TEMA IIT - DREPTUL SI STATUL - 1. DEFINIREA STATULUT Statul reprezinti cea mai veche si cea mai importanti institufie a societifii politice. EL aaparutin urma cu aproximativ 6.000 de ani in Orientul antic, Siatul este acca entitate politied constituiti dintr-un teritosiu delimitat de frontiere, © populatic si 0 putcec institugionalizata, Noriunea de sar poate avea si alte intelesu a. putere politic’ central’, diferité de cea a colectivititilor locale Gudetele, orasele, comunele): b. ansambhul guvernantilor, c. 0 forma de societate, de viagi in comun, o anumiti manieri de a fia colectivititilor umane. 1.1. Elementele constitutive ale statului Elementele constitutive ale statului sunt: (@) teritoriul, (b) populaia si (©) puterea de stat. A. Teritoriul ‘Teritoriul este acel element fundamental al statului care, in mod traditional, este reprezentat de spatiul cuprins intre fronticrcle acestuia. in fapt, teritoriul nu se rezamé la dclimitarea unei suprafee terestre, bidimensionale, ci este un concept tridimensional din care fac parte intinderea de pimant si ape delimitata de frontiere, subsohil, precum si spatiut acrian,Conform articoh jui 142. din Codul penal, /eriforiul Roméniei (ferilorinl (ani) se compune din “fntinderea de pamint gi apele cuprinse ine frontiers, cv subsolul si spatinl aerian, precam si marca teritorials cw solu, subsolul si spatial aerian ale aceseia”. Noul Cod penal! (care va intra in vigoare ka data de 1 februarie 2014) foloseste aceeast definitie, cu catewa auante de topic’. Astfel, prin fentonin! Rominici se intelepe “titinderea de paomint, marea teitorialt 5 apele cn solel st spat aerian, ctprinse faire frontierle de stat” (axticokal 8 alineatul 2). Jn limitele acestui teritorin se organizeaza statul si unititile administrativ-teritoriale care il compun. De asemenea, in acclasi spatiu se exerciti: puterea publica, suveranitatea statuhu. “Tesitoriul se caractesizeazii prin fapmal cd su poate fi isintinal (conform articolului 3 alineatul 1 din Constitutic, “teritorial Rominiei este inakenabi?’, frontiorcle sale find stabilite prin lege organic’). Totodata, teritoriul este indinizibil, consecintd a caracterului siu unitar (articolul 1 alineatul 1 din Constitutic). B. Populatia Un alt element al starului este populatia, ea desemnind, in general, 0 colectivitate, Acest clement a fost exprimat in doctrina prin mai multe nopiuni si anume: soetare, popor sau natine Prin sacetate, termenul cel mai des uzitat, vom intel populatia aflati sub un anumit raport relational si institusional, pe un anumit teritoriu Poporul are. ca Yiant intre indivizi continuitatea de limba, de origine etnies, de cultura etc fin stixyit, prin nafiwne se infelege o comunitate uma delimitatd texitorial s1 politic de altele, ai cirei membri manifesti loialitate fata de stat. avind constiinfa apartenenfei la aceeasi colectivitate, prezentind ca atribute principale identitatea, independenta si coeziunea, Adoptat prin Legea numasut 286 din 2008 (publicati ia Monitorul Oficial numanal 510 din 24 ile 2009), modifica yi completat prin Legea mumanul 27 din 2012 (publica in Monitoral Oficial numiil 180 din 20 martic 2012), Legea suminul 63 din 2012 (publica in Monitoral 9 apelie Legea de punere 4 aplicare numinal 187 die 212 (pabkeat®inte stat si oricare dintre indivizii care aleituiesc populatia se stabileste o legiturd specificd, constind in drepturi si obligatii reciproce. Aceasti legiturd politica’ se numeste etttenie, C. Puterea de stat (publica) Al treilea clement al statului este paterea de sat, numiti si putere publict sau forta publicd Aceasta are rolul de a asigura tnitatea politica gi juridici a starului, fiind caracterizata prin posibilitatea de a comand, de a da ordine, precum si prin obligatia celor care le-au primit de ale respecta ‘Trisiturile puterié de stat sunt uemitoarele: este 0 putere poktied cc are 0 sferk largi de aplicare si agenti specializati care o realizears h. este © putere institutionabizata, prin aceasta intelegindu-se faptul c& aceasta apartine statului ca institugie politico-juridicd, iar cei care 0 detin actioneaza in numele stu si in baza legit. Instinutiile (organele) fandamentale ale statului, mumite de Constitutie (in tithal 111) “autoritati publice” sunt: (1) Perlamentul, unica autoritate legivitoare a (arii, organul de reprezentare suprem al poporubui romin; (2) Exeoutiral, alcatuit din Presedintele tii si din Guvern si B) Autoritatea judecitoreasci, compusi din fnalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecitoresti, precum si din Consitiul Superior al Mayistraturii si Ministerul Public, organe de stat ce au sarcina de a aplica legea in cazul litigiilor apirute si de ai sanctiona pe cei care se abat de la respectarea normelor juridices . este 0 putere de comand ce instituie norme obligatorii a. este 0 palere mid care detine dreptul exclusiv de a exercita, prin organcle abilitate, consisingerea legitims. Din aceasti ultima trasdturi a puterii publice decunze 0 caracteristica fundamental a statului, si anume suvenanitatea,Swreranitalea semnificd autoritatea supremi cu care statul este investit si inseamna dreptul puterii publice de a conduce societatea, de a nu recunoaste nicio putere deasupra ei in cada statuhni, precum si independenfa statului in raport cu alte state cu care acesta stabileste raportusi, Suveranitatea statului este compusa din dou elemente, unul iatera (competenta exclusivi asupra teritoriului, concretizati in claborarea lunor acte normative general - obligatorii si inexistenfa unei alte puteri sociale superioare) si altul exiern (independenta in raporturile cu alte state, nesupunerea fafa de alte puteri, excluderea oricarui amestee din exterior). 1.2. Rolul gi funciiile statului Rolul starului se reflecti in. functile pe care acesta le indeplineste. Nogiunca de fini al statului se roford la directile principale de actiune ale statubui in vederea organizirii si realizarii activitiii fundamentale specifice, la care participa toate institutiile abilitate Functiile statului pot fi: (a) énlerne sau (b) exferne. a, Pametile interne sunt: juridicd - de asigurare a conducerii sociale, pe baza legilor si de construire a unui cadeu de deept care si garanteze oricarui individ respectarea drepturilor si a Hbertitilor fundamentale de care se bucnsi; 2. functia de asigurare a ordinié de drept - de apieare a colectivititi, precum sia oricirui individ impottiva fenomenclor antisociale; 3. functia social-cconomicd ~ de asigurare a dezvoltisii cconomice, a progresului tehnic sia cresterii nivehitui de tai al populatiei. Aceastafunctie actioneaz diferit de la un stat la altul si vizeazi politica fiscal, combaterea somajului,a inflatici sia sieaciei b. Functiile exteme sunt: 1. fanefia de stabilire $i dezvoltare a relatiilor cu alte state sau organizatii internationale, 2. fanetia de participare Ia activitatea organismelor intemagionale din care statul face parte (O.N.U., OS.CE., Parlamentul European ete) in vederea rezolvirii propriilor probleme, cat sia chestiunilor internationale. 