Suport Curs Macaragiu PDF

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta
Suport curs Macaragiu
SUPORT CURS MACARAGIU
2011
CAP.1 : CADRUL LEGISLATIV, REGLEMENTRI ISCIR

1.1. Atribuiile ISCIR i CNCIR S.A.
Conform HOTRRII Nr. 1340 din 27 decembrie 2001
privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat,
ART. 1
(1) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i
Instalaiilor de Ridicat, denumit n continuare ISCIR, este organ de specialitate cu
personalitate juridic n subordinea Ministerului Industriei i Resurselor, avnd ca
principal obiect de activitate asigurarea n numele statului a proteciei utilizatorilor
i sigurana n funcionare pentru instalaiile, aparatele, componentele, dispozitivele
de siguran i mijloacele de control, prevzute n anexa nr. 1
ART. 2
Pentru realizarea obiectului su de activitate ISCIR are urmtoarele competene:
a) asigur n numele statului controlul respectrii prevederilor legale din
domeniul su de activitate, prin supraveghere tehnic, control i verificri n
funcionare, precum i prin supravegherea pieei pentru instalaiile i aparatele
prevzute n anexa nr. 1;
b) elaboreaz prescripii tehnice n aplicarea reglementrilor din domeniul su de
activitate, cu respectarea prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea
conformitii produselor;
c) evalueaz conformitatea instalaiilor, aparatelor, dispozitivelor de siguran,
materialelor i a mijloacelor de control din domeniul su de activitate;
d) expertizeaz i evalueaz cauzele i efectele privind accidentele i avariile din
domeniul su de activitate;
e) constat nerespectarea dispoziiilor legale n domeniul su de activitate i
aplic sanciuni contravenionale, dup caz.
ART. 7
(1) n vederea ndeplinirii atribuiilor sale ISCIR colaboreaz cu ministerele i cu
celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i locale.
(2) ISCIR are dreptul de a solicita informaii i documente de la persoane fizice
sau juridice care proiecteaz, construiesc, monteaz, repar, ntrein, dein,
exploateaz i comercializeaz instalaii, aparate, componente, dispozitive de
siguran, materiale i mijloace de control, prevzute n anexa nr. 1.
(3) ISCIR are dreptul de acces n spaiile de proiectare, producie, ncercri,
verificare final i depozitare a aparatelor i instalaiilor, precum i n locurile n
care acestea sunt utilizate.
2
Conform Ordinului Nr. 401 din 5 august 2005

privind aprobarea aplicarii sigiliilor de catre inspectorii de specialitate din cadrul
Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si
Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) la instalatiile si echipamentele neautorizate sau care
nu prezinta siguranta in functionare, conform Prescriptiilor tehnice - Colectia
ISCIR, ISCIR are dreptul sa aplice sigilii la instalatiile sau echipamentele
neautorizate sau care nu prezinta siguranta in functionare.
Ridicarea sigiliilor se poate face numai de catre inspectorii de specialitate ISCIR.
Ridicarea sigiliilor constituie infractiune.
Conform legii nr. 64 din 21 martie 2008, privind funcionarea n condiii de
siguran a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor
consumatoare de combustibil, completat cu Hotrrea Guvernului nr. 1407/2008,
Hotrrea Guvernului nr. 1488/2009, Ordonana Guvernului nr. 22/2010, n scopul
funcionrii n condiii de siguran, instalaiile sub presiune i instalaiile de ridicat
clasice, aparatele consumatoare de combustibil i componentele acestora, prevzute
n Anexa nr. 2, precum i instalaiile sub presiune, instalaiile de ridicat, unele
instalaii din cadrul obiectivelor nucleare, precum i componentele acestora,
prevzute n Anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare i de verificare tehnic.
(art.2)
Anexa 2
Instalaii sub presiune i instalaii de ridicat clasice, aparate consumatoare de
combustibil i componente ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru ap cald sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaii de transport pe cablu, instalaii
de ridicat pe plan nclinat, poduri rulante i alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de nclzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arztoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaiile, echipamentele i aparatele
prevzute la pct. 1 i 3 - 6
8. Aparatur i instalaii de automatizare aferente instalaiilor i
echipamentelor prevzute la pct. 1 - 7
9. Instalaii i echipamente destinate, montate i utilizate n cadrul parcurilor
de distracii
Anexa 3
Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat i unele instalaii din cadrul
obiectivelor nucleare, precum i componente ale acestora
1. Generatoare i cazane de abur, de ap cald sau fierbinte, inclusiv corpul
reactorului
3
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari i recipiente simple sub
presiune mai mare de 0,5 bari
3. Pompe
4. Conducte pentru lichide, vapori i gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune
6. Armturi
7. Sisteme tehnologice
8. Macarale, ascensoare, elevatoare i alte mecanisme de ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaiile i echipamentele prevzute la
punctele 1, 2, 4 i 8
Conform art.3 din legea 64/2008, Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat ( ISCIR), este organul de
specialitate al administraiei centrale, cu personalitate juridic, responsabil n
numele statului pentru asigurarea msurilor de funcionare n condiii de siguran a
instalaiilor i echipamentelor prevzute n Anexele nr. 2 i 3.
Conform art.9 din legea 64/2008
(1) Verificrile tehnice n vederea autorizrii funcionrii i verificrile tehnice n
utilizare pentru instalaiile i echipamentele prevzute n Anexa nr. 3 se efectueaz
de ctre ISCIR.
Conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.6, ncepnd cu 01.01.2011, se nfiineaz,
Compania National pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si
Recipientelor sub Presiune - S.A (CNCIR S.A.)
Scopul CNCIR S.A. conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.5 din statut l
constituie efectuarea de verificri tehnice n vederea autorizrii funcionrii i
verificri tehnice n utilizare la instalaiile si echipamentele prevazute n anexa 2 a
legii 64/2008.
Explicaia termenilor folosii mai sus (conform legii 64/2008):
autorizare a funcionrii - acordul emis de ISCIR pentru deintorii/utilizatorii de
instalaii/echipamente, n scopul atestrii faptului c o/un instalaie/ echipament
ndeplinete toate condiiile i cerinele pentru a fi pus/ pus n funciune n condiii de
siguran;
verificare tehnic n utilizare - totalitatea examinrilor i ncercrilor efectuate la o/un
instalaie/echipament periodic i ori de cte ori se modific configuraia acesteia/acestuia
n baza creia s-a acordat autorizarea funcionrii, n scopul asigurrii condiiilor de
funcionare n siguran.
1.2. Atribuiile deintorilor de instalaii/echipamente ISCIR

Conform art.9 din legea 64/2008 ,
Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz o instalaie/echipament are
urmtoarele obligaii i responsabiliti conform prescripiilor tehnice:
a) s solicite i s obin avizul obligatoriu de instalare, dup caz;
b) s solicite i s obin autorizarea funcionrii;
4
c) s ia msurile necesare i s se asigure c instalaia/echipamentul este

utilizat/ utilizat n condiii de siguran, prin efectuarea reviziilor, reparaiilor,
ntreinerii de ctre persoane autorizate, conform documentaiilor i prescripiilor
tehnice;
d) s asigure existena, la fiecare loc de munc, a instruciunilor tehnice specifice
pentru utilizarea n condiii normale a instalaiei/echipamentului i a documentelor
cuprinznd msurile ce trebuie luate n caz de avarii, ntreruperi i dereglri ale
instalaiei/echipamentului sau ale proceselor n care aceasta/acesta este
nglobat/nglobat;
e) s foloseasc pentru utilizarea instalaiei/echipamentului numai personal de
deservire autorizat;
f) s asigure supravegherea i verificarea tehnic n utilizare a instalaiilor/
echipamentelor
Prin urmare, orice deintor de instalaie/echipament ISCIR trebuie s:
- ncheie un contract cu un Operator RSTI autorizat ISCIR, care s-i asigure
supravegherea i verificarea tehnic n utilizare a instalaiilor/ echip. - pct.f,
- ncheie un contract cu un ntreintor autorizat ISCIR, care s-i asigure
efectuarea reviziilor, reparaiilor, conform documentaiilor i prescripiilor
tehnice - pct.c
- s-i autorizeze ISCIR personalul manevrant al instalaiilor/ echipamentelor,
n conformitate cu cerinele prescripiei tehnice CR 8/2009, pentru a folosi
pentru utilizarea instalaiei/echipamentului numai personal de deservire
autorizat pct.e
- s-i autorizeze ISCIR instalaiile/ echipamentele ceea ce nseamn s
solicite i s obin autorizarea funcionrii- pct.b
1.3. Prezentarea principalelor prescripii tehnice , Colectia ISCIR , n vigoare
ISCIR i CNCIR SA i desfoar activitatea pe baza unor normative tehnice cu
caracter de lege, numite Prescripii Tehnice (P.T.), elaborate de ctre ISCIR i
care se actualizeaz periodic.
Prescripiile Tehnice din colectia ISCIR sunt de mai multe feluri :
a. P.T. pentru instalaii sub presiune; simbolizate cu litera C, urmat de numrul
P.T. respective i de anul de cand au intrat in vigoare (ex. C1-2010)
b. P.T. pentru instalaii de ridicat ; simbolizate cu R, urmat de numrul acesteia
i de anul intrrii n vigoare (ex. R1-2010)
c. P.T. comune pentru instalaiile de ridicat i instalaiile sub presiune; simbol
CR (ex.: CR8 - 2009)
d. P.T. pentru instalatiile din centralele nuclearo-electrice ; simbol NC pentru
cazane , respectiv NR pentru instalatiile de ridicat
e. P.T. pentru aparate consumatoare de combustibil in uz neindustrial; simbol A
5
Pentru instalaii de ridicat exist n prezent urmtoarele P.T. principale :

-R1-2010 : referitoare la Mainile de ridicat (macarale, mecanisme de
ridicat,stivuitoare, platforme autoridicatoare si platforme ridicatoare ptr
persoane cu dizabilitati, elevatoare auto si masini de ridicat de tip special)
-R2-2010 : referitoare la Ascensoare electrice si hidraulice de persoane si
marfuri cu comanda interioara
-R3-2010: referitoare la Verificarea in utilizare a elementelor de transmitere
a miscarii,a elementelor, dispozitivelor de legare, prindere si a elementelor de
tractiune a sarcinii utilizate la instalatiile de ridicat: cabluri, carlige, lanturi,
benzi, textile, funii si alte asemenea
1.4. Autorizarea personalului manevrant (macaragii), conform P.T. CR8/2009
Prescripia tehnic ce reglementeaz n prezent autorizarea personalului de
deservire a instalaiilor/ echipamentelor i acceptarea personalului auxiliar de
deservire se numete CR8/2009.
Conform art. 7 din CR8/2009, persoanele care doresc s se autorizeze pentru a
deservi o/un instalaie/echipament din domeniul ISCIR (ex: macara) trebuie s
urmeze anterior solicitrii autorizrii un program de formare profesional
Conform art.5 (1), Personalul care va lucra ca macaragiu este examinat n vederea
autorizrii de ctre ISCIR dup absolvirea unui program de formare profesional
Conform art.5 (2), Programele de formare profesional n vederea autorizrii
personalului se organizeaz de furnizori de formare profesional avizai i
autorizai.
Prin urmare, persoana care dorete autorizarea pentru a lucra ca macaragiu
de exemplu - trebuie s depun un dosar de nscriere la unul din furnizorii de
formare profesional, s urmeze, pe baza unei programe de pregatire,
cursurile teoretice si practice ale acestuia i, dupa absolvirea acestora, s fie
examinat teoretic si practic de catre o comisie de examinare.
n cazul n care candidatul este declarat admis, ISCIR ntocmete un procesverbal pe baza cruia i elibereaz ulterior o autorizaie care i confer acestuia
dreptul de a manevra instalaia/echipamentul pentru care a fost colarizat (ex:
macara).
Obs.:
Definiia furnizorului de formare profesional - persoan juridic autorizat
pentru a organiza programe de formare profesional a adulilor, conform
prevederilor legislaiei n vigoare i nscris n Registrul Naional al Furnizorilor
Autorizai
Conform art.16, comisia de examinare este format din :
- inspectorul de specialitate ISCIR n calitate de preedinte al comisiei;
- formatorul atestat ISCIR din cadrul furnizorului de formare profesional;
6
reprezentantul furnizorului de formare profesional - secretarul comisiei
Examenul n vederea autorizrii const dintr-o prob teoretic i o prob
practic, in aceasta ordine. Candidatul care obine minim nota 6 (ase) este
declarat admis la proba teoretic i susine proba practic. Candidatul care nu
obine nota minim 6 (ase) la una din probe este declarat respins
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal ncheiat, ISCIR elibereaz candidailor
care au promovat examenul o autorizaie tip, nsoit de talonul pentru vize
anuale, conform modelelor din mai jos.
Valabilitatea autorizaiei se confirm anual, prin vizarea talonului pentru vize
anuale de ctre operatorul RSVTI al deintorului/utilizatorului. Valabilitatea
talonului pentru vize anuale este de 4 ani.
Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care nsoete autorizaia atrage suspendarea
dreptului de exercitare a activitii pentru care a fost autorizat (art.17)
Model de autorizaie (fa)
Model de autorizaie (verso)

Posesorul autorizaiei are obligaia s cunoasc i s aplice
ntocmai prevederile prescripiilor tehnice i ale instruciunilor
specifice referitoare la deservirea instalaiilor/echipamentelor.
Autorizaia este personal , se p streaz n timpul serviciului
asupra posesorului n bun stare i se prezint la cererea
inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR i a persoanelor
mputernicite ale deintorului/utilizatorului
instalaiei/echipamentului.
Posesorul autoriza iei nu poate deservi dect
instalaii/echipamente de tipul celor nscrise n autorizaie.
Este interzis deservirea instalaiilor/echipamentelor dac acestea
nu sunt autorizate s funcioneze, exceptnd cazurile n care se
execut verificri i ncercri n vederea punerii n funciune.
Operatorul RSVTI poate propune retragerea autorizaiei de ctre
emitentul acesteia atunci cnd posesorul a svrit abateri grave
care pericliteaz sigurana n funcionare a
7
instalaiei/echipamentului i securitatea persoanelor.
Autorizaia poate fi suspendat sau retras de ctre inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR, n condiiile Legii nr. 64/2008, cu
modificrile i completrile ulterioare, privind sigurana n
funcionare a instalaiilor/echipamentelor.
Model de talon pentru vize anuale (fa)
1.
Extinderea autorizatiei
2.
3.
4.
Model de talon pentru vize anuale (verso)
Talon pentru vize anuale seria...................

Anex la autorizaia nr.: ..............................
.....
ANUL
20..
20..
.....
.....
20..
.....
20..
VIZA
ANUAL
5)
_______________
1. Hologram.
2. Se nscrie clasa i grupa, dup caz, a instalaiei/echipamentului pentru care se face
extinderea autorizaiei.
3. Se nscrie numrul i data procesului-verbal de examinare.
4. Semntura i tampila inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR.
5. Semntura i tampila operatorului RSVTI/inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR.
8
CAP.2 MACARALE.CLASIFICAREA MACARALELOR

2.1. Generaliti.
Macaralele sunt masini de ridicat complexe, cu unul sau mai multe mecanisme cu
ajutorul carora efectueaza miscarile de deplasare a sarcinilor. Actionarea
macaralelor se face cu unul sau mai multe motoare , sursa primara de energie fiind
motorul cu ardere interna sau reteaua de energie electrica .
Tipuri: -macarale cu brat
-macarale rulante
-macarale funicular
-macarale speciale
Macarale cu brat :-nedeplasabile-de bord
-de perete
-de planseu
-pe fundatie
-Derrick
-deplasabile -turn
-pe pneuri
-pe senile
-automacarale
-lansatoare de conducte
-pe cale ferata
-portic(portuare)
-plutitoare
Macarale rulante :-poduri transbordoare
-poduri rulante
-macarale portal(capra)/semiportal(semicapra)
-macarale consola
Macarale funicular:-nedeplasabile
-deplasabile
Macaralele cu brat sunt caracterizate prin prezenta unui brat, de regula rotitor, in
jurul unei axe verticale, astfel incat campul de actiune al dispozitivului de
suspendare a sarcinii este un volum de forma cilindrica . Miscarile posibile sunt :
ridicarea-coborarea sarcinii, rotirea bratului, bascularea (inclinarea) bratului sau
deplasarea dispozitivului de prindere in lungul bratului (in cazul bratelor orizontale)
Prezenta mecanismului de deplasare a macaralei amplifica in mod corespunzator
campul de actiune al macaralelor cu brat . Se mentioneaza ca bascularea bratului si
deplasarea intregii macarale pot fi concepute fie ca miscari care sa se poata efectua
9
cu sarcina , fie ca miscari care nu pot efectua decat in gol . In primul caz se spune
ca miscarea respectiva este o miscare de lucru, iar in cel de-al doilea , ca miscarea
este de schimbare a pozitiei .
2.2. Parametrii tehnici principali

Parametrii tehnici principali ai unei masini de ridicat sunt acele care ii
determina performantele .
Pentru conceptie-proiectare , parametrii principali constituie minimul de date
care trebuie sa fie indicat in tema sau sa fie adoptate functie de destinatia masinii de
ridicat respective , in scopul efectuarii calculelor de proiectare si de dimensionareverificare .
Numarul si chiar natura acestor parametrii difera in functie de tipul si de
complexitatea masinii .
Cu toate acestea , 3 parametrii tehnici principali sunt comuni tuturor
masinilor de ridicat : 1. sarcina nominala
2. inaltimea de ridicare
3. grupa de functionare .
In cazul macaralelor cu brat parametrii principali sunt , in ordinea importantei
: momentul nominal , sarcina nominala , grupa de functionare , inaltimea de ridicare
, raza de actiune si vitezele de lucru .
1.Momentul nominal-reprezinta valoarea maxima a produsului dintre masa sarcinii
si raza de actiune .
M=max(QR) , si se exprima in tm .
M=momentul nominal
Q=sarcina nominala
R=raza de actiune
Valoarea momentului nominal se limiteaza fie din conditia de stabilitate a
macaralei , fie din conditia de rezistenta a elementelor ei structurale .
Din acest motiv la macaralele cu raza de actiune variabila (datorita faptului ca
produsul QR=constant) trebuie redusa valoarea sarcinii nominale .
Dependenta dintre raza de actiune este indicata de proiectant intr-o diagrama
denumita caracteristica de sarcina a macaralei , sau este indicata numeric sub forma
tabelara .
2. Sarcina nominala-reprezinta valoarea maxima a sarcinii admisa sa fie ridicata in
conditiile de exploatare respective (conditii definite de grupa de functionare) .
Se exprima in kg sau t si se noteaza cu litera Q.
3.Inaltimea de ridicare reprezinta distanta maxima (masurata pe verticala) intre
partile limita inferioara si limita superioara ale dispozitivului de suspendare sau
apucare a sarcinii .
Se exprima in m si se noteaza cu litera H .
4. Raza de actiune reprezinta distanta de la axa de rotatie a macaralei la axa
dispozitivului de prindere existent .
Se exprima in m si se noteaza cu litera R .
Macaralele pot avea raza de actiune fixa sau variabila .
10
La raza de actiune variabila intereseaza cele 2 valori extreme Rmax si Rmin ,

dar raza nominala se considera valoarea maxima (Rmax) .
5. Grupa de functionare este standartizata prin STAS 4662 pentru mecanisme si
prin STAS 8290 pentru constructia metalica .
6. Vitezele de lucru reprezinta valorile de regim ale vitezelor miscarilor
macaralelor (de ex. viteza de translatie , viteza de ridicare-coborare , viteza de rotire
, viteza de basculare) .
Se exprima in m/min si se noteaza cu litera v .
2.3. Alcatuirea structurala a masinilor de ridicat (macaralei)

Sunt 9 elemente structurale :
1. Echipamentul de forta reprezinta masina sau ansamblul de masini motoare si
generatoare , inclusiv instalatiile lor anexa , care furnizeaza energia necesara
actionarii echipamentului de lucru si sistemului de propulsie al masinii .
In functie de sursa primara de energie se disting :
a. actionarea diesel-mecanica : echipamentul de forta este motorul diesel si anexele
lui ;
b. actionarea diesel-electrica : echipamentul de forta este alcatuit din motorul cu
ardere interna , generatorul electric cuplat cu acesta , precum si motoarele electrice
de antrenare a mecanismelor macaralei impreuna cu echipamentul electric ;
c. actionarea diesel-hidraulica : echipamentul de forta este alcatuit din motorul
termic primar , grupul central de pompare , motoarele hidraulice de antrenare a
mecanismelor si aparatajul hidraulic aferent ;
d. actionarea electromecanica : echipamentul de forta cuprinde motoarele electrice
de antrenare a mecanismelor si aparatajul electric din circuitele de forta ale acestora
e.actionarea electo-hidraulica : echipamentul de forta cuprinde motorul electric
primar , grupul central de pompare , motoarele hidraulice de actionare a
mecanismelor si echipamentul hidraulic aferent .
2.Transmisia
In cazul actionarii directe (diesel-mecanica si electromecanica) , transmisia
este mecanica intrucat utilizeaza organe de transmitere fie rigide
(arbori , cuplaje , angrenaje) , fie flexibile (cablu , lant ,curea) .
In cazul actionarii combinate (diesel-electrica , diesel-hidraulica si electrohidraulica) transmisia energiei de la masina generatoare la motoarele secundare se
face pe cale electrica , respectiv hidraulica , iar de la motoarele secundare la
organele de lucru prin transmisie mecanica .
3.Echipamentul de lucru este reprezentat de dispozitivul de suspendare a sarcinii .
La macaralele cu destinatie generala acesta este alcatuit din mufle cu carlig . La
macaralele cu destinatie speciala putem avea ca echipament de lucru grafare ,
electromagneti , clesti ,cupe , etc.
4. Mecanismele macaralei = ansambluri cu functionare independenta care asigura
realizarea anumitor miscari de lucru .
11
5. Instalatia de comanda si control = ansamblul de dispozitive si echipamente cu

ajutorul carora se realizeaza punerea in functiune , reglarea , dirijarea , controlul ,
oprirea unui anumit mecanism sau a intregii masini . Comanda se realizeaza prin
manete , pedale , butoane sau manipulatoare , iar controlul prin aparate indicatoare
de bord .
6. Sistemul de propulsie : Cu sistem de propulsie sunt echipate macaralele
deplasabile . Avem sisteme de propulsie pe cai cu sine (cazul macaralelor rulante ,
turn , portuare si a celor pe cale ferata) si pe cai fara sine . In acest caz , sistemul de
propulsie poate fi prevazut cu roti cu pneuri (cazul macaralelor pe pneuri si al
automacaralelor) , cu senile (cazul macaralelor pe senile , lansatoarelor de conducte
) , etc.
7. Structura portanta = constructia metalica relativ rigida care preia sarcinile de
lucru ale macaralei , precum si pe cele provenite din greutatea propie si le transmite
organelor de rezemare . Structura portanta serveste ca suport pentru organele
mecanismelor si celelalte sisteme ale macaralei , le fereste de socurile dinamice care
apar in timpul functionarii si pastreaza pozitia reciproca a acestor organe .
8. Instalatia de siguranta = ansamblul de aparate si dispozitive , dintre care unele cu
functionare automata , cu ajutorul carora se asigura functionarea macaralelor in
conditii de siguranta . Cele mai importante dispozitive de siguranta sunt :
limitatoare de sarcina , limitatoare de moment (la macaralele cu brat) , limitatoare
de sfarsit de cursa , limitatoare-avertizoare ale actiunii vantului , dispozitive de
blocare , tampoane , opritori .
9. Instalatii , echipamente si elemente auxiliare Au rol utilitar si sunt : instalatia de
iluminat , instalatia de incalzire , instalatia de semnalizare . Macaralele sunt dotate
de asemenea si cu cabina , caroserie , pupitru de comanda
2.4. Clasificarea macaralelor pe grupe

1) MACARALE DEPLASABILE PE CI FR INE DE RULARE cum ar
fi automacarale, macarale pe pneuri, macarale pe enile, macarale montate pe vagon
de cale ferat, macarale montate pe vehicule destinate transportului de materiale i
altele asemenea;
2) MACARALE DEPLASABILE PE CI CU INE DE RULARE cum ar fi
poduri rulante, macarale portal, electropalane deplasabile pe grind fix i altele
asemenea;
3) MACARALE CU BRA I/SAU PLATFORM ROTITOARE LA
PUNCT FIX SAU DEPLASABILE PE CI CU INE DE RULARE cum ar fi
macarale turn, macarale pivotante, macarale portic i altele asemenea;
4) MACARALE DE CONSTRUCIE SPECIAL cum ar fi macarale pe
cablu, macarale foarfece i altele asemenea;
12
Nu fac obiectul prescriptiilor ISCIR:

a) mainile de ridicat i dispozitivele lor auxiliare montate pe nave, platforme
marine fixe i mobile;
b) excavatoarele, buldoexcavatoarele, ncrctoarele cu cup, draglinele, mainile
de foraj, de extracie i mainile similare, de toate tipurile, cu excepia celor la care
constructiv exist posibilitatea montrii mai multor tipuri de dispozitive de
prindere specifice mainilor de ridicat i pot lucra n regim
permanent/nepermanent de macara, stivuitor, platform autoridictoare i
altele asemenea;
c) troacele, oalele de turnare i platformele de ncrcare, precum i dispozitivele
lor auxiliare;
d) mainile de arjare, mainile pentru manevrat capace, mainile pentru
bascularea oalelor de turnare i roboii industriali care efectueaz operaii de
ridicare, transport i coborre semifabricate, integrai n ciclul de funcionare al unui
utilaj tehnologic;
e) elevatoarele continue i transportoarele continue;
f) mainile de alimentare-ncrcare a preselor de vulcanizat anvelope, cu
comand integrat n ciclul de funcionare al presei;
g) mainile integrate n mainile pentru galvanizare i similare.
2.5. Descrierea macaralelor rulante

Principalele macarale rulante sunt podurile rulante si macaralele portal si
semiportal. Sunt folosite pentru lucrari de incarcare-descarcare in depozitele de
materiale, rampele liniilor CF si auto, la transportul paletizat si containerizat si
pentru manipularea diferitelor materiale pentru constructii, in special a elementelor
prefabricate din beton armat.
a. Poduri rulante
Podurile rulante sunt formate din una sau doua grinzi principale(in unele
cazuri au si grinzi secundare), la capetele carora, de o parte si de alta, se afla cate o
grinda de capat. Pe grinzile principale(si secundare) circula caruciorul principal si,
respectiv, cel secundar, iar pe grinzile de capat se afla montate mecanismele de
translatie ale podului.
Podurile rulante pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
a. dupa constructia grinzilor:
-cu grinzi cu inima plina(cu profile I,U), in care intra si varianta cu grinda
suspendata;
-cu grinzi cu zabrele, din profile imbinate prin nituri sau suruburi;
-cu grinzi din tabla sudata;
-cu grinzi Virendeel;
b. dupa numarul de grinzi:
-cu o grinda principala(poduri rulante monogrinda);
-cu 2 grinzi principale(cazul general);
13
-cu 2 grinzi principale si 2 grinzi secundare;

c. dupa asezarea pe sinele caii de rulare:
-normal asezate(calea sub grinzile de capat);
-suspendate(calea deasupra grinzilor de capat);
d. dupa mecanismul de ridicat:
-cu mecanisme montate pe carucior;
-cu electropalane;
e. dupa locul de comanda:
-din cabina aflata pe pod;
-de la sol;
-telecomandate;
f. dupa numarul carligelor si al mecanismelor de ridicat:
-cu un carlig;
-cu 2 carlige;
-cu 3 sau mai multe carlige;
g. dupa organul de prinderea sarcinii:
-cu carlig;
-cu ochi;
-cu traversa;
-cu graifar;
-cu electromagnet;
h. dupa destinatie:
-poduri rulante de uz general;
-poduri rulante tehnologice.
Pentru functionarea in conditii de siguranta, la podurile rulante trebuie
respectate urmatoarele spatii de siguranta minime:
-spatiul de siguranta superior si lateral: 100 mm;
-spatiul de siguranta inferior: 200 mm;
-spatiul de siguranta dintre elementele podului si linia principala de alimentare:
circa 200 mm.
b. Macarale portal si semiportal
Aceste tipuri de macarale au constructii metalice caracteristice.
Suprastructura macaralei(grinzile principale si caruciorul) este asemanatoare cu cea
a podurilor rulante. La macaralele portal, grinzile principale se sprijina pe picioare,
iar la partea inferioara a acestora se afla rotile de rulare pe sine. Fiecare pereche de
picioare este solidarizata spre partea inferioara printr-un tirant.
Grinzile principale pot avea limitata lungimea la locul de imbinare cu
picioarele sau pot depasi picioarele(in consola) la unul sau ambele capete.
Asemanator podurilor rulante, grinzile principale sunt solidarizate la capat prin
grinzi de legatura.
Macaralele semiportal au la un capat o pereche de picioare care se sprijina pe
sina la sol, asemanator macaralelor portal, iar in partea cealalta se sprijina
asemanator podurilor rulante, pe sina, la inaltime. Grinzile principale sunt de
asemenea solidarizate prin grinzi de capat.
14
Atat macaralele portal cat si cele semiportal pot avea in loc de 2 grinzi
principale, una singura, in care caz se foloseste un electropalan suspendat cu
carucior pe monosina.
Ca dispozitive de prindere pot fi folosite, in afara de carlige si graifare,
electromagneti etc. De asemenea, carucioarele pot fi rotitoare si cu brat.
Pentru functionarea in conditii de siguranta, la macaralele portal trebuie
respectat spatiul de siguranta de minimum 500 mm pe tot conturul macaralei.
2.6. Descrierea tipurilor de poduri rulante din grupa c

