niscut; 5.-o menfiune, sau o trimitere lao nots anexa la situajilefinanciare condensate, in care se menfioneazA ca situafile financiare condensate trebuiese citite Impreund cu situate financiare tn ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora; 6. data raportuluis 7. adresa auditorulu; 8. semnatura auditorulu 187.Raportul asupra unor rubrici din situate financiare, ‘Auditorului i se poate cere si exprime 0 opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaile Financiare ( creanfe, stocuri, provizioane), in cacrul misiunit de audit de baza sau intr-o misiune dis Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditattTESTE GRILA... Audit financiar Intr-o astfel de i seama de rubricile din situafile financiare care sunt interdependente, susceptible de a avea o influenfa semnificativa asupra informatilor in leg&turd cu care is-a cerut opi ‘Auitorul trebuie s& fixeze prag de semnificajie pentru rubricile din situafile financiare asupra earora igi vva exprima opinia. Raportul auditorului trebuie s& menfioneze referentialul contabil pe baza cfruia a fost auditat& rubrica respectiva din situatile financiate, Daca auditorul a formulat o opinie defavorabil& sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situafilor finaneiare in ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie in raportul asupra unei rut ‘numai dac& aceasta rubrica nu constituie 0 parte semnificativa a acestor situati financiare. 188 Misiunea de examinare a informatilor financiare previzionale: caraciristici. Elementele probante ale unei astfel de misiunitrebuie s& permits auditorului sa aprecieze dact ~ ipotezele cele mai plauzibile refinute ca baza a informatilorfinanciare previzionale sunt rezonabile le financiare. previzionale sunt suficiente; formaiiile financiare previzionale sunt corect prezentate; le financiare previzionale sunt pregatite intr-o manierd coerent& cu situafiile financiare 189,Explicafi termenii de previziuni si proieeti in audit Previziunile-sunt informati financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare Ia evenimente viitoare (ipotezele sau estimrile cele mai plauzibile) Proiecfile — sunt informafii financiare bazate pe ipoteze teoretie referitoare la evenimente viltoare si la acfiuni ale conducerii care pot sau nu si se producd, precum gi pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretce. vul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). Obiectivul unci misiuni de examen limitat este si permit auditorului si concluzioneze ci nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sil facd si creada cf situaiile inanciare nu au fost stabilite tn toate aspectele lot semnificative conform unui referential contabilidentificat(asigurare negativ®), Auditorul trebuie s& respecte regulile de etict: independena, integritatea, obiectivitatea, competenia profesionala, confidentialitate, profesionalismul si respectful fata. de normele tehnice si profesionale. 190,Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat(revizuire). |. - cunoasterea activittilor intreprinderi gi ale sectorului din care face parte; 2. - analiza principiilor si practicilor contabile urmate de tntreprinderi 3. ~ analiza procedurilor practicate de intreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si intocmirea documenielor de sinteza; 4. primirea in Iueru a procedurilor analitice destinate identifica variatilor, tendinfelor gi elementelor neobisnuite Jn cazul In care se considers cA informatiile supuse examenului timitet pot confine anomali semnificative, auditorultrebuie s% pun’ tn lucru proceduri complementare sau mai extins. 191.Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raportul de examen limitattrebuie s& confin8 o concluzie scrist, clar exprimatt, sub forma nei asigurati negative, Raportul trebuie si indice dacit situatiile financiare nu dau o imagine fidel&, conform unui referential ccontabil identificat.El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de audit nu este exprimata, 192.Raportarea unei misiuni de compitare. ‘ntr-o misiune de compilare nu se exprim& nici o asigurare fn raport, cu toate c& utilizatori beneficiazt de servieii contabile, Profesionistul contabil utilizeaza cunostinfele sale contabile gi nu pe cele de auditor, fn scopul sirangerii, clastrii si sintetizdrii situafilor financiare. Procedurile aplicate in astfel de mi au drept scop si permiti furnizarea unei asiguriri asupra situailor financiare respective; utlizat facestor informatii sunt increzitori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce ‘cunostintele si competentele sale la elaborarea acestorsituaiifinanciare, Raportul asupra misiunii de compilare trebuie s4 config elementele urmatoare: + tithals ~ destinatarul; = 0 menfiune confirménd ci misiunea s-a derulat conform cu Standardele Intemaionale de Ault aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale; 2TESTE GRILA... Audit financiar + indicarea faptului, dacd este cazul, c& auditorul nu este independent de intreprindere; + identificarea informatiilor financiare cu precizarea c& ele rezulté din detalii furnizate de conducerea Intreprinderiis = 0 menfiune indicénd responsat de care auditor; = © menfiune ¢& misiunea de compitare nu reprezinté nici un audit, nici un examen limitat si, in consecinf nici o asigurare mu este furnizata; = un paragraf, dacd este cazul, pentru atragerea atenjei asupra diferenfelor semnificative me ‘anexe fafa de referentialul contabilutilizat; ~ data raportuluis += adresa si semnatura auditorului (contabilulu) pe fiecare pagin’ a informatilor financiare compilate sau pe prima paging a situafilor financiare compilate, se face una din mentiunile: “neauditate” sau “compilate ‘ara audit, nici examen limitat”, fatea conduceri fnteprinderit pentru informaile financiare compilate ite fn 193,Cum explicafi necesitatea unui Cod etic in audit? Necesitatea Codului consta in : 1, necesitatea garantirii unei calititi optime a servciilor; 2. conservarea increderii publicului in profesie; 3. asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil eit i a terilor beneficiari sau utilizatori ai serviciloracestuia; 4, confirmarea de autortate a lucrarilor effectuate de profesionistié contabi 5. necesitatea asigurari apararil onoarei si independenfei profesionistului contabil si a organismuh care face parte. din 194.Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit inscrise in Codul etic? I. Integritatea si obiectivitatea; 2. Competenta profesional, grit si sireuints; 3. Confidentialitate; 4, Profesionalis 5. Respectul fata de normele tehnice si profesionale, 195. Explicai principiul integritati gi obiectivtatit in aul Integritatea — presupune c& profesionistl contabiltrebue sie drept si cinsitatunci cfectueazd serviei profesionale. Obiectivtatea ~ presupune c& profesionistul contabiltrebue sie impartial, fra prejudici, si nu se ale {in situa de incompatibilitat, de conflict de interese, care si punt la indoial obiectivitatea acest, 196.Explicati principial competenfei in audit. ‘Competenta profesional presupune c& profesionistul contabil_trebuie s& furnizeze servicii profesionale cu competent, grj& si sirguin{& gi s& fle In curent cu ultimele evolutii si noutiti din practica profesional, din legislafie i tehnici de lucru. Competenta profesional se divide in dowd componente: achi ‘menfinerea competent. jonarea competentei profesionale si 197 Explicai prineipiulconfidengiatitai in audit. Confidentialitatea presupune c& profesionistul contabil trebuie si respecte confidentialitatea informaiitor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sé le utlizeze sau s& le divulge fara autorizare scrisa, in afar de cazurile cénd obligatia divulgari e prevazutd prin lege sau norme regulamentare. Aceasti obligate se aplics gi dupa terminarea relaiilorinire profesionist si clientul sau angajatorul su 198.Conceptul de independent’ tn audit. Principiul independenfei se aplicdtuturor profesionistilor contabili fn practica liber, indiferent de natura setvieiului prestat.In cazul executarii unei misiuni de audit independenta devine cea mai sigurd garantie ‘ci profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in condigii de integritate si cu obiectivitate. ‘Componentele fundamentale ale independentei sunt: independenta de spirit(rationamentul profesional) si independenfa in aparenfa (comportamentala). 199.Prezentati 5 situatii de ameningare Ia adresa independentei. 1. Cauze datorate interesului propriu; 2. Cauze legate de slabirea autocontrolului;‘TESTE GRILA... Audit financiar 3. Cauze datorate renungarii la propriile convingeris 4. Cauze datorate manifestirilor de familiarism; 5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare. 200. Interesul propriu— ameninjare la adresa independents. Interesul propriu devine o amenintare la adesa independenjei atunci cfnd un cabinet, 0 societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra in conflict cu clientul respectiv (exemple: participare finaneiara directa sau indirecta Ia capitalul propriu, un imprumut sau o garangie Ia sau de Ta un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relafii de afaceri cu clientul, potential angajare ca salariat al clientului, ‘onorarii neprevazute fn contractul de audit). 