2. FORMA STATULUI in legituri cu forma statului imtereseazd trei concepte si anume: (1) forma de _guvernaimnt, (2) stractora de stat si (3) regina politic 2.1, Forma de guverndmant Forma de guvernimant se oferi la crearea, organizarea si excrcitarca puter de stat prin inteemediul organclor supreme ale accstcia, precum sila impirtirca atributiilor intre respectivele ongane. Din punet de vedere al formei de guvernimint, statele se impart in: (a) republic si (6) monarkii. a. in cadmal rpubliai, seful statului (presedintclc) este ales de parlament sau direct de tre popor, pentru o perioad limitati (de regu, 4 sau 5 ani). Conform articolului 1 alineatul 2 din legea fundamentala, “Jorma de guverndmint a siatulti rowan te republica”. De asemenea, in Roménia, conform articolului 81 alineatul 1 din Constitutic, presedintele este ales pein “rot universal egah dire, seret si liber exprioat? Mandatul presedintelui are o durati de 5 ani (articolul 83 alineatul 12. Ta rindul lor, republicile pot fi parlamentare sau prezidential. soiniri Con stinutie: prin Legea nminat 429 din 2003, nanan! presedintelar Roménies wen o drat de + 5in rgpublicile parlamentere (Germania, Italia) rolul cel mai important in exercitare puterii de stat revine parlamentuhii, presedintele aviind o pozitie secundaci. In publi presidentiale ($.U.K., Rusia), seful statului (pee intele) are ateibute sporite fapt de parlament in cadmul exercitiri puterit Uneori se vor ste si despre oa treia forma de republic, cea semiprezidentiall, in care saportul dintre atributile presedintelui si cele ale parlamennulni este sensibil egal (Romania). 1b. Monarhia constituie acea forma de guvernimant in care seful s fului (monahul — sege, imparat, principe) nu este ales de popor sau de parlament, el ocupiind aceasti pozitie prin succesiune ka tron sau, mai rr, prin mire pe viagi Monarhiiie pot & constifutionale sau absolutste. Monarhiile constitutonale (Regatal Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Spania, Danemarea, Belgia) se camcterizeaz prin fapml ci monarhului ii revin atributit restrinse, uneoti chiar simbolice, rolul cel mai important fiiad jucat de parlament. in monarbile absolutite se acord& puteri argi monarhului, uncori discrefionare, iar celelalte institutt ale statului, desi existi 1 atribugii resteinse, nesemnificative. Structura de stat Structura de stat ceprerint modul in care se organizeara puterea de stat 54 entititile statale existente pe teritoriul unui stat, precum st relapile ce se stabilese intre ele Sub acest aspect statul poate fi (a) sniar (simplu) sau (b)_federativ (complex, compu). a. Starol unitarse distinge prin uemitoarele earacteristicr are o singued constinatie; ~ are doar un rind de organe supreme care isi exercita competenta pe intregul teritorit - intreaga populatie are o singuri cetitenies - este subiect distinct de drept international, participand in aceasta calitate Ja viata intemnationala. b. Statul federativ se defineste prin urmitoarele clemente: ~este aleatait din doud sau mai multe stare membre (federal);- statele componente transfert uncle din atibutele suveranitatit lor in favoarea statului federativ, in limitele si modurile prevazute in constitutia federaki; - existd o legislatie comund, unica, la nivelul statului federal, dar si legislatit proprii fiecimi star federat in parte, acestea din urmi trebuind si o respecte pe cea dintii, - existi organe legiuitoare, administrative si judiciare atit la nivel central (federal), cat sila nivelul fiecdirui stat federat; = populatia are dou cetifenti, una a stamlui federativ, cealalei a starului federat, ~ subiect de drepr international este doar statul federativ, el participind si Ja viata international. Statul federatv a teebuie confundat cu asociaiile de state care, desi se ascamind cu acesta din multe puncte de vedere, se deoschese prin faptul ci ele nu dau nastere unui stat nou, distinct de statcle componente. Principalele forme de asocicre a statelor sunt: avnfedenatia, wniunea rald si wniunca personal. Confederatia este alcatuita din doua sau mai multe state asociate care isi unifica legislagia care isi creeazi anumite organe comune, pisteindu-si insi suveranitatea si calitatea de subiect distinct de drept international. Uniunea reali este asocierea a dowi sau mai multe state ce au un monarch comun si care isi erecazai unele organe comune. Uninnea personal consti in asocierea a doud sau mai multe state datoriti existente’ unui sef de stat comun (monarh), statele membre pisteindu-si intreaga suveranitate. 2.3 Regimul politic Reyinnul poblic veprezinti totakitatea metodelor si mijloacelor prin care puterea politici conduce societatea. Acest concept vizea7a raporturile instituite intre stat si individ in ceea ce priveste respectarca drepturilor subiective ale celui din uems.Din aceasti perspectivi, regimurile politice se pot impart in: (a) reginnuri demoaonatice $i (b) reginuri totalitare (dictatoriale sau. antortare). in cadeul ngimenilor de reprezentativititi. Puterea de stat et F rate opereant princip: are ca fundament pluralismul politic si se manifesta in baza si in limitele legit, cu respectarea drepturilor si lbertitilor fundamental ale omului, in ngmurile totaktare, puterea de stat se exprima prin mijloace dictatoriale, autoritare, statul rezervindu-si un rol dominant in societate, intervenind in toate domeniile existentet sociale, chiar si in viata privat a individului. In asemenea regimuri nu existi pluralism politic (prin urmare nici opozitic), principin! separafiei puterilor in stat este incalear, iar dreprurile si libertafile fundamentale ale omului nu se respect. 3. STATUL DE DREPT. 