1. Poduri rulante de uz general
Sunt poduri rulante electrice cu carlig(carlige) intalnite in majoritatea halelor
sau pe estacade.
De regula sunt poduri cu 2 grinzi principale(in executie cu inima plina, cu
zabrele, cheson sau Virendeel), cu sinele pentru rularea carucioarelor fixate pe
talpile superioare ale acestora, cu mecanismele actionate electric. Pot fi comandate
de la sol sau dintr-o cabina fixata pe pod(la unul din capete sau la mijloc) si dotate,
ca mijloc de prindere a sarcinii, cu unul sau 2 carlige actionate separat. Sunt
destinate manevrarii in spatii inchise(hale industriale, centrale electrice, depozite
inchise) sau in aer liber, a sarcinilor in bucati(piese si ansambluri mecanice grele,
ansambluri de constructii metalice, bene cu materiale in vrac sau stivuite, oale cu
metal lichid, forme de turnatorie, grinzi, prefabricate din beton, etc.).
Podurile rulante electrice cu carlig se constuiesc, de regula, pentru sarcini
(in tone) cuprinse in urmatoarea gama de valori nominale: 5;8;12,5;16;20;32;50;
80;100;125;160;200;250;320.
In marea majoritate a cazurilor, podurile rulante electrice cu carlig sunt
incarcate mai rar cu sarcina nominala si mai frecvent cu sarcini pana la 25% din cea
nominala, din care cauza, in scopul unei exploatari rationale, aceste poduri rulante
sunt de regula concepute cu un mecanism principal de ridicare, dimensionat pentru
sarcina nominala si cu un mecanism auxiliar de ridicare, dimensionat pentru 25%
din sarcina nominala.
In unele cazuri speciale, podurile rulante electrice cu carlig sunt echipate cu 2
carucioare de aceeasi sarcina sau de sarcini diferite(dupa modul de repartizare a
sarcinii), carucioare care fie ca lucreaza cuplate, fie ca au miscari coodonate. De
asemenea, si podurile rulante insele, cand circula pe aceeasi cale de rulare, pot lucra
cuplate, fie numai mecanic, fie mecanic si electric.
2. Poduri rulante cu electropalan
Constituie o categorie oarecum aparte de poduri rulante.
Caracteristic pentru acestea este faptul ca folosesc drept mecanism de ridicare
unul sau doua electropalane fixate pe sasiul caruciorului prin talpile de prindere.
15
Podurile rulante cu electropalan se construiesc in mod obisnuit pentru sarcini

cuprinse intre 2 tone si 25 de tone si deschideri pana la maxim 32 m.
Translatia, atat cea a podurilor cat si a carucioarelor, se realizeaza cu grupuri
motoare independente, ceea ce permite eliminarea elementelor transmisiei de
legatura(arbori, cuplaje, lagare). Atat grupurile motoare cat si electropalanele sunt
echipate exclusiv cu motoare asincrone in scurtcircuit, solutie ce simplifica
aparatajul electric aferent, permitand eliminarea controlerelor si rezistentelor de
demarare, impreuna cu contactoarele conexe. Aceste simplificari dau posibilitatea
aliminarii podestelor care altminteri ar fi necesare tocmai pentru amplasarea
elementelor sus-amintite. Rezulta in consecinta o constructie metalica simpla,
usoara, redusa la grinzile principale si la cele de capat(ambele tipuri de grinzi in
constructie cheson).
Comanda motoarelor electrice de actionare este de asemenea simplificata,
facandu-se de la o cutie cu butoane. Cutia cu butoane este suspendata deplasabil in
lungul podului sau la un punct fix(pentru comanda de la sol), sau este amplasata in
cabina la podurile rulante care translateaza cu o viteza mai mare de 40 m/min;
suspendarea mobila a cutiei cu butoane, da posibilitatea personalului de manevrare
sa ia pozitia cea mai potrivita in functie de forma si dimensiunile sarcinii.
Atat la mecanismele de ridicare(in speta la electropalane) cat si la
mecanismele de translatie, se poate realiza, pe langa viteza nominala si cate o
microviteza care asigura conditii optime de folosire a acestor utilaje atat la operatii
de montaj cat si la deservirea masinilor-unelte sau la operatii fine in laboratoarele
uzinale sau la unele standuri de incercari.
3. Poduri rulante cu graifar
Se utilizeaza la manipularea si transportul discontinuu al materialelor in vrac,
cu incarcare si descarcare efectuate complet mecanizat, fapt pentru care lucreaza
fara personal auxiliar, fiind comandate central, de catre macaragiu. Ele sunt folosite
pentru transportul agregatelor in liniile tehnologice de prefabricate din beton, pentru
transportul materiilor prime in industria cimentului, pentru transportul nisipului in
turnatorii, in depozite de minereuri, de alumina, etc.
Structural, constructia metalica si mecanismele de translatie ale unui pod
rulant cu graifar nu difera de cele ale unui pod rulant cu carlig, singura deosebire
fiind de natura dimensionala. Anuma, podurile cu graifar, ca urmare a faptului ca
lucreaza la inaltimi de ridicare mult mai mari, au ampatamente mai mari. Tot din
cauza inaltimilor de ridicare mai mari cat si din cauza faptului ca graifarele incarca
si descarca din spatii relativ stramte(buncare, vagoane), podurile cu graifar au
cabina amplasata de regula la mijlocul deschiderii(asa-numita cabina de centru) in
scopul unei supravegheri mai bune a functionarii graifarului.
O deosebire fata de podurile rulante cu carlig, o reprezinta mecanismele de
sustinere si inchidere a graifarului, asa-numitele trolii pentru graifare. Ele sunt
alcatuite in toate cazurile din 2 tamburi de cablu, unul pentru sustinerea graifarului,
iar celalalt pentru inchidere. Cei 2 tamburi asigura toate miscarile pe care trebuie sa
le execute graifarul si anume: inchidere, ridicare in stare inchisa sau deschisa,
16
deschidere, coborare in stare deschisa sau inchisa. Tamburii de cablu, la randul lor,
sunt actionati cu un sindur motor sau cu 2 motoare. La actionarea cu 2 motoare se
disting 2 solutii: cu 2 mecanisme gemene(alcatuite fiecare din elemente identice:
motoare, cuplaje, frane, reductoare), respective cu transmisie planetara.
4. Poduri rulante stivuitoare
Sunt utilaje pentru transportul paletizat al sarcinilor in depozite dezvoltate pe
verticala. Ca toate podurile rulante, ele sunt alcatuite dintr-o constructie metalica
alcatuita din 2 grinzi principale solidarizate intre ele prin 2 grinzi de capat in care
sunt montate elementele aparatului de rulare(rotile de rulare libere si motoare,
ultimele fiind actionate individual prin asa-numitele grupuri de actionare de capat,
fie cate 2 , de la un mecanism motor central). Podurile rulante stivuitoare ruleaza pe
cai de rulare fixate pe stalpii de rezistenta ai halelor, depozitelor sau pe cai
suspendate de talpile formelor de acoperis, ca grinzile rulante suspendate.
5. Poduri rulante metalurgice(tehnologice)
In cadrul proceselor tehnologice din metalurgie sunt incluse o serie de tipuri
de poduri rulante, destinate de obicei unei singure operatii, de la care deriva si
denumirea. Tipurile mai reprezentative de poduri rulante metalurgice sunt:
a. Poduri rulante de sarjare
Servesc la transportul si golirea troacelor cu fier vechi in cuptorul SiemensMartin.
Acestea au un carucior normal, cu 2 mecanisme de ridicare, asemanator celor
de la podurile de uz general, si un al doilea carucior care se continua in jos printre
grinzile principale, avand o coloana, platforma inferioara, cabina macaragiului si
bratul cu ajutorul caruia se fac operatiile de incarcare a sarjelor. Cu ajutorul
mecanismelor de pe acest carucior si de pe platforma inferioara se executa
urmatoarele miscari:
-deplasarea caruciorului, prin intermediul careia bratul cu troaca este introdus in
cuptor; mai sreveste si la preluarea troacelor din hala adiacenta;
-ridicarea coloanei cu platforma inferioara si a bratului;
-rotirea platformei inferioare si a bratului;
-miscarea de basculare a bratului pentru trecerea troacelor peste obstacole;
-miscarea de rotire a bratului in jurul axei sale, pentru rasturnarea troacei.
Toata constructia metalica este robusta pentru a face fata solicitarilor.
b. Poduri rulante pentru troace
Servesc pentru transportul troacelor. Prinderea troacei se face prin 2 perechi
de carlige. Fiecare pereche de carlige este actionata de un mecanism de ridicare.
c. Poduri rulante de stripare
Se folosesc la scoaterea lingourilor de otel din lingotiere. Cu ajutorul unui
cleste special se apuca lingotierea de urechile de prindere, iar cu ajutorul unui
poanson se apasa asupra lingoului pana cand acesta este scos din lingotiera. Clestele
de stripare executa miscari de ridicare, rotire si strangere. Forta cu care apasa
17
poansonul este foarte mare, ajungand la 600 tone. Toate aceste miscari se realizeaza
prin mecanisme montate pe carucior.
d. Poduri rulante cu clesti pentru cuptoare adanci
Se folosesc la introducerea si scoaterea lingourilor din cuptoarele adanci.
Clestii sunt montati pe o constructie metalica(turnul) avand posibilitate de ridicare,
rotire si strangere. Constructia metalica a acestui pod este de asemenea foarte
robusta datorita greutatii proprii mari a elementelor sale, in special a turnului.
Cabina macaragiului este protejata contra radiatiei calorice din cuptoare, cu tabla
inoxidabila sau aluminiu, izolata, geamuri anticalorice si instalatie de climatizare.
e. Poduri rulante cu brate
Se folosesc pentru manipularea laminatelor sub forma de bare sau profile. In
locul muflei cu carlig este montata o traversa, care are mai multe brate cu ajutorul
carora se manipuleaza laminatele. Traversa este sustinuta pana la carucior printr-un
sistem de cabluri care nu-I permite efectuarea balansului, inlocuind astfel
constructia metalica(turnul) foarte grea care se intalneste la podurile de constructie
veche. Pe carucior exista mecanismul de rotire, ce permite rotirea traversei la 360.
f. Poduri rulante de turnare
Se utilizeaza la transportul metalului lichid.
Din acest motiv se iau o serie de masuri de siguranta ca:
-mecanismele de ridicare sunt prevazute cu 2 sisteme de frane independente, fiecare
sistem trebuind sa asigure franarea eficienta nominala; acceleratiile la demarare si
franare trebuie sa fie sub 0,2 m/sec., iar vitezele de deplasare sa fie de maxim 40
m/min la caruaior si 80m/min la pod;
-cabina macaragiului este prevazuta cu geamuri anticalorice, izolatii termice,
aparatori contra radiatiei, precum si cu instalatie de climatizare.
De regula, aceste poduri sunt prevazute cu 2 carucioare, fiecare asezate pe
calea sa de rulare si grinzile sale. Deci podul are 2 grinzi principale, pe care circula
caruciorul cu oala de turnare, si 2 grinzi secundare, pe care circula caruciorul cu
mecanismele de ridicare auxiliare. Oala cu metal lichid este sustinuta de o traversa
cu 2 carlige lamelare simple. Solutia constructiva este astfel aleasa incat cablurile ce
sustin oala de turnare sa treaca printre grinzile principale si secundare; caruciorul cu
mecanismele de ridicare auxiliare circula independent de pozitia caruciorului cu
oala de turnare.
g. Poduri rulante pentru tratamente termice
La aceste poduri viteza de coborare a sarcinii trebuie sa fie foarte mare din
motive tehnologice. Neintroducerea pieselor in baie cu viteza mare(in timp foarte
scurt) influenteaza negativ caracteristicile ce se urmaresc prin tratament si creeaza
pericole de incendiu.
h. Poduri rulante pentru forja
Pentru rotirea lingourilor sau a pieselor ce se forjeaza, in carligul
mecanismului principal de ridicare se agata un dispozitiv.
18
Piesa ce se forjeaza, de regula, este sustinuta de un lant cu eclise si bolturi.

Dispozitivul de rotire este prins in carlig prin intermediul unor arcuri pentru a nu
transmite podului socurile sau fortele aplicate piesei ce se forjeaza.
6. Poduri rulante speciale
Sunt podurile rulante cu electromagneti.
Pentru manipularea unor materiale magnetice(span, table, profile laminate),
mijlocul de prindere cel mai comod este, in anumite cazuri, electromagnetul sau o
baterie de electromagneti suspendati pe o traversa fixa sau rotitoare.
Astfel, la descompunerea pachetelor de table cu macarale cu carlig, deslipirea
tablelor nu se poate face decat manual, cu eforturi mari, cu risc de accidentare a
legatorilor de sarcina si cu deformari care cel mai adesea fac necesara o indreptare
ulterioara a tablelor. Aceeasi operatie se face mult mai rapid si fara nici un risc, cu o
macara sau un pod rulant echipat cu electromagneti.
a. Poduri rulante cu electromagnet
Pentru tablele si profilurile de dimensiuni mai reduse pentru span, pentru
manipularea bilelor de spargere a fontei, pentru manipularea lingotierei, se
utilizeaza carucioare cu un singur electromagnet, care ruleaza fie pe o cale de rulare
fixa, fie pe un pod rulant sau pe o macara portal.
Electromagnetul se agata in carligul macaralei.
Fata de podurile rulante de uz general, podurile rulante cu electromagnet
prezinta urmatoarele deosebiri:
-caruciorul este echipat cu un mecanism suplimentar pentru infasurarea cablului de
alimentare cu energie electrica ce se misca sincronizat cu mecanismul de ridicarecoborare sarcina, astfel incat cablul de alimentare cu energie electrica sa nu fie
tensionat, dar nici sa formeze bucle;
-intrucat alimentarea electromagnetului se face cu curent continuu, podul dispune
de instalatie de redresare a curentului alternativ;
-pentru ca sarcina sa nu cada din electromagnet in cazul unei intreruperi occidentale
a curentului, podul se echipeaza cu baterii de acumulatori care intra in mod automat
in actiune la intreruperea sursei principale, semnalizeaza optic si acustic in cabina
macaragiului intreruperea survenita si permite functionarea normala a podului
rulant timp de minim 10 minute.
Locul de functionare a unei astfel de instalatii se delimiteaza, fiind interzis
accesul persoanelor.
b. Poduri rulante cu traversa cu electromagneti
Pentru transportul si manipularea tablelor mari si a profilelor laminate lungi,
devine imposibila utilizarea unui singur electromagnet, care daca ar putea eventual
realiza forta portanta necesara, nu ar putea in nici un caz sa realizeze repartizarea
acesteia pe o arie atat de intinsa incat sa asigure suspendarea tablei fara incovoiere
sub greutate proprie.
Foile mari de tabla se prind in conditii optime cu o baterie de electromagneti
suspendati pe o traversa, la distante astfel calculate incat sa asigure, atat forta
portanta necesara cat si un numar suficient de puncte de prindere, astfel ca sa
19
impiedice deformarea tablei sub greutatea proprie. Suspendarea pe traversa a

magnetilor este astfel facuta incat sa permita asezarea lor pe foaia de tabla, chiar
cand aceasta prezinta abateri de planeitate;
Solutia cea mai simpla este si in acest caz, tot suspendarea cu lanturi.
Pentru a putea manipula table croite dupa cele mai diverse contururi(asa cum
este cazul in constructia sectiunilor de nave), electromagnetii sunt alimentati
individual cu curent electric, putand fi pusi sub tensiune(de la un pupitru cu
butoane) in formatia necesitata de forma tablei de ridicat.
Pentru eliminarea pericolului de cadere a sarcinii la intreruperea accidentala a
curentului, se foloseste acceasi solutie ca si la podurile cu un singur magnet.
2.7. Generalitati. cerinte de baza constructia metalica a podurilor rulante
Constructiile metalice ale macaralelor sunt formate din elemente de lungimi
limitate care sunt asamblate atat in faza de constructie , cat si in faza de montaj .
Constructia metalica portanta a unei macarale formeaza structura de
rezistenta pe care se monteaza mecanismele de lucru , asigurand functionarea in
conditii de siguranta a instalatiei , printr-o dimensionare judicioasa .
Elementele principale ale constructiei metalice pot fi :
-grinzi cu inima plina , din profile I sau U ;
-grinzi cu zabrele din profile sau tevi ;
-grinzi cheson din tabla .
Asamblarea elementelor componenete poate fi nedemontabila (prin sudura
sau prin nituire) sau poate fi demontabila (cu suruburi sau cu bolturi) .
Materialele folosite pentru constructia metalica portanta , inclusiv materialele
pentru asamblare , trebuie sa fie insotite de buletinul de calitate emis de producator
si sa corespunda prevederilor tehnice R1 , colectia ISCIR .
Ca materiale de baza se folosesc oteluri calmate :
-table si profile din oteluri de uz general , din care cele mai utilizate sunt OL 37-3K
, OL 37-4K , OL 52 ;
-tevi de uz general , marcile OLT 35 si OLT 45 ;
-tevi pentru temperaturi joase , marcile OLT 35R si OLT 45R .
Folosirea de oteluri calmate este impusa de faptul ca materialele constructiei
metalice portante trebuie sa aibe o rezilienta buna (=rezistenta buna la socuri ) la
temperaturi negative , la care se admite folosirea macaralelor .
Pentru sinele de rulare ale macaralelor se foloseste otel cu rezistenta minima
de 50 kg/mmp .
Deci , structurile portante ale masinilor de ridicat se confectioneaza din otel ,
in cea mai mare parte sub forma de constructii sudate din laminate de otel . Structuri
turnate din otel se intalnesc rar , de exemplu la batiurile macaralelor pe senile de
mica sau medie capacitate .
Exista numeroase argumente care conduc la preferinta pentru structuri sudate
-existenta unor game largi de produse laminate din otel , mult mai largi decat gama
otelurilor turnate ;
20
-existenta unor tehnologii de sudare bine puse la punct ;

-existenta unor metode de control nedistructiv al sudurilor ;
-riscul de rebut sensibil mai mic in comparatie cu solutiile de realizare prin turnare .
De asemenea constructiile metalice sudate sunt cu 15-20% mai usoare decat
cele nituite .
Constructiile nituite practic nu se mai utilizeaza la masinile de ridicat din
cauza unui volum mare de manopera de executie , precum si din faptul ca gaurile de
nit reduc sectiunile utile ale elementelor de constructie . De asemenea , reprezinta
un dezavantaj faptul ca , imbinarile nituite trebuie controlate periodic .
Fac exceptie doar constructiile metalice ale unor macarale cu regim greu de
functionare , deoarece siguranta in exploatare a imbinarilor nituite , in conditiile
unor vibratii puternice , este mai mare decat cea a imbinarilor sudate.
Cerinte de baza
Principelele cerinte impuse otelurilor pentru confectionarea constructiilor
metalice sunt : 1. sudabilitatea
2. rezistenta mecanica
3. tenacitatea( a materialului de baza si a imbinarilor sudate) la
temperatura minima de utilizare .
1. Sudabilitatea=aptitudinea unui otel ca printr-un procedeu de sudare sa
asigure in imbinarile sudate caracteristicile locale si generale prescrise pentru
o constructie sudata .
2. Rezistenta mecanica=capcitatea unui material de a prelua incarcari fara ca
nivelul tensiunilor ce apar sa devina periculos .
3. Tenacitatea=proprietatea otelurilor de a avea deformatii mari inainte de
rupere .
Asamblari prin suruburi
Fac parte din categoria asamblarilor demontabile si permit montarea si
demontarea repetata fara deteriorarea partilor componente .
Asamblarile cu suruburi sunt alcatuite din elemente care se
asambleaza,surubul si piulita , precum si elemente de asigurare impotriva
desurubarii .
Se pot folosi suruburi uzuale , suruburi pasuite si suruburi de inalta rezistenta
Pentru asamblari cu suruburi uzuale(brute) , gaura se prelucreaza cu un
diametru mai mare cu 13mm decat diametrul surubului .
La asamblarile cu suruburi pasuite , diferenta dintre diametrele gaurii si
surubului este de 0,20,3mm .
Suruburile uzuale , ca urmare a lunecarii relative a pieselor asamblate , se
recomanda sa se foloseasca doar la asamblari provizorii sau la elemente
secundare care nu fac parte din categoria elementelor de rezistenta ale masinii .
Ele sunt solicitate doar la contact(presiune pe gaura) si la forfecarea tijei .
Suruburile pasuite preiau fortele de lunecare prin contactul cu peretii
gaurilor(intocmai ca niturile) , datorita faptului ca tija si gaura au acelasi
diametru nominal .
21
Suruburile de inalta rezistenta nu preiau ele insele fortele de lunecare , dardatorita prestrangerii cu forte controlate- lunecarea pieselor asamblate este
impiedicata de fortele de frecare care apar intre ele in zona influentata de
strangere .
Asamblari cu bolturi
Bolturile sunt utilizate pentru realizarea unor asamblari articulate ,
demontabile . Astfel de asamblari sunt simple , sigure , iar montajul-demontajul
se face cu usurinta .
Se folosesc de regula la asamblarea unor subansamble ale masinilor de ridicat
in constructie zabrelita , cum sunt tirantii rigizi , contrafisele , tronsoanele
bratelor si turnurile macaralelor .
2.8.
Elementele componente ale constructiei metalice a podurilor rulante
In general, constuctia metalica a podurilor rulante este formata din: una sau
doua grinzi principale(in unele cazuri pot avea si grinzi secundare), la capetele
carora, de o parte si de alta, se afla cate o grinda de capat. Pe grinzile principale
circula caruciorul(carucioarele), iar pe grinzile de capat se afla montate
mecanismele de translatie ale podurilor.
Alte elemente ale constructiei metalice:
-unul sau doua podeste laterale de trecere;
-cabina de comanda(laterala sau de centru);
-suport cablu flexibil de alimentare carucior;
-balustrade;
-scari de acces;
-opritori;
-cos de vizitare linie de alimentare pod.
1. Sasiul podului
Este format din cele 2 grinzi principale si cele 2 grinzi de capat.
Asamblarea grinzilor se face prin sudura si cu suruburi(in general asamblari
cu suruburi de inalta rezistenta).
Pentru aceste grinzi ce constituie structura portanta se folosesc oteluri
calmate (=pastrarea tuturor proprietatilor in cazul solicitarilor prin socuri), avand
garantata rezilienta la temperatura minima de functionare(pentru podurile ce
lucreaza in exterior-in aer liber-materialele constructiei metalice au rezilienta
garantata la -20C, iar podurile ce lucreaza in hale au garantata, pentru materialele
constructiei metalice, rezilienta la 0C). Marcile de otel folosite sunt: OL 37-3K,
OL 37-4K si OL 52.
2. Caruciorul
Este format dintr-un sasiu(+elementele mecanismelor de ridicare-coborare si
de translatie carucior) a carui constructie metalica este executata din marcile de otel
mai sus mentionate. Caruciorul circula pe sine aflate pe grinzile principale.
3. Podeste si balustrade
22
Sunt spatiile de pe pod ce asigura accesul la cabina de comanda si pentru

operatiile de intretinere, revizie si reparatie.
Podestele trebuie sa aiba o latime de minimum 400 mm, iar in dreptul
aparatajului electric de minimum 500 mm. Ele trebuie, de asemenea, prevazute
minim cu balustrade, cu inaltimea de 1 m, spre exterior. Ca material pentru
balustrade se folosesc tevi pentru temperaturi joase: OLT 35 sau OLT 45.
4. Scari de acces
Asigura accesul pe pod si sunt realizate din teava.
5. Cabina de comanda
Este locul unde se afla aparatajul de comanda prin intermediul caruia
macaragiul executa manevrele cu podul rulant.
In cazul podurilor rulante exista cabina de centru si cabine de capat. Ele sunt
concepute, dimensionate si amplasate astfel incat sa asigure macaragiului o
manevrare usoara si vizibilitate maxima asupra campului de lucru a podului, in
conditii depline de protectie a muncii.
In interiorul cabinei este asigurata o inaltime libera de cel putin 1800 mm; la
cabinele scaun se admite reducerea acestei inaltimi libere pana la cel putin 1200
mm. Toate cabinele de comanda trebuie sa fie prevazute cu scaun pentru macaragiu.
Scheletul si invelisul exterior al cabinelor de comanda trebuie sa fie metalic,
podeaua fixata pe schelet si suficient de rezistenta pentru a suporta aparatajul de
comanda instalat in cabina si greutatea a 4 persoane. Podeaua va fi acoperita cu un
covor de cauciuc rezistent la ulei sau covor din PVC.
Cabinele inchise sunt prevazute cu geamuri in asa fel incat macaragiului sa
poata observa in bune conditiuni toata suprafata deservita de macara. Ferestrele
cabinelor sunt astfel construite incat sa permita curatarea lor la exterior.
Cabinele inchise ale podurilor ce lucreaza in aer liber, respectiv in hale reci,
vor fi prevazute cu posibilitate de incalzire electrica.
Pentru podurile ce lucreaza in metalurgie, cabinele de comanda vor fi
prevazute cu panouri de protectie, cu geamuri din sticla anticalorica sau cu geamuri
duble din securit si cu instalatii de climatizare.
Accesul in cabinele de comanda inchise ale macaralelor va fi asigurat prin
usa sau chepeng cu posibilitati de incuiere.
2.9.
Antrenarea macaralelor: echipamente de forta; tipuri de actionari
Notiuni generale si criterii de clasificare

ACTIONARE = punerea in miscare a unei instalatii , prin transformarea unei
forme oarecare de energie in energie mecanica .
In functie de sursa de energie avem urmatoarele tipuri de actionari :
-actionare manuala(energia umana);
-actionare termica(energia termica);
-actionare hidraulica(presiunea hidrodinamica);
-actionare pneumatica(presiunea pneumostatica);
23
-actionare electrica(energia electrica);

-alte actionari.
1.Actionarea manuala
Se intrebuinteaza numai pentru sarcini mici si la mecanismele de ridicat
care lucreaza numai ocazional , ca de exemplu la operatii de montaj si reparatii .
Actionarea manuala se realizeaza prin intermediul manivelelor , al
manivelelor cu clichet , al rotilor de lant , precum si a parghiilor de comanda .
Puterea disponibila este redusa , de cca. 0,25 CP pe o durata de 5 minute.
2.Actionare termica
Se folosesc motoare cu ardere interna , ce sunt utilizate de obicei ca
motoare centrale. Transmisia la diferitele miscari se face hidraulic sau electric;
numai rareori mecanic .
De obicei se utilizeaza motoare diesel cu turatii cuprinse intre 15002800
rot/min. Se are in vedere ca motorul sa poata demara in gol si sa nu fie
supraincarcat . In acest scop , se iau masuri ca introducerea unui cuplaj
hidrodinamic sau se prevede o scadere a tensiunii in cazul depasirii unei anumite
incarcari(in cazul actionarilor Ward-Leonard).
3.Actionarea hidraulica
Prezinta avantajele unei comenzi simple si a unui numar mic de
reductoare.
Sistemele intrebuintate sunt de 2 feluri si anume: cu cilindri de presiune
si pistoane , sau cu motoare hidraulice.
Sistemul cu cilindri de presiune si pistoane se intrebuinteaza acolo unde
sunt necesare curse mici(de exemplu la mecanismele de basculare ale bratelor la
automacarale , la manevrarea clestilor la macaralele de stripare , la mecanismele de
fixarea troacelor , la graifarele cu motor etc).
Instalatiile cu motoare hidraulice necesita aproape aceeasi dotare ca si in
cazul actionarilor electrice . Actionarile hidrostatice se compun din urmatoarele
elemente : pompa , motor , cilindru de lucru , comenzi si conducte.
4. Actionarea pneumatica
Se aseamana , in principiu , cu cea hidraulica , prezentand avantajul fata de
aceasta ca neetanseitatile nu produc deranjamente atat de mari .
Actionarea pneumatica se intrebuinteaza in special pentru comenzi si numai
in cazuri speciale pentru actionarea mecanismelor.
5. Actionarea electrica
Este cea mai intrebuintata forma de actionare la macarale , datorita
avantajelor pe care le prezinta : posibilitati de producere si transport simplu la mare
distanta , siguranta mare in functionare , adaptare la toate conditiile de lucru si
economicitate.
Energia electrica cu care sunt alimentate macaralele in general este curentul
alternativ trifazat de 380 V si rareori de 500 V. La actionarile in curent continuu se
folosesc tensiuni de 110V,220V,440V si 600V. Alimentarea instalatiilor ce absorb
puteri foarte mari poate fi facuta si la tensiuni peste 1000V , utilizand
24
transformatoare pentru coborarea tensiunii la cat trebuie alimentate motoarele sau

instalatiile respective.
Mecanismele=lanturi cinematice ce servesc la transmiterea sau transformarea
miscarii , precum si la transmiterea fortelor si momentelor de la elementul
conducator la elementul condus.
Clasificare:
1. in functie de rolul lor-mecanisme pentru miscarea de rotatie;
-mecanisme pentru miscarea de translatie;
-mecanisme pentru miscarea in plan;
-mecanisme pentru miscarea periodica;
2.dupa modul de transmitere a miscarii-tansmisii cu organe flexibile
(curele , lanturi) ;
-transmisii cu angrenaje
(conice , cilindrice);
-transmisii prin frictiune
(cu roti plane , cu discuri);
3.in functie de raportul de transmitere a turatiei
-cu un singur raport de transmitere(reductoare ,
amplificatoare de turatie);
-cu mai multe rapoarte de transmiter (cuti de viteza);
-cu variatia continua a turatiei(variatoare de turatie).
La macarale , in functie de tipul acestora , se intalnesc urmatoarele tipuri de
mecanisme:
-mecanism de deplasare(translatie) a macaralei;
-mecanism de deplasare a caruciorului;
-mecanism de ridicare-coborare a sarcinii(principal si auxiliar);
-mecanism de rotire;
-mecanism de basculare(inclinare) a bratului;
-mecanism de calare;
-mecanism de telescopare brat;
-alte mecanisme specifice operatiilor pe care instalatia trebuie sa le execute
(deplasare masa , inchidere-deschidere dispozitiv de prindere , rotirea dispozitivului
de prindere , etc.).
Mecanismul de deplasare. rol, descriere, elemente componente, schema
cinematica
Mecanismele de deplasare ale macaralelor servesc pentru deplasarea acestora ,
precum si a sarcinilor pe orizontala in cazul in care este admisa deplasarea
macaralelor cu sarcina suspendata in dispozitivul de prindere.
In cazul podurilor rulante(macaralelor deplasabile pe sine de rulare) , deplasarea cu
sarcina suspendata este una din miscarile principale ale acestora.
In cazul actionarii electrice , aceste mecanisme sunt compuse din:
25
1. Motoare electrice: Sunt de constructie speciala , pentru a corespunde regimului

intermitent de functionare.
2. Cuplajul elastic: Este amplasat intre motorul de antrenare si reductorul
mecanismului de deplasare. Acest cuplaj lipseste in cazul mecanismelor de
deplasare cu grupuri de actionare , la rotile de rulare(actionare de capete) , cand pe
arborele motorului electric se monteaza pinionul primei trepte a reductorului.
3. Frana mecanismului de deplasare: In cazul macaralelor cu actionare centrala ,
aceasta frana este de tipul cu saboti sau cu banda si in cazul actionarii de capete , de
regula este frana axiala(cu discuri sau conica). Se metioneaza ca macaralele , care
functioneaza in hale sau depozite inchise si au viteza nominala de pana la 32 m/min
, pot sa fie lipsite de frana.
4. Reductorul: La mecanismele de deplasare cu actionare centrala , reductorul este
de tip vertical cu 2 sau 3 trepte de reductie; la actionarea de capete , reductorul este
de constructie speciala , in unele cazuri arborele de intrare al reductorului fiind
insusi arborele motorului electric si arborele de iesire fiind arborele(osia) rotii de
rulare. Pentru realizarea unor viteze reduse la actionarile de capete , se utilizeaza si
reductoare planetare , care permit deplasari pe distante lungi cu viteza redusa , fata
de recomandarea de a nu depasi o durata de 30 secunde la deplasarile macaralelor
care au realizata viteza redusa cu ridicator de frana electrohidraulic.
5. Arborii de transmisie: Acesti arbori , prevazuti la mecanismele de actionare
centralizata pentru transmiterea momentului la rotile motoare ale macaralei , pot fi
de inalta turatie , in cazul in care se prevede un motor de actionare central si
reductoare de capete , sau arbori de joasa turatie , cazul cel mai frecvent , cand se
transmite momentul realizat la arborele de iesire al reductorului. Arborii de
transmisie se realizeaza din otel rotund(arbori plini), solutie din ce in ce mai rar
utilizata din cauza consumului mare de otel , sau din tevi(arbori tubulari) care au
avantajul unui consum mai mic de otel si o rigiditate mai mare datorita momentului
de inertie mare al tevilor , fapt ce da posibilitatea unor arbori de lungime mare.
6. Cuplajale arborilor de transmisie: Servesc la cuplarea arborilor respectivi intre ei
precum si la cuplarea acestora cu reductorul mecanismului de deplasare si cu rotile
de rulare motoare. Se utilizeaza cuplaje dintate sau cuplaje cu bolturi; cuplaje rigide
se prevad foarte rar si numai la macaralele cu actionare manuala.
7. Lagarele arborilor de transmisie: De obicei , se aleg de tipul lagare de
rostogolire(cu rulmenti).
8. Rotile macaralelor: Servesc la realizarea deplasarii acestora pe caile de rulare. Pot
fi roti libere si roti motoare.
9. Dispozitivele de siguranta: Aceste dispozitive sunt , dupa caz , urmatoarele:
-limitatoare de sfarsit de cursa la deplasare;
-tampoane si opritoare;
-piese de reazem;
-curatitoare de sina;
-limitatoare impotriva mersului oblic;
-dispozitive pentru oprirea macaralei in caz de vant;
-dispozitive de blocare pe sine;
26
-limitatoare de apropiere intre 2 macarale , care circula pe aceeasi cale de rulare.

a. Mecanismul de deplasare(translatie) cu actionare centrala al unui pod rulant:
rol, componenta, schema cinematica
Mecanismul de translatie are rolul de a deplasa podul rulant intr-un
sens sau in celalalt , in functie de necesitati .
La cel cu actionare centrala ambele roti motrice , de pe o sina si de pe
cealalta sina , sunt actionate de acelasi mecanism printr-un ax comun .
In principiu , mecanismul se compune din :
-motor electric de actionare;
-cuplaj elastic intre motor si reductor;
-frana amplasata de regula pe semicupla spre reductor;
-reductorul;
-arbori de transmisie;
-cuplajele arborilor de transmisie;
-lagarele arborilor de transmisie;
-rotile podului(motoare si libere);
-dispozitivele de siguranta .
Schema cinematica :
1-motor electric
2-cuplaj elastic
3-frana cu 2 saboti si REH
4-reductor
5-cuplaje dintate
6-arbori tubulari de translatie
7-roti de rulare motrice
8-roti de rulare libere
8
5
27
b. Mecanismul de translatie cu actionare independenta a unui pod rulant: rol,

descriere, schema cinematica
Mecanismul de translatie are rolul de a deplasa podul rulant in ambele sensuri
de translatie , in functie de necesitati .
La mecanismul cu actionare independenta(de capete) , pentru fiecare roata
motrica exista un mecanism .
In principiu , fiecare mecanism in parte se compune din :
-motor electric;
-cuplaj elastic intre motor si reductor;
-frana amplasata pe semicupla spre reductor;
-reductor;
-cuplaj dintat;
-roata motrica;
-roata libera;
-dispozitive de siguranta(limitatori de cursa , tampoana , opritori ,piese de reazem ,
curatitoare de sina ,limitatoare de apropiere intre poduri , dispozitive de blocare pe
sine) .
Schema cinematica:
7
3 2
1-motor electric
2-cuplaj elastic
3-frana cu 2 saboti si REH
4-reductor
5-cuplaj dintat
6-roata motrica
7-roata libera
28
Roti de rulare
Servesc la deplasarea macaralelor si a carucioarelor.
Clasificarea se face dupa urmatoarele criterii:
1.dupa felul caii de rulare:
-roti ce ruleaza deasupra cailor de rulare;
-roti suspendate , ce se deplaseaza pe talpa inferioara a caii;
2.daca sunt actionate sau nu:
-roti motoare;
-roti libere;
Rotile motoare realizeaza transmiterea miscarii prin antrenarea lor directa cu
ajutorul rotilor dintate sau prin antrenarea axului(in acest caz solidarizarea rotii cu
axul se face prin pana).
3.dupa numarul buzelor:
-roti cu 2 buze(cazul general la macarale);
-roti cu o buza;
-roti fara buze;
4. dupa fixarea pe ax:
-roti libere pe ax , montate pe rulmenti sau bucsa;
-roti fixate pe ax prin pana;
5.dupa suprafata de rulare:
-cilindrica;
-conica;
-bombata;
6.dupa constructia rotii:
-dintr-o singura bucata;
-roti cu bandaj.
Rotile de rulare fara bandaj se executa din otel. Au dezavantajul ca dupa
uzare se inlocuieste toata roata.
Rotile de rulare cu bandaj se executa tot din otel , dar bandajul din otel cu
rezistenta la rupere ridicata(70 kg/mmp). Bandajul se introduce la cald pe roata prin
strangere(fretare). La uzarea bandajului acesta se schimba.
Caile de rulare
Sunt elemente intermediare intre macara si constructia de sustinere. Sunt
alcatuite din sine , elemente de fixare , grinzi sau traverse pentru a prelua si
amortiza incarcarile sinelor ce se transmit la grinzile din beton.
Sinele pot fi:
-din bare cu sectiunea patrata sau dreptunghiulara , din otel OL50; se folosesc la
carucioarele sau macaralele usoare;
-sine de tip macara , din otel marca OL70; se folosesc la macaralele grele;
-sine de tip cale ferata;
-profile I,U,T,L; folosite pentru caile de rulare suspendate.
Rezemarea directa a sinelor pe grinzile de rulare se admite numai in cazul
grinzilor de rulare metalice.
29
In cazul grinzilor de rulare din beton , sinele se reazema pe placi metalice ,

iar intre acestea si grinzi se prevad elemente elastice(cauciuc , lemn, etc.).
Caracteristic la o cale de rulare este deschiderea(ecartamentul).
Deschiderea(ecartamentul) unei cai de rulare este distanta masurata pe
orizontala intre axele sinelor caii de rulare,masurata in metri. Se noteaza cu litera D.
-Abaterea limita la deschiderea cailor de rulare va fi de maxim:
3mm pentru D 15 m
25mm pentru D = 15 90 m
-Abaterea in plan orizontal de la forma rectilinie a firului caii de rulare va fi
de maxim :
3mm pentru D 15m
[3+0.25(D15)] mm pentru D=1590m
-Diferenta maxima admisa, in lungul firului, intre cota de nivel maxima si
cota de nivel minima a suprafetei superioara a sinei de rulare va fi de 20mm, insa
panta nu va depasi 1/1500.
-Deplasarea relativa a capetelor sinelor de rulare la inadiri in plan vertical si
pe orizontala, va fi de maxim 1mm.
Mecanismul de translatie al caruciorului unui pod rulant. rol, descriere, schema
cinematica
Mecanismele de deplasare a carucioarelor servesc pentru deplasarea acestora,
precum si a sarcinilor pe orizontala in lungul cailor de rulare ale carucioarelor.
Carucioarele de sarcina se pot deplasa pe cai de rulare asezate, in cazul podurilor
rulante bigrinda, a macaralelor portal, semiportal, consola, turn etc., sau pe cai de
rulare suspendate, in cazul podurilor rulante monogrinda si a grinzilor rulante
suspendate.
Mecanismele de deplasare a carucioarelor pot sa fie de tipul cu transmisii
rigide(cu angrenaje) sau de tipul cu transmisii elastice(transmisii prin cablu).
Mecanismele de tipul cu transmisii rigide sunt similare cu cele din subcap.
4.2.(actionare centrala).
Mecanismele de tipul cu transmisii prin cablu sunt uzuale in special la
macaralele turn cu brat orizontal.
Mecanismul de ridicare-coborare al unui pod rulant. rol, descriere, elemente
componente, schema cinematica
Mecanismele de ridicare servesc pentru ridicarea si coborarea sarcinilor.
In general , mecanismele de ridicare se compun din:
1. Elementul de actionare: In functie de modul de actionare al macaralei , acest
mecanism poate sa fie antrenat cu:
a. forta manevrantului , prin intermediul manivelei sau a transmisiei prin cablu sau
lant la macaralele manuale;
30
b. motor electric de curent alternativ sau continuu la macaralele cu actionare