201. Slabirea autocontrolului — ameninfare la adresa independentei Ameninfarea la adresa independente, legatt de slabirea autocontrolului, apare atunei eéind unul dintre ‘membrii cabinetului/societji a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimonialui clientului si astfel poate exereita o influentt semnnificativa direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fade client(exemple: un membru al cabinetului/socitati care este sau a fost recent una care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientulul intr-o pozite din care poate exercita 0 influenfa semnificativa asupra nivelului de certitude), 202.RRenungarea Ia convingeri ~ ameninfare la adresa independenfei. Renunfarea 1a convingeri poate sa apara atunci cand cabinetul/societatea sau un membnu al acestuia, promoveaza opinia unui client pind la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi infeleast ca fiind Compromisi.Este cazul tm care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rafionamentul lor profesional aceluia al clientului. 203.Manifestiti de famitiarism — ameningare la adresa independent. Manifestarle de familiarism au toc atunei cénd, in virtutea unor relafii strdnse eu un client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea infelegstor faja de interesele clientului (un membru al cabinetului/societafii are un membru de familie cu functie de rispundere in intreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societi gestioneaza patrimoniul clientului si are influenfa importanté asupra realizirii obiectului contractului Incheiat cu clientul, acceptarea de daruri, in afaré de cazul cénd valoarea acestora este nesemnificativa, de care membrii cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului). 204. Actiuni de intimidare — ameninfare la adresa independent Actiunile de intimidare au loc atunci cand un membru al cabinetului/societiti este implicat st actioneze obiectiv si st exercite prudenta profesional, prin ameninfiri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajati clientul 205, Protejarea independenfei prin normele legale si profesionale, ‘Natura misurilor de protejare cate urmeaza a fi aplicate va varia tn functie de imprejurati.Aceste masuri se impart i rei eategori: ~ misuri de protejare create de profese, legistayie sau reglementfri; > miisuri de protejare stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul beneficiar al ser profesionale; + masuri de protejare stabilte tn cadrul propriilorsisteme si proceduri ale cabinetelor/societailor. 206,Protejarea independentei prin clauze contractuale cu clientul. Masurile de protejare stabilite i contractul cu clientul constau in + aprobarea sau ratificarea de citre Adunarea generalé a clientului, a num prestatoare de servicii profesionale atunei cénd alte peroane imputerniite de client au semnat contractul; nominalizarea angajatilor competent ai clientulu, imputemicii a lua decizii managerial + stabilirea de eatre client a politicitor si procedurilor pentru raportare financiar& corectt; = procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegtrii obiective a angajailor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor, = structura conducerii corporative a clientului, printer care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situafillor financiare si legstura cu ccabinetul/societatea care presteaz& servicii profesionale pentru client. 4TESTE GRILA... Audit financiar 207.Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului “Astfel de masuri constau in + importanfa independenfei acordati de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea de implicare @ membrilor echipelor de profesionisti contabili in audit; = politci si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitiii nivelulut de asigurare al angajamentului eu clientul; ~ politici de independenti.privind identificarea ameningirilor la adresa independentei, evaluarea importanei acestor ameninfati si identificarea misurilor de protejare; politici interme si proceduri de supraveghere a respectirii aplic independenta; ~ politci si proceduri care si permit identificarea intereselor sau relatiilor dintre cabinete/societii $i ‘membri acestora cu clienti; si proceduti privind monitorizarea evitirii objinerii ven singur client; ~ modalitatea de folosite a diferittor parteneri si echipe pentru prestarea unor serv reprezinta parti dintr-un contract incheiat cu un client; - politici si proceduri cate s8 interzicd membrilor cabinetului/societaii $i altor persoane, care nu fac parte in echipa de audit si servicitconexe, si influenteze rezultatul nivelului de asigurare angajat; = comuicarea sincronizat® a pc acestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluzénd instruirea corespuncatoare si formarea lor continua; = desemnarea unui membru cu experiential managementuluicabinetului/socictti responsabil pentru supravegherea finctionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei; - mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clienjior si al enttailor lor raportoare ca ‘rebuie s& raménd independent faté de cabinetul/societatea prestatoare de Servicii profesionale; =n mecanism diseiplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedure stabilite; = politic si proceduri pentru a Msireina colaboratori si angajat s& comunive nivelurilor superioare orice chestiune privind independenta si obiectivitatea care fi preocupt, acestea include $i informarea membritor cabinetuli/societiii asupra procedurilor deschise impotriva lor, + includerea suplimentara in echipai a unui profesionist contabil care si supravegheze lucririle efectuate sau pentru a da recomandatile necesare cerute. Aceasti persoani ar putea fi angajati din afara cabinetului/societiji/grupului sau s& fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipet de aut si servicii conexe; = consultarea unei terfe persoane, cum ar fi un comitet de administratori independent, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil; ~ rotirea personalului cu funcfii de conducere; - comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientuluis + elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate sia miimilor onorariilor percepute; + politici si proceduri care si protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe si nu ia decizit manageriale sau sisi asume responsabiltii care, de dept, revin clientulus ~ implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a reliza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentuluis implicarea altui cabinevsocietate pentru realizarea din nou a servicilor care nu necesité un nivel de asigurare acordat clientului, in masura in care acesta isi asuma responsabilitatea servicilor prestate; + eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, efnd are participari financiare personale care pot crea o ameninjare la adresa independentei. Cind misurile de protejare a independentei, aratate mai inainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile a adresa independenfei sau cénd cabinetul/socictatea considera necesar sf nu climine activitaile, situate sau interesele care creeaZA ameninjarea, atunci singura masura uti va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract. politicilor si proceduritor privind lor cabinetului/societatii de ta un profesionale care rept delegat 208.Investigati si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. 209.Care este structura Codului etic nafional al profesionistilor contabili din Roménia? Cele 3 pari care compun Codul se aplics dupa cum urmeazi: = partea A —tuturor profesionistilor contabilis‘TESTE GRILA... Audit financiar ~ partea B ~ numai profesionistilor contabili iber- profesionist ~ partea C ~ numai profesionistilor contabili angajati 210.Obligatile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariag 211 Obligatile etice ale expertului contabil in cursul unei misiuni de consultanga fiseala, 212.Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti ulilizati in cadrul unei misiuni de audit de baza, 213. Prezentafi pe scurt confinutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania, 214.Explicai scopul i obiectivele controlului de calitae al servicio de audit, 215.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesional, care vizeaz’ analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor internayionale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. Obiective urmérite prin controlul de calitate se refer la ~ oferrea citre public a une bune perceptii despre cali ~ armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor, ~ contribuirea la buna organizare a cabinetelor gi la perfectionarea metodelor de lucrus = aprecierea modului de aplicare a reguluilor si normelor profesionale;, ~ deavoltarea solidaritaii in réndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea si respectul profesionistilor fafa de organismul profesional Principiile fundamentale eare stau Ia baza organizArii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidentilitatea, colegalitatea, adaptarea controluui gi urmarirea, Activitatea de control al cali poate fi organizata si exerctata in doudi metode: controale colegiale gi controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente, 216.