3.1. Notiune intro dept est atic gi social, care se infiingeazi si functioneazd in baza si cu respectarea strict a legii, in care drepturile st libertitile fundamentale ale omului sunt yarantate, Conceptul de stat de drept este insa unul complex, care a evoluat in timp. Statul de drept isi are originea in Iucririle filosofului german Immanuel Kant care aprecia ci statul are ca scop doar ocrotirea dreptului si garantarea libertitii, el neavind atribupi in legiturd cu binele general, cu fericirea, cu nivelul de trai sau cel cultural al oamenilor. Singura preocupare a statului imaginat de Kant trebuia s fie asiguearea aplicai dreptului si impiedicarea inedlearii acestuia. Continuatorii ideilor lui Kant afiemau ca doar statele care exist pentru realizarea justitici pot fi legitimate ca state de drept. Ubterior, alti filosofi au sintetizat conceptul statului de drept in trei principié: (1) accesul ka putere se face prin vot popular, liber exprimat, (2) exercitarea puterii se cealizeara in baza legii si (3) puterea izvoriste din voinfa suverand si liber exprimata a poporuhtiConform lui Hans Kelsen, statu! de drept exista intr-o forma independent de lege, are ‘misiunea de a crea dreptul, sar mai apoi, de ai se supune in mod deliberat. Prin urmare, statul de drept asigusi supremafia Constitugie’ si ,domnia” legilor, dar acestea trebuie si fie conforme cu ideea de justijie si cu echitatea, find expresia voinfei intrepii societiti Constitufia Rominici, in articolul 1 alineatul 3, decreteazé ci Romania este “stat de rept, denrocratic si sovial, in care devanitatea onvulué, drepturile si lbertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personaliatii umane, dreptatea si pluralisonul politic represinta valori supreme (...) sunt garantate” 3.2. Caracteristicile statului de drept contemporan interd, state! de dept conlemporan se caracterzeaza prin urmdtoarcle tisiuri: este fundamentat pe suprematia legis = are la basi existenta unui cadru democratic, = accesul la putere se face prin vot liber exprimat de citre populatie; ~ puterva de stat este subordonati legis = puterea se structureazi piramidal si se difuzeazd unui numir mare de organisme; ~ garantarca pluralismuhai politic; ~ Timitarea fiecircia dintre cele tei puteri leyislativi, executiva si judecdtoreasca) prin celelalte dou, ~ independenta total a justitieis - recunoasterea si garantarca drepturilor si libertitilor fundamentale ale omul ~ participarea cetifenilor la exercitarea puter 3.3 Conditiile de existent ale statului de drept Pentru existcnga statului de drept sunt necesare umvitoarcle condifi:, = autonomia statului si intirirea organizarii juridice a acestuia; 9= guvernarea care se realizeaz prin lege gi care este subordonati acesteia - promovarea si garantarea deeptusilor si libertitilor fundamentale ale omului, ~ stabilicea suveranitipié exteme a natiunilor, ~ subordonarea statului unei stricte reglementtiri juridice. 10TEMA IV - SISTEMUL DREPTULUI - 1, CONCEPTUL DE SISTEM AL DREPTULUI Dreptul prezinti un caracter sistematic. Numeroascle reguli juridice existente in societate nu se infitigeazd sub forma unei alitusii intimplitoare. Ele sunt ordonate intr-un sistem coerent, orpanizat yi logic, Acesta nu reprezinti suma elementclor componente, ct un ansambli de norme si institutii aflate ia permanent interactiune. Prin sistem al dreptului se inelege modul de organizare a dreptulyi, a normelor juridice ce il compun, in cadrul institutiilor juridice si al ramurilor de drept. fn doctring se face deosebirea intre sistemed dreptulu’ si alte noyiuni din sfera existengei juridice a societitii, precum sistem! leislatie lepislatia unei fri, sumi a actelor normative) 54 ssstemul junidic (ordinea de drept in general, privitt ca fundamentala caracteristick a unei comunitafi) Sistemul dreptului se caracterizeava prin complementaritatea ramurilor de drept care il compun, prin relativitate si permeabilitate, precum si printe-o continua diferentiere a ramurilor sale, 2. CRITERTILE DE CONSTITUIRE A SISTEMULUT DREPTULUL Criteriile de constituire a sistemului dreptului sunt: (@) obiectul reglementinii juridice, (b) metoda reglementarii si (c) principiile deepal (sau ale rami de drept).a. Obiectul reghementiiii juridice il constituie sfera relagilor sociale avure in vedere de norma juridica b. Metoda de reglementare este exprimati printe-o multitudine de modahtigi de normare a conduitel umane si constiiie un criterin subiectiv de influentare a sistemului dreptului, Caracterul subiectiv al acestui criterin este dat de faptul cX modul de reglementare a conduitei umane diferi in fanctie de interesele pe care le reprezinti fora politica ce se afli la conducerca societifi Aceasti metodi poate f axtonitard sau axtonond, De asemenea, metoda poate fi analitia (descompune un cadra complex in clementele sale fandamentale) sau sinteticd (pleacd de la 0 sami de clemente primare gi crecazii un cadru general si abstract). Lot din aceasta perspectiva se are in vedere si pozitia subicctelor in cadrul raportului juridic specific Becdrei ramuri de drept ©. Principiile dreptului (sau ale ramurii) contribuie si cle la crearea sistemului dreptuhsi prin lncalizarea normelor intr-o ramuri san alta 3. COMPONENTELE SISTEMULUI DREPTULUT Componentele (clementele) de sistem ale dreptului sunt: (a) worma juridct, (b) instilutia _juviica si (C) ranura de drept. a. Norma juridicd ceprerinti componenta de bard, ireductibili, a sistemului drepmini. Fa consid intr-o reguli de conduits, instituita san recunoseuti de catre stat, a care respectare este asipurati, in caz de nevoie, prin forja de constringere a statului Acest clement previnti o anumiti structura interna, alcatny 4 din trei parti: spoteza, dispozitia si sanctiunea,b. Institutia juridica constituie acel s ct de reguli juridice care reglementeaz’ un numar de relatii sociale din acecasi categorie, grupate in jurul unci valor’ sociale centrale si care naste © sferi distineti de raportusi juridice. Institutia juridica 1c aleatuita din mai multe norme juridice. Astfel, normele care reglementeazd modul in care se transmite mostenirea formea7’ institutia succesimilor, cele care reglementeard proprietatea alcatuiese institutia dreptuba de _proprietate, cole care au in vedere contractele dau nastere jnstitufielcontractelar ec. Notiunea de institutie juridicd apare ca similar cu accea de statu junidic sau rein juridic. jn majoritatea cazurilor, institutiile juridice grupeazd norme de drept corespunzind unei singure ramuri Uncori, institutille juridice pot reuni norme de drept din cadrul mai multor ramuri De exemph, insitutia conlencinvilai — adminisiratin veuneste regeli din sfera dreptului administrativ, a dreptului procesual civil, a dreptului civil, precum sé din sfera organizarit judecitoresti ¢. Ramura de drept este un ansambhi de norme si institufii juridice, strns legate intre ele prin obiectul comun al reglementisil, prin metoda folosita in normarca relatilor sociale si prin intermediul principiilor care stau la baza lor. Ea constituie cea mai complex subdiviziune a unui sistem de drept national, acesta din urma