electrica;
c. motor termic propriu macaralei sau al autovehiculului pe care este montata
macaraua;
d. motor sau pompa hidraulica.
2. Cuplajul elastic: Este amplasat intre motorul de antrenare si reductorul
mecanismului de ridicare; prin elementele elastice existente in cuplaj se amortizeaza
intr-o oarecare masura socurile care apar la pornirea motorului. La antrenarea cu
motor termic , cuplajul elastic este inlocuit printr-un ambreiaj.
La actionarea manuala , acest cuplaj nu este necesar , manivela sau roata de lant
fiind montate pe arborele de intrare in reductor.
In cazul in care frana mecanismului de ridicare este amplasata intre motorul de
antrenare si reductor , semicupla , dinspre reductor a cuplajului elastic , este
prevazuta cu saiba de frana.
3. Frana mecanismului de ridicare: De regula , se amplaseaza in asa fel incat sa
produca franarea arborelui de intrare in reductor . Acest lucru se poate realiza prin
intermediul semicuplei dinspre reductor a cuplajului elastic sau o semicupla de
frana amplasata pe arborele de intrare in reductor la capatul opus cuplajului elastic
dintre motor si reductor. La motoarele electrice cu frana inclusa sau atasata , se
franeaza arborele motorului electric.
4. Reductorul mecanismului de ridicare: Este necesar in vederea multiplicarii
momentului elementului de actionare pentru a se asigura ridicarea sarcinii. Pentru
mecanismele de ridicare actionate electric , de tipul clasic , se prevad reductoare
orizontale cu angrenaje cilindrice.
La mecanismele de ridicare a graifarelor se prevad , in vederea realizarii
operatiilor de ridicare si de inchidere a graifarului , 2 reductoare identice , cate unul
pentru fiecare operatie sau un reductor planetar. Aceeasi solutie cu 2 reductoare sau
reductor planetar se aplica si in cazul in care este necasara realizarea unei inaltimi
mari de ridicare pentru sarcini mari si este neeconomica prevederea unui singur
tambur cu o lungime mare sau a unui singur motor de antrenare.
La mecanismele cu actionare manuala , se prevad atat reductoare cu
angrenaje cilindrice , cat si reductoare planetare si reductoare cu angrenaj melcat.
5. Tamburul mecanismului de ridicare: Are rolul de a infasura cablul de tractiune a
sarcinii. Functie de numarul de ramuri de cablu si inaltimea de ridicare ,
mecanismele de ridicare pot fi prevazute cu un singur tambur cu caneluri intr-un
singur sens sau cu caneluri in 2 sensuri(stanga-dreapta sau dreapta-stanga) sau cu 2
tamburi , unul avand canelurile intr-un sens si celalalt in alt sens.
La mecanismele de ridicare prevazute cu transmisii prin lant , tamburul poate
sa fie inlocuit cu o roata de lant.
Cuplarea tamburelor cu reductorul se poate face printr-un cuplaj dintat ,
cuplaj cu bolturi sau printr-un angrenaj cilindric. Rotile de lant pot sa fie montate
direct pe arborele de iesire al reductorului.
Tamburele de obicei sunt amplasate pe lagare-tambur , care pot fi lagare de
alunecare(cu bucse) sau lagare de rostogolire(cu rulmenti).
31
La infasurarea cablului pe mai multe straturi , se recomanda sa se prevada

dispozitive de infasurare a cablului care sa asigure o infasurare corecta a acestuia pe
tambur.
La mecanismele de ridicare la care , datorita socurilor ce apar la ridicarea
sarcinii sau la asezarea pe sol a organului de prindere(la graifare), apare
posibilitatea de ridicare a cablului de pe tambur , se va prevedea un dispozitiv de
asezare a cablului.
6. Dispozitivul de prindere a sarcinii: Se compune din organul propriu-zis de
prindere a sarcinii(carlig , graifar , electromagnet , etc.) , mufla in care se monteaza
si transmisia prin cablu sau lant , necesara pentru suspendarea si ridicarea sarcinii.
7. Dispozitivele de siguranta cu care se echipeaza mecanismele de ridicare sunt :
limitatorul de sarcina , limitatorul de moment al sarcinii , limitatoare de sfarsit de
cursa ridicare-coborare , siguranta la carlig , opritoare.
Schema cinematica a unui mecanism de ridicare-coborare carlig :
3
2
1
1-motor electric
2-cuplaj elastic
3-frana cu 2 saboti 4
si ridicator
electrohidraulic
4-reductor
5-tambur de cablu
6-cuplaj rigid
7-limitator de sfarsit de cursa
8-cablu de tractiune
9-rola de egalizare
(pe axul ei se afla limitatorul de
suprasarcina)
10-rolele muflei carligului
11-carlig
9
8
11
10
Ansamblul compus din motor , frana , transmisie , tambur si cablu poarta numele de
troliu.
Clasificarea troliilor:
a. dupa modul de actionare
-trolii manuale;
-trolii mecanice-actionate cu motor electric;
32
-actionate cu motor hidraulic;

-actionate cu motor cu ardere interna;
b. dupa posibilitatea de inversare a sensului de antrenare a tamburului
-trolii reversibile;
-trolii nereversibile;
c. dupa numarul vitezelor de infasurare a cablului
-trolii cu o singura viteza;
-trolii cu mai multe viteze(normala si microviteza);
-trolii cu variatia continua a vitezei.
Angrenaje
Au rolul de a transmite miscarea de rotatie intre 2 arbori.
Cele mai folosite angrenaje sunt:
-angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati cu dantura exterioara sau
interioara; axele arborilor acestor angrenaje sunt paralele;
-angrenaje melcate(roata melcata se confectioneaza din bronz , iar arborele din otel
de calitate ; cel mai des intalnit caz fiind pozitia la 90 intre axul arborelui si axul
rotii);
-angrenaje conice cu dinti drepti sau inclinati avand unghiul dintre axele arborilor la
90;
-angrenaje planetare , cu una sau mai multe roti dintate-sateliti, ale caror axe se
rotesc in jurul unei axe centrale impreuna cu cadrul suport al acestora.
Rotile dintate se pot confectiona din otel , fonta , bronz sau materiale plastice.
Caracteristicile principale ale unui angrenaj sunt:
N1=turatia rotii conducatoare(rot/min);
N2=turatia rotii conduse(rot/min);
Z1=numarul de dinti ai rotii conducatoare;
Z2=numarul de dinti ai rotii conduse;
i=N1/N2=Z2/Z1=raportul de transmisie
Reductoare
Au rolul de a reduce turatia arborelui motor si implicit la marirea cuplului
(momentului de torsiune) transmis.
Sunt formate din angrenaje montate in carcase inchise.
Principalele caracteristici ale unui reductor sunt:
-raportul de transmisie
i=Ni/Ne
unde Ni=turatia arborelui de intrare;

Ne=turatia arborelui de iesire;
-putera arborelui la intrare;
-momentul de torsiune la arborele de iesire;
-numarul de trepte;
-randamentul.
33
Carcasele reductoarelor sunt formate din corp si capac , iar suprafata de

separatie intre acestea se prelucreaza astfel incat sa se etanseze. Ungerea
angrenajelor se realizeaza cu ulei. Sunt prevazute orificiu cu capac pentru
introducerea uleiului ,joja sau indicator de ulei , iar la partea inferioara a baii
orificiu de golire. Pe langa acestea in carcase se prevad capace pentru vizitarea
angrenajelor si dopuri cu gauri de aerisire. Lagarele folosite sunt cu rulmenti.
Tamburi(tobe) pentru cablu sau lant
Au rolul de a infasura cablul sau lantul de tractiune , prin acestea aplicanduse si forta necesara infasurarii , respectiv ridicarii sarcinii sau , dupa caz , bascularii
bratului ori a deplasarii caruciorului.
Tamburii de cablu au forma cilindrica si rareori tronconica. Sunt goi la
interior , prezentand la periferie santuri elicoidale intr-un singur sens sau in 2
sensuri(stanga-dreapta) , in cazul in care cablul se infasoara intr-un singur strat. In
cazul in care cablul se infasoara in mai multe straturi , tamburul poate sa nu fie
canelat , iar la margini are pereti laterali. Pentru o infasurare corecta a cablului se
prevad dispozitive de asezare corecta a acestuia(o rola ce preseaza spirele de cablu
pe tambur).
Diametrul tamburului depinde de diametrul cablului , grupa de functionare a
mecanismului , constructia cablului si modul de infasurare a acestuia.
Profilul santurilor elicoidale(canelurilor) de pe tambur este in functie de
diametrul cablurilor , iar lungimea tamburului trebuie sa asigure depunerea cablului
pana la ridicarea muflei in pozitia cea mai de sus. La coborarea muflei in pozitia cea
mai de jos trebuie sa ramana cel putin 3 spire infasurate pe tambur, la fiecare capat
de cablu.
Tamburii sunt executati din otel prin turnare sau din tabla roluita si sudata pe
generatoare. Pot fi simpli sau dubli(fig. 1.32.).
Prinderea capetelor de cablu pe tambur se poate face prin cel putin 2 cleme
sau prin pana.
Role pentru cablu sau lant
Rolele de transmisie pentru cabluri sau lanturi au rolul de a abate cablul sau
lantul in punctele unde trebuie sa se modifice traseul acestuia , realizand astfel
schema transmisiei.
Rolele se executa din otel , fonta , mase plastice , etc. Profilul exterior este
corespunzator organului flexibil de tractiune ce se abate.
Diametrul exterior al rolelor se determina in functie de aceleasi elemente ca
la tamburi.
34
Actionarea electrica. Generalitati

Actionarea electrica este cel mai folosit sistem datorita avantajelor pe care le
prezinta. Majoritatea instalatiilor de ridicat, cu exceptia macaralelor deplasabile pe
cai fara sine de rulare si a celor montate pe platforme CF,sunt astfel actionate. Chiar
si la acestea din urma se foloseste uneori acest sistem.
Energia electrica cu care sunt alimentate macaralele in general este curentul
alternativ trifazat de 380 V si rareori de 500 V. La actionarile in curent continuu se
folosesc tensiuni de 110V,220V, 440V si 600V. Alimentarea instalatiilor ce absorb
puteri foarte mari poate fi facuta si la tensiuni peste 1000 V , utilizandu-se
transformatoare pentru coborarea tensiunii la cat trebuie alimentate motoarele sau
instalatiile respective.
Pentru instalatiile electrice de comanda , in situatia in care comanda se
executa de la sol , se utilizeaza tensiuni de cel mult 40V in curent alternativ sau 65V
in curent continuu. Se permit tensiuni mai mari(220V sau 380V) numai daca
respectiva carcasa a dispozitivului(cutia cu butoane) de comanda este executata , in
exterior, complet din material electroizolant si rezistent la lovituri.
Aparatele electrice sunt mecanisme sau dispozitive care servesc la variatia ,
reglajul si controlul automat sau neautomat al parametrilor proceselor si circuitelor
electrice si neelectrice. Au de asemenea rolul de a asigura in bune conditii stabilirea
si intreruperea continuitatii circuitelor electrice, ca si efectuarea transportului si
distributiei energiei electrice de la sursele de energie la consumatori.
Clasificare:
a. dupa tensiunea de serviciu
-aparate de joasa tensiune;
-aparate de inalta tensiune;
b. dupa functia pe care o indeplinesc
-aparate de conectare si deconectare neautomata a circuitelor electrice
(intrerupatoare,comutatoare,butoane de comanda,controlere,
separatoare,intrerupatoare si comutatoare de lumina);
-aparate de conectare si deconectare automata a circuitelor electrice
(contactoare,relee de comanda,intrerupatoare automate);
-aparate pentru reglaj
(reostate,regulatoare,bobine de soc);
-aparate pentru protectia circuitelor electrice contra curentilor sau
tensiunilor prea mari(sigurante,descarcatoare,reactoare);
-aparate destinate producerii cu ajutorul energiei electrice a unor
forte mecanice(cuplaje electromagnetice,electromagneti,supape
electromagnetice);
-aparate de masurat(servesc la masurarea diferitilor parametrii electrici:
intensitatea,tensiunea,puterea,frecventa etc.);
-complete de aparate(indeplinesc mai multe functiuni);
c. dupa felul protectiei fata de mediul inconjurator
-aparate neprotejate sau deschise;
35
-aparate protejate impotriva prafului;

-aparate protejate impotriva apei;
-aparate protejate impotriva atingerilor accidentale;
-aparate antiexplozive;
d. dupa mediul in care lucreaza(in aer,in ulei);
e.dupa fenomenul fizic ce sta la baza functionarii lor
(termoelectrice,interactiunea dintre curentul electric si campul magnetic,
fenomene electromagnetice,etc).
Fenomene si solicitari ce apar in functionarea aparatelor electrice
1.Solicitari electrice: Factorii care influenteaza solicitarea electrica a izolatiei
aparatului sunt:
-marimea tensiunii de serviciu;
-durata tensiunii aplicate;
-felul curentului;
-starea suprafetei materialului izolant;
2.Solicitari termice: Sunt datorate arcului electric ce se formeaza la intreruperea
unui circuit parcurs de curent, ca si pierderilor de energie ce se produc in caile de
curent si in bobine la trecerea unui curent electric si pierderilor datorita magnetizarii
pieselor din material feromagnetic.
3.Solicitari mecanice: Sunt datorate fortelor electrodinamice , precum si uzurii si
socurilor mecanice datorate pieselor in miscare.
4.Solicitari datorate mediului ambiant: Mediul ambiant solicita din punct de vedere
termice diferitele parti componente si izolatia aparatului , ca si piesele metalice.
Umiditatea influenteaza rigiditatea dielectrica a materialelor izolante.
Marimi caracteristice
Pentru dimensionarea aparatelor electrice , ca si pentru o buna alegere si
utilizare a lor in exploatare , trebuie sa se tina seama de cateva marimi care
caracterizeaza regimul lor de functionare:
-tensiunea nominalaUn=tensiunea pentru care este construit aparatul si pentru
care este garantata buna functionare a acestuia;
-curentul nominal In=curentul pe care un aparat il poate suporta fara depasirea
unei incalziri limita, in conditiile unui regim normal de
lucru;
-frecventa de conectare=numarul de actionari pe care aparatul le poate
executa intr-o ora . O inchidere si o deschidere a
pieselor de contact ale unui aparat alcatuiesc o
conectare. Durata unei actionari este compusa
din durata de conectare(timpul in care aparatul
este sub curent) si durata de pauza(fara curent);
-rezistenta la uzura=este o marime care indica durata de viata a aparatului;
-tipurile de protectie=se refera la masurile constructive ce se iau pentru ca
aparatele sa satisfaca solicitarile mediului ambiant
36
si de tehnica securitatii muncii.

Echipamentul electric al macaralelor
In functie de tipul macaralelor , echipamentul electric al acestora se
compune din:
-echipamentul electric de alimentare si de racordare la sursa de curent;
-echipamentul electric de actionare a mecanismelor;
-echipamenrul electric de comanda;
-echipamentul electric de protectie si de siguranta;
-echipamentul electric pentru iluminat,semnalizare,incalzire si ventilatie.
Echipamentul electric de alimentare si de racordare la sursa de curent
Pentru majoritatea macaralelor, echipamentul de alimentare si de racordare la sursa
de curent se compune din:
-intrerupator tripolar de retea, cu posibilitate de incuiere pe pozitia deschis, ce se
amplaseaza cat mai aproape de locul de functionare al macaralei(pe perete,stalp), in
loc vizibil si usor accesibil;
-liniile de alimentare cu energie electrica;
-culegatoarele de curent;
-conductoarele circuitului principal de forta;
-intrerupator general;
-intrerupator de avarie;
-intrerupator principal pentru manevre curente.
Linii de alimentare cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a motoarelor si echipamentelor electrice
montate pe macarale se realizeaza prin intermediul culegatoarelor de curent cu rola
sau patina care ruleaza sau aluneca pe conductoare din fire de cupru sau profile de
otel placate sau nu cu cupru, prin cabluri stranse in bucle sau derulate de pe tamburi
de alimentare, sau prin carucioare de cablu.
Felul alimentarii depinde de situatia locala. Astfel, culegatoarele de curent se
folosesc in general pentru cai de rulare lungi(cazul podurilor rulante). Sistemul de
alimentare prin cabluri cu manta de cauciuc-MCG-in bucle, sau prin carucioare de
cablu(tip senila) se foloseste la caile de rulare relativ scurte(carucioare de pod
rulant), in timp ce alimentarea prin cabluri cu manta de cauciuc infasurate pe
tamburi se foloseste pentru cai de rulare medii sau lungi sau acolo unde pozarea
liniilor de captare este anevoioasa sau imposibila(porturi,santiere), precum si in
medii care nu admit scantei electrice(executii antiex).
Solutia de alimentare cu cabluri prezinta o siguranta mare in exploatare.
a. Conductoare de alimentare
Pentru fire se intrebuinteaza cupru rotund sau profilat. Sectiunile maxime
sunt de 80 mmp pentru cupru rotund si cca. 180 mmp pentru profile. Caderea
37
ohmica nu trebuie sa depaseasca 5%. Caderea inductiva este de cca. 0,03/m la 50

Hz. Conductoarele de cupru se intind la capete prin intermediul unor intinzatoare.
Pentru evitarea atingerilor intre conductoare, a caror distanta minima este de
100 mm, se prevad la distanta de aproximativ 4m suporti cu sustinatori de fire.
Domeniul de folosire a acestor conductoare este alimentarea podurilor rulante
si a macaralelor cu regim mediu si usor, precum si alimentarea carucioarelor
acestora. Captatoarele de curent care aluneca pe aceste fire sunt de tip rigid-de 100
A cu patina;
-de 200 A cu rola
Conductoarele de cupru cu profil special se monteaza fix, cu ajutorul unor
cleme montate la distante de 58 m. Domeniul de utilizare: macarale cu regim
greu si viteze mari.
Conductoarele din profile se folosesc in special pentru alimentarea podurilor
rulante siderurgice. Sistemul mai raspandit este cel cu corniere pe care aluneca
culegatoare de tip patina, cu piesa de contact din fonta sau tip pantograf cu piesa
de contact din zinc.
Rezultate mai bune se obtin cu sine profilate de otel, la care pentru reducerea
caderilor de tensiune se monteaza in paralel conductoare de cupru sau aluminiu, sau
capul sinei se placheaza cu cupru.
b. Cabluri mobile
Pentru alimentarea macaralelor portuare, a celor din santierele de constructii,
se folosesc cabluri in manta de cauciuc, care se infasoara pe un tambur, pe unul sau
mai multe randuri. Intrucat cablul trebuie sa fie permanent intins, tamburul este
actionat in sensul intinderii. Actionarea tamburului se poate realiza prin intermediul
unei contragreutati, a unor arcuri sau a unui motor asincron de constructie speciala
care poate sta calat sub curent fara a se arde.
Punctul de alimentare fix este situat de obicei la mijlocul caii de rulare. In
cazul cailor de rulare lungi se pot face mai multe puncte de alimentare, iar
conectarea se realizeaza prin intermediul unor prize speciale etanse.
Cand pe aceeasi cale de rulare circula 2 sau mai multe macarale si
conductoarele liniei de alimentare sunt executate din profile rigide, pentru fiecare
macara se creeaza cate o zona de refugiu prin sectionarea conductoarelor. Rosturile
la sectionare se realizeaza de minim 10 mm in cazul separarii prin aer si minim 100
mm in cazul interpunerii de materiale in rosturi. Zona de refugiu trebuie sa
depaseasca in lungime cu cel putin 1 m gabaritul macaralei peste tampoane, in
ambele parti. La macaralele de la extremitatile caii, aceste zone se creeaza la
capetele caii. Fiecare zona de refugiu se alimenteaza separat prin cate un
intrerupator ce are posibilitate de incuiere pe pozitia deschis.
c. Bucle de cabluri
Pentru alimentarea carucioarelor, electropalanelor, a podurilor rulante
monogrinda etc., se intrebuinteaza cabluri in bucle care se aduna la capatul caii de
rulare. Cablul electric este sustinut de niste inele care aluneca pe un cablu purtator
38
de otel. In cazul mai multor cabluri de alimentare, acestea se monteaza pe

carucioare simple care ruleaza pe profile.
d. Carucioare de cablu cu infasurare tip senila
Pentru alimentarea carucioarelor se mai intrebuinteaza carucioare de cablu cu
infasurare tip senila. Un astfel de carucior se compune dintr-un suport de teava 1
sprijinit pe rolele 2, care se deplaseaza pe sinele 3. Lungimea caruciorului este putin
mai mare decat jumatatea lungimii caii de rulare. La cele 2 extremitati ale
caruciorului sunt prevazute role cu profil special 4 sau cate un tambur de cablu.
Ramura superioara a cablului 5 se sprijina pe un sir de role libere 6, in timp ce
ramura inferioara se desfasoara pe podest sau pe un suport.Tractarea caruciorului de
cablu care se deplaseaza cu o viteza egala cu jumatatea din viteza caruciorului de
sarcina este asigurata de un cablu de otel 7 sau chiar de cablurile de alimentare.
Datorita lipsei scanteilor la locul de contact, aceste carucioare pot fi folosite
si in medii cu pericol de explozie, daca se asigura o constructie corespunzatoare.
Culegatoare de curent
Au rolul de a realiza contactul electric permanent intre liniile de alimentare
formate din conductoare neizolate si instalatia electrica de pe macara. Contactul se
realizeaza prin greutatea proprie a culegatorului sau prin intermediul unor
resoarte(cazul culegatorului de curent tip pantograf).
Tipuri-culegatoare de curent de tip rigid;
-culegatoare de curent de tip patina;
-culegatoare de curent de tip pantograf.
Intrerupatorul general
Intrerupatorul general cu actionare manuala are rol de separator si se
monteaza in circuitul principal de forta, dupa culegatori.
La podurile rulante, amplasarea sa se face in imediata apropiere a
chepengului pe podest, iar la celelalte macarale, cat mai aproape de locul de acces
pe macara.
Intrerupatorul de avarie
Are rolul de a intrerupe rapid si sigur instalatia electrica a macaralei cu
exceptia urmatoarelor circuite:
-iluminatul de balizare;
-semnalizarea pentru pericole iminente;
-circuitele de alimentare ale bobinei de actionare a intrerupatorului
insusi(cuprinzand blocajul de zero al controlerelor, contactele de blocaj ale usilor,
chepengurilor etc.);
-circuitele de iluminat;
-circuitele de reparatie;
-circuitele de alimentare a electromagnetilor de ridicare a sarcinii.
Toate aceste circuite se leaga inaintea intrerupatorului de avarie si a celui
principal.
39
Intrerupatorul principal pentru manevre curente

Are rolul de conectare a macaralei la retea, precum si acela de a intrerupe
alimentarea cu energie electrica in caz de scurt-circuit, suprasarcina periculoasa la
unul din mecanisme sau a caderii tensiunii de alimentare sub limitele
admise(declanseaza la disparitia sau scaderea tesiunii cu 35% din tensiunea
nominala), pentru a impiedica porniri necomandate la revenirea tensiunii.
Deconecteaza de la retea in mod automat intreaga retea electrica cu exceptia
circuitelor enumerate la intrerupatorul de avarie.
Anclansarea sa nu trebuie sa fie posibila decat daca toate manetele aparatelor
de comanda se gasesc in pozitia zero(controlerele) si toate contactele electrice ale
dispozitivelor de blocare(usi, chepenguri,portite, etc.) sunt inchise.
Intrerupatorul principal este rezistent la socuri si scuturaturi si este montat
intr-o cutie metalica. Actionarea intrerupatorului principal poate fi manuala sau prin
intermediul unui motor sau electromagnet.
Cutia cu relee de protectie se monteaza langa intrerupatorul principal si
contine cate 2 sau 3 relee termice sau electromagnetice pentru fiecare mecanism,
precum si releul de tensiune nula. Releele termice sunt mai indicate deoarece
asigura si o protectie la suprasarcini de durata, ceea ce nu se poate realiza la releele
electromagnetice care declaseaza numai la scurtcircuit. Pentru ca protectia sa fie
eficienta este necesar ca releul termic si motorul protejat sa aibe aceeasi constanta
de incalzire.
Echipamentul electric de actionare a mecanismelor
Elementele de actionare ale mecanismelor sunt: motoarele electrice,
rezistentele de pornire si reglare, ridicatoare de frana, electromagneti de ridicare a
sarcinii.
a. Motoare electrice
Pot fi:
-de curent continuu pentru tensiunile de 110,220,440,500 sau 600 V;
-de curent alternativ trifazat pentru tensiunile de 220 V si 380 V conexiunetriunghi,
respectiv 380 V si 500 V conexiune stea, frecventa de 50 Hz.
Aceeasi constructie poate fi utilizata si pentru tensiuni si frecvente variind
intre anumite limite ca de exemplu tensiuni de 600 V si frecvente de 4060 Hz. In
cazuri speciale se intrebuinteaza si motoare de curent alternativ monofazat.
Motoarele de macara se caracterizeaza printr-o constructie robusta, cu
arborele si intrefierul marit, avand un moment de demarare ridicat in scopul
ajungerii rapide in regim stabilizat. Ele pot fi supuse unui numar mare de conectari
pe ora(60,120,240 sau chiar mai mult),pot suporta inversari ale sensului de rotatie si
franari in contracurent, functionand in regimul de lucru intermitent.
1. Motoare electrice de curent cotinuu
Sunt relativ rar intrebuintate, desi caracteristicile lor mecanice sunt deosebit
de favorabile, datorita dezavantajelor generale ale curentului continuu(pentru
40
alimentarea lor este necesara o instalatie speciala de curent continuu, posibilitati

reduse de transport la distanta, uzura mai mare a contactelor si aparatelor de
conectare, constructie mai complicata si mai scumpa a motoarelor, intretinere mai
pretentioasa).
Pentru aceeasi sarcina, consumul de energie in timpul pornirii motoarelor
serie de curent continuu(cele mai folosite) este cu circa 35-40% mai mic decat cel al
motoarelor asincrone.
In ultimii ani se constata o tendinta de intrebuintare a motoarelor de curent
continuu alimentate din retele trifazate prin intermediul redresoarelor comandate cu
semiconductoare, in special in cazul instalatiilor mari cu regim de lucru intens cu
pretentii deosebite in privinta reglarii turatiei(poduri transbordoare, descarcatoare
de nave, macarale capra pentru santiere navale, etc.).
Tipuri:
-motoare de c.c. serie: la ele circuitul de excitatie este conectat in serie cu
infasurarea rotorica; permit sa se obtina viteze de
deplasare foarte mici, la deplasarea sarcinilor mari, fara
pierderi suplimentare in reostate;
-motoare de c.c. derivatie: au conectate in paralel circuitul de excitatie si
infasurarea rotorica;
-motoare de c.c. compound: au 2 infasurari de excitatie, una in serie si una in
paralel.
2. Motoare electrice de curent alternativ
Motoarele de curent alternativ sunt raspandite pe scara larga in actionarea
macaralelor datorita posibilitatii relativ usoare de transport la distanta a curentului
alternativ, precum si simplitatii si robustetii lor; sunt mai ieftine si necesita o
intretinere redusa.
Tipuri:-motoare asincrone cu inele colectoare;
-motoare asincrone in scurtcircuit;
-motoare speciale de curent alternativ.
Cele mai folosite motoare electrice la macarale sunt motoarele de curent
alternativ trifazate asincrone cu inele colectoare. Subansamblele principale sunt
statorul si rotorul. Statorul este fixat pe partea interioara a carcasei, iar rotorul se
afla in interiorul statorului fixat pe lagare cu rulmenti in capacele electromotorului.
Atat statorul cat si rotorul au infasurari trifazate. Infasurarea statorului este legata
direct la bornele de pe carcasa motorului, iar infasurarea rotorului este legata la cele
3 inele; prin intermediul unor perii de carbune ce calca pe inele se face legarea la
borne. La conectarea motorului la retea in infasurarea statorica, datorita defazajului
in timp si spatiu se produce un camp invartitor care actioneaza rotorul. Prin
introducerea de rezistente in cicuitul rotorului, cuplul de demarare poate varia in
limite mari, iar turatia poate fi reglata pana la 50% din turatia nominala.
41
Motorul asincron in scurtcircuit

Datorita absentei periilor si inelelor colectoare, precum si rotorului mai masiv
la care bobinajul este inlocuit printr-o colivie turnata din aluminiu, motorul asincron
in scurtcicuit este mult mai robust decat motorul asincron cu inele. Este mai simplu
de intretinut, este mai ieftin si necesita mai putine aparate de comanda.
Cu toateacestea, motorul asincron in scurtcircuit se foloseste rar, la
macaralele mici, datorita urmatoarelor dezavantaje:
-curentul de demarare este ridicat=(3,56)In;
-caldura produsa de demarare se dezvolta in motor, motiv pentru care trebuie
supradimensionat, ceea ce anuleaza partial avantajul referitor la pret;
-momentul de demarare nu poate fi reglat cu ajutorul rezistentelor.
Motoare speciale de curent alternativ
Doua din tipurile de motoare speciale se utilizeaza pe scara destul de larga, in
scopul obtinerii pe langa viteza nominala de lucru, a unei microviteze. Acestea sunt:
convertizoarele de frecventa si frana cu curenti turbionari.
Tipuri constructive de motoare
1. Motoare din seria AIM si AIFM
A=asincron; I=cu inele colectoare; M=macara; F=frana inclusa
Sunt motoare asincrone cu inele colectoare si frana electromecanica; sunt
destinate actionarii macaralelor, au o constructie mecanica robusta si au carcasa din
fonta cenusie prevazuta fie cu talpi de fixare, fie cu flansa. Racirea este asigurata de
un ventilator montat pe arborele rotorului, la partea opusa arborelui de iesire. La
comanda pot fi dotate cu 2 arbori de iesire. Cutia de conexiuni este plasata la partea
superioara a carcasei.
Seriile de motoare AIM si AIFM se alimenteaza de la retele trifazate avand
tensiunea nominala intre faze 220 V, 380 V, 500 V si frecventa de 50 Hz. Puterea
nominala se garanteaza pentru temperatura ambianta de maximum 40C si
altitudinea de maximum 1000 m.
La seria AIFM franarea se realizeaza cu ajutorul unei frane axiale cu discuri
plane, normal inchisa, montata pe cel de-al doilea capat de arbore al motorului.
Efortul de franare se realizeaza cu ajutorul unor arcuri, iar defranarea
electromagnetic.
2. Motoare din seria ASM si ASFM
A=asincron; S=scurtcicuit; F=frana inclusa; M=macara
Motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit din seriile ASM si ASFM au o
constructie mecanica robusta. Carcasa poate fi prevazuta cu talpi sau flansa. Capatul
de arbore este cilindric. Tensiunile de alimentare intre faze 220V,380V,
500V,600V; frecventa 50 Hz.
Puterea nominala este garantata pentru temperatura ambianta+40C si
altitudinea maxima 1000 m.
Frana la motoarele ASFM este similara cu aceea de la motoarele AIFM.
42
b. Rezistente
Rezistentele pentru macarale sunt rezistente cu functionare intermitenta,
supuse din punct de vedere termic si mecanic unor solicitari repetate. Ele trebuie sa
permita un numar mare de conectari la cicluri scurte, dar in anumite situatii sa
permita si conectari mai indelungate fara a se deteriora. In acelasi timp prin
dimensionare si impartirea in trepte, trebuie sa permita demarari si opriri line,
precum si accelerari de mase mari intr-un timp scurt.
Rezistentele pentru motoarele de macara se executa din elemente de fonta rezistiva,
sarme aliate cu rezistivitate marita sau tabla silicioasa.
Pentru o mai usoara incadrare in diferitele scheme de actionare rezistentele se
construiesc intr-o gama modulara care permite o mare elasticitate si varietate de
solutii.
c. Ridicatoare de frana
Ridicatoarele de frana servesc la deschiderea franei, simultan cu conectarea
motorului de antrenare a mecanismului corespunzator. Franarea se realizeaza
automat la oprirea motorului prin intermediul unui arc de frana sau a unei
contragreutati. Din motive de siguranta, in special la mecanismele de ridicare, este
necesar ca franarea sa intervina automat, la disparitia tensiunii de alimentare a
motorului.
Dupa modul de constructie si functionare se deosebesc:
-electromagneti de frana;
-ridicatoare de frana electrohidraulice;
-ridicatoare de frana cu motor.
Se vor trata amanuntit la CAP. DISPOZITIVE DE FRANARE.
d. Electromagneti de ridicare a sarcinii
Se utilizeaza pentru manipularea si transportul materialelor
feromagnetice(profile laminate,table,span,etc.). Prinderea sarcinii se realizeaza prin
intermediul unuia sau mai multor electromagneti suspendati in carligul
mecanismului de ridicare sau de o traversa fixa sau rotitoare.
Tipuri:-electromagnet rotund;
-electromagnet cu degete;
-electromagnet dreptunghiular;
-electromagneti rotunzi de dimensiuni reduse( 270): se utilizeaza in grup,
fixati pe o traversa(maximum 45 bucati) pe 2 sau 3 randuri.
Alimentarea electromagnetilor se face in curent continuu din reteaua de
curent trifazat prin intermediul unui redresor cu siliciu, la tensiunea de 110 V c.c. si
a unor cutii de distributie. Comanda se face din cabina macaralei prin intermediul
unei cutii de comanda, macaragiul avand latitudinea sa alimenteze numarul de
electromagneti necesari in functie de procesul tehnologic.
Pentru a preveni desprinderea sarcinii la disparitia accidentala a tensiunii,
este necesar sa se prevada o baterie tampon care sa asigure alimentarea
43
electromagnetilor pentru un timp minim de 10 minute. Disparitia tensiunii de

alimentare de la redresor se indica printr-un semnal optic sau acustic.
Echipamentul electric de comanda
Pentru executarea miscarilor la mecanisme, variatia vitezelor si inversarea
miscarilor, se executa sisteme de comanda prin:
-controlere-cu comanda directa;
-cu comanda indirecta;-butoane;contactoare;relee de timp.
Controlerele sunt aparate de comanda prin intermediul carora macaragiul executa
direct sau indirect conexiunea corespunzatoare a motorului de antrenare al unui
mecanism. Dupa forma constructiva si modul de functionare, controlerele se impart
in 2 mari categorii:
-controlere cu comanda directa, la care conectarea elementelor din circuitul statoric
si rotoric al motorului se realizeaza direct in aparat;
-controlere cu comanda indirecta, la care controlerul comanda bobinele de actionare
ale unor contactoare, iar circuitele de forta ale motoarelor sunt conectate de catre
contactele principale ale acestora.
Contactoarele sunt aparate pentru comanda la distanta destinate pentru un numar
mare de conectari si deconectari ale circuitelor de forta; ele inchid un circuit sub
actiunea comenzii si il mentin inchis tot timpul cat dureaza comanda.
Actionarea contactoarelor, in general, se face electromagnetic, ele avand
inclusa o bobina care este pusa sub tensiune cat se face comanda prin butoane sau
controler cu comanda indirecta. Bobina creeaza un camp magnetic ce atrage
armatura mobila a contactorului, realizand inchiderea contactelot din circuitul
principal al motorului. La intreruperea comenzii se intrerupe circuitul ce
alimenteaza bobina, dispare campul magnetic si armatura mobila este indepartata
prin resorturi si astfel se intrerup contactele si odata cu acestea si circuitul principal
al motorului.
Butoanele sunt utilizate pentru comanda la distanta, in special la macaralele
comandate de la sol. Sunt reunite de regula intr-un singur pupitru sau cutie. Ele
inchid circuitul numai cat sunt apasate.
Releele de timp sunt aparate de conectare care stabilesc sau intrerup circuite de
comanda cu o intarziere variabila intre 0,15sec16ore din momentul conectarii sau
deconectarii.
Dupa modul de functionare al temporizarii se deosebesc relee cu temporizare
la anclansare si relee cu temporizare la declansare, iar dupa principiul constructiv se
deosebesc relee cu armatura magnetica, relee cu motor asincron sau cu actionare
pneumatica, relee electronice.
Domeniul de reglare al temporizarii trebuie sa fie cat mai larg pentru a
permite reglarea la fata locului si pentru a reduce numarul de piese de schimb. In
mod normal sunt suficiente temporizarile cuprinse intre 0,55 sec.
44
Echipamentul electric de protectie si siguranta