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit Standardul International de Audit (ISA) nt. 220 stabileste procedurile si prineipiile fundamentale precum si modalitiile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si in mod deosebit, la politcile si Procedurile folosite de unn cabinet in lucrarile de audit si la procedurile refertoare la luerdrile {ncredinfate unor colaboratori ai auditorului Natura, calendarul si intinderea politicilor si proceduritor de control de calitate ale unui cabinet sau socictate depind de numerosi factori ca: felul si importanfaactivitti sale, dispersia geografica, nivelul de corganizare, costuti etc. Obiectivele polit + exigentele profesionale: personalul cabinetului sau al societaii trebuie si se conformeze principilor de independent, integritate, obiectivitate, confidentialitate gi profesionalism, inscrise in Codul etic; ~ apttudini si competenge: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau societfi permite acestuia si se achite in mod corect gi complet de sarcinile pe care le primeste in eadral unei tmisiuni de audit; ~ repartizarea luerrilor: ncririle de audit vor fi ncredinjate personalului care dispune de pregatirea si cexperienta necesard; = delegarea : conducerea, supervizarea si revederea lucr obfinerea unei asigurarirezonabi y realizate la toate eganticanele permit 4 luerarile efectuate raspund normelor de ealitate stabilite. 217.Rolul si importanfa dosarului exercitiului. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a c&ror utilitate mu depaseste exercifiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrétlor, de la organizarea misiunii la sintez& si formularea raportului, Dosarul exercijiutui este indispensabil pentru: ~ mai buna organizare si control ale misiuni; + documentarea lucrrilorefectuate, deciiilorluate si asigurarca c& programul s-a derulat fr omisiun ~ Inlesnirea muncii fn echipa i supervizarea lucrarilor date la colaboratori; + Justiticarea opine’ emise gi redactaree raportului. 218.Rolul si importanfa dosarului permanent,sau analizate in eursul diferitelor etape ale misiunii pot fi foloste pe toatl durata mandatului, Ble nu au deci nevoie si fie cercetate in fiecare an, Clasaree lor int-un dosar Separat,dosarul permanent, permite utlizarea lor ulterionr& dup aducerea sala zi Dosarul permanent permite deci evtarea repetiit fn fiecare an a unor lucri gi transmiterea de la un exerciit la altel a elementelor de recunoastere a intreprinder 219,Structura dosarului exercifutui Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea sa. in general se foloseste 0 impartire fn 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfl ~ EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) inttulata “Aeceptarea misiunii”;, EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitlata “Sinteza misiunii si rapoarte”; ~ EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) inttulata “Orientae gi planificare”, ~ ED (dosarul exercifului, Seojunea D) inttulats “Evaluarea riscului legat de contro; ~ BE (dosarul exercifului, Sectiunea B) inttulata “Controale substantive”; ~ EF (dosarul exerctiului, Sectiunea F) intitulata “Utilizarea lucrariloraltor profesionisti"; ~ BG (dosarul exercitului, Sectiunea G) intitulaa “Verifictr si informafi specifice”; ~ EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata “Lueracile de sfirsit de misiune”; ~ El (dosarul exerctiului, Sectiunea I) intitulata “Interventii cerute prin reglementtti diverse" ~ BJ (dosarul exercifiului, Sectiunea J) inttulaté “Controlul conturilor consolidate”; 220,Structura dosarului permanent. Dosarul permanent se organizeazt in secyiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializats printr-un despartitor comportind un sumar al confinutului. Tinerea la zi se efectueaza pe sumar, indiednd data introducerii documentulu Dosarul permanent se subdivide in sapte scctiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea ‘organismului profesional, dup8 cum urmeaza ~ PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulatt “Generalitai"; ~ PB (dosarul permanent, Sectiunea B) inttulata “Documente privind controlul intern’; * PC (dosarul permanent, Secfiumea C) inttulaté “Situait financiare si rapoarte privind exerctile precedente”; ~ PD (dosarul permanent, Seetinea D) inttulati “Analize permanente”; ~ PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulati “Fiscal si social”; ~ PF (dosarul permanent, Sectiunea F) inttulaté “Juridice”; ~ PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulata “Interven{i extern; 221. Blementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar. Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie <8 contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: ttlul, destinatarul, paragraful introduetiy, paragraful cuprinzéind natura i intinderea luerailor de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportulu, 222,Opinia defavorabila: motive, mod de prezentare, © astfel de opinie datorata de exempli dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel: “Astfel, cum este explicat in nota “X”, nu s-aui constatat amortismente fn situafile financiare. Aceasta practicd nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat tn active corporale. Cheltuelile aferente, pe baza unui amortisment linear si a unei cote de .... pentru cldiri gi Pentru utilaj, trebuia sf se ridice fa suma de ...., pentru exercitiul incheiat Ia 31 decembrie 200... . in ‘consecinti, amortismentele cumulate trebuiau s8 se ridice la .... mil. lei, iar pierderea exercitilui si pierderite cumulate la... mil. lei ‘up’ parerea noasta, datorité incidentei faptelor menfionate tm paragraful precedent, situafilefinanciare nu dau o imagine fidel8 situatici financiate a socictatii la 31 decembrie 200..., contului de profit gi pierdere, pentru exerciful incheiat la aceasta data, si nu sunt conforme cu prevederile legal gi statutare.” 223.Explicati semnificatia datarii raportului de auelt. Raportul auditorului trebuie s& poarte data de la sfirsitul lucrarilor de audit. Cititorul este astfel informat i auditorul a apreciat efectele asupra situatilor financiare si asupra raportului stu, evenimentelor si {ranzacfilor intervenite, de care ela avut cunostinj& pan la aceastt dat Intrucat responsabilitatea auditorului const tn emiterea unui raport asupra situatilor financiare pregatite si prezentate de conducerea societaii,raportul siu nu trebuie s& poarte © dati anterioard cele la care financiare au fost inchise si aprobate. 7‘TESTE GRILA... Audit financiar 224.lmposibiltateaexprimri unei opinii: motive, mod de prezentare, O astfel de opinie datorat limitarit tntindert Iuerdrilor se poate prezenta ase “Noi nu am fost in misurd si asistim la inventarul fizc, nici s& procedim ta confirmarea direct a conturilor de client, din cauza limitari intinderii lucraror noastre, impus& de citre directiune, Avind in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimim opinia asupra conturilor anuale, ia eu rezerve: motive, mod de prezentare. Rezervele se prezinté nantes paragrafului de opinic. in atfel de eazuri, paragrafal opinei se formuteazt astfel Exemplu de rezerve datorate limitirii intinderii lueriilor “Noi nu am putut asista fa inventarul fizic din 31 decembrie 200..., etici noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. Tindnd seama de natura documentelor contabi cantitiile prin alte proceduri Dupit parerea noastri, cu exceptia incidentei ajustirior care ar fi putut fi necesare, dact noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitajior, situatilor financiare dau o imagine fidelt pozitiei financiare a societifi la 31 decembrie 200... cét si contului de profit si pierdere pentru exerctiulincheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare”. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitaii auditate: “Astfel, cum este explicat in nota “X” anexat&, nu s-au constatat amortismente fn situaile financier Aceasti practicd nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat tn active corporale. Cheltielile aferente, pe baza unui amortisment linear gi al une cote de .... pentru clidiri gi... pentru uilaje, trebuie st se ridice la suma de .... pentru exercitul incheiat la 31 decembrie 200... . In consecint2, amortismentele cumulate trebuie si se ridice Ia .... mil. lei, iar pierderile cexercitiului si pierderite cumulate la... mil. ei. | Dupa pairerea noastra, cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale, a faptelor mentionate in paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidela pozitiet si sitatiefinanciare a societiii Ia 31 decembrie 200..., et si contului de profit si pierdere pentru exercifiul icheiat la aceasta data, gi sunt conforme cu prevederilelegale si stature.” ale societiti, noi am putut controla 226.Opinia fir rezerve: semnificafie, mod de prezentare. “Dupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidelA (sau prezint& in mod sincer, an toate aspectele lor semnificative), pozitiei si situatiet financiare a societafii In 31 decembrie 200... precum gi rezultatelor acestor operajii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la accast& dati, tn conformitate cu normele internajionate (sau nationale) de contabilitate”. 