find aleatuit din mai multe ramuri, Ramurile de deept nu existi izolat, ci sunt in continua interactiune uncle cu altele, influengindu-se reeiproe. Uneori, mai mule institufi juridice pot da nastere unet subramuri de drept. \stfcl, fn cadeul ramurii dreptulai comercial se distinge dreptal maritim, subramuri de drept aleatuiti din normele juridice si institutile de drept care reglementeaza transportul maritim4, DIVIZIUNILE GENERALE AL DREPTULUT Dreptul cunoaste mai multe clasifiedsi, dupa cum uemeazi: a. Drept intern si drept intermational. Dupi com sepulile de drept se aplici doar starului care lea elaborat (pe teritoriul accstuia) san cle au efect si dincolo de limitcle teritorinhii staruhu Gin raporturile dintre state oFi dintre particulas din state diferite), dreprul se imparte in intern (national) s1 extern (internagional) b. Drept public sf drept privat. Dupi cum interesul avur in vedere de norma juridica este unul public sau particular, deeptul se divide in public si privat. Aceasta este impartirea clasicd a dreptlui si, totodati, cea mai important De exemplu, 0 regula juridicd ce are in vedere organizarea puterilor statulii se situeaza in dreptul public, iar una referitoare ta facheierea unui contract se plaseaza in dreptul privat © asemenea diviziune era cunoscuti inck din drepmul roman, lepile putind 6 regisite fie in jus publicunr, fic 40 jus privatun. Votusi, acea impartice nu corespunde integral distinctici de as in cadral dreptului privat se diferentiazi ca principal componenta dreptal civil. Din sfera dreptului public se detaseaz normele dreptului constitutional care reprezint dreptul comun in materie. In doctrini, sa apreciat cf, datorita strinsei lepaturi dintre deeptul public si cel privat, precum si a atenuirii diferentelor dintre acestea, sa format si un drept mixt, aleauit din ramuti precum dreptul funciar ori dreptul afacerilor. Conform Scoli normativiste a dreptului (care il are ea principal reprezentant pe Hans Kelsen), distinctia dintre deeptul public si cel privat nu prezinté importanpl practical. Mai utilé ar fi ierarhizarea cegulilor juridice in functie de importanga lor. Dreptul se mai poate impary in:— — drept pozitiv (drept scris, aledmit din totalitatea normelor juridice in vigoare jntr-un stat, a un anumit moment) si drept natural (an deept nescris, care este compus dintr-un numar de principii superioare ce constituie sursi de inspirayie pentru dreptul pozitiv, care garanteavi drepnutile si Hertitile funcdamentale ale omubai si care se distinge prin faptul ci nu este dublat de niciun fel de consteingere sociali); - dept determinator (alcituit din normele juridice care determina ce anume urmeazi si {acd subiectele de drept) si drept sanctionator (compus din regulile juridice care se refer la sanctiunile aplicabile subiectelor de drept ce nu se conformeaza dreptubui determinator) 5. RAMURILE DREPTULUI ROMANESC ACTUAL Ramurile dreptului rominese actual sunt dreptul civil, dreptul comercial, dreptul familici, deeptal muncii, deeptul procesual civil, deeptul penal, dreptul procesual penal, dreptul constitutional, dreptul administrativ, deeptul financiar, dreptul international public, dreptul international privat. Aceste ramuri sunt grupate in cele doud mari diviziuni ale dreptului intern, dreptul public si deeptul privat, precum si in deeptul international a. Dreptul public este format din ansamblul normelor juridice care privese organizarea statului si raporturile dintre indivizi si stat. in cadrul deeptului public se regisese urmitoarcle ramuri de drept: (1) dreptul constitugional, 2) dreptul administrativ, (3) dreptul penal, (4) dreptul procesual penal si (5) deeptul financiar. Dreptul constitugional este alestit din normele juridice care stabilese_ principle generale de onganizare sociala, economic’ si politie’ a statulni, din normele ce reglementeaza drepturile, Hbertijile si indatoririle fundamentale ale cetigenilor, din cele care legifercazd organizarea si functionarea antoritifilor statului (Parlamentul, Presedintele, Guvernul si autorititile publice locale, Autoritatea judecitoreascd), dar si impartirea atribupilor acestora,precum si din nomele care vizeazi funcfionarea altor institupit fundamentale ale statului (Curtea de Conturi, Curtea Constinitionald si Avocarul Poporului) Izvonul ramurii este Constitufia Roméniei din 1991, modificati yi completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Roménici numdral 429 din 23 octombrie 2003 Dreptul administrativ cuprinde regulile de drept in lepiturd cu organizarea si functionarea administratici publice centrale si locale, cele legate de functile publice, precum si cele privind raportusile dintre administratie si cetifeni. Principalele irvoare ale dreptului administrativ sunt: Constitugia Romanici din 1991, revimuiti, Legea numdrul 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprictatea publica i regimul juridic al acesteia (publicati in Monitorul Oficial numarul 448 din 24 noiembrie 1998), cu modificarike si completivile ulterioare, Legea numdrul 215 din 23 aprilie 2001 a administratiei publice locale, republicata (Monitoral Oficial numérul 123 din 20 februacic 2007), cu modificarile si completirile ulterioare, Legea numdrul 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriuhi si urbanismal (publicata in Monitoral Oficial numarul 373 din 10 iulie 2001), cu modi lc si completirile ulterioare, Legea numiérul 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparenta decivionala in administratia publica (publicata in Monitoral Oficial sumérul 70 din 3 februaric 2003), cu modificirile ulterioare, Legea numdrul 67 din 25 martie 2004 pentru alegerca autorititilor administratici publice locale, republicati (Monitorul Oficial numdrul 333 din 17 mai 2007), cu modificarile si completitile ulterioare si Legea numéral 340 din 12 julie 2004 privind institagia prefectului, republicati (Monitoral Oficial sumirul 225 din 4 martic 2008), cu modificarile ulterioare. Dreptul penal se compune din normele care arati ce fapte antisociale sunt considerate infractiuni, care este rispunderca celor ce sivirsese infractiuni, precum si pedepsele ce se aplicd infractorilor. Aceasti ramuri are sarcina de a apira cele mai importante valori sociale (ouveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, dreptusile si lbertitile acesteia, proprietatea, precum si intreaga ordine de drep). * Publica in Moninal Oficial naminal 758 din 29 octombrie 2008 6Principalal izvor al dreptubai penal i constituie Codul Penal din anul 1968, cn modificarile si completirile ulterioare incepand cu date de | februaric 