Motoarele electrice, circuitele de forta, comanda, semnalizare, iluminat se
protejeaza impotriva suprasarcinilor si a scurtcircuitelor.
Protectia impotriva suprasarcinilor se realizeaza prin sigurante si relee termice.
Sigurantele pot fi fuzibile sau automate. Cele fuzibile se topesc, iar cele
automate declaseaza la trecerea unui curent mai mare fata de cel nominal.
Releele termice sunt formate dintr-un bimetal care la trecerea unui curent
mai mare decat cel nominal, se incalzeste excesiv si se deformeaza producand
intreruperea unui contact care actioneaza asupra contactorului de pe circuitul
respectiv generand intreruperea. Bimetalul este format din 2 metale placate care au
coeficienti de dilatare diferiti, astfel ca la incalzire se deformeaza.
Protectia la scurtcircuit se realizeaza prin relee electromagnetice.
Pentru situatiile exceptionale cand, datorita unor deteriorari ale instalatiei
electrice, accidental, partile metalice ale echipamentului electric si intreaga
constructie metalica a macaralei sunt puse sub tensiune existand pericole de
electrocutare a celor ce vin in contact cu macaraua, trebuie realizata protectia
impotriva tensiunilor de atingere prin legare la priza de pamant.
La macaralele care circula pe cai de rulare, legatura intre priza de pamant si
macara se realizeaza prin sudarea cel putin a unei platbande pe sina caii de rulare,
ce are continuitate electrica pana la priza de pamant.
La macaralele pe ale caror sine de rulare exista posibilitatea depunerii de
materiale izolatoare(praf, nisip, ciment, etc.) ce conduc la aparitia unei rezistente de
contact intre roti si sina, la linia de alimentare cu energie electrica se prevede un
conductor suplimentar(al 4-lea in cazul retelelor trifazice) destinat pentru protectia
impotriva tensiunilor de atingere, avand sectiunea cel putin egala cu a
conductoarelor de faza. Acest conductor se leaga la ambele capete cu caile de
rulare, iar pe el va circula un culegator de curent ce face legatura cu constructia
metalica a macaralei. In continuare cel de-al 4-lea conductor se leaga prin platbanda
pana la priza de pamant. In cazul in care sina are intreruperi(rosturi pentru dilatatie,
capete), la acestea se asigura continuitate electrica prin platbanda sudata la ambele
capete intrerupte.
La macaralele unde sina caii de rulare este asezata pe grinzi metalice, iar
acestea, la randul lor, pe stalpi metalici asigurand continuitatea, nu mai este
necesara legarea la pamant, daca prin stalpi se realizeaza o priza naturala cu
rezistenta sub 4.
La macaralele fixe se leaga constructia metalica a acesteia prin platbanda la
priza de pamant. Carcasele echipamentului electric demontabil(motoare, aparataje,
etc.) se leaga prin conductor la constructia metalica.
Protectia se considera corespunzator atunci cand priza de pamant are valoarea
sub 4, iar daca priza este comuna cu instalatia de paratraznet trebuie sa aiba
valoarea sub 1.
45
Priza de pamant este formata din tevi de otel galvanizat(electrozii) batuti in

pamant. Numarul electrozilor este in functie de rezistivitatea solului astfel incat sa
se realizeze valoarea necesara(sub 4 sau 1). Electrozii se leaga intre ei cu o
platbanda galvanizata, prin sudura, iar un capat al platbandei este scos deasupra
solului, iar de acesta se leaga macaraua ce trebuie protejata.
Valoarea prizei de pamant se masoara la intervale de cel putin 6 luni.
Echipamentul electric pentru iluminat,semnalizare si incalzire
La macaralele unde iluminatul este necorespunzator, se asigura iluminatul
general prin corpuri de iluminat protejate conform conditiilor in care functioneaza
macaraua.
Locurile unde este necesar sa se asigure iluminarea sunt: locul de lucru,
scarile, podestele, cabinele cu aparataj electric si echipament mecanic, cabina
macaragiului. Locul de munca se ilumineaza cu lampi sau reflectoare cu puterea de
2001500 KW, alimentate la tensiunea de 220V. Cabinele se alimenteaza prin
intermediul corpurilor de iluminat la tensiunea de 24V,iar pentru lampile portative
si unelte se prevad prize la tensiunea de 24V.
Ca regula generala intregul sistem de iluminare se conecteaza prin sigurante
fuzibile inaintea intrerupatorului principal, asa incat in caz de deconectare a
acestuia, sa existe lumina necesara pentru depanare. Tensiunile necesare iluminarii
se obtin de la transformatoare de iluminat cu o infasurare primara si 3 infasurari
secundare. Nu se admite folosirea autotransformatoarelor si nici a tensiunii luata
intre o faza si nul.
De regula, la macaralele actionate electric din cabina, se folosesc 2 sisteme de
semnalizare acustica, actionate de la locul de comanda(hupa si clopot). Sistemele
trebuie sa se deosebeasca intre ele intrucat unul este pentru atetionarea manevrelor
curente, iar celalalt pentru semnalizarea pericolelor.
Cabina macaragiului se incalzeste prin corpuri de incalzire simple sau cu ventilator.
In cazul podurilor rulante care lucreaza in medii calde(siderurgie, etc.) sau
nocive, cabinele se climatizeaza.
46
CAP. 3 COMPONENTE DE SECURITATE SI ALTE

COMPONENTE NECESARE PENTRU ASIGURAREA
SIGURANTEI IN EXPLOATARE
3.1. Generalitati
Dispozitivele de siguranta (componentele de securitate) au rolul de a interveni in
functionarea instalatiilor de ridicat in cazul in care mecanismele din motive
obiective sau subiective- ajung in pozitii sau la stari de incarcare limita.
Au 3 functii principale:-de supraveghere;
-de semnalizare;
-de protejare(securitate).
Exercitarea functiei de supraveghere consta in asigurarea functionarii tuturor
mecanismelor supravegheate , la parametrii normali.
Functia de semnalizare consta in furnizarea de informatii macaragiului asupra
regimului de lucru, a starii de incarcare si parametrilor care definesc configuratia de
lucru, precum si furnizarea semnalelor(optice si acustice) in situatia depasirii
limitelor admise.
Functia de protejare se exercita in situatiile limita de pozitie sau de incarcare ale
instalatiei de ridicat si consta in interzicerea acelor manevre care ar avea ca urmare
depasirea acestor limite, ramanand posibile numai manevrele care au ca urmare
restabilirea conditiilor normale de lucru.
Oricare ar fi gradul de perfectionare al dispozitivelor de siguranta, macaragiul nu
trebuie sa se bazeze in exclusivitate pe buna functionare a acestora.
Fata de cele 3 functii enumerate, dispozitivele de siguranta trebuie sa indeplineasca
mai multe conditii:
-sa aibe sensibilitate si fiabilitate ridicate;
-sa nu diminueze performantele masinii;
-sa fie usor accesibile, sa poata fi reglate usor si sa-si mentina reglajul in
timp, chiar in situatia modificarii conditiilor de mediu;
-sa revina in starea corespunzatoare functiei de supraveghere dupa incetarea
cauzei care a provocat exercitarea functiei de protejare;
-sa fie prevazute cu elemente de protectie la suprasolicitari;
-sa poata fi intretinute usor si sa aibe un pret de cost redus.
Clasificare:
-pentru pozitii limita(limitatoare de sfarsit de cursa=LSC)
-LSC ridicare-coborare sarcina;
-LSC basculare brat;
-LSC deplasare macara;
-LSC rotire;
-LSC evitare lovire cabina;
47
-pentru stari de incarcare limita

-limitatoare de sarcina;
-limitatoare de moment;
-pentru actiuni exterioare
-dispozitive anticoliziune;
-anemometre;
-dispozitive de blocare pe sina;
-pentru evitarea mersului oblic;
-pentru mecanisme de ridicare actionate hidrostatic
-supape de retinere la spargerea conductelor;
-supape de reglare a vitezei de coborare;
-pentru limitarea mecanica a deplasarii
-opritoare;
-tampoane;
-alte dispozitive de siguranta
-piese de reazem;
-curatitoare de sina;
-sigurante la carlig.
3.2. Dispozitive de siguranta pentru pozitii limita
Sunt cunoscute sub denumirea de limitatoare de sfarsit de cursa. Functia lor
este de a intrerupe automat actionarea mecanismelor instalatiilor de ridicat in
situatiile in care partile in miscare ale acestora depasesc pozitiile de lucru
prestabilite. Functionarea lor trebuie in asa fel conceputa incat sa permita actionarea
mecanismelor protejate in sensul aducerii partilor in miscare in cadrul limitelor
normale de lucru.
a. Limitatoare de sfarsit de cursa pentru mecanismele de ridicare
Dupa miscarea pe care o limiteaza, aceste limitatoare se impart in:
-limitatoare de sfarsit de cursa la ridicare;
-limitatoare de sfarsit de cursa pentru pozitia limita inferioara a dispozitivului de
prindere a sarcinii.
Limitatoare de sfarsit de cursa la ridicare
Se construiesc in mai multe variante:
1. cu surub si came declansatoare, utilizate la instalatiile de ridicat care nu-si
modifica raportul de transmitere al palanului, iar infasurarea cablului este dirijata;
2. cu parghie si contragreutate, utilizate la instalatiile de ridicat cu brat basculant
sau care in timpul exploatarii isi pot modifica raportul de transmitere al palanului de
ridicare, iar infasurarea cablului pe tambur se poate face si nedirijat;
3. cu reductoare cu roti dintate si came, utilizate ca limitatoare pentru macarale cu
graifar, avand si functia de dispozitiv de comanda semiautomata a mecanismului de
inchidere-ridicare a graifarului.
48
Limitatorul de cursa cu surub se compune din: axul surub cu sistemul de

reglaj al numarului de rotatii, sistemul de sacadare, axul cu came, sistemul de
contacte cu camerele de stingere ale arcului electric. Contactele limitatorului sunt
actionate prin rotirea surubului in ambele sensuri, la numarul de rotatii pentru care a
fost reglat. De regula, actionarea surubului se face de la arborele tamburului
mecanismului de ridicare prin intermediul unei transmisii cinematice cu lant sau cu
roti dintate.
Limitatoare de sfarsit de cursa pentru pozitia limita inferioara a dispozitivului
de prindere a sarcinii
Aceste dispozitive au rolul sa asigure pe tamburul de cablu rezerva de cel
putin trei spire de siguranta.
Pentru mecanismele de ridicare care nu-si schimba raportul de transmitere al
palanului, functia acestor dispozitive este indeplinita de acelasi dispozitiv care
asigura protejarea si la limita superioara a carligului(se foloseste LSC cu surub si
came declansatoare).
Pentru macarale mobile si automacarale unde in functie de lungimea bratului
raportul de transmitere al palanului de ridicare se modifica, sunt folosite dispozitive
cu rola de apasare, care au rolul de a ajuta la infasurarea uniforma a cablului pe
tambur.
b. LSC pentru mecanismele de basculare
La macaralele cu brat basculant se prevad limitatoare care sa actioneze atat la
sfarsitul cursei de ridicare (inchidere) a bratului, cat si a celei de coborare
(deschidere) a acestuia. Se folosesc intrerupatoarele electrice cu tija telescopica si
rola, conectate in circuitel de comanda a bascularii, actionate prin cama.
Intrerupatorul se poate monta atat pe brat, cat si pe partea fixa.
c. LSC pentru mecanismele de translatie
Sunt dotate cu astfel de dispozitive de siguranta carucioarele de sarcina si
macaralele deplasabile pe cai cu sine de rulare.
Se utilizeaza de regula intrerupatoare cu parghie basculanta actionate de rigle
declansatoare. Parghia 1 este prevazuta cu o rola 2, care este elementul ce intra in
contact cu rigla. Revenirea parghiei in pozitie normala se face sub actiunea unui arc.
Declansarea se face la un unghi de basculare de 3040, functie de constructie,
dar cursa maxima ajunge la 60.
De regula, in cazul carucioarelor intrerupatorul este plasat pe capatul caii si
rigla pe carucior, iar in cazul macaralelor rigla este fixa si intrerupatorul pe macara.
In ambele cazuri intrerupatorul si lungimea riglei se aleg avandu-se in vedere ca
dupa declansare si franare, din cauza inertiei,caruciorul si macaraua mai parcurg o
distanta egala cu spatiul de franare.
d. LSC la rotire
Sunt utilizate la macaralele rotitoare la care trebuie limitat unghiul de rotire.
Se folosesc limitatoare electrice de cursa cu tija telescopica si rola montate pe
partea fixa sau pe partea rotitoare, actionate prin came.
49
e. LSC la deplasare sau rotire pentru evitarea lovirii cabinei

Pentru acest scop nu exista dispozitive speciale. Se utilizeaza LSC de tipul cu
surub si cu parghie si rola(ca la limitarea mecanismelor de translatie).
3.3. Dispozitive de siguranta pentru stari de incarcare limita
Din aceasta categorie fac parte:
-limitatoare de sarcina;
-limitatoare de moment al sarcinii.
a. Limitatoare de sarcina
Sunt dispozitive de siguranta cu rolul de a preveni supraincarcarea
macaralelor.
La depasirea sarcinii nominale cu 10%, limitatorul de sarcina anuleaza orice
comanda cu exceptia celei de coborare a sarcinii.
Numai cu limitator de sarcina se echipeaza obligatoriu macaralele ce au o
sarcina constanta, fara sa se modifice functie de raza. In aceasta situatie intra
podurile rulante, macaralele portal si semiportal si o parte din celelalte tipuri de
macarale.
Datorita marii diversitati a mecanismelor si instalatiilor de ridicat exista o
gama larga de limitatoare de sarcina:
-electronice cu traductori;
-electrohidraulice;
-hidraulice;
-electrice;
-electromecanice;
-mecanice (cuplaje de siguranta).
Limitatorul de sarcina cu arcuri disc
Este cel mai simplu din punct de vedere constructiv si, in ultima perioada,
destul de folosit.
Pe o placa suport sunt asezate arcurile disc. Prin interiorul arcurilor disc trece
un ax care la capatul superior are o piulita ce calca si comprima discurile sub
sarcina. La partea inferioara a tijei se monteaza rola de egalizare pe care se abate
cablul de sarcina sau se fixeaza capatul mort al aceluiasi cablu. Deasupra tijei se
monteaza contactul electric de tip normal deschis. Totul este inchis intr-o capsula
cilindrica. Limitatorul se aseaza cu placa suport pe sasiul caruciorului si se fixeaza
in suruburi. Limitatorul este actionat de cablul de la mecanismul de ridicarecoborare. La ridicarea unei sarcini mai mari decat sarcina nominala, arcurile disc se
comprima, tija se deplaseaza in jos fiind trasa de cablu, iar contactul electric din
capatul tijei se deschide comandand astfel oprirea miscarii de ridicare carlig si
permitand doar coborarea.
50
Limitatorul de sarcina cu ax excentric

1-rola de egalizare
2-ax excentric
3-parghie
T=tensiunea in cablu
R=rezultanta tensiunilor din cablu
e=excentricitatea axului rolei
P=presiunea in resort
2 3
contact electric
R
e
L
Are in componenta un ax excentric pe care se monteaza rola de egalizare.

Excentricitatea axului este mentinuta printr-o parghie solidara cu axul si un resort la
capatul parghiei. Cand sarcina nominala a macaralei este depasita ,creste tensiunea
T din cablul de ridicare peste o anumita valoare. Momentul dat de tensiunea in
cablu si excentricitate (2Te) depaseste momentul dat de forta P a resortului si bratul
parghiei , adica 2Te>PL . In aceasta situatie rola de egalizare coboara cat ii permite
excentricitatea si rotirea axului , parghia se deplaseaza in sus , comprima arcul si
actioneaza asupra contactului electric pe care il intrerupe.Contactul electric , fiind in
circuitul de comanda al contactului pentru ridicare , intrerupe numai miscarea de
ridicare .
Limitatoare de sarcina hidraulice
La macaralele actionate hidraulic, odata cu cresterea sarcinii creste si
presiunea in circuitul hidraulic. Pentru protejarea circuitelor hidraulice la
suprasarcini cat si pentru limitarea sarcinii se monteaza o supapa mentinuta inchisa
prin intermediul unui resort. La cresterea presiunii peste limitele
normale(corespunzatoare sarcinii nominale), arcul supapei se comprima, supapa se
deschide si fluidul este returnat in rezervor, iar mecanismul inceteaza miscarea de
ridicare, permitand numai coborarea sarcinii.
51
Verificarea functionarii limitatoarelor de sarcina nu se face de catre

macaragiu, intrucat trebuie sa ridice suprasarcina, iar aceasta manevra ii este
interzisa. Aceasta verificare se face la controalele oficiale in prezenta
inspectorului ISCIR sau a responsabilului cu supravegherea autorizat de
ISCIR.
b. Limitatoare de moment
La depasirea momentului nominal actioneaza limitatoarele de moment(se
depasesc parametrii de reglaj), se anuleaza miscarea de ridicare a sarcinii, precum si
acelea care ar conduce la cresterea momentului: extindere si coborare brat.
Ele actioneaza la depasirea cu 10 % a momentului nominal.
Aceste dispozitive de siguranta elimina pierderea stabilitatii macaralelor si
evita rasturnarea, cauza avarierii majoritatii macaralelor cu brat.
Cu limitator de moment se echipeaza obligatoriu macaralele la care sarcina
este variabila functie de raza.
Tipuri de limitatoare de moment:
-mecanice
-cu parghii;
-cu excentric;
-cu contragreutate;
-cu contact mobil;
-cu arc reglabil;
-combinate;
-hidraulice
-cu semnal de intrare forta;
-cu semnal de intrarepresiune;
-electrice
-cu traductori rezistivi;
-cu traductori inductivi;
-cu traductori capacitivi;
-electronice;
-combinate(mecano-electro-hidraulice).
Limitatoare de moment electrice
In cazul acestor limitatoare, marimile fizice masurate(forta,unghiul bratului,
lungimea bratului) sunt prelevate cu ajutorul unor traductori electrici,rezistivi
(tensiometrici sau potentiometrici),inductivi,capacitivi-.
Limitatorul de moment electric cu traductori rezistivi de tip potentiometric,
cunoscut sub denumirea OGP-1(fabricat in fosta URSS) este un limitator cu o arie
larga de raspandire la macaralele care folosesc pentru bascularea bratului transmisii
prin cabluri. Principalele parti componente ale acestui limitator sunt:
-traductorul de forta de tip dinamometric care transforma tensiunile mecanice din
cablurile de ancorare ale bratului in semnal electric proportional;
52
-traductorul de unghi, de asemenea potentiometric, care are rolul unui dispozitiv de

corectie a valorii limita admisa a sarcinii functie de deschiderea bratului;
-blocul de relee care contine dispozitivul de comparare, elementele de reglaj,
dispozitivul de temporizare si releul de iesire prin ale carui contacte sunt alimentate
circuitele de comanda ale mecanismelor de executie controlate de limitatorul de
moment;
-elemente de semnalizare cum sunt: lampile de semnalizare si indicatorul gradului
de incarcare ale macaralei pentru fiecare deschidere a bratului.
Verificarea functionarii limitatoarelor de moment se face cu ocazia
controalelor oficiale in prezenta inspectorului ISCIR sau a responsabilului cu
supravegherea autorizat de ISCIR.
3.4. Dispozitive de siguranta pentru actiuni exterioare
a. Dispozitive anticoliziune
In practica, coliziunea apare frecvent in urmatoarele cazuri:
-macaraua lucreaza singura pe o cale de rulare, existand pericolul de tamponare in
viteza cu opritoarele de la capetele caii in cazul in care LSC sunt dereglate sau sunt
scoase din functiune;
-existenta pe aceeasi cale de rulare a 2 sau mai multe macarale;
-in cazul macaralelor a caror cai de rulare sunt suprapuse, cand exista pericolul
ciocnirii unei macarale de la un nivel inferior cu cablurile sau sarcina uneia care
ruleaza pe o cale suprapusa.
Dispozitivele anticoliziune trebuie sa realizeze mai multe functii: sa
declanseze automat un avertizor optic sau acustic la depasirea zonei de securitate; sa
comande oprirea motoarelor de translatie sau trecerea lor pe microviteza; sa
comande intrarea in functiune a franelor; sa permita comanda de mers inapoi, cand
s-a depasit distanta de siguranta prestabilita.
Tipuri:
-dispozitive anticoliziune mecanice;
-dispozitive anticoliziune electrice;
-dispozitive anticoliziune fara contact.
b. Anemometre
Dintre factorii naturali (variatiile de temperatura , precipitatiile si vantul) ,
actiunea vantului are urmarile cele mai grave deoarece rafalele de vant pot antrena
macaralele , chiar cu viteze mari , izbindu-le una de alta sau de opritoarele caii de
rulare .
Pentru evitarea acestor situatii este necesar ca macaralele cu brat sensibile la
rasturnare , macaralele turn , macaralele portal si podurile rulante cu deschideri mai
mari de 30 m sa fie prevazute cu dispozitive de masurare a vantului , cunoscute sub
denumirea de anemometre .
Anemometrele au 3 functii :
53
-de supraveghere=masoara si inregistreaza viteza vantului , a carei valoare

este indicata de un aparat de masura amplasat in macaragiului;
-de semnalizare=se aprinde o lampa galbena si se declanseaza un semnal
acustic la cresterea vitezei vantului pana la valoarea de 70-80% din valoarea
maxima admisa ;
-de protejare=intreruperea circuitului de comanda al mecanismului de
translatie.
Anemometrele au in componenta un bloc emitator(compus dintr-o turbina
eoliana a carui arbore actioneaza un tahogenerator) si un bloc receptor(compus din
2 relee si un aparat indicator).
Anemometrele actioneaza la o viteza a vantului de 15,6m/s(56km/h) in cazul
macaralelor turn si de 20m/s(72km/h) la celelalte macarale.
c. Dispozitive de blocare pe sina
Prevederile Prescriptiilor Tehnice R1-2003 ,colectia ISCIR , impun ,
obligatoriu , ca macaralele ce functioneaza in exterior sa fie echipate cu dispozitive
de blocare pe sina . Functiile lor de securitate constau in asigurarea imobilizarii
macaralei aflata in repaos sau in timpului lucrului in situatia in care viteza vantului
depaseste limita admisa .
Cele mai simple dispozitive de blocare pe sina sunt lanturile si cablurile de
ancorare fixate de opritoare ; prezinta dezavantajul ca necesita deplasarea macaralei
la una din extremitatile caii de rulare .
Se pot folosi , in unele situatii , bolturi de blocare trecute printr-o gaura a rotii
si prin gaurile grinzii de capat ; necesita oprirea macaralei intr-o anumita pozitie .
Cele mai raspandite dispozitive de blocare pe sina sunt clestii (clemele)de
blocare pe sina , care pot fi : manuali , semiautomati sau automati.
Clemele de blocare manuale sunt actionate de catre macaragiu , acesta avand
obligatia ca la parasirea macaralei sau la semnalizarea anemometrului sa execute
blocarea pe sina a tuturor dispozitivelor . Ele sunt prevazute cu un limitator de cursa
care conditioneaza miscarea de translatie a macaralei de blocarea tuturor clemelor .
d. Dispozitive de evitare a mersului oblic
La instalatiile de ridicat cu deschideri mari poate aparea pericolul unui rulaj
neuniform al aparatelor de rulare pe cele doua fire ale caii. Acesta se soldeaza cu
devieri de paralelism ale axei longitudinale a utilajului fata de axa caii, fenomenul
fiind cunoscut sub denumirea de mers oblic. Principalele cauze care genereaza
mersul oblic sunt:
-jocuri diferite in transmisiile cu arbori mecanici;
-desincronizarea arborelui electric;
-patinarea rotilor pe una din sine;
-diferenta de diametre ale rotilor de rulare motoare;
-diferente mari de incarcare;
-obstacole pe calea de rulare sau imperfectiuni ale acesteia.
54
Macaralele portal cu deschideri mai mari de 40 m se recomanda sa fie

echipate cu dispozitive de indicare sau redresare automata a mersului oblic.
Dispozitivele pentru evitarea mersului oblic trebuie sa realizeze functiile:
-de supraveghere: asigura functionarea normala a utilajului atata timp cat unghiul de
deformare al constructiei metalice prescris nu este depasit; functia este realizata
printr-un dispozitiv de sesizare a pozitiei incorecte;
-de semnalizare: prin elemente de indicare si avertizare de pericol;
-de protejare: printr-un dispozitiv de corectare a avansului sau de oprire a macaralei
in caz de pericol.
Tipuri:
-dispozitiv de evitare a mersului oblic cu roti dintate etalon si cremaliera;
-dispozitiv de evitare a mersului oblic cu elemente elastice;
-dispozitiv de evitare a mersului oblic bazat pe urmarirea deformarii
constructiei metalice a macaralelor.
7.5. Dispozitive de siguranta pentru mecanisme de ridicare actionate hidraulic
a. Supapa de reglare a vitezei de coborare (DROSSEL)
Are rolul de a strangula uleiul la coborarea sarcinii, permitand astfel reglarea
vitezei de coborare in limitele prescrise.
In timpul trecerii uleiului spre cilindrul de ridicare, pistonul 2 se deplaseaza
spre dreapta, permitand trecerea uleiului cu usurinta. La coborare,pistonul se aseaza
pe scaun, obligand uleiul sa treaca printr-un orificiu practicat in corpul 1 al supapei.
Acesta se poate obtura cu surubul de reglare a vitezei de coborare 3. Arcul elicoidal
4 mentine pistonul pe scaun in timpul repaosului.
b. Supapa de blocare
Se utilizeaza la macaralele cu actionare hidraulica si intervine in cazul
spargerii conductei de ulei, oprind coborarea libera a sarcinii. Supapa se monteaza
intre cilindrul de ridicare si conducta de ulei. Prin spargerea conductei, efectul
supapei de reglare a vitezei de coborare este anulat. In acest caz, intervine supapa de
blocare care inchide iesirea uleiului mentinand sarcina suspendata.
In corpul supapei 1, se gaseste bila 4 mentinuta in pozitie deschisa de resortul
3. Stiftul opritor 5 limiteaza deplasarea bilei. Diafragma 2 realizeaza o rezistenta
hidraulica permanenta. In cazul disparitiei bruste a presiunii din conducta, bila este
impinsa de agentul hidraulic, impotriva fortei resortului si se asaza pe scaun,
blocand iesirea.
55
3.6. Dispozitive de siguranta pentru limitarea mecanica a deplasarilor (opritoare

si tampoane)
Opritoarele limiteaza mecanic deplasarile peste pozitia extrema de lucru si se
monteaza la capatul curselor de deplasare, rotire sau basculare a bratului.
Pentru atenuarea socurilor, opritoarele sunt prevazute cu tampoane din
materiale elastice(lemn,cauciuc,arcuri din otel,etc.) sau cu amortizoare hidraulice.
Pozitia tampoanelor se stabileste astfel incat partea lor frontala, in stare
comprimata sa depaseasca cu cel putin 100 mm partea frontala cea mai proeminenta
a constructiei macaralei sau caruciorului. Tampoanele macaralelor si carucioarelor
care circula pe aceeasi cale de rulare trebuie sa fie coaxiale. In cazul carucioarelor,
tampoanele pot fi montate numai pe opritoare astfel incat nici una din partile
extreme ale caruciorului sa nu depaseasca grinda de capat sau sa nu prezinte pericol
de strivire, in cazul cand pe aceasta se poate circula.
Opritoarele si tampoanele se calculeaza la soc tinand seama ca macaraua sau
caruciorul, incarcate cu sarcina maxima, cedeaza energia cinetica de deplasare cu
cel putin 0,7 din viteza nominala, ca urmare a reducerii acesteia prin actionarea
limitatoarelor de cursa.
3.7. Alte dispozitive de siguranta
In vederea asigurarii unor conditii de munca lipsite de pericol de avarii sau
accidente, atat pentru cei care deservesc macaraua cat si pentru cei aflati in zona de
lucru, se mai prevad, dupa caz, diverse dispozitive de siguranta in functie de tipul
macaralei si specificul tehnologic. Cateva dintre acestea sunt prezentate in cele ce
urmeaza.
a. Piese de reazem si curatitoare de sina
Piesele de reazem asigura macaralele in cazuri extreme cand roata de rulare
sau arborele (osia) acesteia se rup . Ele sunt alcatuite din piese rezistente; sunt
montate in spatele rotilor pe grinzile de capat ale podurilor rulante sau intre rotile
boghiurilor macaralelor . Piesa de reazem incadreaza sina . Distanta pe verticala fata
de sina trebuie sa fie de cel mult 20 mm .
Curatitoarele de sina se plaseaza in fata grinzilor de capat sau ale boghiurilor
macaralelor in scopul indepartarii obiectelor aflate accidental pe sina.
b. Limitatoare de cursa de apropiere
Nu permit impingerea reciproca a macaralelor sau carucioarelor care circula
pe aceeasi cale de rulare. Ele trebuie sa fie astfel reglate, incat intreruperea
automata a actionarii sa se faca la o distanta egala sau mai mare decat spatiul
maxim de franare al macaralei sau caruciorului pe care sunt montate, in situatia
cand s-ar deplasa cu viteza maxima si cu sarcina nominala in carlig. Dupa
declansarea limitatorului de apropiere, comanda se poate face numai in sensul opus
aceluia in care a intervenit limitarea.
56
La macaralele sau carucioarele cu energie mare de miscare, avand spatiul de

franare mai mare de 4 m, P.T. R1,colectia ISCIR, admit reducerea distantei de
declansare la 4 m, cu conditia ca viteza de tamponare sa nu fie mai mare de 0,7 din
viteza nominala a macaralei sau caruciorului cu energia de miscare cea mai mare.
Aceleasi prescriptii nu prevad obligativitatea montarii limitatoarelor de apropiere la
macalele care circula pe cai de rulare situate la nivelul solului.
Limitatoarele de cursa la translatie pot fi folosite si ca limitatoare de
apropiere, montandu-se in acest caz pe o macara iar dispozitivul de declansare pe
macaraua vecina. Apar 2 dezavantaje la acest sistem:
-lungimea mare a declansatoarelor produce deformarea acestora;
-datorita deplasarii laterale a podului, declansatorul poate trece pe langa limitator
fara a-l actiona.
Dezavantajele de mai sus pot fi inlaturate prin folosirea limitatoarelor de
apropiere telescopice, montandu-se in acest caz si limitatorul si declansatorul pe
aceeasi macara. Un asemenea limitator se compune dintr-o teava suport 1 fixata
prin bride la constructia metalica a macaralei. In interior culiseaza tronsoane
telescopice 2, ghidate de bucse 3 si mentinute la exterior de arcuri de compresiune
4. Ultimul tronson are la capat un mic tampon 5. La capatul tevii suport, se
monteaza intreruptorul electric 6 cu parghie si rola.
Au fost executate asemenea constructii de limitatoare avand cursa pentru
spatii de franare pana la 4 m. Arcul de reducere se poate inlocui cu o contragreutate
cu cursa verticala, dirijata in interiorul unei tevi.
Mai rar se utilizeaza limitatoare de apropiere cu fanta de lumina diagonala si
fotocelula. Fotocelula, protejata cu o masca impotriva altor surse de lumina, se
monteaza pe o macara, iar sursa de lumina pe macaraua vecina. Acest sistem
elimina tijele declansatoare de lungime mare, dar prezinta dezavantajul unor
elemente electronice sensibile si unui cost ridicat.
c. Sigurante la carlig
Siguranta se monteaza cu scopul de a impiedica iesirea accidentala a
organelor de legare a sarcinilor din carlig; scoaterea acestor organe trebuie sa fie
posibila numai prin actionarea sigurantei.
Montarea sigurantei la carlig este obligatorie prin P.T. ISCIR in urmatoarele
cazuri:
-la macarale pana la 12,5 t inclusiv, echipate cu carlig simplu;
-la macarale cu sarcini peste 12,5 t, in cazul cand, prin natura sarcinilor, organele de
legare ajung aproape de ciocul carligului si pot scapa;
-in cazul organelor de legare rigide (bare,traverse,etc.);
-cand in carlig se prind dispozitive de lucru cu electromagnet, graifar, bena,
container,etc.
Se utilizeaza 2 tipuri de sigurante la carlig:
-cu arc;
-cu contragreutate.
57
CAP. 4 DISPOZITIVE DE FRANARE