227.Opinia fra rezerve dar cu un paragrat de observafi: semnificatie, mod de prezentare. {In unele cazuri, raportul de audit poate fi modifict, addugdnd un paragraf de observati al cArui obiectiv | este de a limuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de © maniert detaliaté in anexd, Addugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului; accasta se situeaza de prefering operatii neanregistate Printre procedutie puse tn lucru de auditor se pot folosi ~ controaiele detaliate asupra unor operati,tranzactii, rulaje sau soldur; = consultarea proceselor verbale ale adunarilor generale ale acfionarilor si ale consiliului de administrate; ~ acordarea unci atenfii deosebite unor operatii de Ia sfarsitul perioadei; = acordarea contractelor si convenfilor de imprumut; ~ examenul operafilor de cumparari sau vanziri pe parti ale unei societai tn partcipatio; ~ examenul operafilor si tranzacillor intr parti legate identificate; + obfinerea unci declarafii de la conducerea intreprinderii prin care si ateste c& informaile prezentate cu privite la identificarea parfilor legate sunt exhaustive si au fost corect descrise in anexele la situaiile financiare, 248.Ipoteza continuitiii activitatii in auditl situatilor financiare, {in timpul planificdri si realizdrii misiunii de audit, auditorul trebuie sf aprecieze temeinicia utilizarii de cite conducerea intreprinderii a conventiei contabile de baz de continuare a actvitii, la elaborarea situatilor financiare, Exemple de fapte sau evenimente care, late izolat sau Impreund, consttuie semne de intrebare asupra Valabilititii conventiei contabile de baz de continuare a exploatari, fir a fi exhaustive, sunt: + capitaluri propri sau fond de rulment negative; ~ imprumuturi care ajung la scadenfa, fara perspectiva realizati de rambursare sau reegalonare, sau recurgerea excesiva Ia eredite pe termen scurt pentru a finanfa active pe termen lung; ~ indicii privind retragerea suportuli financiar de edtre creditor marje bruta de autofinanfare negativ3; indicatori financiari cheie, nefavorabili; pierderi din exploatare sau degradari importante ale activelor;, stoparea politicii de distribuire de dividende; insuficiena trezoreriei pentru a face pli la seadenti refuzal creditelor — furnizoris parasirea intreprinderii de cai eadrele de conduccre; | ~ Pierderea unor piefe importante, a unor licenfe importante sau furnizori principal = migeari sociale, sau lipsa materilor prime de ba ~ proceduri judiciare in curs care, daca sunt pierdute, pot avea consecinfe financiare grave; + schimbari legislative sau poltici guvernamentale care risca st aibi efecte nefavorabile asupra intreprinderii. Responsabilitatea auditorului consti fa aprecierea modului tn care conducerea intreprinderit a utilizat conventia contabild de bazi a continuititit activitiit si dack existt incertitudini semnificative tn ce priveste capacitatea intreprinderi are ar fi trebuits& fie prezentate in anexe. El trebuie 3 colecteze elemente probante suficiente si adecvate pentru a confirma existenja unei incestitudini semnificative referitoare la continuitatea explosti Auditoral se poate gsi in una din urmiftoarele situa a)a fost aplicata conventia contabila de bazi @ continuitatii_activititii dar exist o incertitudine semmificativa. In acest caz se verificd dack fn notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile dde a pune in discutie continuitatea activitai; in caz afirmativ, el va emite o opinie find rezerve dar va introduce un paragraf de observatii; tn caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau 0 opinie defavorabitt 16249.Auditul estim: 250. Procedutile anal ‘TESTE GRILA... Audit financiar i dar fn rafionamental su itatea; In acest caz, el ‘ya emite o opinic defavorabil; c)conducerea intreprinderii refrza s& fact sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manieré completa aspectele legate de continuitaten activitiif; auditorul poate introduce o rezerva in raportul stu, ca urmare a limitirii intinderiéIucrarilor sale. Standardul International de Audit (ISA) nr. 570 stabileste procedurile gi principiile fundamentale, cét si modul tor de aplicare i ce priveste responsabilitiile auditorului in legatura cu aplicarea conventiei contabile de baz a continua activitafi la elaborarea situafiilor financiare ale intreprinderii > contabile, Estimarea contabila desemneaza o evaluare aproximativa a sumei unui element in absenfa unei metode precise de misurare (determinare). Cele mai frecvente estimari contabile se refer la + provizioane pentru deprecierea stocurilor si creanfelor, + amortizarea imobilizarilor asupra duratei lor de via estima; ~ venituri anticipates + impozite aménate: + provizioane pentru riscuri privind procesele n curs; ~ pierderi asupra unor contracte pe termen lung; ~ provizioane pentru garan Auditorul trebuic si reuncased elementele probante suffciente si adecvate asupra estimator contabile cuprinse in situafilefinanciare: caracterulrezonabil al acestor estimarl si corecta si completa prezentare a informatilor in anexe {n acest scop, auditorul poate: ~ examina 5 testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea esti + utiliza o estimare independenta pentru ao compara cu cea efectuaté de conducerea intrepringk = revedea evenimentele posterioare inchideri exeritului pentru a stabili dacf estimarea se confirma Standardul Intemational de Audit (ISA) nr. 540 stabileste procedurile si principiile fundamentale cat si ‘modu! lor de aplicare ince priveste auditul estimarilor contabile continute in situatile Financia. {n auditul situafilorfinanciare. Procedurile analitce cuprind compararea informatilorfinanciare ale intreprinder - cu informatile comparabil ale exercitilor precedente; = cu rezultatele stabilite de intreprindere — bazate pe bugete sau pe pre (cum ar fi cele privind cheltuelile cu amortizavile); = eu informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea. Procedurile analitice sunt utilizate In diferte etape ale misiunii de audit i anume + pentru a ajuta auditorul si plenifice natura, calendarul gi intinderea altor proceduri de audit (etapele anterioare); + incontroalele substantive pentru gisitea elementelor probante; = ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situaiilorfinanciare (etapa V - urmatoare) ‘Atunei efnd auditorul foloseste procedurile analitice ca si controalele substantive, trebuie si fin seama de uni factori precum: + obiectivele procedurilor anaitice i + disponibilitatea informatilor gi fiablitatea lor; « sursele informatiilor disponibile; sursele externe independente sunt in general mai fiabile decdt surscle interne; = caracterul comparabil al surselor disponibile; = cunostinfele dobéndite cu auditurle precedente ete. tehnica procedurilor analitice este reglementat® prin Standardul International de audit (ISA) nr. 520. ini — sau estimate de auditor 251.Confirmarea externa (directa). Este 0 procedura care const in a cere unui ter} avind leghturi de afacere cu intreprinderea verificat, si confirme direct auditorului informajiile privind existenta operatilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina conditile i intinderea acestei proceduri Procedura se demareazii cu acordul conducerii intreprinderit supust controlului; dact aceasta nu se arati favorabila pentru o astfel de procedurs, auditorul se poate gsi in una din urmétoarele dowd situafi: - sau consider c& tehnicile compensatorii de control ii adue elemente suficiente de proba; + sau considera c& alte controale nu-l conduc la elemente probante fafa de limitele impuse de conducetea itreprinderii, care va suporta consecingele necesare cu privire la certficare. 7‘TESTE GRILA... Audit financiar | Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri in care auditorul are obligatias& procedeze la folosirea tehnicit confirmari directe: = confirmarea unor cauze in baza eérora s-au realizat unele tranzactis = confirmarea de catre bainci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare; = confirmarea conturilor de clieni si debitoris + confirmatea stocurilor in depozite vamale, in consignatie si alte stocuri Ia tert - valori imobiliare cumparate prin intermediari financiari; + fmprumuturi de fa tr - confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditor Confirmarea poate si fie pozitiva, atunci cénd tertul solicitat isi exprima acordul asupra informatie’ primit& sau furnizeazA chiar el informatia, sau negativa, atunei cAnd tertului solicitat I se cere smu rspundai decdt fn cazul in care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat Auditorul trebuie si ia in consideratie orice fapt de natura si punt in discufie fabilitatea raspunsulut ‘obtinut la cererea de confirmare extern (direct). Procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, in legatura cu utilizarea de cite auditor a procedurié confirmarii extern (directe) ca mijloc de obtinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) nr.50S, aplicabil incepand cu auditulsituaiilor financiare ale anului 2001. 