2014, va intra in vigoare Now! Cod Penal Aceasti ramurk are si numeroase alte izwoate (legs speciale) printre care amuntim Legea numéral 78 din 8 mai 2000 pentea preve descoperirea si sanctionarea faptelor de conptie (publicari in Monitorul Oficial numarul 219 din 18 mai 2000), cu modificarile si completirile ulterioare, Legea numarul 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficulai gi consumuhai dicit de droguri (publicatt in Monitoral Oficial numarul 362 din 3 august 2000), cu modi rile si completirile ulterioare, Legea numdrul 678 din 21 noiembric 2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane (publicaté in Monitoral Oficial numarul 783 din 11 decembrie 2001}, cu modificarile si completirile ulterioare, Legea numarul 656 din 7 decembrie 2002 penieu prevenirea si sanctionarea spilirii banilor (publicati in Monitoral Oficial numarul 904 din 12 decembrie 2002) si Legea numérul 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenivea si combaterca criminalitigii organizate (publicata in Monitoral Oficial numiral 50 din 29 januarie 2003), cu modificirile si completiclle ulterioare. Dreptul procesual penal cuprinde regulilejuridice care onganizeara procesul penal si care arata organcle stati cu atributii in acest domeniu, actiunile sav procedurile ce trebuie realizate in vederea descoperitié infractiunilor gi tragerii la rispundere penali a celor care le- au sivargit, precum si drepturiie gi obligatiile pe care le au partile ce participa Ia proces Izvoral de drept specific ramurit este Codul de Procedurd Penala in 1968, cu modificarile completirile uiterioare. La data de 1 febrnarie 2014, va intra in vigoare Nou! Cod de Procedurd Penal. Ja acesta se adaugi Legea numdrui 275 din 4 iulie 2006 priwind execuraren pedepselor si a misurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal (publicati in Monitorul Oficial numarul 627 din 20 ake 2006), cu modificarile ulterioare 2 Adoptat prin Legea numairat 138 din 2010 (publicata in Monitoral Oficial numnaul 486 din {5 iuie 2010), mociiat si compat prin Leysn de poorer plate anid 255 dhs 209 (publ in august 2013) fouitvral Ofiad sunaivut 585 din 14 7Dreptul financiar include regulile de drept ce reglementew’ activitatea financiard a statului, constind in modul de constituire si utiizare a bugetulei de stat, organizarea si fanctionarea institugilor financiare, deeptucile si obligagile in domeniu ale cetifenilor si ale staal. Printre izvoarcle dreptului financiar enumerim: Legea numirul 571 din 2003 privind Codul Fiscal (publicata in Monitors Oficial mmarui 927 din 23 decembrie 20103), modificatd si completati, Legea numdrul 174 din 17 mai 2004 pentra aprobarea Ordonantei Guvernuini numanil 92 din 2003 privind Codut de procedura fiscala (publicati in Monitorul Oficial numinul 465 din 25 mai 2004), Legea numdrul 358 din 2003 penton aprobarea Ordonangei de Urgenta 2 Guvernulai numamil 39 din 2003 peivind procedurile de administrare a creanjelor bugetelor locale (publicati in Monitoral Oficial numanii 530 din 23 iuke 2003) si Legea numdral 108 din 2004 penta aprobarca Ondonanfei de Urgenti a Guvernului numérul 45 din 2003 privind finangele publice locale {pubiicata in Monitoral Oficial numsrul 336 din 16 apritie 2004) b. Dreptul privat este alcituit din ansamblul normelor juridice ce reglementeari relatiile patrimoniale si personal — nepatrimoniale Ia care participa particular Tn cadrul dreptului privat se ga urmitoarcle ramuri: (1) dreptal civil, Q) dreptul comercial, @) drepul familie, (4) drepmal muncii si (5) dreptul proceswal civil, Dreptul civil cuprinde normele juridice ce reglementea7a raporturile patrimoniale in care partile sunt pe povitic de egalitate. Lot in sfora drepmafui civil ite 1 normele de drept referitoare la relatiile personal — nepatrimoniale ce an in vedere persoana si identificarea ei {oume sau denumice, domiciian, resedinga sau sedi, stare eivilé etc). Cel mai important izvor al ramurii este Codul CiviP (Legea mumdrul 287 cin 17 iulic 2009, publicati in Monitorul Oficial numanul 505 din 15 ine 2011), cu modificarile aduse prin Lepea numa! 71 din 3 iunie 2011 penteu punerea in aplicare a Lepit numirul 287 din 2009 peivind Codul Civil (publieari in Monitoral Oficial mumviral 409 din 10 junie 2011), modificata. 5 Intrat in vigoare la 1 octombrie 2011De asemenea, sunt izvoare ale dreptului civil si acte normative precum: Legea numarul 18 din 19 februarie 1991 a fondului funciar, repubiicati_ (Monitorui ial numdrul 1 din 5 ianuarie 1998), Legea numdrul 50 din 29 iulie 199 privind autorizarea executicii constructiilor gi unele masuri pent realizarea locuintelor, eepublicara (Monitoru! Oficial numiral 933 din 13 octombrie 2004), cu modificirile si completiile ulterioare si Logea numdrul 1 din 1H ianuarie 2000 penteu reconstituiven drepeuiai de propeictare asupea terenurilor agricole si forestiere (publicati in Monitoral Oficial numaral 8 din 12 ianuarie 2000), cu modilicarile si completicile ulterioare, Dreptul comercial se ocupa de regulile care normeara raporturile dintre comerciangi {persoane fizice sau persoane juridice), precum si actele si faptele de comer, Cel mai nou izvor in vigoare este Codul Civil Mai produc efecte st anumite prevedert ale Codului Comercial de la 1887 (in mare parte abrogat) De asemenea, stint izvoare de deept comercial, printre altele: Legea mumarul 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comertului, republicata: (Monitoral Oficial numirul 49 din 4 febmarie 1998), cu modificitile si completirile ultecioare, Legea mumaral Jf din 16 noiembrie 1990 privind societiile comerciale, republicatii (Monitoral Oficial aumsrul 1066 din 17 noiembrie 2004), cu modificarile si completitile ulterioare, Legea numarul 365 din 7 julie 2002 privind comertul clectronic, republicati: (Monitoral Oficial numacul 959 din 29 noiembrie 2006) si Legea numdral 296 din 28 iunie 2004 privind Codul Consumului, cepublicati (Monitorul Oficial numirul 224 din 24 iunie 2008), cu modificarile ulterioare. Dreptul familie’ include normele de drept care se referi la rclagile patrimoniale si nepatrimoniale stabilite in cadrul familii, intre sof, precum si intse paring si copii Cl mai important izvor este Codul Civil, care a abrogat vechiul Cod al Pamilici din 1954, Ta acesta se adaugi si alte legi speciale, cum ar fi Legea numarul 87 din 28 aprilie 1998 pontea aprobarea Ordonante’ de Urgent’ a Guvernului numirul 25 dia 1997 cu privire th adoptie (publicatt in Monitorul Oficial numaeul 168 din 29 aprilie 1998),Dreptul muncii este alcatuit din regulile juridice aplicabile in relagile stabilite intre