4.1. Definitii. Rol. Functionare. Clasificare
In constructia mecanismelor sunt prevazute dispozitive de franare in scopul
opririi miscarii sarcinii, partilor mobile ale macaralei insasi si mentinerea acestora
in pozitiile dorite.
Dispozitivele de franare trebuie sa aibe o functionare sigura, o constructie
simpla si robusta, trebuie sa poata fi reglate si depanate usor si sa se incadreze intrun gabarit cat mai redus.
Franele trebuie amplasate cat mai aproape de organul ce trebuie oprit. In
general franele sunt amplasate intre motor si reductor, dar pe semicupla de pe
arborele reductorului.
Franele mecanismelor trebuie sa asigure un moment capabil de franare mai
mare decat momentul de franare necesar opririi. Coeficientul de siguranta la franare
reprezinta raportul intre momentul capabil al franei si momentul de franare necesar
opririi. Valoarea sa minima depinde de grupa de functionare a mecanismului
respectiv si variaza intre 1,5 si 2,5.
Franele se clasifica dupa 3 criterii:
1. dupa modul de constructie:-frane cu banda;
-frane cu saboti;
-frane cu discuri sau con;
-frane speciale(cu clichet,centrifugale);
2. dupa modul de comanda
-frane comandate mecanic(prin pedale,manete,parghii);
-frane comandate electric(cu ridicator electrohidraulic,
cu electromagnet);
-frane comandate hidraulic;
-frane comandate pneumatic;
-frane automate(centrifugale);
3. dupa modul cum se regleaza franarea
-frane normal deschise,la care prin comanda se realizeaza franarea
(nu se folosesc la macarale);
-frane normal inchise,la care prin comanda se realizeaza
deschiderea franei(sunt cele mai folosite);
-frane electrice(cu curenti Foucoult, cu contragreutate,dinamice).
a. Frane cu banda
Se compun dintr-un tambur de franare fixat prin pana pe arborele ce trebuie
franat, iar pe tambur infasurata pe un unghi ce depaseste 180 se afla o banda de
otel, care are suprafata de lucru, ce vine in contact cu tamburul, captusita cu
ferodou. Ferodoul este un material cu coeficient de frecare ridicat, rezista la
58
temperatura si se muleaza bine pe tambur. Prinderea ferodoului pe banda de otel se

face prin nituri din aluminiu cu cap ingropat in ferodou, pentru a nu freca pe
tambur. In cazul franei simple cu banda, un capat al benzii este articulat la un punct
fix, iar celalalt capat la parghia de actionare. La apasarea pe parghie se produce
franarea, apasarea ce este data de un resort sau o greutate. La ridicarea parghiei se
produce indepartarea benzii de tambur si frana este slabita. Slabirea franei se
produce la actionarea mecanismului. Iar franarea la intreruperea actionarii
mecanismului.
In cazul franelor diferentiale sau cu insumare, ambele capete ale benzii sunt
articulate la parghia de actionare.
b. Frane cu saboti
Franele cu saboti pot fi cu unul sau cu doi saboti.
Frane cu un sabot:Acest tip de frane consta dintr-o parghie prevazuta cu un sabot
care este apasat pe un tambur de frana.
La macarale se folosesc frane cu doi saboti, intrucat au avantajul ca nu
solicita la incovoiere arborele pe care este montat tamburul de franare, cat si pentru
faptul ca realizeaza momente de franare mai mari pentru aceeasi apasare a sabotilor.
Cea mai uzuala este frana cu 2 saboti si actionata electrohidraulic.
Pe tamburul de frana apasa cei doi saboti prin intermediul ferodourilor fixate
de saboti cu nituri din aluminiu avand capetele ingropate in ferodouri. Sabotii sunt
fixati articulat prin bolturi la parghiile port-sabot, care la randul lor, sunt articulate
prin bolturi, la partea inferioara, de sasiu. La partea superioara una din parghii este
articulata la tija de legatura, iar cealalta la parghia in forma de L. Tija de legatura
este formata din 2 piese, una cu filet pe dreapta, iar cealalta cu filet stanga,imbinate
cu o piulita cu filet dreapta-stanga. Cu ajutorul piulitei se realizeaza reglajul de
apropiere-departare a sabotilor de tambur si totodata marirea-micsorarea capacitatii
de franare. La capatul parghiei in forma de L se aplica forta de strangere cu
ajutorul ridicatorului electrohidraulic sau cu ajutorul unui electromagnet(in cazul
actionarilor electrice), ori cu ajutorul unui cilindru cu piston(in cazul actionarilor
hidraulice si pneumatice).
Ridicatorul de frana electrohidraulic
Este format dintr-o carcasa, care are in partea inferioara un orificiu de fixare
la sasiul mecanismului si un surub de golire a uleiului. Lateral are carcasa cu
bornele de legare la circuitul electric, iar la partea superioara doua suruburi, unul
pentru umplere cu ulei, iar celalalt pentru aerisire. Din carcasa iese la partea
superioara tija pistonului la care se leaga parghia in forma de L a franei.
In interiorul carcasei, in partea de jos,se afla un electromotor care antreneaza
o pompa. Deasupra pompei exista un piston ce circula intr-un cilindru. Pe tija
pistonului, in interiorul cilindrului, se afla resortul care tine pistonul in jos atat timp
cat mecanismul se afla in repaos, frana fiind in pozitia inchisa.
Uleiul din interiorul carcasei ridicatorului electrohidraulic este ulei de
transformator, acesta fiind dielectric(caracteristica necesara intrucat vine in contact
cu bobinajul electromotorului).
59
Functionare: la actionarea mecanismului pe care se afla montata frana, prin

schema electrica, se realizeaza simultan cu punerea in functiune a electromotorului
mecanismului si alimentarea cu curent continuu, respectiv punerea in functiune a
electromotorului din ridicatorul electrohidraulic, care actioneaza pompa. Aceasta
fiind in ulei, formeaza presiune de ulei sub piston, impinge pistonul in sus,
comprima arcul, iar tija pistonului iese din ridicator. Tija actioneaza asupra parghiei
in forma de L ridicand-o, iar celelalte 2 puncte de articulatie ale sale cu tija de
legatura si parghia port-sabot vor efectua deplasari incat vor indeparta sabotii de
tambur si astfel se realizeaza slabirea franei permitand functionarea mecanismului.
La comanda de oprire a mecanismului,prin schema electrica se realizeaza
intreruperea alimentarii cu energie electrica atat a electromotorului mecanismului,
cat si a electromotorului ridicatorului. In aceste conditii pompa nu se mai invarte,
dispare presiunea de ulei de sub piston si astfel resortul impinge pistonul in jos, tija
coboara in ridicator, iar parghia in forma de L este antrenata in jos si executa
miscarea de apropiere a parghiilor port-sabot,
Realizand presarea sabotilor pe tambur si producerea franarii.
Principalele avantaje ale ridicatoarelor electrohidraulice:
-inchiderea si deschiderea franei se executa lent, fara socuri;
-nu se transmite in mecanism socul produs la pornire de motor, acesta fiind preluat
de frana, intrucat se deschide cu intarziere de cca. 0,15 sec. De la anclansare;
-sunt robuste, iar caderile de tensiune nu au influenta mare;
-permit realizarea de microviteze in cazul in care, prin schema electrica, turatia
motorului din ridicator se reduce si deci pistonul nu este complet ridicat.
Ca dezavantaj: tendinta de coborare a sarcinii dupa intreruperea
mecanismului intrucat exista un timp relativ lung de inchidere a franei. Acest
dezavantajpoate fi inlaturat prin masuri speciale luate in schema electrica.
c. Frana cu saboti actionata electromagnetic
La acest tip de frana, forta necesara slabirii franei se realizeaza prin
eletromagneti.
Electromagnetii pot fi:-de curent continuu;
-de curent alternativ-monofazati;
-trifazati.
Electromagnetul se monteaza pe una din parghiile port-sabot si se compune
din:armatura fixa(pe care se afla bobina) si armatura mobila(fixata de parghia in
forma de L). Fiecare armatura este executata din miez din fier.
Cand mecanismul este in stare de repaos, frana este inchisa datorita
resortului. La actionarea mecanismului, prin schema electrica se realizeaza simultan
cu punerea in functiune a electromotorului mecanismului si alimentarea cu energie
electrica a bobinei electromagnetului. Aceasta produce
un camp magnetic, se magnetizeaza armatura fixa, atrage armatura mobila prin
parghia in forma de L, apasa pe capatul tijei si indeparteaza parghiile
port-sabot, comprimand resortul si slabind frana, permitand miscarea mecanismului.
La comanda de oprire se intrerupe alimentarea bobinei, dispare campul magnetic,
60
armatura se demagnetizeaza, iar resortul realizeaza franarea, indepartand armatura

mobila si apasand sabotii pe tambur.
Actionarea franelor cu electromagneti prezinta urmatoarele dezavantaje:
-realizeaza o franare brusca, cu socuri;
-la neefectuarea completa a cursei de inchidere a armaturii mobile pe armatura fixa,
bobina se arde;
-arderea bobinei, in cazul in care este folosita cel putin 2/3 din forta utila; de
asemenea la caderi de tensiune si darorita socurilor;
-curentul de anclansare este foarte mare;
-scaderea fortei, la caderi de tensiune.
d. Frane actionate hidraulic si pneumatic
La actionarea hidraulica si pneumatica, pentru comanda inchiderii si
deschiderii franei se foloseste un cilindru in interiorul caruia se afla un piston, iar pe
tija acestuia un resort cu rolul de a impinge pistonul in jos si de a mentine frana
inchisa. La baza cilindrului se afla 2 ventile, unul pentru admisia fluidului, care se
deschide numai in timpul actionarii mecanismului cand frana se deschide, iar
celalalt pentru evacuare, care se deschide la intreruperea actionarii mecanismului si
ramane astfel pe toata durata repaosului cat frana este inchisa, iar resortul tine
pistonul coborat.
CAP. 5 CABLURI SI LANTURI

5.1. Cabluri de tractiune
a. Constructia si clasificarea cablurilor
Cablurile sunt organe flexibile alcatuite din mai multe sarme sau din mai
multe toroane infasurate elicoidal in jurul unei inimi centrale, intr-unul sau mai
multe straturi suprapuse. Toroanele sunt manunchiuri de sarme infasurate elicoidal
in jurul unei inimi proprii intr-unul sau mai multe straturi suprapuse, iar inima este
partea centrala metalica sau nemetalica a cablului in jurul careia se infasoara
sarmele sau toroanele lui.
Cablurile multifilare de otel sunt folosite la legarea, suspendarea, ridicarea
sau tractarea sarcinilor sau partilor mobile ale macaralelor(cum sunt carucioarele de
sarcina tractate sau bratele basculante cu mecanism cu cablu). Ele au inlocuit
aproape total lanturile intrucat sunt mai usoare, mai ieftine, prezinta aceeasi
flexibilitate in orice directie si, ceea ce este deosebit de important, au proprietatea
de a nu se rupe brusc, ci-in mod normal-fir cu fir, ceea ce permite constatarea
usoara a starii si inlocuirea lor din timp. De asemenea au avantajul de a functiona
linistit, fara socuri; in consecinta permit actionarea cu viteze mai mari. Singurul
dezavantaj in raport cu lanturile il constituie faptul de a avea o flexibilitate mai
mica, deci de a necesita role si tamburi de diametre mai mari.
61
Clasificarea cablurilor si terminologia specifica fac obiectul standardului

STAS 1710-75. In conformitate cu acesta, cablurile de otel se clasifica dupa cum
urmeaza:
A. dupa forma sectiunii transversale
-cabluri rotunde(a caror sectiune transversala se poate inscrie intr-un
cerc);
-cabluri plate(a caror sectiune se poate inscrie intr-un dreptunghi);
La masinile de ridicat se folosesc cabluri rotunde.
B. dupa forma sectiunii transversale a toroanelor
-cabluri cu toroane rotunde;
-cabluri cu toroane cu sectiunea triunghiulara;
-cabluri cu toroane ovale;
-cabluri cu toroane plate;
C. dupa forma sectiunii sarmelor
-cabluri deschise(sectiunea tuturor sarmelor cablului este circulara);
-cabluri semiinchise(stratul exterior este alcatuit din sarme profilate
dispuse alternativ cu sarme rotunde);
-cabluri inchise(unul sau mai multe straturi sunt alcatuite din sarme
profilate care asigura o buna inchidere a straturilor
interioare, alcatuite numai din sarme rotunde);
Transmisiile prin cablu ale masinilor de ridicat utilizeaza numai cabluri
deschise, intrucat cablurile inchise si cele semiinchise sunt mult mai rigide si nu pot
fi infasurate pe role sau tamburi. In schimb, aceste cabluri au suprafata exterioara
neteda, asigurand un contact mult mai favorabil cu rolele de rulare cu canal profilat,
deci prezinta o rezistenta la uzura si o durabilitate superioara.
Din acest motiv sunt utilizate drept cabluri purtatoare la macaralele funicular,
teleferice, telecabine, etc.
D. dupa sensul de cablare
-cabluri dreapta(toroanele au sensul de infasurare spre dreapta);
-cabluri stanga(sensul de infasurare al toroanelor este spre stanga);
Sensul dreapta se marcheaza prin simbolul Z , iar sensul stanga prin simbolul S.
E. dupa caracteristicile constructive de baza , cablurile rotunde pot fi:
-simple(sunt cabluri monotoron, alcatuite dintr-unul sau mai multe
straturi rasucite in jurul unei inimi centrale metalice sau
vegetale);
-duble(sunt cabluri compuse realizate prin infasurarea mai multor
toroane in jurul unei inimi centrale; pot avea cablare paralela
Z/Z sau S/S, cablare in cruce Z/S sau S/Z, cablare mixta SZ/Z
sau SZ/S);
Cablurile duble pot fi:
-de constructie normala=cabluri alcatuite din sarme avand acelasi diametru.
Numarul firelor dintr-un toron poate fi 7,19,37 sau 61, iar numarul toroanelor poate
fi 6 sau 8. Inima toroanelor este metalica(un fir central), iar inima cablului poate fi
metalica sau nemetalica.
62
-de constructie flexibila=cabluri avand sarme de acelasi diametru, inima cantrala

nemetalica si toroane alcatuite dintr-unul sau maximum 2 straturi de sarne
infasurate in jurul inimii(sunt utilizate in special in marina).
-de constructie concentrica=cabluri alcatuite din sarme de acelasi diametru,
inima centrala nemetalica sau metalica si toroane cablate in 2 sau mai multe straturi
concentrice.
-triple(sunt cabluri care se alcatuiesc prin cablarea mai multor cabluri duble in
jurul unei inimi nemetalice sau metalice).
Sarmele utilizate la cablurile de otel multifilare sunt realizate prin trefilare
din otel carbon de calitate marcile: OLC 35, OLC 45,OLC55 si OLC60, in 3 clase
de calitate(A-pentru transport persoane, B-pentru tractiune si transport materiale, Cpentru ancorare si ghidare) si 5 categorii de rezistenta(minima la tractiuneI=1180,II=1370,III=1570,IV=1760,V=1960 N/mmp).
Sarma pentru cabluri se executa fie cu suprafata neacoperita,mata,
-in scopul protectiei contra coroziunii-intr-una din urmatoarele variante de
acoperire: zincata inainte de trefilare sau zincata trasa(zt), zincata final
electrolitic(g), zincata cu strat gros de zinc(G) si stanata(S), in aceasta ultima
varianta aplicandu-se numai la sarmele de categoria IV si V.
Materialul inimii cablurilor si toroanelor este determinat de mediul si
conditiile de exploatare. Astfel inima poate fi: vegetala, metalica, metalica
independenta, sintetica sau minerala.
Inima vegetala se confectioneaza din fibre dure naturale(sisal,manila) sau din
fibre moi(canepa,bumbac pescaresc,iuta) infasurate intr-un singur toron pentru
cablurile rotunde cu diametre sub 20 mm, sau in mai multe toroane infasurate in
sens invers sensului de infasurare a cablului. Inima vegetala asigura o mare
flexibilitate cablului, o ungere din interior a acestuia intrucat este impregnata initial
cu un lubrefiant neutru, precum si o oarecare amortizare a socurilor in functionare.
Inima sintetica se confectioneaza din fibre sintetice(nylon,capron,perlan etc.)
sau textile sintetice(poliamida,polietilena si polipropilena) si indeplineste aceleasi
functii ca si inima vegetala.
Inima metalica se confectioneaza din aceeasi sarma din care este confectionat
si cablul, avand forma unui toron de aceeasi constructie ca cele ale cablului. Se
utilizeaza in cazul in care calul este supus unor solicitari transversale mari, de
exemplu in cazul infasurarii pe tamburi in mai multe straturi. Reduce flexibilitatea
cablului.
Inima metalica independenta este alcatuita ca un cablu de constructie 6x7 sau
M+6x7, cu toroane de constructie si caracteristici diferite de cele ale toroanelor
cablului.
Inima minerala se confectioneaza din fibre de azbest neimpregnate in unsori
consistente. Este utilizata la cablurile destinate lucrului in medii cu temperaturi
inalte in cazurile in care se urmareste asigurarea unei flexibilitati mai mari decat cea
oferita de cablurile cu inima metalica.
63
b. Sisteme de prindere ale capetelor cablurilor

Capetele cablurilor pot fi actionate, si in acest caz se fixeaza la tamburii de
antrenare, sau neactionate, caz in care se fixeaza la un element de constructie al
masinii, fie la mufla mobila.
Prinderea cablului la tambur
Rolul functional al organelor de prindere a cablului la tambur este asigurarea
transmiterii de la tambur catre cablu a fortei periferice. Indiferent de sistemul
utilizat , transmiterea acestui efort se face prin frecare(aderenta) sub actiunea
efectului de strangere sau presare a cablului pe tambur, cumulat cu forta care ia
nastere intre spirele de siguranta si tambur.
Constructia sistemului de prindere a cablului la tambur trebuie sa fie in
primul rand sigura si durabila. Trebuie de asemenea sa fie accesibila pentru control
si sa permita inlocuirea usoara a cablului.
Fixarea pe tambur se face printr-unul din urmatoarele procedee:
-cu ajutorul penelor inclinate;
-prin pana si suruburi de presiune;
-cu ajutorul ecliselor.
Fixarea cu ajutorul penelor inclinate se utilizeaza de regula in cazul
tamburilor turnati.
Pentru realizarea unei prinderi sigure , ramura de cablu se fixeaza cu 2 astfel
de sisteme plasate diametral opus.
Sistemul de prindere cu eclisa este utilizat la infasurarea cablului intr-un
singur strat. Elementul principal-eclisa-este standartizat, marimea eclisei aleganduse in functie de diametrul cablului. Pentru evitarea slabirii strangerii este necesar ca
atat piulita cat si prezonul sa fie asigurate impotriva desurubarii. Se recomanda
utilizarea unei piulite crenelate si splinturi de asigurare, iar pe de alta parte se
recomanda blocarea prezonului cu ajutorul unui punct de sudura. Se recomanda de
asemenea ca ramura de cablu sa fie fixata la tambur cu 2 eclise decalate
cicumferential la 60 sau 90.
Sistemele de prindere ale ramurii neactionate trebuie sa fie concepute astfel
incat sa aiba rezistenta si durabilitatea cel putin egale cu cele ale cablului, sa fie
sigure, sa permita constatarea cu usurinta a starii tehnice, sa permita montareademontarea usoara a cablului si sa realizeze o prindere articulata a ramurii cablului.
In practica actuala sunt utilizate urmatoarele sisteme, care corespund cel mai bine
acestor cerinte:
a. Fixarea cu rodanta
Rodanta este un ochet utilizat pentru modelarea formei si protejarea cablului
in zona de ancorare contra strivirii si uzurii. Rodantele de uz general sunt organe
standartizate(SR ISO 2262). Sunt utilizate pentru cabluri de otel cu rezistenta de
rupere la tractiune maxima de 1770 N/mmp si cu diametre de la 4 pana la 60 mm.
Exista rodante-cu extremitate ascutita;
-fara extremitate ascutita.
64
Dupa ce se infasoara rodanta, capatul liber al cablului se fixeaza de ramura

lui continua ptintr-unul din urmatoarele procedee: prin impletire si matisare, cu
mansoane ovale presate, cu cleme de cablu.
Ancorarea cablului in articulatie se poate face direct, numai cu ajutorul
rodantei, fie cu ajutorul unor chei de tachelaj.
Uneori este avantajos pentru solutia constructiva a ancorarii ca in locul
rodantei sa se utilizeze mici role cu alezaj cilindric sau chiar role de cablu.
b. Fixarea cu papuc
Papucul de cablu este un ansamblu format dintr-o carcasa prevazuta cu
ureche de articulatie si o pana inclinata cu care se asigura fixarea cablului prin
autoimpanare sub actiunea tensiunii din ramura activa a acesteia. Introducerea penei
si a cablului infasurat in jurul ei se face prin deschiderea mare a carcasei,
prestrangerea initiala realizandu-se prin ciocanire usoara. Papucii de cablu sunt
organe standartizate, gama cuprinzand 11 marimi care acopera necesarul pentru
cabluri cu diametre intre 4 si 44 mm.
c. Fixarea cu manson conic
Mansonul conic este o piesa prevazuta cu ureche de articulatie si alezaj conic
care asigura fixarea capatului de cablu prin intermediul unui aliaj metalic turnat in
manson. Mansonul se realizeaza din otel turnat
avand caracteristici mecanice similare otelurilor pentru papucii de cablu. Prin
tehnologia de realizare se urmareste sa se asigure aderenta aliaj-cablu si aliajmanson astfel incat aceste elemente sa conlucreze. Principalele ei faze sunt:
despletirea cablului, indepartarea inimii vegetale sau minerale, indoirea capetelor
sarmelor sub forma de carlig, decaparea si neutralizarea lor precum si a mansonului
si turnarea aliajului. Se utilizeaza aliaje cu fluiditate ridicata la temperaturi sub
400C pentru a nu influenta negativ proprietatile mecanice ale materialului
sarmelor. Se recomanda aliaje cu plumb, cum ar fi aliajul cu 76% Pb,18% Sb si 6%
Sn.
c. Intretinerea,examinarea si scoaterea din functiune a cablurilor de tractiune
Intretinerea cablului trebuie efectuata in functie de tipul instalatiei, de modul
ei de folosire, de mediul inconjurator si de tipul cablului.
Fara indicatii contrare ale fabricantului instalatiei sau cablului, este indicat,
daca este posibil, sa se curete cablul si sa se aplice unsoare sau ulei, indeosebi in
zonele de flexiune la trecerea peste role.
Lubrifiantul de intretinere trebuie sa fie compatibil cu unsorile originale
utilizate in momentul fabricarii cablului. O durata de viata a cablului mai scurta
poate rezulta din lipsa de intretinere, mai ales atunci cand instalatia de ridicat
lucreaza in mediu coroziv si, in anumite cazuri, din ratiuni legate de utilizare, cand
nici un fel de lubrifiant nu poate fi utilizat.
65
Examinari(verificari)
In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare, precum si
lanturile transmisiilor prin lant se vor verifica periodic conform tabelului 1.
Nr.
Crt.
Felul verificarii Periodicitatea

verificarii
1.
Verificarea
aspectului si
fixarii
capetelor
2.
Verificarea
amanuntita a
starii tehnice
TABELUL 1
Personalul care executa verificarea
a) Zilnic la inceputul
fiecarui schimb
b) Cel putin odata la
doua saptamani
a) O data pe luna
b) La verificarea
tehnica oficiala a
instalatiei de ridicat
Personalul de manevrare la
macarale, ascensoarele cu schip si
ascensoarele pentru santierele de
constructii.
Seful echipei de intretinere a
instalatiei de ridicat.
Maistru care raspunde de intretinerea
instalatiei de ridicat sau inlocuitorul
sau.
Organul de verificare I.S.C.I.R. sau
sau responsabilul cu supravegherea
tehnica a instalatiilor de ridicat,
autorizat de I.S.C.I.R. dupa caz.
Observatiile mai deosebite rezultate in urma verificarilor se inscriu dupa

caz, in:
registru de evidenta supravegherii a instalatiei de ridicat (verificarile 1a, 1b si
2a);
cartea instalatiei de ridicat - partea de exploatare (verificarile 2b).
Inainte de verificare, cablurile si lanturile se curata astfel ca eventualele
defecte sa poata fi observate usor; se interzice curatarea prin ardere.
Verificarile cablurilor si lanturilor se efectueaza prin examinarea cu atentie,
in timp ce acestea se desfasoara cu viteza redusa pe tambur, roata de frictiune, roata
de lant sau rola, dupa caz.
La verificarea cablurilor se va urmarii existenta urmatoarelor defecte:
deteriorari (striviri, ruperi de toroane, aplatizari etc.) sau innodari;
sarme rupte, incrucisate sau fisurate vizibil;
uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodarea datorita mediului in care
functioneaza instalatia sau datorita influentelor climatice).
Un cablu se scoate din functiune daca:
unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit etc.) sau cablul prezinta gatuiri,
aplatizari sau innodari;
numarul sarmelor rupte este egal sau mai mare decat cel indicat in tabelul 2;
sarmele incep sa plesneasca la intervale repetate pe intreaga lungime a cablului;
66
sarmele din stratul exterior, pe o portiune sau pe intreg cablul, si-au micsorat
diametrul cu peste 40% fata de diametrul initial;
iesirea capetelor de sarma din impletire, sau ruperea si desfacerea matisarii pe
din lungimea ei;
iesirea sarmelor din inelele presate (in cazul cablurilor de legare presate), ruperea
sau deformarea acestor inele.
Cablurile instalatiilor de ridicat pentru persoane, precum si cele pentru
manipularea metalelor topite sau incandescente, substantelor toxice, explozive,
inflamabile sau acide se scot din uz cand numarul sarmelor rupte este egal sau mai
mare decat jumatate din cel indicat in tabelul 2 pentru cablul respectiv.
Daca prin constructia sa un cablu nu se incadreaza in tabelul 2, numarul de
sarme rupte care determina scoaterea sa din uz se stabileste inmultind numarul de
sarme prevazute in tabelul 2 pentru cablul cu constructia cea mai apropiata cu un
coeficient de corectie egal cu raportul dintre numarul de sarme ale cablului care
trebuie incadrat si cele ale cablului de referinta.
Pentru o determinare corespunzatoare a sarmelor defecte (rupte, uzate) se
recomanda utilizarea aparatelor de control nedistructiv.
Numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului.
Daca sarcina se suspenda pe doua cabluri separate, atunci fiecare cablu
se inlocuieste in functie de starea lui.
La ascensoare, cand cabina sau contragreutatea se suspenda pe doua sau mai
multe cabluri separate, in cazul uzurii unui singur cablu trebuiesc inlocuite in
acelasi timp si celelalte cabluri.
Este interzisa exploatarea cablurilor daca fixarea capetelor acestora nu
corespunde prevederilor prescriptiilor tehnice - Colectia I.S.C.I.R. referitoare
la instalatia de ridicat respectiva si indicatiilor din cartea instalatiei - partea de
constructie.
TABELUL 2
Numarul de
sarme
Constructia cablului
1
Constructie normala
6x19
Constructie normala
6x37
Constructie normala
6x61
Constructie combinata
SIL 6x19
rupte care
determina
scoaterea
din uz a cablurilor
pe
6 d
lungimea de
30 d
cablare
incrucisata
2
14
cablare
paralela
3
5
cablare
incrucisata
4
28
cablare
paralela
5
10
30
10
60
20
40
15
80
30
16
67
20
SIL 6x31
20
WS 6x36
Constructie concentrica
5
18x7
20
18x19
30
36x19
Constructie tripla
15
6x7x7
Constructie tripla
35
6x7x12
Constructie tripla
40
6x7x19
Observatie: d = diametrul cablului.
40
14
40
14
10
40
60
30
10
12
70
24
15
80
30
Definirea defectelor:
1.deformare elicoidala=abaterea X in punctul cel mai defavorabil este 1/3d sau mai
mare si implica scoaterea din uz a cablului(d=diametrul cablului);
2.deformare in forma de colivie=apare la cabluri cu inima metalica, atunci cand
sarmele din stratul exterior sunt slabite sau cand toroanele exterioare sunt prea
lungi; prin alunecarea sarmelor sau toroanelor exterioare pe cele interioare surplusul
de lungime se concentreaza intr-un loc formand colivia-cablul trebuie scos din uz;
3.cand se formeaza ochiuri de sarma=sarmele ies din cablu,cate una sau mai multe,
in forma de ace de par pe partea opusa celei ce se sprijina pe caneluri;aceste sarme
nu mai preiau nici un efort si pot fi considerate ca si rupte-cablul trebuie scos din
uz;
4.daca slabirea sarmelor este cauzata de coroziune sau uzura prin frecare, cablul
trebuie scos din uz;
5.noduri=ingrosari ale cablului dispuse pe distante mai mari;ele se datoreaza unei
aglomerari ale inimii cablului care devine vizibila intre toroane ajungand la
suprafata cablului; cablul la care s-au format noduri pronuntate trebuie scos din uz;
6.gatuiri=reduceri ale diametrului cablului pe distante scurte; cablul cu gatuiri
pronuntate trebuie scos din uz;
7.aplatisari=deformatie remanenta a cablului sau a unui toron in urma unei
striviri;aplatisarea favorizeaza ruperea sarmelor;cablurile cu aplatisari sau cu
toroane aplatisate trebuie sa fie scos din uz;
8.rasuciri in scurt=deformari ale cablului care iau nastere cand acesta se strange
puternic in ochi fara posibilitatea de a compensa deformarea prin rotire in jurul
axului; cablul cu o singura rasucire in scurt trebuie scos din uz;
68
9.frangeri=deformari ale cablului cauzate de forte exterioare puternice; cablurile cu

frangeri trebuie scoase din uz;
10.cablurile care au fost supuse unei incalziri puternice(se recunosc dupa culoarea
zonei care a fost incinsa) trebuie scoase din uz.
5.2. Lanturi de tractiune
a. Constructia si clasificarea lanturilor
In constructia de macarale se utilizeaza urmatoarele tipuri de lanturi:
-lanturi sudate cu zale;
-lanturi articulate(cu eclise si bolturi).
Lanturile industriale de uz general, cu zale scurte, se clasifica:
a.dupa dimensiunile zalelor, in:
-lanturi cu zale scurte;
-lanturi cu zale lungi.
b.dupa tolerantele de executie, in:
-lanturi calibrate, destinate a functiona pe role sau tambure cu dinti sau
alveole;
-lanturi necalibrate, destinate a functiona pe role sau tambure fara alveole;
c.dupa rezistenta la rupere, in:
-lanturi obisnuite;
-lanturi cu rezistenta marita;
d.dupa modul de executie, in:
-lanturi sudate electrice(toate diametrele);
-lanturi sudate prin forjare(diametre nominale peste 13 mm).
Lanturile cu zale sudate scurte se executa in 2 tipuri:
-lanturi calibrate(CS);
-lanturi necalibrate(NS).
Lanturile cu zale sudate scurte calibrate se executa in 2 calitati:
-lanturi de rezistenta normala(1CS);
-lanturi de rezistenta marita(2CS).
Lanturile necalibrate se executa numai de rezistenta normala.
Lanturile cu zale sudate lungi se executa in 2 tipuri:
-lanturi calibrate(CL);
-lanturi necalibrate(NL).
Lanturile cu zale lungi calibrate se executa in 2 calitati:
-lanturi de rezistenta normala(1CL);
-lanturi de rezistenta marita(2CL).
Lanturile necalibrate se executa numai de rezistenta normala.
Materiale si tratamente termice (pentru lanturile industriale de uz general cu zale
scurte)
Otelul din care se executa lanturile, trebuie sa aiba proprietati de buna
sudabilitate si sa nu prezinte fenomene de fragilizare dupa imbatranire. Marca
otelului se alege de catre producator, astfel incat lantul finit sa aiba caracteristicile
prescrise.
69
Toate lanturile se supun unui tratament termic corespunzator, prescris prin

documentatia de baza.
Zalele lantului nu trebuie sa prezinte rupturi, crapaturi, fisuri, aschii,
suprapuneri, incluziuni nemetalice, rizuri, incretituri, suduri incomplete sau arse.
La lanturile sudate electric, capetele sudate cap la cap trebuie sa se gaseasca
pe portiunile rectilinii ale zalelor.
Lanturile cu zale sudate se folosesc ca organe de tractiune, ridicare-coborare
si ancorare, cele mai utilizate fiind cele cu zale scurte, care au o constructie mai
robusta si se comporta mai bine la solicitari.
In general, lanturile se folosesc mai putin la masinile de ridicat, datorita
dezavantajelor pe care le au in comparatie cu cablurile: greutate proprie mare,
siguranta mica in functionare, durata de serviciu redusa si o functionare cu socuri,
ceea ce conduce la utilizarea lor numai la viteze mici. De aceea, ele se folosesc
indeosebi la aparatele portative cu actionare manuala(macarale diferentiale, palane).
Din cauza mobilitatii mari a zalelor, lanturile prezinta avantajul ca numarul
dintilor la rotile de actionare poate fi foarte mic, ajungand in cazuri extreme la 4
dinti.
Rezulta ca rotile de lant pot fi confectionate cu diametre mici si deci de
gabarite mici.
In timpul functionarii, lanturile sunt supuse la solicitari de
tractiune(intindere), incovoiere, strivire si frecare.
Pentru evitarea accidentelor se tine o evidenta stricta a folosirii lanturilor la
masinile de ridicat. Ele trebuie detensionate anual prin tratament termic de
recoacere, altfel prezinta pericol de rupere brusca.
Lanturile cu eclise, in constructia de macarale, sunt utilizate atat ca lanturi de
tractiune, cat si ca lanturi ale transmisiilor prin lant care fac parte din lantul
cinematic al diferitelor mecanisme.
Lanturile cu eclise sunt organe flexibile alcatuite dintr-o succesiune de eclise
realizate prin stantare din OL60 sau oteluri aliate si asamblate cu ajutorul unor
bolturi din OL 50 nituite.
Clasificarea lanturilor cu eclise in functie de marimea pasului p se face in:
-lanturi cu eclise si bolturi, cu zale scurte(lanturi Gall, constructie grea);
-lanturi cu eclise si bolturi, cu zale lungi(lanturi Gall, constructie usoara).
Lanturile cu eclise si bolturi cu zale scurte se executa in 3 tipuri:
-tip I, pentru transmisii;
-tip II, pentru tractiune, fara bolturi de prindere;
-tipIII, pentru tractiune, cu unul sau mai multe bolturi de prindere.
Ele sunt totusi folosite mai rar in constructia masinilor de ridicat, intrucat
sunt foarte complicate si se cere o precizie mare de prelucrare, in special pentru
asigurarea, cu abateri mici, a pasului. Au greutate proprie mare si nu permit
tractiune laterala fata de axa lantului, fiind rigide. De asemenea, au o functionare cu
socuri si deci nu pot fi utilizate decat la masini de ridicat cu viteze mici (0,2-0,3
m/s). Dintre lanturile cu eclise cele mai utilizate sunt cele cu eclise scurte, fiind
robuste.
70
b. Sisteme de prindere ale capetelor lanturilor

