388 AWATOMIA $1 FIZIOLOGIA OMULL intrinsee al peretelui vezical, Dac volumul de urina depigeste 300-400 ml, presiunea ereste foarte mult gi rapid. REFLEXUL DE MICTIUNE Po miisuri co vezica urinari se umple, incep si apardi ma suprapuse soreceptori din peretele vezical, tn speci la acesti receptori sunt condusi, pe vilor pelvic, pana la segmentele sacrate medulare 5i de aici, pe calea eferenti a fibrelor parasimpatice din cadrul acelorasi nervi, inapoi la vezic’. Reflexul de micjiune odati i si ai uretrei posterioare, ceea ce va duce la accentuarea contractiei reflex, acest ciclu repetin- 8, Apoi, dup citeva secunde sau chiar erupe gi detrusorul se relaxeazi, 1ureugeste si goleasel vezica 1p de e€teva minute sau uneori 0 “Tomasi, pe misuri ce verica se umple cu urini,reflexele {es i sunt din ce in ce mai intense, pint ce epare un reflex care este transmis pe calea nervilor rusinosi pint la sfincterul vezical extern pentru a- inhiba. Daca aceasta inhibitie este mai puternic’ decit comanda voluntara constrictoare veniti de la scoarja cerebrala, se va declanga mictiunea. Dac nu, micfiunea nu se va produce pind trinare este suficient# pentru a declansa un reflex mai puternic, ‘este un reflex controlatinintregime de miduva spina, dar poate fi trunchiul cerebral gi din cortexul cerebral APARATUL GENITAL FEMININ OVARUL wat fn cavitatea pelviand, esto un organ endoerina, secretind doi hormoni ‘unui ovoid tui, de 6-8 g, cu diametrul mat ous extremitifi, Fata lateral se afli pe per fata mediala este acoperita de pavi lui (plicd peritoneala), care un ici se piseste hilul ‘ovarului, ce confine elemente vasculare si nervoase, Marginea pi liberi) este mai groasi, Extremitatea superioar (tubara) di inserje ligamentului suspensor al ovarului si celui ar (uterin) da insertie ligamencului propriu al ovarului xxocrini, producind steronul), Ave forma, fee, dou mangini gi iene, in fosa ovarian, jie mezoovaru- Fig. 152, Uterul gl anexele390 ANATOMIA $1 FIZIOLOGIA omrvLUE Zona medulara este formati din tesut conjuctiv lax, in care se gisese ele- sculare sangvine Ovulatie Corp galben la pubertate gi pani la menopauzi, fiind FSH (hormon Fig. 153. Ovarul la mamifere secuadari(evolutivi). intr celulele granulossei se ‘curol trofic), este situa dezvoltare com- si este cel mai voluminos. Este format din: teaca exter, teaca interna si ‘matur, terjiar sau veziculos (de Graaf, constituie stad Avsnaron cenrrAL 391 membrana granuloasi. F membrana granuloasi Ovocitu, localizat periferic, se afld intr-o portiume ingrosata a membranei granuloase (cumulus proliges). Celulele foliculare din imediata apropi formeaza coroana radiatl, care va insofi avocitul expul ‘utrifia. Ovocitul din foliculul matur, initial de ordi prima diviziune de maturare si devine ovocit I (hap ovulatiei. sulul confine cavitatea foliculard (cu lichid folicular), delimitata de yma sub care este expulzat in timpul arian matur se transform’ in corp galben, care iculare in celule endocrine ce secreti progesteron, (de la pubertate pana la menopauzi); are o existenta de circa | ciclului pana in 2ius a 26-2); * comput galben de sarcind, care se formeazsi in cazul cind ovulul a fost fecundat; el functioneaz in primele trei luni de sarcing, Corpul alb reprezinta cicatricea care inlocuieste corpul galben involuat (periodic sat de sarcina. ‘Vascularizatia ovarulul este asigurata de artera ovarians, ramurs a aortei abdominale, side o ramuri ovarian’ din artera uterini, Venele sunt reprezentate de vena ovarian dreapti, care se varsi‘in vena cava inferioar’, gi de vena ovariana stanga, care se deschide in vena renal stingi. O parte din sngele venos al ovarului ajunge in vena uterind. Limfaticele conduc limfa {in ganglionii iliac si lombari. Inervatia este asigurata de nervi din plexurile vegetative aortice si hipogastric. de la ovare pani la uter, cu care comunic& prin orificii numite ostii uterine. Extremitat ral prezint& ostiul abdominal ce se deschide in cavitatea abdominala. Au o lungime de tru porfiun: intrauterind (lung de tem, circular. Prin misc terior se afld submucoasa gi 1c gi neciliate ce usureaza trecerea sperma ‘mucoasa, puternic cutaté si previizuti cu cel tozoizilor si a ovulului in trompa.392 ANATOMIA $1 FIZIOLOGIA OMULLE ‘Vascularizatia este asigurata de ramuri tubare ce provin din artera ovarianl si utering, ‘Venele sunt omonime arterelor. Limfa este drenst spre ganglioniiiliaci si lombari Inervatia vegetativa provine din plexurile ovarian si hipogastric. UTERUL Este situat in cavitatea pelviond, intre vezica urinard gi rect; este un organ musculos, ‘vaginei pe col, colul are doua porjiuni: una supravaginal, in raport cu vezica urinar anterior, cu rectul posterior, cu arterele uterine lateral, gi una intravaginal, in raport cu peretii vagine. de peritoncu, care, in partile lateral, formeaza ligamentele late ale igamentelc late unesc marginile laterale ale corpului uterului cu peretit lateral ai pelviene. Structura, Uterul este aleituit din trei tuniei ica seroasit (perimetry), formati din ‘corpull stat compul, ct gi colul, comunicdnd in jos cu vagina prin orifciul uterin exter, iar sus-lateal cu cele doua trompe. CCavitateauteruui este divizaté print-o strangularesiuat acestea se desprind se deschid in ven’ inghinali Inervatia este asigurati de plexul uterin provenit din plexul hipogastric. AbARATUL GENITAL 393 VAGINA Este un conduct musculo-conjunctiv, lung de 7-9 cm, median si impar, care prin extremi- iar prin cea inferioar& (orificiul vaginal) se deschide ici, Membrana himenalé inehide cu fundul de sac Douglas, unde un perete anterior, care vine in raport cu fundul le vagina adera de marginea medial a muschilor -a muscular cuprine ‘tunica mucoasa este formats dinty-un epitelia pavimentos ‘numeroase cute transversale (rugae vaginales), iar pe linia median a celor doi pereti lung al vagine, se afld cate o creasti Jongitudinala (columnae ragarum). Spre bitrinefe, aceste cute se gterg. Mucoasa nu are glande, epiteliul vagin perit de mucusul secretat de glandele colului uterin §i de seeretia glandelor Barthol ‘Vaseul fn este dati de plexul vegetativ perivaginal, format din remuri ale plexului hipogastric. ORGANELE GENITALE EXTERNE VULVA, ‘Are forma unei fante, alungiti in sens sagital si mirginité lateral de citre dou repliuri cutanate, labile mari gi mici. Labiile mari sunt dou repliuri cutanat ‘em lungime) cu dows feye, ambele aco- ide sebacee mari. Se unese ant ituati pe un relief median, acoperi formeazi cu cel de parte Organele e corpului cavernos prezinta gland, corp gi ridaci 56cm.ramuri din artera subclavie. ‘Venele mamelei sunt colectate de vena! 0-25 lobi glandular separai adipos. Fiecare lob glandular i, numite canale gal in structura canalelor galactofore se gisesc celule mioepiteliale, care se contract sub actiunea oxitocinei, favorizand ejecta laptehi APARATUL GENITAL MASCULIN TESTICULUL ‘Testiculul (organ pereche) este glanda genital’ masculin ce indeplineste dou functi + spermatogeneza,formarea celulelor sexuale (spermii) ce se desfégoari la nivelul tubilor seminiferi contort; funetia endocring, board prin determinati de temperatura mai coboriti din burse (3 temperatura Ia care procesul de Anas canas tn ys ‘Spermatogenezii sc poate desfagur: »ptime. in caz ca testiculii nu coboar in bursele scrotale, vorbim de ectopic a loc procesul de spermatogeneza, Fig. 154. Schema organelor genitale la bitrbat