angajati si patroni, cu ocazia incheicri, executirii sau incetarit contractulyi de munca. Aceasti ramuri stabileste crepturile si obligagille cclor doua pieti ale contractului de munci, disciplina muncii, timpul de icra si cel de odihnd, jurisdictia muncii, rispunderea material si disciplinara, protectia si securitatea muncii Ixworul ramurii este Codul Muncii din 2003 (publicat ia Monitorul Oficial numanal 72. din 5 februarie 2003). Dreptul procesual civil reuncste toate normele de drept care organizeard procesul civil, cele referitoare la competenta instantelor judecatoresti in aceasta materie, precum si regulile de drept privind modul in care sunt duse la indeplinire hotiririle judecttoresti civile. Izvorul principal al ramusit este Codul de Procedurd Civild @doptat prin Legea numsrul 134 din 2010, republicaté in Monitorul Oficial numvirul 545 din 3 august 2012) Constituie izvor al dreptului procesual civil si Legea numarul 188 din 1 noiembrie 2000 privind executorii judecitoresti, republicati (Monitorul Oficial numarul 738 din 20 octombrie 2011) ¢. Dreptul international reprerints ansamblul raporturilor de drept in care intervine un element striin (de extraneitate). Deeptul international poate fi impact in: drypt énternational public $i drept international privat. Dreptul intemational public cuprinde regulile ce replementear raporturile formate in baza acordulii de voingi dintee state, precum si cele dintre acestea si organizagile internationale in genceal, izvoarcle acestei ramuri sunt tratatele bilaterale sau multilaterale incheiate fntee diferite state. Aceeasi valoare 0 au si convengiile cu caracter international incheiate de state. “Intrat in vigoare fa data de 15 februarie 2012 10Dreptul intemational privat include normele de drept ce solujioneaza conflictele de legi naseute din raparnirile de drept privat ce confin un element de extraneitate. Aceasta ramuri reglementeara si conditia juridicd a strdinilor, precum si aspectele de drept procesual jn legituri cu raporturile de drept privat en caracter intemational Tzvoarcle ramurii sunt Codul Civil si Legea numdrul 105 din 22 septembrie 1992 cu privire fa reglementarea raporturilor de drept international privat (publicata in Monitoral Oficial numirul 245 din 1 octombrie 1992), cu modificirile si completirile ulterioare 6. MARILE SISTEME CONTEMPORANE DE DREPT Dreptul fiecdnui stat reprezinti un sistem propriu. Uneori, chiar in cadral aceluiasi stat, sunt aplicate, in acelasi timp, mai multe sisteme de drept. Diversitatea sistemelor de deept nationale este foarte mare. in schimb, analizate din perspectiva unor elemente fundamentale, acestea prezinti, fatre ele, anumite aseminiri sau deosebiri de esengi. Acestea fac posibili reunirea mai multor sisteme nationale in famili de sisteme (mari sisteme contemporane de drept) Astizi cele mai importante sunt: (1) sisenmul romano — germanic, (2) sistemul angle — saxon, 3) sistema socialist si (4) sistemele relgioase gi traditional. 6.1. Sistemul de drept romano-germanic. Acesta cuprinde sistemele nafionale de drept care sunt re tatul recepfionai dreprutui roman. Initial, sistemul romano ~ germanic se regisea in Puropa, dar ulterior, ca urmare a colonizsiii, el s-a extins in America Centrali si de Sud, precum si fn uncle giri din Africa Principalel: componente nationale ale sistemului romano — germanic sunt dreptul francez si drepnil german. Acestea, in pofida multor diferente de suprafatt (rezaultate, in primul ind, din modalititi diferite de abordare a fenomenului juridic), se aseamind esengial nprin faprul ci ambele pastreaza terminologia si multe dintre institugile dreptukai roman, De asemenea, peatn ambele, principalul izvor de drept este legea (serisa) Dreptul francez. Istoria dreptului francez cuprinde trei perioade: (a) anciem droit ~ dreptul vechi (in majoritate cutumiar si datind de la origini si pana la 1789), (b) drepral intermediar — dreptul Revolutiei franceze si (c) dreptul modern ~ inceput in perioada kui Napoleon si care dureaza si astézi Tnfluenta frances consti in receptarea Codului civil francez de la 1804 de legislagia mai multor state curopene. Printre acestea se numard Belgia, Htalia, Romania (Codul civil de 1a 1864 —in prezent abropat), Luxemburg, Olanda, Portugakia si Spania. Codul civil francez este actul normativ cel mai rispandit in legislajile moderne “Teoreticieni drepmului Lau considerat unicat penta tehnica legislativ’ superioard, logica jnridica impecabila, stilul elegant si cones De asemenea, legislagiile Bulgarici si Poloniei au fost influengate coviryitor de dreptul francez. Dreptul ambelor piri s-a intors, dupé ciderca regimurilor comuniste, fr cadrul sistemului romano — germanic. Dreptul german. Ca si dreptul france, dreptul german a fost aledtuit initial din cutime. Ulterior, incepind cu secolul al XTH — fea, au apirur asa — numitcle “oglinzi” (spieged, ce urmareau sistematizarea si consolidarea cunumelor. Peste acestea, incepiind cu secolele al XV — lea si al XVI — ea, s-a suprapus dreptul roman. Receptarea acestuia a fost mult usurati de faptul cX Sfintul Imperin Roman de origine germani sia arogat rolul de continuator al Imperiului Roman, Chiat si jn perioada de firimijare a statelor germane, dreptul privat a rimas sneschimbat Influenta germana sa exercitat, in principal, prin Codul civil german care, desi claborat incd din 1869, a intrat in vigoare abia in anul 1900 Principalele state a ciror leyislagic a fost marcati decisiv de citce dreptul german sunt Grecia si Japonia. Influente importante a resimtit si deeptl din Austria, Ungaria, Flvetia, Rusia, China si Bravilia. 