Lanturile, care se folosesc la mecanismele de ridicat actionate manual, au
capetele legate printr-o za forjata si sudata, a carei diametru este mai mare decat al
celorlalte zale din care este confectionat lantul, astfel ca in zona legaturii capetelor
sa aiba o rezistenta mai mare la rupere.
De asemenea, capetele de lant, care se leaga de sarcina transportata, se
termina cu o za sau cu un carlig. Carligul de prindere si transportare a sarcinii, pe
orizontala sau pe plan inclinat, este prevazut intotdeauna cu o siguranta impotriva
decuplarii de la sarcina in timpul deplasarii. Zaua de capat, in acest caz, este mai
mare si este confectionata din otel rotund, forjat, de diametru mai mare si sudata la
capatul lantului, astfel ca ea sa fie prinsa de carligul sarcinii. Ea poate fi executata si
dintr-un otel neforjat, insa corespunzator.
Moduri de legare a capetelor lantului de sarcina sunt aratate in fig.1,2,3,
4,5,6,7,8-anexate,unde:
1-lant
2-za de prindere
3-za de legatura
4-za de legatura intermediara
5-carlig 0
6-za de capat.
Lanturile de prindere cu legaturile prezentate sunt standartizate. Verificarea si
utilizarea dispozitivelor si a legaturilor descrise pentru fixarea capetelor de lant la
instalatiile de ridicat si transportar, precum si pentru prinderea sarcinilor, se face
conform P.T. ISCIR, in vigoare.
c. Verificarea si scoaterea din functiune a lanturilor de tractiune
In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare, precum
si lanturile transmisiilor prin lant se vor verifica periodic conform tabelului 1.
Nr Felul verificarii
.
Cr
t.
1. Verificarea
aspectului si
fixarii
capetelor
2.
Verificarea
amanuntita a
starii tehnice
TABELUL 1
Personalul care executa verificarea
Periodicitatea
verificarii
a) Zilnic la inceputul
fiecarui schimb
b) Cel putin odata la
doua saptamani
a) O data pe luna
71
Personalul de manevrare la
macarale, ascensoarele cu schip si
ascensoarele pentru santierele de
constructii.
Seful echipei de intretinere a
instalatiei de ridicat.
Maistru care raspunde de intretinerea
instalatiei de ridicat sau inlocuitorul
sau.
b) La verificarea
tehnica oficiala a
instalatiei de ridicat
Organul de verificare I.S.C.I.R. sau

sau responsabilul cu supravegherea
tehnica a instalatiilor de ridicat,
autorizat de I.S.C.I.R. dupa caz.
La verificarile lanturilor se va urmari indeosebi existenta urmatoarelor

defecte:
deteriorari (indoiri, turtiri, fisuri etc.);
alungiri;
uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodarea datorita mediului in care
functioneaza instalatia sau datorita influentelor climatice).
Un lant cu zale se scoate din functiune daca:
zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate;
s-a alungit mai mult de 5% in raport cu lungimea sa initiala sau cu o valoare mai
mare decat cea indicata de constructor in cartea instalatiei - partea de constructie;
uzura, chiar a unei singure zale, in sensul micsorarii diametrului, este egala sau
depaseste 20% din diametrul initial.
Un lant cu eclise si bolturi se scoate din functiune daca:
eclisele prezinta indoiri, loviri sau fisuri;
s-a rupt una din eclise;
diametrul bolturilor este cu sau peste 20% mai mic decat diametrul initial.
Alungirile, precum si uzurile la lanturi se vor determina pe portiunea de lant
cea mai solicitata.
CAP.6 DISPOZITIVE DE PRINDERE A SARCINILOR

Macaralele si in general toate instalatiile de ridicat, pentru a putea sa
manipuleze sarcinile, sunt prevazute cu organe si dispozitive de prindere. Instalatiile
de ridicat de uz general sunt echipate in majoritatea cazurilor cu organe de prindere
constituite din carlige care permit manipularea atat a sarcinilor in bucati cat si a
altor sarcini in cazul in care se utilizeaza dispozitive de prindere detasabile din
carlig care sa permita acest lucru. Alte organe de prindere utilizate in mod frecvent
la instalatiile de ridicat sunt traversele, graifarele, platformele, clestii precum si alte
tipuri de organe de prindere specifice sarcinilor pe care le manipuleaza.
6.1. Carlige
In functie de tehnologia de executie, forma si scopul in care sunt utilizate,
carligele se clasifica astfel:
-carlige forjate simple;
72
-carlige forjate duble;

-carlige lamelare simple;
carlige lamelare duble;
-carlige lamelare pentru oale de turnare.
Carligele simple forjate se folosesc pentru sarcini foarte mici, mici, mijlocii si
mari(0,08-160 t); cele duble forjate pentru sarcini mici, mijlocii si mari
(1-160 t), iar carligele lamelare simple pentru sarcini importante sau periculoase
mijlocii, mari si foarte mari(10-200 t). Pentru sarcini foarte mari(peste 100 t) se
folosesc ocheti.
Carligele forjate pentru instalatiile de ridicat sunt organe standartizate
(STAS 1944-88 si SR 1944-1,2,3,4), astfel incat utilizatorului nu ii revine decat
sarcina de a alege tipul si marimea de carlig potrivit sarcinii nominale si grupei de
functionare care corespund conditiilor de exploatare.
Marcile de oteluri indicate pentru carligele forjate sunt urmatoarele: OLC 25,
OLC 35, 25MoC11, 41MoC11, 34MoCN15(oteluri imbunatatite).
Partile componente ale unui carlig forjat sunt:
-tija filetata;
-corpul;
-saua;
-varful;
-siguranta pentru evitarea scaparii sarcinii.
Carligele lamelare prezinta in raport cu carligele forjate avantajul de a fi
alcatuite din tole pentru care se poate asigura o omogenitate superioara a structurii
pe sectiune si in consecinta caracteristici fizico-mecanice superioare celor ce pot fi
realizate la carligele masive. Din acest motiv se recomanda sa fie utilizate in cazul
sarcinilor mari, importante sau periculoase. Se utilizeaza cu precadere in otelarii la
podurile rulante pentru manevrarea oalelor de turnare, intrucat s-a constatat o
comportare mai buna in conditiile de expunere indelungata la actiunea temperaturii
ridicate decat a carligelor forjate. In acelasi timp prezinta dezavantajul ca lamelele
carligului se executa prin decupare din foi de tabla, rezultand cantitati relativ mari
de resturi.
Carligele lamelare simple pentru oale de turnare sunt standartizate. Sunt
prevazute 17 marimi pentru sarcini nominale cuprinse intre 10 si 125 t. In alcatuirea
lor intra:
1-lamelele;
2-niturile de solidarizare;
3-saua de sprijin a sarcinii(a boltului oalei de turnare);
4-bucsa pentru prinderea articulata a carligului.
Lamelele carligului se executa din table laminate si recoapte. Se recomanda
ca ele sa fie astfel croite incat axa carligului sa fie orientata dupa directia de
laminare a tablelor. Taierea se face cu aparate de taiere cu oxigen dupa contur mai
mare decat cel al lamelei in stare finita, astfel incat prin indepartarea adaosului de
prelucrare, prin polizare, sa se elimine zona influentata termic in procesul de taiere.
Pot fi utilizate table de otel cu granulatie fina.
73
Scoaterea din uz a carligelor se face atunci cand:

-prezinta uzuri vizibile in zona unde se aseaza organul de legare a sarcinii (in
sa);
-ciocul carligului este deschis(carligul este deformat);
-se constata fisuri;
-filetul de pe tija este uzat sau deformat.
6.2. Ocheti
Pentru macarale cu capacitatea de ridicare mare si foarte mare(peste 80-100 t)
se utilizeaza uneori ocheti pentru suspendarea sarcinilor. Datorita formei lor inchise,
sub aceeasi incarcare, starea de tensiune in ocheti este mai usoara decat cea care se
dezvolta in carlige, de unde rezulta avantajul unei greutati mai mici. Acesta
reprezinta argumentul principal pentru justificarea preferintei pentru astfel de
organe de suspendare. Dezavantajul ochetilor consta intr-o oarecare dificultate a
suspendarii sarcinii deoarece organele auxiliare de legare trebuie introduse prin
interiorul ochetului.
Ochetii rigizi se executa prin forjare libera, dintr-o singura bucata de
material. Se pot folosi aceleasi marci de oteluri ca si in cazul carligelor forjate.
Ochetii articulati din punct de vedere constructiv prezinta avantajul unei
executii mai comode. Sunt alcatuiti dintr-o traversa 1, patru bare laterale 2, tija
centrala 3 si bolturile articulatiilor. Traversa are in camp sectiune elipsoidala, barele
au sectiune dreptunghiulara, iar tija-circulara.
6.3. Mufle
Montajul carligelor si ochetilor la grupul mobil de role ale palanelor de
ridicare se face in cadrul unui ansamblu denumit mufla. Principala cerinta impusa
muflei este asigurarea mobilitatii de rotatie a carligului(ochetului) dupa axa tijei
sale, precum si dupa o axa perpendiculare pe aceasta.
Complexitatea muflelor depinde de numarul de ramuri portante ale
palanului(prin numarul de role de cablu), iar constructia lor depinde de destinatia si
de conditiile particulare de lucru. In functie de acesti factori, muflele pot fi
clasificate in: mufle normale, mufle scurtate si mufle speciale.
Muflele normale sunt utilizate de regula la macaralele cu brat basculant, in timp ce
muflele scurtate sunt folosite la macaralele rulante.
Muflele normale sunt alcatuite din:
-ansamblul rolelor de cablu 1;
-boltul(osia) rolelor 2;
-tirantii 3;
-traversa carligului 4;
-piulita 5;
-rulmentul axial 6;
-carligul 7;
74
-in cazul macaralelor cu inaltime de ridicare mare si foarte mare-greutatile de

lestare 8. Rolele sunt montate pe osia nerotitoare 2 prin intermediul rulmentilor
radiali.
Organele de rezistenta ale muflelor, cand nu se impun cerinte speciale, se
confectioneaza din urmatoarele materiale: boltul rolelor din OL 50, tirantii din OL
37 sau OL 52, traversa din OL 37 sau OL 50; otelurile trebuie sa fie calmate.
Muflele scurtate au inaltimea constructiva mai mica decat a muflelor
normale, prin urmare determina un castig in ceea ce priveste inaltimea de ridicare.
Acest avantaj devine deosebit de important in cazul podurilor rulante si al
macaralelor capra, deoarece in primul caz inaltimea la care trebuie montata calea de
rulare poate fi corespunzator redusa, iar in al doilea, poate fi redusa inaltimea
picioarelor macaralei. In acelasi timp aceste mufle sunt mai simple, intrucat rolele
de cablu se monteaza direct pe fusurile traversei carligului. Singurul dezavantaj
decurge din necesitatea ca numarul de role de cablu sa fie par.
6.4. Franghii. Cabluri. Lanturi de legare
Utilizarea franghiilor este admisa numai pentru legarea sarcinilor avand
suprafete usor deteriorabile si numai cu avizul responsabilului tehnic ISCIR. Pot fi
utilizate in acest scop franghii din canepa prevazute la capete, daca este necesar cu
rodante. Coeficientul de siguranta minim admis in raport cu efortul de rupere este
10.
Cablurile de legaturi, se executa in 4 variante ale formei: inelare(varianta I),
cu urechi fara rodanta(varianta II), cu urechi cu rodanta(R), cu urechi, la un capat
fara, iar la celalalt cu rodanta(UR).
Sarcina maxima de utilizare a cablurilor pentru legaturi, definita ca efort de
tractiune maxim admis in exploatare este functie de diametrul nominal al cablului
utilizat si este cuprinsa intre 5 si 200 KN. Coeficientul de siguranta minim admis
fata de sarcina reala minima de rupere este 5,5. Daca sarcina este suspendata pe 2
sau mai multe cabluri, atunci se recomanda ca unghiul intre ele sa nu depaseasca
90. Utilizarea la unghiuri peste 120 este interzisa.
Lanturile pentru legaturi se executa in 4 variante: cu una, doua, trei si patru
ramuri.
6.5. Traverse
Traversele sunt, in general, organe de prindere a sarcinii detasabile din carlig
cu ajutorul carora se realizeaza manipularea unor sarcini avand dimensiuni mari, ca
de exemplu forme in atelierele de turnatorie, elemente de constructii metalice,
cazane etc. Prin utilizarea traverselor, se realizeaza pastrarea echilibrului pieselor in
timpul manipularii si totodata si utilizarea mai rationala a lanturilor si cablurilor de
legare.
In cazul in care se ridica sarcini mari si sunt necesare 2 macarale in acest
scop, se utilizeaza traverse, care de aceasta data sunt prinse in carligele celor 2
macarale si sarcina de traversa.
75
Traversele se proiecteaza si se construiesc in mod similar cu elementele

portante ale constructiilor metalice ale macaralelor, respectandu-se aceleasi
prevederi.
6.6. Dispozitive pentru sarcini in vrac
Pentru manipularea sarcinilor in vrac, cum ar fi:calcarul, carbunele,
minereurile, sarea, varul, nisipul, pietrisul, lemnele sub forma de bile, cerealele,
spanul etc., se folosesc graifare, bene, cupe, electromagneti etc. Cu ajutorul lor
materialele se descarca din nave, vagoane sau camioane si se depoziteaza in hale,
sau invers.
a. Graifare
Graifarele sunt cupe cu inchidere si deschidere comandata atasate instalatiilor
de ridicat care servesc la preluarea prin sapare a materialelor varsate, la ridicarea si
descarcarea acestora in mijloace de transport sau in gramada. Orice graifar are 2
mecanisme: mecanismul de inchidere-deschidere a cupelor si mecanismul de
ridicare-coborare a graifarului.
In functie de modul de amplasare a celor 2 mecanisme se disting 2 categorii
de graifare: graifare bicablu si graifare monocablu.
Graifarele bicablu sunt manevrate cu 2 mecanisme care pot fi gemene sau
mecanisme cu angrenaj planetar, amplasate de obicei pe un carucior de
sarcina(cazul podurilor rulante cu graifar) sau in casa masinilor(cazul macaralelor
portuare). In general macaralele cu graifar bicablu sunt construite sa lucreze numai
cu acestea, dar in cazuri speciale(de exemplu la macaralele portuare) graifarul poate
fi inlocuit de o traversa cu carlig asa incat macaraua poate fi folosita si pentru
descarcarea sarcinilor unitare. In general graifarele bicablu echipeaza masini de
ridicat destinate sa lucreze in cadrul unor linii tehnologice.
Graifarele monocablu se suspenda prin intermediul unui carlig si au
inglodat in constructia proprie mecanismul de inchidere-deschidere. Aceste tipuri de
graifare se intrebuinteaza la acele masini care deservesc atat descarcarea
materialelor in vrac, cat si descarcarea de sarcini unitare.
Dupa forma cupelor, ambele tipuri de graifare pot fi:
-cu 2 cupe;
-cu mai multe cupe(graifare polip);
-cu cupe speciale.
Graifarele cu 2 cupe inchid un anumit volum si sunt destinate pentru
manevrarea materialelor cu granulatie mai fina ca: nisip, pietris, sare, ciment etc.
Pentru materiale cu granulatie ceva mai mare, cele 2 cupe sunt prevazute cu dinti
care se intrepatrund si se folosesc la manipularea pietrisului, minereului, cocsului
etc.
Graifarele cu mai multe cupe(polip) au de obicei un numar de 6-8 cupe care
se inchid si se deschid radial si se folosesc pentru manipularea materialelor cu
granulatie mare: piatra, lemne de forma neregulata etc. Cupele se pot deschide
76
sincron sau pot sa se inchida-in anumite limite-independent pentru a se adapta

formei materialului.
Graifarele cu cupe speciale sunt adaptate pentru diferite cazuri cum ar fi de
exemplu manevrarea de lemn rotund(bile) asezat in stive regulete.
In functie de densitatea materialului manipulat, graifarele pot fi:
-de tip usor, pentru materiale cu 1t/m cub;
-de tip mediu, pentru materiale cu 1,6t/m cub;
-de tip greu, pentru materiale cu 2,5t/m cub;
-de tip foarte greu, pentru materiale cu 4t/m cub.
b. Electromagneti de ridicare
Pentru manipularea si transportul materialelor feromagnetice sub diferite
forme ca: profile laminate, table, sfaramaturi de fonta, span etc., a caror manipulare
cu alte mijloace(graifare sau dispozitive de legare) ar prezenta inconvenientul unei
productivitati mici sau ar fi periculoasa, se intrebuinteaza electromagneti de
ridicare. Prinderea sarcinii se realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor
electromagneti suspendati in carligul mecanismului de ridicare sau de o traversa
fixa sau rotitoare. Datorita sistemului de prindere, realizat prin inchiderea fluxului
magnetic, rezulta o serie de particularitati proprii acestei categorii de macarale.
Tipuri constructive de electromagneti
Electromagnetul rotund poate fi considerat drept tipul clasic si schema lui
constructiva poate servi pentru aproape toate tipurile de electromagneti. Se
compune dintr-o carcasa turnata sau sudata 1, servind pentru transmiterea fluxului si
in acelasi timp ca protectie pentru bobina de excitatie 2 confectionata de obicei din
aluminiu izolat cu rasini epoxidice, placa de inchidere 3 executata din material
nemagnetic, de cele mai multe ori otel cau mangan. Aceasta placa este prinsa de
polul central printr-un inel elastic 4 si de polul exterior printr-un alt inel 5.
Electromagnetul este suspendat in mod normal prin intermediul a 3 lanturi 6,
prinse la o extremitate in urechi 7 fixate pe carcasa si la cealalta intr-un inel comum
8 care se agata de traversa sau de carligul macaralei. Alimentarea electromagnetului
se asigura prin intermediul unei prize protejata cu un capac rabatabil 9.
Constructiile moderne de electromagneti permit transportul materialelor in
stare calda pana la temperaturi de aproximativ 500C.
In afara de magnetul rotund, cu utilizari multiple, se mai construiesc magneti
rotunzi pentru ridicarea bilelor de spart fonta, la care polul exterior si interior sunt
prelucrati sferic, magneti dreptunghiulari, magneti cu degete pentru transportul
laminatelor, magneti de dimensiuni mici pentru transportul tablelor etc.
Tot pentru transportul laminatelor se pot folosi electromagneti bipolari care
se agata individual in carlig sau pe traverse. Datorita formei inguste se preteaza la
transportul individual.
Se pot folosi si magneti rotunzi de dimensiuni reduse (270) care se
utilizeaza in grup la transportul tablelor lungi. In acest scop magnetii se monteaza
pe traversa in numar mare(maximum 45 bucati) pe 2 sau 3 randuri. In acest mod
tablele nu mai sufera deformari asa cum se intampla in cazul utilizarii unei traverse
77
cu un numar mic de electromagneti dreptunghiulari, dar cu forta portanta mai mare.

Formele constructive ale traverselor depind de procesul tehnologic.
Alimentarea electromagnetilor se face principial in curent continuu din
reteaua de curent trifazat prin intermediul unui redresor cu siliciu, la tensiunea de
110 V c.c. si a unor cutii de distributie. Comanda se face din cabina macaralei prin
intermediul unei cutii de comanda, macaragiul avand latitudinea sa alimenteze
numarul de electromagneti necesari in functie de procesul tehnologic. Cablul de
alimentare cu curent se leaga de multe ori la electromagnet cu o simpla bucla. In
alte cazuri el se infasoara pe un tambur special prevazut cu inele colectoare si
antrenat de tamburul de ridicare. Lungimea cablului de alimentare se alege astfel ca
la pozitia extrema de jos sa mai ramana infasurata pe tambur cel putin o spira. In
cazul tamburilor fara autoinfasurare, lungimea cablului se stabileste astfel incat la
fiecare pozitie cablul sa faca o bucla.
Pentru a preveni desprinderea sarcinii la disparitia accidentala a tensiunii,
este necesar sa se prevada o baterie tampon care sa asigure alimentarea
electromagnetilor pentru un timp minim de 10 minute. In acest scop se utilizeaza de
obicei baterii NiCd care sunt mai robuste. Comutarea alimentarii electromagnetilor
de la redresor la baterie prin intermediul unui intrerupator ultrarapid, nu a dat pana
in prezent rezultate satisfacatoare. Disparitia tensiunii de alimentare de la redresor
se indica de obicei printr-un semnal optic sau acustic.
In circuitele de alimentare cu curent continuu ale electromagnetilor care nu
sunt prevazuti cu baterii tampon, pentru a preveni caderea sarcinii, nu trebuie
utilizate culegatoare de curent. Fac exceptie de la aceasta regula culegatoarele
rotative de curent care au viteze mici de rotatie ale inelelor, suprafete marite de
contact la perii si cel putin 2 cai de trecere(perii) pentru fiecare cale de curent.
CAP.7 OBLIGATIILE MACARAGIULUI

7.1. Obligaiile i responsabilitile macaragiilor, conform P.T. R1/2010
Conform P.T. R1/2010, art. 119,120,121,122:
Macaragiul are urmtoarele obligaii i responsabiliti:
a) s asigure exploatarea macaralei n conformitate cu instruciunile
productorului;
b) s cunoasc macaraua pe care lucreaz i condiiile tehnice privind utilizarea
acesteia, pe care s le aplice ntocmai;
c) s cunoasc i s respecte codul de semnalizare;
78
d) s nu acioneze nici un mecanism att timp ct exist persoane pe macara; n

cazul n care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrri de
reparare, ntreinere i revizie, manevrele se execut sub directa supraveghere a
RSL;
e) s ia n primire i s predea macaraua prin consemnare n registrul de
supraveghere; dac macaraua prezint defecte care pericliteaz sigurana n
funcionare, macaragiul o oprete din funciune i anun eful punctului de lucru i
eful ierarhic;
f) s aprind luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu asemenea
maini) n caz de vizibilitate redus, precum i noaptea;
g) s participe la lucrrile de reparare, ntreinere i revizie, precum i la toate
verificrile tehnice care se efectueaz la macaraua pe care o manevreaz;
h) s interzic accesul persoanelor strine n cabina de comand sau pe macara;
i) s consemneze n registrul de supraveghere a macaralei toate observaiile
privind deficienele n funcionare ale acesteia;
j) s nu acioneze macaraua atta timp ct n zona periculoas nu sunt ndeplinite
condiiile de siguran.
Responsabilitile macaragiului nainte de nceperea lucrului sunt urmtoarele:
a) s verifice c linia principal de alimentare se afl sub tensiune; n caz c
ntreruptorul general este deconectat i asigurat cu un lact sau cu o inscripionare
avertizoare, macaragiului nu-i este permis s-l conecteze fr acordul RSVTI sau al
efului punctului de lucru i fr a se pune de acord cu macaragii celorlalte
macarale de pe aceeai cale;
b) s verifice starea cii de rulare i rigiditatea opritoarelor de la capete; la
macaralele care funcioneaz n aer liber trebuie s verifice dac dispozitivele de
blocare pe calea de rulare au fost deblocate;
c) s instaleze macaralele pentru care se prevede calarea numai pe un teren
corespunztor, s execute aceast operaie conform instruciunilor prevzute n
documentaia tehnic i cerinelor prezentei prescripii tehnice;
d) s verifice existena lubrifianilor n locurile de ungere, conform indicaiilor
din schema de ungere din documentaia tehnic a macaralei;
e) s verifice ca pe macara s nu se gseasc obiecte aezate ntr-un echilibru
relativ;
f) s verifice starea, nfurarea i fixarea cablurilor sau lanurilor pe tamburi,
role i ochei;
g) s verifice starea de uzur i funcionarea crligului;
h) s verifice funcionarea instalaiilor de semnalizare, iluminat, aerisire i
climatizare;
i) la macaralele cu bra variabil, s verifice buna funcionare a indicatorului
sarcinii maxime admise, corespunztor deschiderii braului;
j) s verifice dac mecanismele de acionare ale macaralei funcioneaz n mod
sigur, lin i fr vibraii accentuate;
k) s verifice existena i integritatea prilor componente ale macaralei;
79
l) s nu pun n funciune macaralele cu bra n imediata apropiere a

conductoarelor electrice aeriene sau n zona lor de influen dect conform
instruciunilor prevzute n documentaia tehnic i cerinele prezentei prescripii
tehnice;
m) n cazul n care macaragiul constat o defeciune, are obligaia s opreasc din
funciune macaraua de la ntreruptorul general, pe care trebuie s-l asigure contra
reanclanrii nedorite i s anune eful ierarhic sau eful punctului de lucru de care
aparine n scopul lurii msurilor necesare; dup remedierea defeciunii se face o
nou verificare a macaralei;
n) n cazul n care macaraua este deservit de doi sau mai muli legtori de
sarcin, trebuie s se informeze de la eful punctului de lucru, nainte de a se urca
pe macara, care dintre acetia este desemnat s semnalizeze micrile necesare;
o) s semnalizeze, prin dispozitivul de semnalizare acustic, nainte de fiecare
pornire sau manevr a macaralei.
Responsabilitile macaragiului n timpul lucrului sunt urmtoarele:
a) s efectueze manevre numai pe baza comenzilor date n conformitate cu codul
de semnalizare de legtorul de sarcin desemnat; semnalul de oprire se ia n
considerare din partea oricrei alte persoane;
b) s nu transporte sarcina pe deasupra persoanelor;
c) la ridicarea sarcinilor s nu depeasc sarcina nominal sau n cazul
macaralelor cu bra variabil s nu depeasc sarcina maxim admis pentru
deschiderea respectiv a braului;
d) la ridicarea unor sarcini care depesc 50% din sarcina admis s execute, n
prealabil, o ridicare de prob la nlimea de circa 100 mm de la sol, pentru a se
convinge c frna, cablurile i ntreaga main rezist normal, iar sarcina este corect
legat i bine echilibrat;
e) la funcionarea macaralelor echipate cu graifer, cu electromagnei i, n
general, a celor la care sarcina nu este legat de crlig, s nu efectueze micri de
ridicare nainte de a verifica dac sarcina nu este aderent la sol sau nu s-a
compactat;
f) s urmreasc s nu cad cablul de pe rol sau de pe tambur i, de asemenea, s
nu formeze noduri;
g) s nu comande funcionarea simultan a dou mecanisme, la macaralele la care
acest lucru este interzis;
h) s nu deplaseze macaralele cu bra avnd sarcina suspendat n crlig dect n
condiiile prevzute n documentaia tehnic a macaralei;
i) la deservirea unor macarale care lucreaz la niveluri diferite i ale cror ci de
rulare se intersecteaz, precum i la lucrul concomitent cu mai multe macarale cu
bra ale cror cmpuri de acionare se intersecteaz, macaragii trebuie s respecte
prioritatea stabilit; ntre gabaritele prilor n micare s pstreze spaiile de
siguran de cel puin 0,5 m i s semnalizeze intenia de ncepere a micrii,
precum i c a luat la cunotin i a neles intenia celorlali macaragii;
80
j) s nu permit echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane i s nu

transporte persoane cu crligul macaralei sau alte dispozitive de prindere, cu
excepia cazurilor n care productorul macaralei a prevzut acest lucru n
documentaia tehnic;
k) s efectueze manevrele pentru deplasarea pe orizontal a sarcinilor astfel ca
acestea s se afle la o distan de cel puin 1 m fa de obiectele aflate n raza de
aciune a macaralei; dac la deplasarea sarcinilor pe orizontal se ntlnesc
obstacole care nu pot fi evitate prin ocolire, sarcinile trebuie s fie ridicate deasupra
acestora la o nlime minim de 0,5 m; nu se admite trecerea sarcinilor peste
maini-unelte, tuburi de oxigen, materiale explozibile, vehicule sau, n general,
peste acele obiecte a cror deteriorare reprezint sau poate provoca pagube sau
accidente;
l) s execute manevrarea macaralei astfel nct s se evite balansarea sarcinii i
producerea ocurilor; n acest scop, se interzice acionarea mecanismelor dintr-un
sens n altul fr a fi oprite, n prealabil, n poziia "zero"; macaragiul trebuie s
prevad la executarea comenzilor i timpul necesar pentru frnarea complet;
m) s execute manevrele pentru deplasrile elementelor de prindere a sarcinilor
crucioarelor i macaralelor n astfel de limite nct s nu fie necesar s foloseasc
limitatoarele de sfrit de curs;
n) s opreasc din funciune macaraua dac se aud zgomote anormale, dac
limitatoarele sau frnele nu acioneaz corespunztor sau dac constat orice alt
defect care poate periclita sigurana n funcionare;
o) s opreasc funcionarea macaralei dac iluminatul la locul de munc este
insuficient sau dac vizibilitatea este mpiedicat de fum, vapori, cea, vegetaie,
obiecte i altele asemenea plasate ntre macaragiu i cmpul de aciune al macaralei,
n cazul n care nu sau luat msuri suplimentare de siguran ca de exemplu
transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruite i desemnate n
acest scop;
p) s opreasc funcionarea macaralei care lucreaz n aer liber atunci cnd viteza
vntului i temperatura depesc valorile prevzute n documentaia tehnic;
q) s deconecteze imediat ntreruptorul principal i s aduc toate controlerele n
poziia "zero" n cazul unei ntreruperi accidentale a curentului electric de
alimentare;
r) s nu prseasc locul de lucru nainte de predarea macaralei; n cazul n care
este nevoit s o fac, trebuie s aduc toate controlerele n poziia "zero",
deconecteaz ntreruptorul principal de alimentare, nchide cu cheia ua cabinei sau,
dup caz, dispozitivul care nu permite reconectarea ntreruptorului principal, iar n
cazul acionrii cu motor termic oprete funcionarea acestuia;
s) s nu permit nimnui s se urce pe macara atunci cnd aceasta este conectat
la circuitul electric de alimentare;
t) s utilizeze materialele i echipamentul de protecie prevzute de dispoziiile
legale n vigoare.
Responsabilitile macaragiului dup terminarea lucrului sunt urmtoarele:
81
a) s descarce sarcina i s ridice dispozitivul de prindere a sarcinii n poziia cea

mai de sus, fr ns ca limitatorul de curs s fie acionat; dac nu este posibil
coborrea sarcinii suspendate, se ngrdete locul de sub aceasta i se instaleaz
plci avertizoare corespunztoare pentru a interzice accesul persoanelor;
b) s deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele care lucreaz
n exterior se fixeaz pe calea de rulare fie cu cleti de prindere, fie cu dispozitive
de ancorare sau de calare, pentru a se evita deplasarea datorit unui vnt puternic
sau unor trepidaii; macaralele turn sau, n general, macaralele cu bra rotitor trebuie
s fie deplasate la locul stabilit pentru repaus ca mai sus, ns cu mecanismul de
rotire a turnului sau a braului nefrnat, pentru a permite rotirea liber n caz de vnt
braul se pune n giruet;
c) s aduc n poziia "zero" toate aparatele de comand;
d) s deconecteze ntreruptorul principal aflat pe macara i s-l securizeze;
e) s pun n funciune iluminatul de balizare, la macaralele prevzute cu acest
sistem;
f) s nchid cu cheia ua cabinei de comand; la macaralele care nu au cabin
nchis, se nchide cu lact sau cheie ntreruptorul principal; la macaralele cu
comand de la sol, asigur eliminarea posibilitilor ca o persoan neinstruit s
efectueze manevre cu macaraua, ca de exemplu existena unei chei de contact;
g) n cazul n care pe calea de rulare exist numai o singur macara i aceasta nu
mai funcioneaz n schimbul urmtor, s deconecteze i ntreruptorul principal al
liniei de alimentare electric i s-l nchid cu lact sau cheie; la macaralele care
funcioneaz n exterior, iluminatul de balizare trebuie s rmn conectat.
CAP.8 SEMNALIZAREA COMENZILOR LA MACARALE

Codul de semnalizare are rolul de a reglementa, in mod unitar, pentru tot
personalul de deservire sa foloseasca aceleasi semnale. El trebuie sa fie cunoscut, in
mod obligatoriu, de catre macaragii, legatori de sarcina si de catre responsabilul cu
supravegherea tehnica autorizat de ISCIR.
Codul de semnalizare prevazut in P.T. R1, colectia ISCIR, are 16 semne, care
acopera in general miscarile principale pe care trebuie sa le faca macaraua.
CARLIG SUS=antrebratul ridicat cu degetul aratator indreptat in sus, rotind mana
in cercuri mici orizontale.
CARLIG JOS=antrebratul cu degetul aratator indreptat in jos, rotind mana in
cercuri orizontale.
82
FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL=se atinge pumnul mainii drepte pe cap,

apoi se utilizeaza semnul reglementar pentru miscarea mecanismului principal care
trebuie sa fie actionat.
FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR=se atinge cotul mainii drepte cu palma
stanga, apoi se utilizeaza semnul reglementar pentru miscarea mecanismului
auxiliar care trebuie actionat.
BRATUL SUS=cu mana extinsa, pumnul strans si degetul mare indreptat in sus.
BRATUL JOS=cu mana extinsa, pumnul strans si degetul mare indreptat in jos.
MISCA INCET=cu mana dreapta se da semnalul reglementar, iar palma stanga se
plaseaza in fata aceleia care da semnalul;
=se aproprie de cateva ori primele 3 degete(mare,aratator si
mijlociu), ritmic, iar apoi se faca semnalul reglementar respectiv.
ROTIREA SPRE STANGA A MACARALEI=antebratul mainii drepte la nivelul
centurii cu pumnul strans si degetul mare indreptat pe orizontala in directia de rotire
stanga si se misca(se roteste) antrebratul.
ROTIREA SPRE DREAPTA A MACARALEI=antebratul mainii stangi la
nivelul centurii cu pumnul strans si degetul mare indreptat pe orizontala in directia
de rotire dreapta se misca(se roteste) antrebratul.
MISCAREA CARUCIORULUI=antebratul mainii drepte pe orizontala, pumnul
strans, degetul mare indreptat pe orizontala in directia de translatie; se misca mana
in sensul dorit a misca caruciorul.
EXTINDERE BRAT TELESCOPIC=antebratul ambelor maini in fata corpului,
pumnii stransi cu degetele mari in exterior.
RETRAGERE BRAT TELESCOPIC=antebratele ambelor maini in fata corpului,
pumnii stransi cu degetele mari in interior(indreptate unul catre celalalt).
MISCA MACARAUA INAINTE=bratul pe orizontala, antebratul pe verticala,
palma pe orizontala cu podul palmei in jos, degetele lipite, indreptate in directia de
deplasare inainte(spre legator).
MISCA MACARAUA INAPOI=bratul pe orizontala, antebratul pe verticala,
palma pe orizontala cu podul palmei in jos, degetele lipite, indreptate in directia de
deplasare inapoi(spre macara).
OPRESTE!=mana dreapta la nivelul centurii cu palma pe orizontala, miscari pe
orizontala stanga-dreapta.
OPESTE BRUSC!=mana dreapta la nivelul centurii cu palma pe orizontala,
miscari scurte, bruste pe orizontala stanga-dreapta.
In afara celor 16 semne conventionale, se admite si semnalizarea cu steaguri
colorate sau alte mijloace(statii de emisie-receptie), acolo unde conditiile de lucru
necesita acest lucru. In astfel de situatii codul de semnalizare va fi elaborat de
societatea care exploateaza macaraua, iar legatorii de sarcina si macaragiii vor fi
instruiti si examinati in ceea ce priveste semnalizarea pe baza acestui cod.
83
CODUL DE SEMNALIZARE
CRLIG SUS !
CRLIG JOS !
BRAUL SUS !
BRAUL JOS !
84
MIC NCET !
ROTETE !
ROTETE !
MIC CRUCIORUL !
85
EXTINDERE BRA TELESCOPIC !
RETRAGERE BRA TELESCOPIC !
MIC MACARAUA !
MIC MACARAUA !
86
OPRETE !
OPRETE BRUSC !
FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL
FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR
87
CAP. 9 MANEVRAREA SI EXPLOATAREA MACARALELOR