252.Tehmica observariifizice. Observarea fizicd este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, ins ea nu aduce decit © parte din elementele probante necesare si anume numai existenfa bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atrbuita ete. trebuie verificate prin ate tehnici Actiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurior, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c&: ~ intreprinderea a previzut mijloace corespunzitoare care permit recenzarea activelor in conditii de fiabilitate; aceasta fazA a interventiei consti in studierea procedurilor de inventariere gi se situeaza deci inaintea inventarierii propriuzise; ~ aceste mijloace sunt puse in aplicare tn mod satisf’icdtor; aceasta faz consti in verificarea faptulul c& persoanele Insireinate cu inventarierea aplici tn mod corect procedurile eaza in_timpul inventarieri propriu-zise; ~ luctirle de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasté faz consti fn a controta daca cantititle recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situeaza deci dupa inventarierea propriv-zisa, 253.Tehnica sondajului Tindnd seama de numarul de operat efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integra, de ‘exemplu,rulajele su soldurile unui cont. El caut& elementele probante pe un esantion adecvat, uilizand tehnica sondajului cel mai bine adaptatfiecarei situa. Sondajul este definit ca o tehnici ce consté in selectionarea unui anumit numa sau parti dintt-o multime, aplicarea Ia acestea a tebnicilor de objinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor objinute ‘supra esantionului la intreaga mas sau mulfime. Tehnica sondajului este reglementaté de Standardul International de Audit (ISA) nr. 530. Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite; = in unele cazuri, in general cu ocazia verificrii functionarii controlului intern, auditorul cautt si demonstreze cd clementele care constituie masa, muljimea, prezintt o caracteristic& comuné (de exemnpl, zarea sau aprofundarea comenzilor eu oeazia eumparailor); sondaele efectuate in astfel de eazari sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valoritor. ‘Auditorul poate folosi in general douf tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajul nestatsti, bazat exclusiv pe experienfa sa profesionala; acesta din urm®, fns’, mu permite o extrapolare riguroasé a rezultatclor obfinute asupra esantionului la intreaga mast sau mulfime, Alegerea intre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregitirea profesionala a auditorutui gi de gradul de credibilitate pe care acesta doreste si il dea concluzilor sale. Oricare ar fi ins tipul de sondaj, este important st fie respectate céteva reguli riguroase privind dec supra esantionului si parcurgerea unor etape obligatori Deciziile prealabile executirii sondajului pot fi prezentate sehematie asfel‘TESTE GRILA... Audit financiar Nu -————4 Sondajeasupra ] Nu ansamblului mul Definirea Este suficient un Muilfimea Verificarea obiectelor gi control prin |Da| confine | Da | elementelor | Da {~~ Controlul taturor alegerea |»! sondaj?_-— | + | elemente | -+ | cheieeste | > | elementelor cheie maltimi cheie? suficienta? (rnasei) Controlultuturor Bu clementclor cheie plus sondajele asupra restului multi 254.Elementele probante: definite, rol, crterii de apreciere. Potrivit Standardelor Internafionale de Audit, elementele probante intr-o misiune de audit (audit evidence” sau “eléments probants”) reprezints informal obtinute de auditor pentru a ajunge la conclu pe care acesta ii fondeazi opinia; aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatilorfinanctare si care sunt coroborate cu informa din alte suse. Elementele probante sunt obfinute printt-o combinare adecvati a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de proceduri sunt testele care permit ‘objinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii si functionsrii sistemelor contabile si de control intern, Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea intreprinderii gi constau in proceduri care urméresc obfinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative in situafilefinanciare; ele sunt de dova tipuri: ~ controale privind tranzactile, operatile si soldurile conturilor, = proceduri analitice care constau in analiza tendinfelor si 1 ¢xamenul variatilor si examene de cocrent& cu alte informa {hn fncte de credibtitatea informatilor obtinute in etapele precedente, auditoru stabileste programele de control a conturilor pe baza cirora si poati objine elementele probante necesare fundamentirii opiniei sale. Aceasti etapa a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima 0 opinie motiveti asupra conturilor anuale, eeea ce presupune asigurarea respectirii regulilor legale si regulamentare de cdtre intreprindere si anume: ~ regulile de prezentare si de evaluare stipulate in normele legale gi in cele profe + reguli de pradenta; + regulile referitoare la inventarieri; + reguli de tinete a registretor si a contabiliti + existenta activelor gi faptul cd acestea apartin intreprinderii; + pasivele patrimoniale, veniturle gi cheltuielile privesc intreprinderea fn cauza, Elementele probante trebuie st indeplinesct cumulativ dou’ conditii de calitate pentru a putea s& stea la baza fonditii unei opinii:s& fe suficiente gi s& fie juste (adecvate. Caracterul suficient se stabileste in raport cu numdrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciazi in raport cu gradul de adecvare, cu pertinenfa, fiabilitatea lor. in mod normal, auditorul consider necesar s& se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele insele, dar care contribuie la elaborarea convingeri sale. El poate deseori sé fie determinat si caute elemente probante de sursi sau natu diferté pentru a corobora o aceeagi afiematic. Elementele probante trebuie, in ansamblul lor, s& permit auditorului s8-si fact o opinie eu privire la situafile finaneiate. in general, aucitorul nu examinea24 fotalitatea informatilor la care are acces pentru a-gi forma opinia, in misura in cate el poate ajunge la 0 concluzio cu privire la soldul unui cont, 0 categorie de operafii sau un control inter, apticdnd tehnici de sondaj bazate pe rajionament profesional sau esantion statistic. Factorii care influenjeazitrafionamentul auditorului fn legitura cu ceea ce constitu suficiente euprind: = Importana riscului de inexactitate; acest rise poate depinde de: + natura elementelor fn cauza; + adecvarea controtului intern; ‘© natura activitatilor realizate; + existenfa unor situafii susceptible de a exercitao influenta neobisnuita asupra conduceri intreprinder « situafia finaneiara a intreprindes 19 urilor (rapoartelor) semnificative, male; clemente probanteTESTE ORILA... Audit finanefar ~ Importange relativa a elementului avut tn vedere, tinénd seama de ansamblul informatilor bilan contabil . + Experienfa captain eursul unoraucitari anterioare + Coneluzitle procedurior de aut, n special descoperirea eventualt a unor fraude sau erot + Tipul de informatie disponibita. {mn cazul obtinerii de clemente probante pornind de Ia testele de procedurt, aspectle sistemelor contabile side control intern asupra clrora auditorl va strnge elemente probante se refera la: ~ coneeperea sistemelor contabile side control inten; sunt aceste ssteme concepute de o manicr& care si previnf sau si detecteze gi corecteze anomalii semmificative? = functionarea sistemelor contabile si de control intern; aceste sisteme au functionat de o maniera satisficdtoare pe toata perioada? in colectarea elementelor probante porind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigurt de Posibilitatea obyineri unorafiemati fn materie de existent: controtul inter exists? de eficacitate: controll intem functioneaza eficace? @ de permanent: controlul a functionat eficace pe toatA perioada tn cursule&reia auditorl infelege i se sprijine pe el? {hn cazul obfinerii de elemente probante pomind de la controslele substantive, auditorul trebuie 38 determinedaca elementele rezultate din aeste controale precum si din testele de procedura sunt suficiente 5 adeevate pentru a stabili daca Ia elaborarea situaiorfinanciare de eatre conducereafntreprindert au fost intrunite critrile urmatoare: 2 de-existena: un elemental activului sau pasivulu exist la un moment det de drepturi si obligati: un element de activ este un drept al inreprinderi ar un element de pasiv este © obligatie pentru intreprinderea dati, la un moment dat; de apartenenti (de realitate) tranzacile sau evenimentele se refera la intreprinderea data si sau produs in cursulperioadei respective; G de exhaustivitate: active, datorile, tranzactile sau evenimentele au fost Inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate; de evaluare: nregistrarea unui activ sau a une lator s-a ficut la valoarea lor de inventar; Ode misurare: 0 operatic sau un eveniment este inregistrata la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau 0 cheltuiald aparfin perioadei; Ode prezentare si publicitate: o informatie este prezentatd, clasat& si descrist conform referenfiatului contabil aplicabil | Objinerea de elemente probante privind o informatie dati, de exemplu, existenta de stocuri, nu scuteste ‘obfinerea de elemente probante pentru o alt afirmafie, de exemplu, evaluarea lor. Auditorul poate objine un grad de certtudine mai ridicat atunci cand elementele probante adunate, de origine si de natura diferite, sunt concordante. in acest caz, auditorul poate obtine un grad de certitudine global superior celui pe care il obfine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci cénd elementele probante objinute din surse diferite mu sunt concordante intre ele, poate fi necesaré folosirea Lunor proceduri suplimentare in scopul rezolvari contradictei. Trebuie si existe un raport rezonabil intre costul pentru obtinerea unor elemente probante si utiitatea informatiei