12Desi in diversele {ari componente ale sistemului romano-germanic regulile de drept sunt diferite, se foloseste acelasi vocabular juridic mostenit din dreptul roman. De asemenca, principalal izvor de drept este legea scrisi 6.2. Sistemul de drept anglo-saxon (common — law) Spre deosebire de sistemul romano ~ germanic, dreptul anglo ~ saxon este format in cea mai mare parte din hotaraei judecitoresti (eave ~ lan), numite precedente judictare, care sunt obligatorit pentna instanjele de judecati inferioarc, dact acestea se confrunti cu situagii similare. Drepnul anglo — saxon poate fi repsisit in Europa (Anglia si Irlanda), in Statele Unite ale Americii, ia Australia, in Nowa Zeelandi si in India. in general, in cadrul acest sistem regisim Anglia si fostele sale dominioane, Cele. mai importante componente ale acestui sistem sunt dreptil englez si dreptual american. Dreptul englez. Cuprinde teei partis common - law, equity si stalulary — daw. Common ~ law reprezinti cea mai veche parte a drephului englez, fiind format inigial din cutume. Ulterior, el a fost completat prin deciziile diferitelor organe junisdictionalc (Curtea esichierului, Curtea plingerilor comune, Cartea bancii regehni). Astfel, common — law a devenit o insumare de precedente. Regula prececentului judiciar a inceput si pind contur 0 data cu secolal al XVIII — lea. Equity, cca de-a doua parte a dreptului engle7, constituie un corectiv adus Ta common = aw. Aparitia sa cea necesari deoarece orice sistem de drept bazat pe precedente tinde si devind rigid si nu mai corespunde realitifilor in schimbare si progresului social Statutary — law ceprezints componenta legisiativa a drepmibui englez, acea parte a sistemului ce este alcituiti din norme juridice previzute in lepi (statute). Dreptul exprimat prin legi are un caracter exceptional, ponderea acestor regnli jueidice fiind relativ restrinsa. BParlamentul intervine rar in viaga legislativi, doar in caz de necesitate, de exemplu starea de Fizboi Datorit® caracterului siu de exceptie, dreptal scris din Angha este de stricta interpretare Dreptul englez au are un singur act fandamental. Constitutia Mari Britanit este alcdtuiti din mai multe componente, dintre care trei sunt mai importante: Magna Charta Libertatum, Habeas Corpus si Bill of Rights. Dreptul american. Acesta are o structuri oarccum originali, desi, initial, era foarte aseminator drepnilui din care ji trage originea, cel engler. Specificul siu consti in aceea ci este alcituit din legislagile statelor componente care, aseminitoare in principiu, prezinta, totusi, numeroase particularitati locale. Astfel, desi este compus din precedente judecatoresti (care, in S.U.A., poartit denumirea de stare decisis), legea scrisa este mult mai prezenti decit in Marea Britanie. De altfel, precedentele nu sunt intotdeauna obligatorii, ele fiind profund influengate de Constituti Spre deoscbire de sistemul romano — germanic, dreptul anglo — saxon nu cunoaste impirtirea pe ramuri. De asemenca, nofiunile fundamentale, precum si vocabularul juridic sunt total diferite. 6.3. Sistemul dreptului socialist Sistemul se compunea, in principal, din dreptul Uniunii Sovietice, la care se adiuga cel alaltor fisi socialiste aflate in. sfera de influenta a acesteia. Dreptul tirilor socialiste avea lt bazi dreptul romano — germanic, dar acesta a fost profund modificat prin instaurarea regimurilor comuniste. In mare parte, terminologia a rimas neschimbati, de asemenca si ramurile de drept. 14Awand ca sursi de inspiratie filosofia marxist — leninistd, sistemul socialist a conferit dreptului functi si finalititi diferite Fati de cele clasice. in acest sens, principalele mijloace de productie au fost nationalizate, constituind proprietatea intregului popor. Raporturile de drept cu caracter patrimonial stabilite intre persoanele fizice au fost restrinse, De exempta, in Romania, incepind cu anul 1974, terenurile nu au mai purut forma abiectul actelor juridice translative de proprictate, decat in situagii de exceptie. De asemenea, relajiile comerciale au devenit monopolul statului, find practicate prin aya — numitele intreprinderi de stat. Sistemul drepruhui socialist s-a format in fosta Uniune Sovietick si s-a extins, dupa cel deal doilea rizboi mondial, in Europa de Sud - Est (Bulgaria, fosta Cehoslovacie, Estonia, fosta Tugostavie, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Ungaria), in Asia (China, Coreea de Nord) si in America Centraki (Cuba), 6.4. Sisteme de drept religioase gi traditionale Aceste sisteme de drept se regisese in Asia si in nordul Afvicii Fle prezinti particularitatea ca se adapteaza cu mare greutate la rclatile sociale modeme. De asemenca, majoritatva lor sunt profund religioase. in cadrul accstei categorii se regasesc: (1) deeptul musulman, (2) dreprul hindus, (3) dreptul craic, (4) dreptul chine. si (5) dreptul japonez. traditional. Dreptul islamic (musulman). Acest sistem este astizi larg, rispindit in Asia icntald si in Africa. O importanta parte a populafici lumii este adepta acestui sistem. Pentru musulmani ordinea social mu poate exclude repulile religioase, aceste dou tipuri de reguli cocxistand én societate. cadeul acestui sistem, principalul izvor este Coramul, alektuit din peste 6.000 versete. Dintre acestea, aproximativ 500 sunt reguli de drept. Dar dreptul musulman are si alte izvoare precum: Sunna, Idjima si Idjitihad. 15Sunna este compusi din prezentarea unei sume de fapte siviryire de profetul Mohamed. Suna inchide i diferitcle formuliri atribuite acestuia. Tdjima insumeazi conceptia invatatilor musulmani, Idjitihad ceprezinta jurispradenta Dreptul islamic reglementeaza doar relagile juridice dintre musulmani, raporturile de drept care au ca subiecte indivizi ce au alte religii find supuse altui regim juridic: Dreptul hindus. Este rispindit in India si in alte giri din Asia de Sud — Fst precum sidin Mrica. Sistemul nu reprezinta doar un set de regulijuridice, ci chiar o conceprie despre viata. Majoritatea locuitorilor din India sunt adeptit hinduismulai Sistemul este alcituit din trei piri distincte, bine structurate. Acestea sunt Dharma, Artha si Karma. Dharma vepresint’ stiinga justului. Artha este stiinta politicii $i a utilului. Prin ea se poate ajunge la dobandirea puteri, precum sila bogitie in sfirgit, Karma se preocupa de stiinta agreabilului si plicutului, Adepsii hinduismului sunt finugi si respecte toate cele trei componente, neexistind vreo ierarhizare a acestora. in cadrul acestui sistem de drept nu se face distinctie intre dreptul obiectiv si drept subiectiv. Precedentelor judiciare si doctrinei nu lise recunoaste rolul de izvor de drept. in perioada moderni si cea contemporani, in India sa adoptat o legishyie laica, independenti de credinjele religioase ale individului, De asemenea, datoriti colonizanii, in India a fost receptat dreptul englez, insi intr-o forma care respecta specificul farii, Din accasti perspectiva, dreptul indian s-a integrat in sistemul anglo — saxon. Dreptul ebraic (rabinic). Trebuie ficuti distinctia intce deeptul isractian (al staruhui Israel) care se aplica doar cetatenilor acestuia, precum si raporturilor de drept ce se produc pe teritoriul siu si dreprul tradigional care ii vizeari pe tofi cei care sunt de religie iudai indiferent de statul in care acestia traiesc. 