9.1. Manevre interzise la macarale
Manevrele interzise (nepermise) la o macara sunt:
-tararea sarcinilor pe sol ;
-smulgerea sarcinilor aderente la sol sau agatate ;
-ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci cand cablul de tractiune estein pozitie
oblica;
-balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi deservit
in mod normal de macara;
-sa nu transporte persoane in carligul macaralei sau cu alte dispozitive de prindere;
-sa nu permita echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane;
-sa nu permita trecerea cu sarcina in carlig peste oameni sau cladiri locuite;
-sa nu comande functionarea simultana a 2 sau mai multe mecanisme , la macaralele
la care acest lucru este interzis;
-sa nu permita pendularea sarcinii in timpul transportului.
9.2. Norme de exploatare
Exploatarea (deservirea) macaralelor, mecanismelor de ridicat si
dispozitivelor lor auxiliare, trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile
P.T. R1-2010, normele de protectie a muncii (generale si specifice), instructiunilor
de exploatare specifice macaralei respective si instructiunile interne elaborate de
societatea respectiva.
Este interzisa functionarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat daca
dispozitivele de siguranta nu sunt in perfecta stare de functionare sau nu indeplinesc
conditiile tehnice prevazute.
Macaralele si mecanismele de ridicat nu pot functiona daca zonele periculoase nu
sunt ingradite corespunzator sau daca organele de masini in miscare si elementele
neizolate aflate sub tensiune nu sunt prevazute cu aparatori de protectie.
Este interzisa blocarea intrerupatoarelor simple sau automate prin impanare, legare
sau prin orice alte mijloace care sa le scoata de sub controlul permanent al
macaragiului. De asemenea este interzisa comanda prin butoane cu autoretinere
pentru actionarea mecanismelor de ridicare, deplasare, rotire sau basculare.
Este interzisa folosirea macaralelor sau mecanismelor de ridicat pentru ridicarea
unor sarcini mai mari decat sarcina maxima admisa.
Macaralele sau mecanismele de ridicat la care sarcina este limitata prin
conditii de forma sau de gabarit, nu pot functiona daca nu sunt indeplinite conditiile
respective.
88
La macaralele prevazute cu mai multe mecanisme de ridicare (principal si

auxiliar), care in conformitate cu prevederile P.T. R1-2010 nu au prevazut blocaj
electric impotriva actionarii simultane a ambelor mecanisme, sarcina totala
manevrata nu va depasi sarcina nominala a macaralei.
La macaralele cu brat cu deschidere variabila, nu se vor ridica sarcini mai
mari decat sarcinile maxime admise corespunzatoare diagramei de sarcina.
Sarcinile care se ridica in mod frecvent pe santierele de constructii vor avea
marcate vizibil greutatea. Pentru restul cazurilor, daca macaragiul nu cunoaste
greutatea sarcinii si nici nu o poate determina, va solicita conducatorului procesului
tehnologic precizarea in scris a greutatii sarcinii.
Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a 2 macarale, care nu sunt cuplate mecanic
si electric,se admite numai in mod exceptional in urmatoarele conditii:
-la nici una din macarale sa nu se depaseasca sarcina maxima admisa;
-pozitia cablurilor de tractiune sa fie verticala;
-vitezele de ridicare sa fie aceleasi;
-manevrarea sa se execute numai sub conducerea si supravegherea atenta a
responsabilului cu suprevegherea tehnica a instalatiilor de ridicat, autorizat de
ISCIR.
In conditiile de mai sus, sarcinile cu forme neregulate, care nu au centrul de
greutate in centrul lor geometric, se pot ridica si manevra cu ajutorul a 2 macarale
numai daca se foloseste un dispozitiv special construit, astfel ca sarcina sa se
repartizeze proportional pe fiecare din cele 2 macarale.
La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune(oxigen,bioxid de
carbon,acetilena etc.) sau a recipientelor care contin clor, acid sulfuric si similare, se
vor lua masuri speciale de protectia muncii; toate manevrele se vor executa sub
supravegherea directa a unui cadru tehnic care raspunde de acest transport.
Este stict interzis transportul sarcinilor mentionate mai sus prin legare directa
sau utilizandu-se electromagneti de ridicare.
Este interzisa functionarea macaralelor care lucreaza in aer liber daca viteza
vantului depaseste valorile admise(20m/s sau 15,6m/s), precum si daca temperatura
este sub-20C.
Daca vizibilitatea este impiedicata de fum, vapori, ceata sau obiecte plasate
intre macaragiu si campul de actiune al macaralei, se vor lua masuri pentru
transmiterea corespunzatoare a comenzilor la macaragiu, fara de care macaralele in
cauza nu pot functiona.
Macaralele prevazute sa lucreze calat, vor functiona numai in aceste conditii.
Sub bratele de calare se vor aseza elemente de sprijin rezistente, care sa nu se
deplaseze in timpul efectuarii manevrelor si care sa aiba o suprafata astfel
determinata, in functie de natura terenului, incat sa asigure functionarea in conditii
de siguranta a macaralei.
Se interzice functionarea macaralelor cu brat daca in raza de actiune a bratului
se gasesc conductoare electrice aeriene. In astfel de situatii conductoarele se vor
indeparta , iar daca acest lucru nu este posibil se vor lua, dupa caz, masurile
necesare pentru:
89
-interzicerea intrarii macaralei in zona periculoasa;

-blocarea posibilitatilor de rotire a bratului inspre zona respectiva, asigurandu-se
distanta minima de 1,5m fata de conductoarele neizolate, respectiv 1,2m fata de
conductoarele izolate (pentru tensiuni pana la 1000V).
Daca este necesar sa se efectueze lucrari in zona de influenta a liniilor de
inalta tensiune, se vor lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca personalul,
utilajul sau sarcina sa nu se apropie de piesele conductoare neizolate, la o distanta
mai mica de:
-3 m, pentru liniile la care tensiunea existenta intre 2 conductoare este mai mica de
57000V;
-5 m, pentru liniile la care tensiunea existenta intre 2 conductoare este egala sau mai
mare de 57000 V.
Macaralele cu brat utilizate la lucrari ce se efectueaza in vecinatatea zonelor
de influenta a liniilor de inalta tensiune, de peste 6 KV, se vor echipa cu dispozitive
de semnalizare a intrarii bratului macaralei in zona de influenta respectiva;
macaralele la care dispozitivul de semnalizare nu poate fi adaptat, nu pot fi folosite
la astfel de lucrari.
Macaralele si mecanismele de ridicat prevazute cu electromagnet de prindere a
sarcinilor, pot fi puse in functiune numai dupa delimitarea zonelor periculoase in
care este interzis accesul persoanelor si prevederea de indicatoare de securitate
referitoare la interzicerea accesului in zonele respective.
Se interzice transportarea de sarcini pe deasupra oamenilor, incaperilor locuite
(imobil, birouri etc.), halelor industriale date in functiune. Daca scoaterea lor din
raza normala de actiune a macaralei nu poate fi realizata printr-o alegere
corespunzatoare a traseului caii de rulare, se va limita corespunzator raza de actiune
a macaralei.
La ridicarea sau coborarea unei sarcini care in timpul manevrei se poate lovi
sau agata de parti ale macaralei sau de elemente situate in raza de actiune a
macaralei, sarcina trebuie sa fie condusa de la distanta cu ajutorul unor franghii sau
alte mijloace, asigurandu-se masurile de protectia muncii pentru pesonalul care
executa aceasta manevra (instructaj special, interdictia stationarii in apropierea
sarcinii etc.).
Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, perghii, cangi etc.) pentru
cnducerea sarcinii; se excepteaza incarcarea sau descarcarea materialelor sau
obiectelor a caror masa nu depaseste 50 kg, care pot fi conduse de la distanta cu
ajutorul unor cangi de lungime suficienta.
La manevrarea unei sarcini aflate in apropierea unui perete, stalp, vagon,
utilaj etc., nu se permite prezenta persoanelor intre acestea si sarcina suspendata.
Macaralele cu brat, pe sasiu de vagon de cale ferata sau pe autovehicule pe
roti sau senile, inainte de a se deplasa, vor avea bratul asezat in lungul caii pe care
se efectueaza deplasarea, cu carligul situat intr-o pozitie care sa asigure buna lui
vizibilitate din cabina macaragiului, de preferinta in sensul de mers.
90
Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine vor fi conduse pe drumuri

amenajate pentru circulatia vehiculelor, evitandu-se unghiurile si curbele bruste,
planurile inclinate, rampele care prezinta pante pronuntate, pasajele care prezinta
gabarite necorespunzatoare.
Deplasarea pe terenuri neamenajate pentru circulatie se va efectua cu
respectarea prevederilor din cartea tehnica a utilajului, acordandu-se o atentie
deosebita rezistentei terenului, corespunzator greutatii sarcinii, vitezei de deplasare
si tipului rotii sau senilei.
Macaralele si mecanismele de ridicat actionate prin motoare termice nu vor fi
utilizate:
-in apropierea locurilor sau in incaperi cu praf, gaze sau vapori inflamabili, fara a fi
prevazute cu dispozitive de protectie corespunzatoare(parascantei, para-flacari etc.);
-in interiorul incaperilor al caror volum sau ventilare nu sunt suficiente pentru a
elimina pericolele pe care le prezinta gazele de esapament, cu exceptia cazurilor in
care esapamentul este prevazut cu dispozitive eficace de epurare a gazelor.
Daca mai multe macarale functioneaza la niveluri diferite, unele deasupra
altora, se va fixa o prioritate de manevra si se vor lua toate masurile necesare pentru
a se evita lovirea sarcinilor sau dispozitivelor de prindere ale acestora de macaralele
care circula la nivelurile inferioare. In toate cazurile, trecerea macaralei care are
prioritate va fi semnalizata prin semnale acustice sau optice.
De asemenea, se va fixa prioritate de manevra si in cazul macaralelor cu brat
care functioneaza concomitent si ale caror campuri de actiune a bratelor se
intersecteaza.
Se interzice intersectarea campurilor de actiune a bratelor cu a contrabratelor
precum si contrabratele intre ele.
In vederea evitarii producerii de accidente datorita organizarii
necorespunzatoare a locurilor de munca, unitatile detinatoare de macarale si
mecanisme de ridicat vor intocmi instructiuni interne de exploatare, pe baza
specificului locurilor de munca.
Caile de acces la locurile de urcare pe macarale si la intreruptoarele liniei
principale de alimentare situate in hala, trebuie sa fie in permanenta libere,
neblocate prin nici un fel de obstacole.
Este interzisa imprastierea de nisip sau alte materiale pe sine in vederea
preitampinarii patinarii, la macaralele la care acestea servesc si pentru legarea la
pamant. Este de asemenea interzisa ungerea suprafetei superioare a sinei cu
lubrifiant.
Caile de rulare ale macaralelor care se deplaseaza pe sol trebuie sa fie asezate
pe o suprafata de reazem care sa prezinte o rezistenta corespunzatoare garantarii
sigurantei in functionare a macaralelor, indiferent de natura si starea terenului. In tot
timpul functionarii macaralei, caile de rulare trebuie sa ramana orizontale si cu
firele paralele. Caile de rulare vor fi prelungite pana dincolo de opritoarele finale cu
o lungime suficienta, pentru a asigura la atingerea opritoarelor o repartizare normala
91
pe sol a greutatii macaralei incarcate cu sarcina maxima; lungimea prelungirii nu va

fi in nici un caz mai mica de 1 m.
Pentru asigurarea impotriva deplasarii macaralelor in zone periculoase, pe
sinele de rulare se vor instala opritoare; determinarea punctelor in care urmeaza sa
fie fixate se va efectua cu avizul responsabilului cu supravegherea instalatiilor de
ridicat.
Locurile de munca in care functioneaza macaralele sau mecanismele de
ridicat trebuie sa fie bine iluminate in timpul lucrului. Daca iluminatul obisnuit este
insuficient, sau daca prin trecerea macaralei se produce o variatie a iluminatului,
macaraua trebuie inzestrata cu mijloace proprii de iluminat, utilizandu-se surse de
lumina neobositoare si convenabil dirijate.
In cabina macaragiului se va prevedea in mod obligatoriu un instinctor pentru
incendii.
Pe macara se admit numai cantitati mici de materiale inflamabile sau
combustibile de intretinere(carpe, bumbac de sters, lubrifianti). Aceste materiale se
vor pastra exclusiv in cutii sau vase de tabla fixate de constructia macaralei si care
nu vor fi niciodata depozitate in cabina macaragiului. Carpele si bumbacul de sters
se vor indeparta imediat de pe macara.
Este interzis a se executa ungerea, curatirea, intretinerea sau repararea
macaralelor sau mecanismelor de ridicat in timpul functionarii lor.
Dupa terminarea sau la intreruperea lucrului, sarcina nu trebuie sa ramana
suspendata. In cazuri exceptionale, cand nu e posibila coborarea sarcinii, se vor lua
masuri de asigurare prin ingradirea locului de sub sarcina si prevederea unor
indicatoare de securitate si dupa caz prin sprijinirea sarcinii.
La urcarea sau coborarea pe scari, macaragiul sau personalul de intretinere
trebuie sa aiba mainile libere. Pentru sculele sau obiectele necesare va fi utilizata o
geanta speciala, care se poarta pe umar sau care se ridica cu ajutorul unei franghii.
Este interzisa aruncarea oricarui obiect de pe macare.
La exploatarea macaralelor si mecanismelor de ridicat cu actionare manuala
se vor respecta prevederile in legatura cu efortul fizic inscrise in normele de
protectia muncii.
Accesul pe macara este permis numai macaragiului si persoanelor a caror
activitate se desfasoara in legatura cu instalatia respectiva(responsabilul tehnic cu
supravegherea, personalul de intretinere, revizii si reparatii, organele de verificare
etc.) si care si-au insusit in prealabil instructajul privind lucrul pe macarale.
Urcarea si coborarea de pe macara se vor face numai prin locurile special
destinate pentru aceasta si numai atunci cand macaraua stationeaza; in aceste locuri
se vor amplasa indicatoare de securitate cu inscriptia:Accesul permis numai
persoanelor in drept.
Accesul pe caile de circulatie existente de-a lungul cailor de rulare ale
macaralelor se vor face de asemenea prin locurile special amenajate in acest scop si
numai dupa ce macaragiul a fost anuntat de persoana respectiva, iar acesta a
confirmat ca a inteles ceea ce i s-a comunicat.
92
Toate locurile sau caile de acces la macara trebuie sa aiba asigurate conditii
corespunzatoare de iluminat.
Macaragiii, legatorii de sarcina sau alte persoane insarcinate sa dirijeze
miscarile macaralei, trebuie sa stie codul de semnalizare pentru macarale cu
eventualele completari elaborate de societatea care le utilizeaza; la macaralele al
caror loc de comanda este amenajat la mare distanta fata de locurile de munca
deservite si nu se poate asigura o intelegere corecta a comenzilor, se vor prevedea
mijloace de telecomunicatii(radiotelefoane, telefoane etc.).
8.3. Legatorii de sarcina
Legator de sarcina poate fi orice persoana care a implinit varsta de 18 ani,
nu are o infirmitate corporala, este sanatos si a fost instruit special pentru a
indeplini functia, de catre conducatorul fiecarui loc de munca-maistrul-care
exploateaza instalatiile de ridicat.
Legatorul de sarcina efectueaza legarea si fixarea sarcinilor in carligul
macaralei, le urmareste in timpul manipularii, semnalizeaza macaragiului manevrele
pe care acesta trebuie sa le execute si elibereaza sarcinile dupa asezarea lor corecta
la locul dorit.
Obligatiile legatorilor de sarcina sunt urmatoarele:
-sa verifice organele de prindere si legare a sarcinilor;
-sa cunoasca si sa aplice instructiunile de exploatare a instalatiei de ridicat cu care
lucreaza;
-sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare;
-sa supravegheze zilnic organele de legare si de prindere cu care lucreaza, prin
verificarea aspectului exterior;
-sa foloseasca organe si dispozitive de legare inscriptionate cu sarcinile admise
inscrise vizibil(pe placute sau pe inele);
-sa aleaga dispozitivele de legare corespunzator greutatii si formei sarcinii;
-sa nu lege sarcini aderente la sol sau pereti;
-sa nu foloseasca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri peste limitele
admise de prescriptiile tehnice in vigoare;
-in timpul manevrelor se va plasa astfel incat sa fie vazut tot timpul de catre
macaragiu si in acelasi timp sa vada orice persoana situata in campul de actiune al
macaralei; la macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca intreaga cale de rulare
este libera;
-sa execute corect legarea sarcinii fara sa incruciseze cablurile si sa se asigure ca
sarcina este echilibrata; la carligele duble, sa suspende sarcina pe ambele deschideri
si sa o repartizeze in mod egal;
-sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig prin greutatea unor persoane;
-sa interzica transportul oamenilor in carligul macaralei;
-sa lege sarcinile lungi si rigide in cel putin 2 puncte pentru a evita balansarea;
-sa nu lase obiecte libere pe sarcina;
-sa incarce materiale marunte sau piese de volum mic in targi speciale cu pereti;
93
-sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla sau alte materiale, daca
dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care sa excluda caderea
materialelor;
-sa protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii ascutite, prin
aparatori de protectie metalice sau din lemn tare;
-inainte de transportarea sarcinii, va semnaliza macaragiului efectuarea unei ridicari
de proba pana la inaltimea de 100 mm de la sol, pentru a verifica legarea si
echilibrarea sarcinii;
-sa tina cont de de spatiile de libera trecere cu sarcina(minim 300 mm pe verticala si
minim 1000 mm pe orizontala);
-sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata ai sa dirijeze sarcina astfel incat sa
evite trecerea peste utilaje, cladiri, etc.;
-sa cunoasca si sa aplice masurile de protectia muncii specifice locului de munca pe
care-l deserveste, in acest sens fiind instruit special de conducatorul procesului de
productie;
-sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi
deservit in mod normal de macara; in cazul necesitatii absolute a acestei manevre,
ea se va face sub supraveghere unui sef de manevra, numit de conducatorul
procesului de productie respectiv, care va raspunde de luarea tuturor masurilor
necesare pentru evitarea accidentelor;
-la stivuirea unor sarcini sa asigure asezarea lor corecta, eventual prin elemente de
adaos, astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa nu se deterioreze reciproc iar
legaturile sa se poata scoate usor; se interzice scoaterea legaturilor de sub sarcini cu
ajutorul macaralei;
-sa nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1,5 ori latura mica
a bazei;
-sa nu aseze si sa nu reazeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor sau
remorcilor;
-sa nu paraseasca locul de munca fara a-l instiinta despre aceasta pe macaragiu;
-dupa terminarea lucrului trebuie sa depoziteze organele de legare si dispozitivele
de prindere in locuri uscate, ferite de umezeala, de agenti corozivi si de posibilitati
de deteriorare; cablurile, lanturile, funiile si benzile care se folosesc numai periodic,
se pastreaza agatate pe capre, in locuri ferite de intemperii.
8.4. Registrul de evidenta supravegherii
Pentru fiecare macara, unitatea detinatoare va intocmi un registru de evidenta
a supravegherii in care personalul de deservire (macaragii) si seful echipei de
intretinere si revizie sunt obligati sa scrie sub semnatura toate observatiile avute
asupra macaralei respective; de asemenea vor inscrie sub semnatura remedierile
care se executa ca urmare a observatiilor precum si descrierea succinta a
reparatiilor.
Macaragii vor consemna observatiile avute la preluarea macaralei, in timpul
lucrului (daca este cazul) si la predarea macaralei sau la incetarea lucrului; daca nu
94
au nimic de semnalat, vor mentiona in scris acest lucru la preluarea si predarea

macaralei.
Daca legatorii de sarcina au observat defectiuni la cablurile si lanturile de
tractiune sau de legare sau un zgomot anormal produs de macara vor nota aceasta in
registrul de evidenta supravegherii.
In registrul de evidenta supravegherii se vor inscrie de asemenea sub
semnatura, dispozitiile pentru oprirea macaralelor in functiune, ca urmare a unor
deficiente care afecteaza siguranta in functionare, inclusiv natura deficientelor
respective.
Registrul de evidenta supravegherii se va intocmi dupa modelul aflat in P.T.,
se va numerota, snurui si viza de catre conducerea unitatii detinatoare.
Registrul se va pastra in bune conditii la macaraua respectiva; responsabilul
cu supravegherea instalatiilor, de ridicat va verifica si viza acest registru periodic,
cel putin odata pe semestru.
8.5. Cartea macaralei

Cartea macaralei este documentul tehnic care confirma ca executia si
montajul sunt conform proiectului si respecta prevederile din P.T. ISCIR, in
vigoare.
Cartea macaralei este formata din partea de constructie si partea de montaj.
Partea de constructie se intocmeste de catre firma constructoare pe raspundere
proprie, pentru fiecare macara sau mecanism de ridicat care functioneaza
independent; partea de montaj, in cazul in care macaraua sau mecanismul de ridicat
a necesitat lucrari de montaj la locul de functionare, se completeaza de catre
societatea montatoare, pe propria raspundere.
Prin examinarea separata, din cartea macaralei-partea de constructie si partea
de montaj-a fiecarui document in parte: desen tip ansamblu, schite, desene, scheme,
instructiuni de montaj, instructiuni de exploatare, de intretinere si revizii etc., se
poate constata daca macaraua sau mecanismul de ridicat indeplineste conditiile
prevazute de prescriptiile tehnice.
Cartea macaralei-partea de constructie, contine datele generale,
caracteristicile si datele tehnice de baza. Ea va purta un numar din registrul de
evidenta al societatii constructoare, acelasi cu numarul ce se inscrie pe placa de
fabricatie si se preda beneficiarului odata cu macaraua sau mecanismul de ridicat.
Modelul cartii macaralei-partea de constructie, este dat in P.T.R1-colectia ISCIR.
Cartea macaralei-partea de montaj, indiferent de tipul acesteia, va purta un
numar de evidenta al societatii montatoare si trebuie sa cuprinda urmatoarele date si
documente:
-certificatul de calitate privind constructia grinzilor, cailor de rulare ale macaralei si
sistemului de sustinere al acestora, inclusiv abaterile masurate ale caii de rulare;
pentru caile de rulare de pe sol, se va certifica de asemenea, pregatirea si
amenajarea terenului;
95
-certificatul privind calitatea imbinarilor sudate;

-masuratorile dimensionale si abaterile efective masurate, conform fisei cuprinse in
cartea macaralei-partea de constructie; masuratorile se executa numai la acele
dimensiuni la care este posibila efectuarea lor;
-certificatul masuratorilor izolatiei, reglarii automatelor de protectie si verificarii
impotriva tensiunilor de atingere;
-o schita cuprinzand dimensiunile de gabarit si spatiile de siguranta cu indicarea
accesului pe macara;
-procesul-verbal incheiat cu ocazia incercarilor de casa, semnat de reprezentantii
societatii montatoare si de cei ai beneficiarului.
Cartea macaralei-partea de montaj-poate cuprinde si alte documente, ca
rezultatele verificarilor sau masuratorilor-de exemplu: control nedistructiv,
masuratori tensiometrice, vibrometrice, luminozitate, zgomot sau topometricecerute in mod special de organul ISCIR la locul de montaj.
CAP.9 INTRETINEREA, REVIZIA, REPARAREA SI

VERIFICAREA TEHNICA A MACARALELOR
9.1. Intretinerea si revizia
Lucrarile de intretinere si revizii au drept scop sa asigure conditiile
functionarii in siguranta a macaralelor si mecanismelor de ridicat, in timpul
exploatarii.
Obtinerea unor rezultate bune in exploatarea macaralelor si mecanismelor de
ridicat este conditionata de modul in care echipele de intretinere si revizii isi fac
datoria. Echipele trebuie sa fie formate din mecanici, lacatusi si electricieni, bine
indrumati si supravegheati de un cadru tehnic de specialitate, care sa actioneze pe
baza graficelor intocmite in acest scop si sa poata interveni in orice moment, cand
prezenta lor este necesara. Lucrarile efectuate de aceste echipe complexe trebuie sa
fie de calitate; de acest lucru raspunde atat fiecare membru al echipei cat si cadrul
tehnic responsabil cu urmarirea respectarii graficelor de lucrari.
Periodicitatea si volumul lucrarilor de intretinere si revizii, pe langa cele
prevazute in P.T. pentru macarale sau cele prevazute prin Normativul tehnic pentru
repararea fondurilor fixe, grupa 65 Utilaje si instalatii de ridicat, trebuie sa fie
inscrise si in instructiunile intocmite de proiectant si constructor in cartea
instalatiei.
In vederea realizarii lucrarilor de intretinere si revizii curente si pentru
securitatea personalului respectiv, precum si pentru respectarea prevederilor legale
in aceasta directie, echipele vor fi formate din minimum 2 muncitori. Aceasta
masura asigura pe de o parte prezenta pe macara, la punctul de lucru, in fiecare
moment, a cel putin 2 persoane, cat si respectarea prevederilor normelor de
protectie a muncii, pe de alta parte.
96
In timpul lucrarilor de intretinere sau revizii vor fi respectate de fiecare

muncitor in parte, masurile de protectie a muncii specifice macaralelor sau
mecanismelor de ridicat prevazute in cartea tehnica a instalatiei sau in normativele
in vigoare pentru aceste instalatii.
Pentru securitatea personalului din echipa, maistrul care coordoneaza
lucrarile, precum si seful de echipa trebuie sa ia in prealabil o serie de masuri de
prevenire a avariilor sau accidentelor, printre care se mentioneaza:
-la oprirea macaralei sau mecanismului de ridicat , maistrul sau seful de echipa
atentioneaza macaragiul si stabileste locul de stationare a macaralei pe timpul
lucrului; de asemenea atentioneaza ceilalti macaragii, in cazul in care pe aceeasi
cale de rulare se mai afla montate macarale;
-deconectarea de catre maistru a intreruptorului principal inainte de urcarea echipei
de lucru pe macara; dupa urcare, seful de echipa sau maistrul ridica talonul din
cabina. Aceasta masura are drept scop evitarea conectarii accidentale a
intreruptorului principal in timpul cat pe macara se gaseste personal;
-lucrarile de intretinere sau de revizie vor putea incepe numai dupa ce electricianul
de serviciu sau cel care face parte din echipa a deconectat intreruptorul general si
acesta a fost asigurat sub cheie impotriva unei conectari nepermise;
-maistrul sau seful de echipa trebuie sa ia masuri ca lampile portative sa fie
alimentate la tensiuni nepericuloase, cele admise de normele de tehnica securitatii;
piesele de schimb, sculele si celelalte materiale necesare la lucrarile de intretinere si
revizie trebuie sa fie pastrate in cutii bine fixate pe macara;
-dupa terminarea lucrarilor de intretinere si revizie, maistrul sau seful de echipa
impreuna cu macaragiul vor verifica functionarea corecta a tuturor mecanismelor de
actionare ale macaralei; volumul lucrarilor va fi consemnat in registrul de evidenta
supravegherii.
Cu ocazia efectuarii intretinerii si reviziei se va urmari in mod deosebit
executarea acelor operatii care sa asigure in continuare functionarea macaralei sau
mecanismului de ridicat cel putin in aceleasi conditii ca si pana inainte.
In cazul in care cu ocazia lucrarilor de intretinere si revizii sau inlaturarii
unor deranjamente in timpul exploatarii, se constata necesitatea repararii sau chiar
inlocuirii unor piese neprevazute in ansamblul de lucrari planificate, aceste lucrari
nu trebuie trecute cu vederea ci sa fie executate operativ si fara intarziere.
In atentia membrilor echipei de intretinere care efectueaza lucrarile de
intretinere trebuie sa stea verificarea echipamentului mecanic si electric al
macaralelor si mecanismelor de ridicat, a echipamentului de franare, a
dispozitivelor de siguranta si protectie, a caii de rulare-la macaralele cu cale de
rulare pe sine-, a ungerii pieselor supuse frecarii, a cablurilor sau lanturilor de
tractiune, respectiv a starii tehnice a intregii instalatii.
Raspunzator de calitatea lucrarilor efectuate este echipa, respectiv seful de
echipa si maistrul responsabil cu lucrarea. Din aceasta cauza, sefului de echipa si
maistrului le revine responsabilitatea verificarii in final a tuturor lucrarilor si daca sau luat toate masurile de protectia muncii pentru punerea in functiune a instalatiei.
97
In acest scop se impune ca sa se urmareasca daca mecanismele de

actionare(motoare,reductoare) si celelalte elemente componente ale macaralei sau
mecanismului de ridicat sunt centrate si bine fixate in suruburi, daca toate legaturile
electrice sunt facute corect, daca aparatorile de protectie ale tuturor elementelor in
miscare sunt puse la locul lor si sunt prinse corespunzator; de asemenea, seful de
echipa si maistrul au obligatia sa verifice daca sculele si materialele nefolosite au
fost stranse si coborate de pe macara si daca tot personalul care a luat parte la
lucrari a parasit instalatia si se afla jos. Numai dupa ce s-au efectuat cele mentionate
mai sus, macaragiul poate pune in miscare macaraua sau mecanismul de ridicat in
vederea folosirii in productie, bineinteles daca a verificat si s-a convins de acestea si
a primit si confirmarea verbala sau semnalizarea respectiva ca poate sa inceapa
lucrul cu instalatia.
9.2. Repararea macaralelor
Daca lucrarile de intretinere si revizie au ca scop mentinerea macaralei in
exploatare in bune conditii si sa asigure continuitatea procesului tehnologic, prin
lucrarile de reparatii ale macaralelor se urmareste mentinerea parametrilor
functionali si asigurarea functionarii in conditii de siguranta a acestora.
Lucrarile de reparatii se efectueaza numai dupa expirarea ciclului de
functionare prevazut in Normativul tehnic pentru repararea fondurilor fixe grupa
65 Utilaje si instalatii de ridicat elaborat M.I.C.M. si in conformitate cu
prevederile P.T.,colectia ISCIR, pentru macarale; personalul folosit trebuie sa fie
calificat si instruit anume in acest scop, constituit in echipe indrumate si
supravegheate de sefii de echipa sau de maistri de specialitate.
Pentru efectuarea unor reparatii de calitate si in timpul planificat un rol
important il are pregatirea tehnico-materiala a acestor lucrari.
Se recomanda sa se permita inceperea lucrarilor de reparatii numai dupa ce
sunt asigurate cele necesare pentru buna desfasurare a acestei activitati.
Pentru prevenirea avariilor si accidentelor in timpul lucrarilor de reparatii,
inainte de inceperea acestora, personalul responsabil cu executarea acestor lucrari
este obligat sa ia toate masurile de protectie a muncii specifice locului de munca,
tipului de macara sau mecanism de ridicat, in functie de volumul lucrarilor si de
conditiile pe care le are la dispozitie.
Printre masurile ce trebuie luate inainte, in timpul lucrarilor si la terminarea
acestora, pe langa cele aratate la lucrarile de intretinere si revizii se mentioneaza si
urmatoarele:
-asigurarea macaralei in zona de refugiu si scoaterea de sub tensiune a acesteia;
-delimitarea spatiului de sub macara, sau in jurul acesteia, prin interzicerea
circulatiei persoanelor straine in acest spatiu;
-daca pe aceeasi cale de rulare functioneaza mai multe macarale, responsabilul de
lucrare, respectiv personalul insarcinat cu efectuarea lucrarilor de reparatii, va
atentiona pe ceilalti macaragii de oprirea macaralei pentru reparatie;
98
-folosirea unor scule corespunzatoare si evitarea rezemarii lor de balustrade sau

lasarea lor pe podeste si pe caile de circulatie ale macaralei sau in lungul caii de
rulare;
-in cazul unor operatii de demontare sau montare care intervin in timpul reparatiei,
acestea trebuie cunoscute de intreaga echipa de reparatii; ridicarea sau coborarea pe
macara sau de pe macara, jos, se va face cu atentie si in conditii de securitate;
-pentru materialele necesare, piese, subansambluri si scule se vor stabili pe macara
sau pe calea de circulatie, in apropiere, locuri de depozitare, astfel incat sa fie la
indemana ai sa nu stinghereasca activitatea echipei;
-in cazul in care exista macarale care lucreaza la alte niveluri de lucru invecinate,
personalul insarcinat cu efectuarea lucrarilor va urmari ca eventualele manevre in
timpul operatiilor de demontare sau montare a unor piese sau subansamble, precum
si miscarea acestora sa se faca astfel incat sa nu existe pericolul lovirii de
macaralele respective;
-daca este necesara punerea in miscare a unor mecanisme sau chiar a macaralei,
conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica sau pornirea motorului
termic, dupa caz, aceste operatii vor fi efectuate numai dupa ce responsabilul de
lucrare a luat masurile de siguranta impuse in aceasta situatie. Macaragiul are
obligatia sa execute numai comenzile date de persoana numita de acesta, in timpul
reparatiei, conform consemnului stabilit inainte de inceperea lucrarilor;
-daca se efectueaza lucrari de reparatii in mai multe schimburi, la predarea si
preluarea fiecarui schimb se va face o informare asupra stadiului lucrarilor;
-personalul care participa la reparatii este obligat sa respecte normele de protectia
muncii privind lucrul la inaltime.
Daca lucrarile de reparatii ale macaralei sau mecanismului de ridicat s-au
terminat, punerea in functiune este admisa numai dupa inlaturarea pieselor, sculelor
si a celorlalte materiale ajutatoare ramase dupa reparatie, iar responsabilul de
lucrare, seful de echipa sau maistrul, in urma verificarii macaralei, s-a convins ca
totul este in ordine.
In cazul in care dupa reparatie, datorita lucrarilor executate, se impune
efectuarea verificarii tehnice oficiale de catre inspectorii ISCIR, sau, dupa caz, de
personalul autorizat de ISCIR din societatea respectiva conform prevederilor P.T.
R1-2010, unitatea reparatoare trebuie sa intocmeasca documentatia tehnica in
conformitate cu prevederile P.T. R1-2010-colectia ISCIR.
Cateva dintre lucrarile executate in cadrul reparatiilor la macarale si
mecanisme de ridicat care se verifica de inspectorii ISCIR sau de personalul
autorizat de ISCIR sunt urmatoarele:
-inlocuirea sau modificarea constructiei metalice, refacerea sau remedierea
imbinarilor sudate a elementelor de rezistenta;
-transpunerea de principiu a modului de actionare a macaralei sau mecanismului de
ridicat(trecerea de la actionarea manuala la actionarea electrica, de la actionarea
electrica la actionarea pneumatica sau hidraulica);
-modificarea de principiu a schemei electrice de actionare(trecerea de la alimentarea
in curent continuu la alimentarea in curent alternativ);
99
-inlocuirea totala a instalatiei electrice;