objinute. Cu toate acestea, dificultatile si costurile suportate pentru a controla un element coneluzile raportului (eu eventual trimiteri la parle din raport care detaliaz& problema); + data i semniitura Nota de introducere si sintez& are ca scop si permita destinatarilor principali (conducerea societal) st ib rapid eunostinta de concluziileesentiale ‘Sumanul raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinteza si poate fi prezentat tn diferite felurisrecapitularea diferitelor tituri si puncte care vor fi reluate in partea de “Detali,reluarea rapid a tuturor slabiciunilor constatat. Deialiile raportului corespund Ia ceea ce a fost anunfat in Sumar; structurarea detalilor se face lurmirindu-se anumite prineipii ~ prezentarea punctelor in ordinea importanfei; ~ Fecapitularea punctelor pe sectiuni,functi sau grup de conturi; ~ opparte poate fi avuté in vedere pentru sfaturi mai pufin importante; = © parte separatt poate fi destinaté punctelor care pot avea o incidenfl asupra certficdtit (ins atenfie ca aceasta parte sa nu infirme opinia emis& asupra situatilor financiare fn raportul general); ~ sfaturile date in cursul exercitiului precedent pot fireluate aici dacdi acestora nu li sa dat curs, Fiecare din punciele prezentate trebuie si conind informatie urmatoare: + descrierea punctelorslabe constatate; ~ conseeinf si incidene asupra situafilorfinanciare; ~ sfaturi si masuri care permit ameliorarea situaie. 21‘TESTE GRILA... Audit fnanciar 257.Ce sunt testele de conformitate. Sunt testele pe care auditorul le face in etapa de confirmare a infelegerii sistemului contabil si de control intern, Auditorul selectioneazi un mumar limitat de tranzactii cArora le urmareste circuitul si refine dack controalele prevazute au fost efectuate, ‘Testele de conformitate pot fi realizate dupa diferite modalitat: + observare directa, = confirmare verbalé a ector ce utilizeazA procedura respectiv’; = existenta mijloacetor utizate (stampile, vize,figiere et); = obscrvarea ulterioard, constind din reluarea in intregime a cit testa uitului plecdnd de la origine, pentru a-1 258.Ce sunt testele de permanent. Sunt testele pe care auditorul le face in etapa de evaluare preliminar’s a modului de funcfionare a sistemului contabil si de control intern. Acestae au ca obiect verificarae daca punctele forte gi cele slabe identificate in sistemul contabil fac obiectul unei aplicari efective si constante. Aceste teste trebuie s& fie suficient de ample pentru a convinge ca procedurile controlate sunt aplicate intr-o maniera permenenta gi fra defectiuni. 259,Evaluarea controlutui inter: confinut, etape. Cénd estimeazi c& poate si se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intindere sondajelor sale si a controalelor proprit asupra coniurior, auditorul va verifica funcyionarea acest control inte, Auditorul efeetueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste s& se sprijne, pe de o parte, precum gi riscurile de ‘roare in tratarea datelor si informatiilor pe de alté parte. Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a tre Inirebari care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern: + care sunt procedurite efective, n functiune, care au ca obiectiv realizarea unui control inter eficient? aceste proceduri sunt aplicate? = In ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intem si deci pot conduce la claborarea de documente financiat-contabile corecte? Auditorul nu trebuie s& verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijne, alcituind fn acest sens un program de verificare a controlului intern Obiectivul urmart prin aprecierea controlului inter este de a determina in ce masura auc sprijini pe acest control pentru a-si putea defini natura, itinderea si ealendarul lucrarilor sale. Etapele aprecierii controlului intern: 4) infelegerea si descrierea sistemelor semnificatives +) confirmarea infelegerii sistemului; testele de conformitate; ©) evaluatea riscuilor de eroare; «) verificarea functionariicontrotului intern; ¢) evaluarea preliminard teste de permanent; 4) evaluarea final si incidena asupra misiuni 260,Planul de misiune: continu, rol Dup& cunoasterea particularitafilorintreprinderi, profesionistul contabil are posibilitatea sf tsi orienteze misiunea in functie de domeniile si sistemele semnificative; aceasta orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea 0 incidenti semnificativa asupra situafilor financiare si deci asupra programatii si planificarit misiunii permiténd: + determinarea naturii si intinderié controalclor in raport eu pragul de semnificatie ales; + orgenizarea lucririlor de audit astfel ineat st fie atins obiectivul de a certificasituatile financiare in mod tational, cu maxim de eficacitate si in cadrul termenelor convenite cu clientul. Planul de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile objinute pe baza earora s& poatd fi orientaté si planificaté misiunea de audit. Este documentul care serveste ca instrument de baza pentru tof intervenanfi de-a lungul intregii misiuni de audi Redactarea planului de misiune si pe aceasta baza a programului de munca presupune: = alegerea membrilor echipei in functie de experienfa si cunostinfele lor in sectorul de activitate al itreprinderi, + repartizarea lucrrilor pe oameni, in timp si in spatiu (subunitat,filiale fn tara si in strainatate ete); + utilizarea lucrarilor realizate de auditorul inter al intreprinderi de ali auditori externi sau exper 2‘TESTE GRILA.... Audit financiar + coordonarea cu auditor de la socitatile-suror side la societatea-mama; solicitarea de specialisti pentru studierea sistemelor si datelor informatizate in orice alte domenii (utidic, fiscal, tehnic ete); ~ calendarul sedinfolor AGA si CA; = termenul de depunere a raportulti Planul de misiune este deci un instrument de Iueru care permite luarea de decizii cu privire la: luerile de efectuat, mijloacele necesare, datele i ilor in teren, rapoarte $i relati de stabilt, bugetul de timp si costurile angajate, ‘Standardul International de Audit (ISA) nr, 300 intitulat “Planificarea Iueratilor de audit" prevede obligatia planificarii activitait de audit ca 0 masura de asigurare 8 aceasta activitate se realizeaza de 0 ‘maniera eficient, TAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma si fondul acest variind in funetie de talia intreprinderii, complexitatea anditului, metodologia si tehnologia specificat utilizata de auditor; din planul de misiune nu pot lipsiinformati care se refed la: cunoasterea activitiilor intreprinderi, infelegerea sistemului contabil si de control intern, riscul si pragul de semnificatie, natura calendarului si intinderea proceduritor de audit si coordonarea, conducerea, supravegherea si revizuirea ucritior. 261. Orientarea si planificarea auditului. {In aceasta ctapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitiile intreprinderi zonele sale de rise, domeniile si sistemele semnificative, informatii care si-l permita orientarea sj planificarea controalelor astfel incdt st fie prevenite lucrari inutile sau cate nu vor servi realiziri obiectivelor misiunii de audit, Principalete lucrri din aceasta etapa sunt: 1. Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii 2. Idemificarea domeniilor si sistemelor semmnificative 3. Redactarea Planului de misiune (planului de audit) 4. Elaborarea programului de muncé 262.Programul de munca. Pentru realizarea prevederilor Plamului de misiune, ISA 300 prevede obligatia pentru auditor de a elabora si documenta un Program de munca in care sunt definite natura, calendarul si tntinderea procedurilor de audit necesare, Programul de munca este un ansamblu de instructiumi puse in atengia tuturor participangilor la misiumea de audit care permit controlul bunei execufii a lucratilor pe tot parcursul misiunii de audit, Programul de ‘munca poate, de asemenea, si detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubried si pentru fiecare procedurit de aucit folosti Pentru elaborarea programului de munca auditorul va aprecia evaluarea specifics a riscurilor inerente si a riscurilor legate de control, c&t si nivelul de asigurare care ar urma si fie furnizati de controalele substantive (controalele proprii ale auditorutui). Alkfel spus, Programul de munca este o detaliere a tuturor elementelor continue tn Planul de audit (de ‘misiune), in vederea asiguratii indepliniri acestuia din urma, Continutul tip al unui Plan de misiune este prezentat in continuare cu tia de exemplu. PLANUL DE MISIUNE ~ continu tip ~ L Prezentarea intreprinderii: ~ Denumirea - Sediul social = Capital social 5 > Inregstrare + Sourtistorie - Considerafii succinte privind obiectivul de activitate, piata, concurenta I —_Informatiicontabile: = Bugete gi conturi previzionale = Particularitile sistemului contabil ~ Principiile contabile; permanenfe;comparabilititi plurianuale BML Definirea misivnii = Natura misiuni: conturi anuale; conturi consolidates pre\ i experti sau cenzori cu misiuni tn intreprindere = Altiaudito IV. Sisteme si domenii semnificative: + Prag de semnificatie ‘TESTE GRILA... Audit financiar juni ete = Funefii si conturi semnificative = Zone de rise identificate + Controale semnificative pe eare ne putem sprijni V. _ Orientarea programului de Iueru: = Aprecierea controlului intern = Lucrai deosebite + Confirmari de obtinut (interne si externe) + Inventare fizice = _Asistenfi de specialitate necesara (informatics, fiscalitate ete.) = Documente de objinut Vi. Echipa si bugetul; VIL. Planificarea: + Lista rapoartelor, serisorilor de confirmare si alte documente ce urmeazi a fi emise (cu datele limita), 263.Faze si etape tn executarea un misiuni de audit de baza, Toate activititile si lucrarile ocazionate de realizarea unei juni de audit de baz asupra situatiilor financiare ale unei enttati pot fi grupate in trei faze si zece etape care, in succesiunea lor logicd si practic’, aga cum se pot identifica fn Standardele Internajionale de Audit, se prezinta astel; Faze Etape Paza initial ‘acceptarea mandatului si contractarea lucrarlor de audit, orientarea si planificarea auditului Faza executaii Iucrarilor : aprecierea controlului intern controlul examenul Faza final 3 ‘evenimente posterioare inchiderit exercifiulul utilizarea lucraritor ator profestonisti alte lucriti necesare inchiderii raportul de audit documentarea lucririlor de audit 264,Acceptarea mandatului si contractarea lucrailor de audit Tnainte de a contact o luerae de audit a sitifilorfinanciare ale unei enti aprecieze posibilitatea de a indeplini aceast mis de deontolog Aotiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului s& colecteze informa fi, auditorul trebuie ine; trebuie SA find seama de unele reguli profesionale si decizici de acceptare a misiuni, gi acestea se refer la: = cunoasterea globala a intteprinderii (existenta riscurilor nu presupune & auditorul refuzd’ mandatul, ins decizia sa de a accepta este luati in cunostint& de cauz, urmand si ia toate mis cconsecint); nnecesare, tn ~ examenul de independents side absent a incompatibilityilor, + examenul competenteis = contactul cu fostul auditor sau cenzor; + decizia de acceptare a mandatului; + figa de acceptare a mandatul Contractarea lucrarilor de audit Normele legale roménesti previd obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sf se desfigoare pe baza de contracte de prestiri serviii fird a se face vreo distinetie intre misiunile de audit legal ~ care m4‘TESTE GRILA... Audit fi presupun desemnarea acestor profesionisti de etre adunarea general a intteprinderitauditate $i mi de audit contractual. Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede e& auditorul si clientul trebuie s& convind {ermenii si conciile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o “Serisoare de misiune de audit” (“Lettre de mission d’audit” sau “Angajament letter”) sau in orice alt tip de contract adecvat Auditorul poate si decid& st nu trimité o noud “scrisoare de misiune™ pentnt fiecarer din exere viitoare. La primirea solicitirii din partea intreprinderi-elient,auditorul trebuie st aprecieze ach t termeni din “scrisoarea de misiune” ar trebui modifica, finnd seama de evolufia sem sau importante actvitailorelientul 265.Ce este $i ce confine scrisoarea de misiune (de angajament)? Standardul Intemational de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul termenii si condi de audit” Indiferent de forma pe care 0 tmbrac& relatia contractual, din documentul respecti lipseasea termenii si conditile urmitoare: + obiectivul auditului situafiilor financiate; +> responsabilitatea conduceri intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situailorfinanciare; + fntinderea lucratilor de audit, feednd referite la legistajia aplicabilf, la reglementile sau recomandarea corganismelor profesionale al cfror membru este auditorul; ~ forma orieatui raport sau alte comunicar in legatura cu rezulttele misiuni de audit; ~ riseul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor gia altor limite inerente oricarui sistem contabil i de control intern; + necesitatea de a avea acces far restricfii In orice document contabil, piese justificative sau alte informatii solicitate Auditorul poate si decids s& nu trimitt © nou’ “scrisoare de misiune” pentru fiecare din exercifile viitoare clientul trebuie s& convina de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati int-o “Serisoare de misiune nu trebuie 5% 266.Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestiri de servicii de audit? 267.Ce este expertul contabil? Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat s& exercite profesia contabilé in conditile fixate prin normele internationale si prin 0.G, nr. 65/1994, aprobata prin Legea nr. 42/1995 cu modificarile gi completirile ulterioare; aceste norme definese expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat si revizuiascd sist aprecieze contabilitatca entitiilor de care nu este legat printr-un contract de munca, gi si atesteregularitatea gi sinceritatea situatilorfinanciare ale une enti 268.Care sunt normele de refering in auditul situafilorfinanciare? {n audit situaiilor financiare ale unei entitafi sunt folosite dows categorii de norme de refering: norme contabile si norme de audit. 269.Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale, Acestea pot fi: ~ Standardele Intemationale de Audit (ISA), Practicile Intemajionale de Audit (IAPS), Standardele Intemationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele Internafionate privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consitiul pentru Standarde de Audit si Asiguriri (IASB) din cadrul Federtiei Intetnagionale a Contabililor (IFAC); ~ normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu, ‘Normele de audit permit terfilor s& aiba asigurarea c& opinia auditorului va fi emis& in functie de criter de calitate omogene; ele permit thst si auditoruluisX defineasc seopurile pe care le are de atins prin ppunerea in luera a celor mai potrivite tehnici.. Normele de audit se clasfica in trei categori, acoperind intreaga activitate a auditorului: = norine profesionale de lueru; = notme de raportare; + norme generale de comportament. NORME DE REFERINTA iN AUDIT | 25TESTE GRILA... Audit financiar ‘Norme profesionale de lueru NORME DE AUDIT * orientarea si planificarea ‘Ansamblu de reguli definite + aprecierea controlului inte te profesionala la + obfinerea elementelor probante care se referi auditorul, *ocimenten hero eres mune sale wate NORME CONTABILE. Sn comune etic cae" | [TL Norm de raportare swine fara Park rezerve “conroiae. com ia aioe eee + opinic defavorabil | Terfilor | Auditorului TH Norme generate de Deaaves | Defies | compartment profesional | | aiguareac | scopurr de ~independenit opina vat | airs prin “compete emistin | punerean *eeret profesional fineiece | hers *aiatea met crter.de | tntor : {eeeptren sl espestara isoitor | | eatte | prvi | se omogene 270.Ce sunt sce rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabiliti care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune si obligatorit pentru toti cei care stabilese, controleaza si utilizeaza situailefinanciare, Entiiyjile care au obligaia de a stabil situatitfinanciare sunt cele prevazute la art, 1 din Legea Contabilitaii. Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia flecaret tari (auditori,cenzori) siau ca referinft in activitatea lor normele contabile. Situafile financiare sunt destinate s& satisfacd nevoile comune de informatii ale unei game largi de Utilizator, Pentru. mul utilizatori aceste situait financiare constituie singura sursi de informa ‘complementare care si le satisfac nevoil i financiare trebuie s fie stablite potrvit uneia sau mai multora. ~ standarde internationale de raportare financiar’s + standarde sau norme contabile nationale; = alte referinte contabile bine preci -cunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situafiilor financiare. Normele contabile intemationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru: Standarde Intemnafionale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Tntemationale de Raportare Financiara (IFRS) care cuprind: - Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de TASB (IFRS); = Standardele Internajionale de Contabilitate (AS); ~ standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;, « alte documente emise de TASB, SIC sau IFRIC. in referinfele urmatoare: 271.Ce este $i cum se determina pragul de semnificatie? In general, prin prag de semnificatie se intelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera c& 0 eroare, o inexactitate sau 0 omisiune poate afecta regularitatea si sinccrtatea situafilor financiare, ct si imaginca field a rezultatuli,a situate’ financiare gia patrimoniului intreprinderi. ‘Altfel spus, pragul de semnificafie reprezinté ceea ce in contabilitatea anglo-saxona poarti denumirea de materialitate, adic& nivelul de eroare sub cate infelegerea $i interpretarea situatilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemply, diferenfa dintre un profit net de 499mii lei si unul de 500 mii lei nu pare sa influenfeze evaluarea unei societiti comerciale, in timp ce doug cifie alternative de 250 mii lei si '500 mii lei par si fie substantial diferite gi probabil vor duce Ia o evaluare destul de diferitt a societ La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile si sistemele semnificative 26TESTE GRILA... Audit financiar {n cursul misiuni, pragurite de semnificatic determinate pentru controll fieea financiare permite orientarea programelor de munca spre riscurile existente, prin stl Sxantioanelor dle control; aceasta evitti angajarea in lucrri care nu vor servi la fundementarea opinie! supra situafiilor nanciare, Aceste praguri sunt, in general, inferioare pragului global pentru a fine cont de cumnulu! posibil al erorilor constatate. La sfirgitul misiunii, pragul global permite auditorului st aprecieze daca erorile constatate trebuie sa fle Corljate sau si fact obiectal unei mentiuni tn raport dacdintreprinderea refiza sf le corijeze. ‘Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificatie permite: ~ orientarea mai bund si planificarea misiuniis ~ evitarea lucrailor inutile; ~ justficarea deciziilor referitoare la opinia emist, Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferte elemente de refering: capitaturile Definirea pragului de semnificaie permite auditorului ined de la ineeputul activitait (isiunti) sale sa i le si contind erori sat inexactitati semnificative, iar la le pe care le-a descoperit trebuie si fie corectate in cadrul i, in scopul de a putea emite o opin fd rezerve. ‘Unele circumstants particular trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: + existenfa unor prevederilegale, statutare sau contractuale; = evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi; + capitaluri proprit sau rezuttate anormale. 