16jn ciuda modernizitii si laicizdsii dreptului israclian, anumite domenit au cimas reglementate de dreptul traditional. Aceasti situagie duce la numeroase conflicte intre legile civile si cele traditionale. De asemenea, apar frecvent si conflicte de competenga intre instantele lnice si cele tadigionale in peincipal, problematica starutului personal (cisitoria, divorqul, adoptia) a cimas in sfera dreptuhsi traditional, Dreptul chinez traditional. in conceptia traditional’ a dreprului chinez, normele juridice, in ciuda scopului lor declarat de a asigura ordinea sociald 54 protejarea valorilos comunitatii, ceprezinti un vector al dezordinii, fiind caracterizate de arbitrariu Un bun cetigean trebu sd traiasci in asemenca mod incat si mu ajunga sa apeleze fa justtia statald exercitati prin tribunale, Eventualele litgii in care acesta este implicat se vor rezolva amiabil, prin bund - ingelegere intre part. Conform conceptiei orientale, nu respeetarea dreptului trebuie sé fie principala preocupate a cotiteanului, ci pastearea pict gia armonici sociale Deeptal modern al Chinei si-a cistigat autonomia fapi de conceptia religioasa asupra societatii. Desi fa inceputul secoluiui al XX — lea deepal chinez a suferit influenga dreptului sovietic, cl sia pastrat trisiturile specifice. In ultimii ani sa remarcat o mare deschidere a lepislatici far de economia de piati side beralismul economic. Dreptul japonez traditional. Incepind cu secolul al XIX ~ lea, Japonia a adoptat un sistem bazat pe coduri dupd modelul european (filiera germand), devenind astfel o componenti a sistemulut de drepr romano — germanic, Torusi, in mod traditional, ca si in camul Chinei, populatia considera ci este mat bine simu se adreseze tribunaielor pentru solufionarea litigilor, fiind preferate concilierile directe, fara implicarea dreptului De altfel, in materia persoancior si a relatiiior de familie, s-a pastrat o diferent profund’ fati de reglementinile occidentale care au inspirat dreptul japonez modern, Sistemul traditional japonez a fost influentat de cel traditional chines (in special de filosofia lui Confucius). 17TEMAV - NORMA JURIDICA - 1, CONCEPTUL DE NORMA JURIDICA Norma de drept este clementul primar si ireductibil al oriedirui sistem juridic. Dupa anumite relapit stabilite intre ele, mai mite norme juridice aleftuiesc celelalte componente de sistem ale dreptului: institufiile juridice si ramurite de drept. Hxistenfa normei juridice este strins legati de cea a societitit umane (thi sariefas ib jus, find de neconceput o separafie a acestora, Noma juridica reprerinta acea reguls de conduiti social, instituitd san recunoscuti de catre stat, care are drept scop asiguearea ordinii in societate si care poate fi adusi Ta indeplinire, in caz de nevoie, prin forta de constringere a statubut Norma juridicd constituie un model de comportament impus de societate membrilor Notinnea de norma juridicd este sinonima cu cea de reguld juridica In doctrina se utilizeaza si formule precum norma de drept sau regula de drept. Tndiferent de denumirea folositi, avem in vedere o repuli care arati ce trebuie si facd sau si nu faci un subiecr de drept, ori ceca ce fi este ingaiduit sau i se recomanda Titeramea romana de specialitate a adoprat formula de wornd jurdi, pe cand Wteratara juridica franceza preter expresia regula juridica.2. CARACTERELE NORMEI JURIDICE Norma juridica se distinge prin urmitoarcle caractere: (a) social, (b) statal, (©) general si impersonal, (d) obhgatorin, (e) prescriptn, (F) permanent si (gt) eoercitv. 4. Nonna juridici prezints un earacter social finde’ priveste exclasiv relatille ce se stabilesc intre oameni, in socictate, Regula de drept nu guverneaza relagile dintre oameni si animale (desi exist? rapormei juridice inire oameni in legaturi cn animalele), oameni si naturi sau dintre oameni si divinitate. Reglementarea juridica existi doar in societate. b. Regula juridici are un caracter statal. Fenomenul juridic nu poate & separat de cel statal. Norma de conduiti devine reguki de drept doar daca este expresia voinget statale. Astfel, in cele mai multe cazuri, norma de drept este emisi de catre star, prin organele abilitate, folosindu-se un proces legislativ special. Uneori, norma juridicd se naste si din recunoasterea ca atare de ctre stat a unor reguli sociale ce nu an fost create de acesta (de exemphu: obiceiul juridic, uzantele), Prin urmare, indiferent daci norma de drept este emis sa doar recunoscuti de citre stat, ea poarta amprenta acestira. forma juridici are un caracter general sf impersonal deoarece prescric 0 conduit standard, conceputi si se aplice unui mumar nelimitat de simatn si de persoane ce intr sub incidenta sa Aceasti trisiturd arati ci norma juridica vizea7a inlaturarca oricire’ discriminari jntre subiectele de drept, precum si garantarea epalititii acestora in fata lepii ‘Totusi, caracterul general si impersonal al regulii de drept nu atmage consecinta aplicarii mturor normelor pe intreg, teritoriul statului, mturor persoanelor sau ituror actiunilor acestora. Regula de drept are caracter obligatoria, Prevederile normelor juridice mu sunt facultative pentru subiectul de drept, ci ele trebuie respectate de catre acesta Daci norma juridic’ nu ar prezenta acest caracter si respectarea ei ar fi Kisati la latitucdinea subiectelor de drept, societatea ar fi guvernati de haos. Caracterul obligatoriu au se va confunda ca cel enatir, desi ele sunt complementare. Obligativitatea mm decurge din posibilitaten constringerii, ci din rare a congtientizarea necesititi regulii, constringerea find doar 0 reactie de ay societitii impotriva indivizilor care mi respecti legea, Astfel, nesocotirea obligativititii normei juridice atrage interventia fortel coercitive a starubui, interventie Ficuta in scopul restabilirii ordinit juridice si al sanctioniri subiectelor ce au inciileat legea » Norma juridici presinti caracter preseriptiv. fn majoritatea cazurilor, regula de drept instituie o prescriptic, un comandament adresat subiectului si mu doar o simpli recomandare. Subiectului de drept i se spune ce si faci sau si nu facd si cum si procedeze in acest sens, Fixisti si simagii in care regula de drept au cuprinde o conduiti de urmat, ci defineste unit termeni folositi de lege sau enungi anumite principii generale ale dreprului £ Norma de drept are caracter permanent deoarece ca produce cfecte Firk incerare, contin, intre momentul inter sale in vigoare si cel al iesieit din vigoare. Chiar daci regula juridicd nu se aplick o perioadé indelungati de timp (pent: ef in realitatea social actiunile la care se referd mu se regisesc in acel interval), efectele ei nu inceteaza. Astfel, normele de deept se apkici doar arunci cand sunt indeplinite conditiile prewizute in textul lor. Din aceasti perspectivi, existenta normed an este influentaty de feceventa cu care aceasta se aphiea