272.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimati prin extrapolare directa? 273.Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila? Eroarea tolerabila este o eroare maximala int-o populatie selectionati pe care auditorul poate st 0 accept tragand concluaii c& rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului 274,Riscul de auclit: componente gi relaile intr acestea Riscul de audit reprezinté riscul ca auditorul st exprime © opinie incorectt prin faptul c& erori ‘semnificative exista in situaile financiare, El se divide in trei:riseul inerent (RI), riscul legat de control (RO) $i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmiatosre: RA=RIXRCxRN 275.Ce este riscul legat de control? Riscul legat de control consti th faptul e& o eroare semnificativa’ in cont sau intr-o categorie de peratun’,izolatt sau impreund cu alte solduri de cont sau cateyorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate Riscul legat de control nu poate fi in intregime eliminat, avind in vedere limitele inerente orictrui sistem continuitatea exploatatii gi solvabilitatea firmei; ~ existenta unor fraude; ~ respectarea de catre firma a obligatilor sale legale; ~ comportamentul responsabil al firme faa de problemele legate de mediu si probleme sociale. 281.Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? Semnificatia auditului financiar: dact este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situatilor nanciare”, Piri nici o indoialé este vorba de o parte din auditul legal, controtul legal sau auditul statutar. Denumirea simpli de “audit financiar” poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemph ~ auditul financier al procedurior informatizate de finere a contabilitii + auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentarl a acestora tn situatilefinanciare; 7 Auditul fnaneiar al contablizari cheltuielilor sociale pentru a veifica respectarealegislaiei sociale; ~ auditul financiar asupra situate’ fiscale; + duditul finaneiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica dac& evaluarea creantelor indoielnice sa ficut de 0 manier& prudent ete. Altfel spus, orice analizi, orice control, orice verificare gi orice studiu asupra unci sectiuni sau a unei Parti din contabilitate sau din situajiile financiare ale unei entititi poate fi calificata ca “audit financiar™ © misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operational sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultl eX sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzttoare decét cea de “audit statutar”. Reglementarea europeanti (Directiva a VIlI-a) si reglementirile nafionale se refer numai la auditul statutar, adicd auditul asupra situajilor financiare ale enti. Din acest punet de vedere, consideraim cf folositea sintagmei “audit financiar” in legislafia roméneasca in vigoare in locul celei de “audit statutar” folosit in legislatia europeans este de natura a crea confuzi Prin audit statutar se inelege examinarea efectuatt de un profesionist contabil competent si independent asupra situa i opinii moti aint fidele, clare $i complete a pozitiei si situatiei de acesta Allfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz& gi certified ‘mn (otalitatea lor siuatile financiare, pottivit normelor de audit, inclusiv activitati si operat specfice intreprinderii auditete, in virtutea unor dispoziiilegale (Iegea contabilitai,legea societitilor comervale, legea pictelor de capital etc), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intteprindert (ectionari, asociati). Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt: = Profesionistul competent si independent care poate fio persoana fizica sau persoant juridicd; ~ obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constitue situatile financiare ale enttaii i {otalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatilor financiare, in func de referentialul contabil aplicabil; ~ scopull examina: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelA, claré si completa a Pozitei financiare (patrimoniului), a situatici financiare sia rezultatelor objinute de entitatea auditat; ~ eriteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprinm& opinia il constituie standardele (oormele) de audit si standardele (normele) contabile, Orice definiic a auditului staturartrebuie sa tind cont de nevoile gi asteptarile utiizatoritor, n miisura tn care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea auditoruluistatutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptar Publicul se asteapta ca auditorul statutars& joace un rol in protejarea intereselor sale, prin oferirea une! resigurari referitoare la ~ acuratetea declaratiilor financiare; ~ continuitatea exploatari si solvabilitatea firm: 29‘TESTE ORILA... Audit financiar + existenja unor fraude; = Fespectarea de cite firma a obligatilor sale legate; * comportamentul responsabil al firmei fai de problemele legate de medi si probleme sociale. 282. Auditul contractual: caracters si obiect. 283.Societatea Alfa, auditata de dumneavoastr’, a achizi jonat Ja 5 aprilie 2002 un ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmiatoarele cheltuieli = prof cumpsirare teren: 90 mil. lei = pref cumpitrare constru 410 mil. lei taxe faregistrare 83 mil. lei - cheltuieli cu actele: 3,5 mil ei = onorarii notar: 14.744 mil, tei (din care TVA 2.744.000 lei) = comisioane: 29.900 mil. ei (din care TVA 4.900.000 tei ~ cheltuieli arhitecti 23.920 mil. tei (din care TVA 3.920.000 lei) — reparati: 263.120 mii lei (din care TVA 43.120,000 tei) Societatea a tnregistrat tn cheltuielile perioadei suma de 18.244,000 le. (Care sunt sume cetrebuiau contailizate fn cheltuieileperioadei, in contul teenului sin contul construct? pispuns: 0 (toate cheltuelile ocazionate de. achizitia si punerea in functiune a imobiliziilor corporate se {nregistreaza in valoarea de intrare a imobilizarilor). 284.In calitate de auditor al intreprindrii Om contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoareastocului la 31 decembrie,cunoscénd 8 intteprinderea floseste metoda FIFO, ef stocul la 1 ecembrie a fost de 500 unitii a 10.000 lei fiecare, c& fn 10 decembrie s-au cumparat 500 unitaf a 12.000 lei fiecare si et in 20 decembrie au iegit 400 unitati? 1¢8a SA afi constatat ca la 31 decembrie stocul Ia produsul X este Rezolvare: data explicatii cantitate pret ‘aloare 01.12. | stow 500. 10,000, 5.000.000, 10.12 | intrare 500 12.000, 6.000.000 20.12. | iesire (400) 10.000 (4.000.000) 31.12 | stoc 100 10.000 1,000,000 31.12 | stoe 500 12.000 {6.000.000 Total stoc la 31.12 600 7.000.000 285.Societalea Alfa a evaluat la | decembrie anul N 4 un ansamblu imobiliar achizitionat in anul N— 11 eu 400,000,000 lei (din care 80.000.000 lei pentru teren), amortizabil in 20 de ani amortismentele din valoarea contabil8. Valoarea de utilitate a ansamblutui imobiliar a fost stabilité cu aceasta ‘ocazie Ia 450.000.000 lei (din care 150,000.000 lei terenul); durata de vitt nu a fost modificatt, La | iulie anu N, ansamblul imobiliar a fost véndut cu 500,000,000 lei u aceasta ocazie a eliminat Care sunt ~ diferenta din reevaluare ce trebuia inregistrats; sua amortizirii in anul N; = _suma plusvalorii inregistrata cu ocazia vanziii, Rezolvare: data ‘expilic claire teren total N-II | achizifie 320,000;000 | 0.000.000 | 400,000,000

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• S.C. EUROMETALCOLECT S.R.L. - Registru - Stoc

  

  Document3 pages

  S.C. EUROMETALCOLECT S.R.L. - Registru - Stoc

  Plamada Ciubotaru Oana Andreea

  No ratings yet
• Note Explicative Bilant Model Atelier Contabilitate Oradea

  

  Document2 pages

  Note Explicative Bilant Model Atelier Contabilitate Oradea

  Plamada Ciubotaru Oana Andreea

  No ratings yet
• Fuziuni Si Divizari

  

  Document42 pages

  Fuziuni Si Divizari

  VictorManea

  No ratings yet
• Monografia Contabila

  

  Document7 pages

  Monografia Contabila

  Plamada Ciubotaru Oana Andreea

  No ratings yet
• Raportul de Audit

  

  Document2 pages

  Raportul de Audit

  Plamada Ciubotaru Oana Andreea

  100% (1)