-inlocuirea sau modificarea dispozitivelor de siguranta ale macaralelor si
mecanismelor de ridicat cu alte tipo-dimensiuni, care difera de cele prevazute in
proiectul initial;
-inlocuirea sau modificarea constructiv-functionala a caruciorului macaralei;
-inlocuirea completa a franei cu alte tipo-dimensiuni, care difera de cele prevazute
in proiectul initial.
Lucrarile de reparatii indicate mai inainte se vor executa numai de societati
autorizate conform prevederilor P.T. colectia ISCIR.
9.3. Verificarea tehnica oficiala
Macaralele si mecanismele de ridicat, prezentand pericol sporit in exploatare,
sunt supuse unui regim special de supraveghere, verificare tehnica si autorizare,
conform prevederilor P.T.-colectia ISCIR.
Macaralele si mecanismele de ridicat noi sau vechi montate din nou, trebuie
supuse, fie pentru punerea in functiune, fie pentru continuarea functionarii in
exploatare sau dupa unele lucrari de repararii, la verificarile si incercarile oficiale in
vederea autorizarii functionarii.
Conditiile care trebuie respectate si operatiile de verificare si incercare care
se efectueaza cu aceasta ocazie sunt stabilite in P.T., colectia ISCIR; eliberarea
autorizatiei de functionare poate fi acordata de inspectorii ISCIR, fie de catre
societatea detinatoare prin personalul tehnic autorizat ISCIR in acest sens, conform
metodologiei prevazute in P.T. -colectia ISCIR. Se mentioneaza ca ISCIR are
obligatia, sa stabileasca si sa urmareasca modul in care sunt efectuate verificarile si
incercarile si daca sunt respectate toate prevederile legale la eliberarea autorizatiei
de functionare de catre organele tehnice ale detinatorilor autorizati in acest sens.
Verificarea tehnica oficiala a unei macarale se face in 2 etape si se refera la:
1. Verificarea documentatiei tehnice-cartea macaralei
Se verifica:
-cartea macaralei-partea de constructie, intocmita si livrata de constuctorul
macaralei si cartea macaralei-partea de montaj, pentru instalatiile noi;
-la macaralele aflate in exploatare, cartea macaralei-partea de exploatare,
documentatia tehnica dupa reparatii intocmita in conformitate cu prevederile P.T.
colectia ISCIR, pentru macaralele supuse unor lucrari de reparatii ce trebuie
verificate de ISCIR;
-documentatia de montaj, in cazul macaralelor montate din nou la alt loc de munca,
precum si cartea macaralei-partea de exploatare, asa cum am mentionat, la cele
aflate in exploatare si care trebuie supuse verificarilor tehnice periodice la scadenta.
2. Verificarea macaralei
Verificarea starii tehnice a macaralelor consta din urmatoarele operatii:
-verificarea principalelor elemente componente ale macaralei;
-incercarile in gol(fara sarcina) a macaralei;
-incercarile in sarcina, statice si dinamice, a macaralei;
100
-alte incercari necesare, functie de modul de actionare, tipul si complexitatea

macaralei.
Verificarea indeplinirii conditiilor de instalare
Daca documentatia tehnica este completa si da posibilitatea organului de
verificare sa identifice macaraua, se trece la etapa urmatoare pentru verificarea starii
tehnice.
Efectuarea verificarii starii tehnice a macaralelor se face numai dupa ce in
prealabil s-au luat toate masurile necesare de protectie a muncii, in conformitate cu
normativele in vigoare. Trebuie sa se verifice mai intai daca sunt asigurate
conditiile de acces pe macara pentru personalul de exploatare, intretinere si
verificare, locul de amplasare a macaralelor si se vor indeparta persoanele straine de
pe macara, precum si din raza de actiune a macaralei.
Odata cu inceperea verificarii accesului pe macara, se considera ca se trece la
faza de verificare propriu-zisa a macaralei, care consta in principal din:
-verificarea racordarii corecte la sursa de alimentare cu energie electrica si a
echipamentelor de protectie, a intreruptoarelor, a sigurantelor fuzibile sau a altor
sisteme, precum si a masurilor de asigurare sub cheie in stare de conectare sau
deconectare a intreruptoarelor etc.;
-verificarea liniei de alimentare cu energie electrica, daca este executata conform
documentatiei tehnice si s-au respectat conditiile de protectie si siguranta;
-verificarea spatiilor de siguranta si a gabaritelor de libera trecere, superior, inferior
si lateral, daca ele corespund cu cele prevazute prin P.T. sau standardele in vigoare;
-verificarea culoarelor de trecere pentru personalul de manevra si deservire, in cazul
macaralelor cu comanda de la sol;
-verificarea scarilor de acces, platformelor, cailor de circulatie si podestelor, daca
sunt executate si amplasate corespunzator, astfel incat folosirea lor sa fie posibila in
conditii de deplina securitate;
-verificarea accesului la caile de circulatie in lungul cailor de rulare si la podestele
macaralei daca este corespunzator;
-verificarea existentei la macaralele suspendate cu electropalan, precum si la
podurile rulante ale caror cai de rulare sunt instalate la o inaltime de cel mult 8 m de
la sol, a platformelor fixe(montate la capetele caii de rulare) sau mobile pentru
lucrarile de intretinere, revizii si reparatii.
Verificarea cailor de rulare ale macaralelor se face pe toata lungimea lor si
are ca scop sa stabileasca daca executia si montajul sunt facute conform proiectului,
precum si indicatiilor societatii constructoare mentionate in documentatia tehnica
livrata odata cu macaraua, P.T. si altor normative in vigoare in acest domeniu.
La macaralele pe cale ferata, verificarea caii de rulare se face numai pe
portiunea rezervata verificarii si incercarii macaralei in vederea acordarii
autorizatiei de functionare.
In timpul verificarii cailor de rulare, in functie de locul de montare, la sol sau
deasupra solului, se vor urmari in mod deosebit urmatoarele:
-daca sinele, rosturile de dilatare ale acestora, legarea electrica la pamant si modul
de prindere a sinei corespund cu indicatiile din proiect;
101
-daca sinele sunt paralele, fara denivelari in plan vertical si orizontal;

-existenta opritoarelor si a patinelor pentru actionarea limitatoarelor de sfarsit de
cursa la capetele caii de rulare, modul de fixare; daca opritoarele sunt prevazute cu
elemente elastice pentru amortizarea socurilor;
-daca in cazul unor cai de rulare montate la sol, pe santiere, langa o groapa de
fundatie a unei cladiri in constructie, sunt respectate distantele minime indicate in
documentatia de executie;
-daca au fost respectate spatiile de siguranta laterale.
Caile de rulare montate la nivelul solului se verifica mergand in lungul lor.
Verificarea cailor montate deasupra solului se face fie de pe macara, fie de pe caile
de circulatie sau trecerile laterale din lungul caii de rulare. Verificarea cailor de
rulare, la podurile rulante suspendate, se face de pe platforma mobila destinata
lucrarilor de intretinere si interventii.
Verificarea starii tehnice a macaralei
Daca rezultatele acestor verificari au fost corespunzatoare, se trece la
verificarea vizuala a starii tehnice a principalelor elemente componente ale
macaralei, mai intai a aspectului exterior, cu privire la modul in care macaraua a
fost executata, montata si echipata in conformitate cu P.T. Se verifica daca intreaga
constuctie metalica, imbinarile sudate sau prin suruburi nu prezinta deficiente
pentru punerea in functiune a macaralei. Se verifica daca instalatia electrica este
dotata cu echipamentul de protectie necesar, precum si cu dispozitivele de
siguranta, obligatorii, care asigura securitatea functionarii macaralei.
In timpul verificarilor trebuie urmarit daca pe accesele spre macara, pe
macara, in cabina si pe caile de circulatie nu sunt obiecte sau alte obstacole care sa
fie puncte de accidente sau surse de avarii in timpul functionarii.
Verificarea in gol(fara sarcina) a macaralei
Daca la verificarea starii tehnice a macaralei nu s-au constatat deficiente, se
trece la incercarile in gol(fara sarcina) prin actionarea mecanismelor si efectuarea
tuturor miscarilor posibile cu macaraua, incercarea tuturor dispozitivelor de
siguranta si protectie, cu exceptia limitatorului de sarcina sau de moment, precum si
functionarea echipamentului de franare al mecanismelor si reglarea corespunzatoare
a franelor.
Incercarile in sarcina ale macaralei
Daca rezultatul incercarilor in gol a fost corespunzator, se trece la efectuarea
incercarilor sub sarcina, static si dinamic. Prin incercarile in sarcina, macaralele
sunt supuse unor conditii de functionare mai grele decat cele pe care trebuie sa le
suporte in exploatare, ceea ce ne da posibilitatea constatarii ca, in cazul in care vor
aparea in timpul exploatarii situatii neprevazute de supraincarcare de moment,
supraincarcare ce se inscrie in valorile maxime de incercare, macaraua se va
comporta corespunzator. De asemenea, se verifica daca stabilitatea de rasturnare a
macaralelor cu brat este corespunzatoare si daca in timpul incercarii nu-si pierd
echilibrul.
102
a. Incercarea statica
Incecarea statica se face in 2 etape:
-cu sarcina nominala si masurarea sagetii elastice;
-cu o suprasarcina de 25%.
Se atentioneaza factorii de raspundere care efectueaza aceste incercari,
precum si personalul autorizat de manevra ca la macaralele cu brat care
functioneaza pe sine de rulare avand sarcina nominala sub 100 t, incercarea statica
se face cu o sarcina cu 33% mai mare decat sarcina nominala; de asemenea, faptul
ca la incercarea macaralelor nu este permisa utilizarea unor greutati ale caror valori
nu sunt cunoscute.
Incercarile statice se fac cu sarcina de incercare stabilita, ridicata la 100 mm
de la sol, timp de 10 minute.
Incercarea statica trebuie sa ne demonstreze urmatoarele:
-constructia metalica a macaralei este corespunzatoare;
-macaralele cu brat au stabilitate;
-frana sau franele mecanismului de ridicare-coborare a sarcinii corespund si mentin
sarcina in pozitia de incercare.
Incercarea statica cu sarcina nominala a macaralelor pentru masurarea sagetii
elastice se face la podurile rulante de toate tipurile, macaralele portal sau
semiportal, precum si la celelalte tipuri de macarale, cu exceptia macaralelor cu
brat, la care masurarea sagetii nu este obligatorie. Aceasta verificare are drept scop
urmarirea daca, dupa descarcarea macaralei, nu apar deformatii permanente la
elementele principale ale constructiei metalice.
Sageata elastica masurata trebuie sa se incadreze in limita valorii inscrise in
documentatia tehnica si cartea macaralei-partea de constructie, intocmita de
executant; in cazul in care in documentatie nu se face o astfel de precizare, valoarea
masurata a sagetii va fi totusi inscrisa in procesul verbal de autorizare a macaralei,
ea constituind pentru viitor o cifra orientativa pentru compararea deformatiilor
elastice ale instalatiei in timpul exploatarii.
La macaralele care functioneaza pe grupuri separate(de exemplu: podurile
rulante de turnare) masurarea sagetii se va face pentru fiecare grup de grinzi
aferente mecanismului de ridicat.
La macaralele cu 2 sau mai multe mecanisme de ridicat care nu pot functiona
simultan masurarea sagetii se face numai pentru mecanismul principal, respectiv
mecanismul care solicita cel mai mult constructia metalica a instalatiei.
La macaralele cu 2 sau mai multe mecanisme de ridicat care pot lucra
simultan masurarea se face suspendand sarcina in toate carligele sau dispozitivele
de prindere a sarcinii.
Masurarea sagetii se face cu un fir cu plumb sau alt instrument care permite
citirea directa a rezultatelor in mm, in felul urmator: sarcina de incercare trebuie sa
fie asezata in pozitia in care deformatia constructiei metalice, respectiv a grinzilor
principale ale instalatiei, va lua valorile maxime. In cazul podurilor rulante se are in
vedere ca acestea sa fie pozitionate in timpul incercarii deasupra stalpilor de
103
sustinere a caii de rulare, iar caruciorul cu sarcina sa fie adus la mijlocul deschiderii
podului rulant. La macaralele care au grinzile principale rezemate in 2 puncte si in
consola, masurarea sagetii se face atat la mijlocul deschiderii cat si in pozitia
extrema a consolei.
Daca la incercarea statica cu sarcina nominala de masurare a sagetii a
intervenit o deformatie permanenta a grinzilor sau consolei, incercarea se va repeta,
cu precizarea ca dupa cea de-a doua incercare nu este admisa nici un fel de crestere
a deformatiei permanente. Daca si la a doua incercare statica apare o deformatie
permanenta a grinzii, detinatorul macaralei va aduce la cunostiinta situatia societatii
constructoare. In astfel de cazuri se recomanda ca, pana la solutionarea sesizarii de
catre constructor, sarcina nominala a macaralei sa fie redusa corespunzator.
Daca rezultatele incercarii statice a macaralei cu sarcina nominala si
masurarea sagetii elastice este satisfacatoare se trece la incercarea statica cu
suprasarcina.
Incercarea statica se efectueaza cu o sarcina mai mare cu 25% decat sarcina
nominala, sau la macaralele cu brat, avand sarcina nominala sub 100 tone, care
functioneaza pe sine de rulare, incercarea statica se efectueaza cu o sarcina mai
mare cu 33% decat sarcina nominala.
Incercarea statica cu suprasarcina se face in aceleasi conditii si masuri de
prevedere mentionate mai inainte; suprasarcina se ridica la 100 mm de la sol si este
tinuta in aceasta pozitie timp de 10 min.
La efectuarea acestei incercari se vor avea in vedere urmatoarele:
-la macaralele cu brat cu deschiderea variabila, incercarea statica se face atat la
deschiderea minima cat si la deschiderea maxima, suprasarcina fiind conform
diagramei de lucru pentru sarcina maxima admisa pentru pozitia respectiva a
bratului; in timpul incercarii bratului macaralei se va aseza in pozitia cea mai
defavorabila in ceea ce priveste stabilitatea macaralei;
-la macaralele cu brat la care exista posibilitatea lungirii bratului sau de a mari
inaltimea turnului prin modificarea numarului de tronsoane se recomanda sa se
respecte urmatoarea metodologie de verificare si incercare in vederea autorizarii:
-daca macaraua se prezinta cu bratul cel mai scurt avand posibilitatea sa ridice
sarcina maxima pentru care a fost construita, incercarile se vor executa
corespunzator acestei sarcini;
-daca macaraua se prezinta cu un brat mai lung, cu care nu se poate ridica sarcina
maxima pentru care este construit mecanismul de ridicare al macaralei, incercarile
se vor executa corespunzator sarcinii respective, conform diagramei de lucru pentru
lungimea de brat respectiva;
-daca sarcina maxima a macaralei variaza in functie de inaltimea turnului,
incercarile se vor efectua corespunzator sarcinii respective.
Daca rezultatele incercarii statice sunt satisfacatoare, iar macaraua s-a
comportat bine se trece la incercarea dinamica, nu mai inainte de a se efectua o
verificare vizuala asupra constructiei metalice daca nu a suferit unele deformari sau
eventuale fisuri.
104
b. Incercarea dinamica
Daca la incercarea statica macaraua a corespuns, se efectueaza incercarea
dinamica. Incercarile dinamice ale macaralelor se executa, in toate cazurile, cu
sarcina nominala marita cu 10%, cu care ocazie se verifica, prin repetarea tuturor
miscarilor admise, functionarea normala a mecanismelor de actionare, a franelor si
dispozitivelor de siguranta; miscarile se fac lent si fara socuri, cu respectarea stricta
a P.T. si instuctiunilor de exploatare din cartea macaralei.
La efectuarea verificarilor si incercarilor, pe langa executarea tuturor celor
precizate prin P.T.-colectia ISCIR, trebuie sa se aiba in vedere si indicatiile date de
societatea constructoare in documentatia tehnica livrata odata cu macaraua.
In timpul verificarilor si incercarilor macaralelor atat in gol cat si in sarcina
se recomanda sa se tina seama si de urmatoarele:
-la incercarile cu sarcina trebuie sa se foloseasca in general greutati a caror greutate
specifica sa fie cat mai mare pentru obtinerea unui volum cat mai mic al sarcinii;
acest lucru este necesar pentru usurarea manevrelor si miscarilor sarcinii in timpul
incercarilor, astfel ca greutatea folosita sa se poata inscrie in gabaritul de trecere
existent la fata locului dintre macara si obiectele din raza de activitate a acesteia;
-legarea sau prinderea sarcinii in carlig sau in dispozitivul de prindere a sarcinii
trebuie sa se faca corect si sigur;
-pentru efectuarea incercarilor statice si dinamice trebuie sa existe posibilitatea
scoaterii din functiune, prin scurtcircuitare, a limitatoarelor de sarcina sau a
limitatorului de moment al sarcinii in vederea posibilitatii de executare a acestor
incercari;
-dupa incercarile statice si dinamice se executa reglajul limitatoarelor si franelor;
reglarea limitatoarelor de sarcina sau de moment al sarcinii se face la o suprasarcina
de cel mult 20% fata de sarcina nominala; reglarea se considera ca buna daca la
ridicarea suprasarcinii mentionate limitatorul intrerupe miscarea comandata, in
cazul cand sarcina a fost ridicata de la sol cu cel mult 100 mm; dupa reglare se
efectueaza sigilarea;
-la macaralele cu brat deplasabile pe cai de rulare cu sina, pe pneuri sau pe senile, in
timpul incercarii in gol si in sarcina, o atentie deosebita trebuie acordata urmaririi
stabilitatii terenului, respectiv a terasamentului caii de rulare de pe sol, mai ales
dupa ploi abundente sau in timpul primaverii, fiindca se stie ca topirea zapezilor
creeaza o serie de probleme in aceasta privinta.
Rezultatele verificarii tehnice oficiale
In functie de rezultatele obtinute in urma verificarilor si incercarilor in gol si
sub sarcina se acorda autorizatia de functionare si se elibereaza cartea de exploatare
a macaralei cu numarul de inregistrare ISCIR.
In cazul in care organul de verificare ISCIR sau responsabilul cu
supravegherea tehnica autorizat de ISCIR, imputernicit sa efectueze verificarea
pentru acordarea autorizatiei de functionare, constata deficiente care pericliteaza
105
siguranta in functionare, trebuie sa interzica punerea in exploatare a macaralei;

interzicerea functionarii se face, in principal, in urmatoarele cazuri:
-imbinarile constructiei metalice portante ale macaralei sunt slabite, lipsesc
suruburi, nituri sau sudurile sunt necorespunzatoare;
-echipamentul mecanic de rezistenta prezinta crapaturi sau fisuri in suduri sau in
materialul de baza; constructia metalica are deformatii vizibile;
-echipamentul de protectie impotriva tensiunilor de atingere este defectuos executat,
lipseste, nu functioneaza, creand pericol permanent de electrocutare;
-fixarea elementelor de rezistenta a cablurilor, a lanturilor, a carligelor sau alte
dispozitive de prindere a sarcinii nu corespunde scopului, fiind un pericol de avarii
in timpul exploatarii;
-se constata crapaturi sau fisuri in suduri sau la grinzile portante ale macaralei;
-lipsesc sau functioneaza defectuos dispozitivele de siguranta cu care este echipata
macaraua, franele mecanismelor de ridicare si translatie, precum si dispozitivele de
semnalizare acustica si optica;
-calea de rulare, in cazul macaralelor care se deplaseaza pe cai cu sine de rulare, are
suprafata de contact a sinei deteriorata, are portiuni rupte sau uzate peste limitele
admise, prezinta serpuiri, denivelari, pante sau lipsa de paralelism peste limitele
admise in standarde;
-la macaralele cu brat, nu este asigurata stabilitatea sau macaraua prezinta trepidatii
periculoase care pot duce la avarii sau accidente.
Daca se constata indeplinirea tuturor conditiilor pentru acordarea autorizatiei
de functionare, se intocmeste procesul verbal, care reprezinta documentul prin care
se acorda dreptul de folosire a instalatiei in mod legal.
Scadenta urmatoarei verificari, in vederea acordarii sau prelungirii
autorizatiei de functionare, se stabileste de catre organul de verificare in functie de
starea tehnica a macaralei, de grupa de functionare a macaralei sau mecanismului de
ridicat, precum si de posibilitatile tehnice ale detinatorului pentru urmarirea
supravegherii pe parcursul exploatarii.
Verificari si incercari in timpul exploatarii
Verificarea tehnica periodica in timpul exploatarii, verificarea
neprogramata(inopinata in timpul functionarii in cadrul scadentei acordate), precum
si verificarea dupa reparatii au drept scop urmarirea modului cum se respecta
prevederile P.T.-colectia ISCIR si a dispozitiilor date prin procesul verbal de
autorizarea functionarii. In timpul verificarii si incercarii macaralei sau
mecanismului de ridicat este obligatorie prezenta responsabilului cu supravegherea
tehnica, autorizat de ISCIR.
Verificarea tehnica periodica are drept scop constatarea starii tehnice,
gradului de uzura a echipamentului mecanic, electric si a dispozitivelor de siguranta
si protectie. De asemenea, se urmareste daca exploatarea, intretinerea si reviziile se
executa in conditii corespunzatoare si asigura securitatea functionarii, fara pericole,
iar personalul de deservire este instruit si autorizat pentru tipul de macara pe care
106
trebuie sa lucreze, daca registrul de supraveghere al macaralei exista si este corect

completat si la zi de catre macaragii.
Se urmareste ca verificarea, in situatia unei exploatari normale, sa stabileasca
modul in care au fost duse la indeplinire, de catre beneficiarul instalatiei,
dispozitiile date prin procesul verbal anterior privind remedierea unor defectiuni,
precum si felul cum sunt respectate prevederile din P.T.-colectia ISCIR privind
exploatarea, intretinerea si reviziile la macara.
Verificarea tehnica periodica se efectueaza la fel ca si verificarea tehnica de
autorizare la punerea in functiune a instalatiilor noi, cu deosebirea ca incercarea
statica si dinamica se efectueaza cu suprasarcina cu 10% mai mare decat sarcina
nominala; verificarea documentatiei tehnice, cu ocazia verificarii periodice la
scadenta, nu este obligatorie.
La efectuarea verificarii tehnice neprogramate(inopinate) in timpul
exploatarii nu este obligatorie efectuarea incercarii statice si dinamice a macaralei.
Verificarea tehnica dupa reparatii comporta aceleasi etape ca si la verificarea
pentru autorizarea functionarii unei instalatii noi, cu singura deosebire ca incercarea
statica si dinamica se fac cu o sarcina cu 10% mai mare decat sarcina nominala.
Se mentioneaza ca in cazul in care, cu ocazia verificarilor si incercarilor la
scadenta, neprogramate sau dupa reparatii, se constata unele deficiente, care pot
afecta siguranta in functionare sau pot genera pagube materiale sau accidente
umane, organul de verificare nu va acorda autorizatia de functionare si va dispune
oprirea macaralei; dispozitia de oprire si cauzele care au condus la aceasta trebuie
sa fie consemnate in procesul verbal incheiat.
CAP.10 AVARII SI ACCIDENTE

Detinatorul sau cel care are in folosinta macaralele, are obligatia sa anunte
imediat ISCIR- unitatea teritoriala in raza careia se afla instalatiile - avariile si
accidentele de persoane in timpul functionarii, prin mijloacele cele mai rapide
(telefon, curier) in cazuri de accidente de persoane se va anunta si Inspectoratul
teritorial judetean de protectia muncii in raza de activitate a caruia se afla
detinatorul.
Detinatorul sau cel ce utilizeaza macaraua este obligat sa nu modifice starea
de fapt din momentul avariei sau accidentului, pana la sosirea organelor de
verificare ISCIR la fata locului, in afara de cazurile cand mentinerea acestei stari ar
da loc altor accidente, ar periclita viata accidentatilor sau siguranta unitatii.
Atunci cand este necesar sa se modifice starea de fapt din momentul avariei
sau accidentului, detinatorul va face in prealabil fotografii si schite referitoare la
situatia existenta.
107
Organele ISCIR trebuie sa participe la cercetarea avariilor si accidentelor

conform prescriptiilor tehnice - colectia ISCIR si prevederile legale referitoare la
protectia muncii.
In vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, detinatorul
macaralei va trimite la laboratoarele de specialitate, pentru cercetare, piese,
subansambluri sau materiale, la indicatiile organului de verificare ISCIR.
Daca avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unei defectiuni a
macaralei, sau neasigurarii conditiilor materiale care influenteaza in mod direct
securitatea sa functionala, instalatia se va scoate din functiune.
Repunerea in exploatare se va face dupa o verificare tehnica oficiala
completa.
10.1. Cauzele avariilor si accidentelor
Avand in vedere cauzele care au contribuit efectiv la producerea avariilor si
accidentelor, s-a ajuns la concluzia ca aceste evenimente la macarale s-au datorat in
principal urmatorilor factori:
a. avarii cu sau fara accidente umane, care au avut la baza unele erori de proiectare,
defectiuni de executie, montaj sau reparatii ale macaralelor si mecanismelor de
ridicat;
b. avarii cu sau fara accidente umane care s-au datorat nerespectarii normelor
obligatorii de exploatare, prevazute in P.T.-colectia ISCIR si in cartea tehnica a
instalatiilor, neefectuarii reviziilor si reparatiilor planificate sau efectuarii
necorespunzatoare a acestor lucrari de catre personalul de supraveghere, de
deservire, de intretinere si revizii; neglijenta si indisciplina in timpul serviciului;
folosirea de personal neinstruit si neautorizat sau cu slaba pregatire profesionala;
persoane care nu au respectat indicatoarele de avertizare sau instructiunile de
folosire a macaralelor si mecanismelor de ridicat, neefectuarea lucrarilor de revizii
si reparatii planificate sau efectuarea necorespunzatoare a acestor lucrari;
c. avarii cu sau fara accidente umane, care s-au datorat altor cauze decat cele
mentionate la pct. a si b, sau intemperiilor(vant puternic in rafale cu viteza de peste
150 km/h).
Printre factorii care au generat direct sau indirect producerea avariilor si
accidentelor, asa cum reiese din analizele efectuate, se mentioneaza:
-subdimensionarea unor piese sau subansamble, executia necorespunzatoare a unor
imbinari sudate sau prin suruburi, nerespectarea proiectului si instructiunilor de
montaj, oboseala prematura a materialului folosit la constructia elementelor
portante; toate acestea au avut ca efect producerea de fisuri, ruperi, deformari sau
chiar prabusiri partiale sau totale ale unor macarale;
-executarea cailor de rulare, la nivelul solului, cu defecte, nerespectandu-se
prevederile proiectului indeosebi cu privire la pregatirea terenului, ceea ce a condus
la deraiere si rasturnari ale unor instalatii;
-folosirea nerationala in exploatare a instalatiilor de ridicat, prin neefectuarea la
timp a lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii, ceea ce a condus la uzuri avansate
108
ale echipamentului mecanic si electric(lagare, axe, bolturi, suruburi, contacte si

conductoare electrice etc.), efectuarea unor lucrari necorespunzatoare sau cu
caracter de provizorat;
-legarea si prinderea sarcinii in carlig prin intermediul unor cabluri, lanturi sau
dispozitive contraindicate situatiei de fapt; acestea au favorizat caderea sarcinii la
sol, deteriorarea sarcinii sau producerea de victime umane;
-efectuarea de menevre interzise si a unor comenzi contrar normelor de exploatare,
tararea sau ridicarea oblica a sarcinii, bascularea sarcinilor in timpul manipularii,
operatii care deseori s-au soldat cu urmari grave;
-lipsa sau nefunctionarea corecta a franelor mecanismelor macaralei, de ridicarecoborare a sarcinii, de basculare si rotire a bratului(ferodouri uzate, reglare
necorespunzatoare), ceea ce a avut drept urmare scapari ale sarcinii, deteriorari ale
constructiei metalice si in unele situatii accidentarea unor persoane;
-lipsa sau nefunctionarea limitatoarelor de sarcina sau de moment al sarcinii, ceea
ce a permis supraincarcarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat, fie din cauza
necunoasterii greutatilor care erau manevrate, fie in mod intentionat din lipsa unei
instalatii cu parametri mai ridicati care sa permita ridicarea anumitor sarcini sau
smulgerea sarcinii prinse la sol;
-folosirea de personal neinstruit si neautorizat, ceea ce a favorizat deteriorarea unor
bunuri materiale, a instalatiei de ridicat in sine si in multe chiar accidentarea
personalului respectiv.
10.2. Masuri de prevenire a avariilor si accidentelor la macarale
Pentru functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor de ridicat trebuie
asigurate urmatoarele:
-exigenta sporita in fazele de proiectare, executie si montaj in ceea ce priveste
dimensionarea ansamblelor si subansamblelor, respectarea cu strictete in executie si
montaj a proiectelor, folosirea de materiale in functie de starile de solicitare si de
conditiile de lucru ale instalatiilor;
-luarea de masuri tehnico-organizatorice in exploatarea utilajelor in vederea
respectarii actelor normative si de protectia muncii, efectuarea la timp si in mod
corespunzator a lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii;
-echiparea cu toate dispozitivele de siguranta si protectie a instalatiilor de ridicat
conform prevederilor P.T.-colectia ISCIR, in vigoare si mentinerea lor in perfecta
stare de functionare;
-respectarea intocmai a instructiunilor si normelor de exploatare din cartea
instalatiei si a P.T.-colectia ISCIR;
-pregatirea, instruirea si reexaminarea tehnico-profesionala periodica a personalului
de deservire a macaralelor(macaragii si legatori de sarcina) de catre detinatori,
conform prevederilor P.T.-colectia ISCIR, in vigoare;
-formarea unor echipe de electricieni si lacatusi mecanici, bine pregatiti profesional,
pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii, la timp si de buna
calitate;
109
-analiza cauzelor care au generat avariile si accidentele, stabilirea si aplicarea

masurilor preventive rezultate in urma analizelor, finalizate cu desemnarea unor
responsabilitati concrete.
CAP. 11 MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE

AVARIE/ACCIDENT
Securitatea si sanatatea in munca constituie un ansamblu de activitati
institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea
procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si
a altor persoane participante la procesul de munca.
Sistemul reglementarilor de s.s.m.:
-Constitutia Romaniei;
-Codul Muncii;
-Legea securitatii si sanatatii muncii ;
-instructiuni proprii ssm;
-Standarde de securitatea muncii.
Conform legislatiei in vigoare, in tara noastra prin accident de munca se
intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care se produc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea
indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel
putin o zi, invaliditate sau deces.
Urmarile accidentului de munca asupra victimei:
-incapacitate temporara de munca: consecinta cea mai putin grava a unui accident
de munca o costituie incapacitatea temporara a victimei de a-si desfasura activitatea,
ca urmare a tulburarii unei stari functionale(de cel putin o zi conform programului
unitatii respective). Incapacitatea are caracter reversibil; prin aplicarea unui
tratament adecvat, ea dispare.
-invaliditatea: consta intr-o infirmitate permanenta, care conduce la pierderea totala
sau partiala a capacitatii de munca. Constituie invaliditate, pierderea unui simt, a
unui organ, traumatismele craniene, toracice, abdominale sau lombare, fracturile
coloanei vertabrale sau bazinului, fracturile deschise sau cele soldate cu deplasarea
fragmentelor, arsurile de gradul II si III.
-decesul: in urma accidentului de munca persoana respectiva isi pierde viata.
Clasificarea accidentelor de munca
1. dupa numarul persoanelor afectate:
-accidente individuale, cand este afectata o singura persoana;
-accidente colective, cand sunt afectate cel putin 3 persoane;
2. dupa urmarile produse asupra victimei:
-accidente care produc incapacitate temporara;
110
-accidente care produc invaliditate;

-accidente mortale;
3.dupa natura cauzelor care produc vatamarea:
-accidente mecanice;
-accidente electrice;
-accidente chimice;
-accidente termice;
-accidente prin iradiere;
-accidente complexe;
4. dupa natura leziunilor provocate:
-contuzii, plagi;
-intepaturi;
-taieturi;
-striviri;
-arsuri;
-entorse;
-fracturi;
-amputari;
-leziuni ale organelor interne;
-intoxicatii acute;
-asfixii;
-electrocutari;
-insolatii;
-leziuni multiple;
5. dupa locul leziunii:
-la cap;
-la trunchi;
-la membrele superioare;
-la membrele inferioare;
-cu alte localizari;
6. dupa momentul in care se resimt efectele:
-accidente cu efect imediat;
-accidente cu efect ulterior.
Primul ajutor
Raniri: Se curata pielea din jurul ranii, prin spalare(de preferat cu apa fiarta si
racita) si se dezinfecteaza cu alcool, tinctura de iod, eter, benzina, apa oxigenata; se
va respecta directia dinspre marginea plagii in afara. Spalarea ranii propriu-zise cu
apa sau alte substante este interzisa.
Hemoragii:
Dupa felul vasului sanguin care sangereaza , pot fi hemoragii externe, interne
sau exteriorizate(curgerea sangelui pe nas).
Hemoragia externa materiala (sangele de culoare rosie deschisa tasneste in
ritmul batailor inimii) si hemoragia externa venoasa (sangele de culoare inchisa
curge continuu) se opresc prin compresie digitala deasupra (la artere), prin indoirea
membrelor din incheieturi si, mai ales prin aplicarea garoului .
Pentru a nu se produce gangrenarea membrului (inferior sau superior), garoul
se mentine 1,5-2 ore , apoi se desface pentru putin timp si se leaga din nou; in
apropierea garoului se prinde un bilet pe care se indica ora si minutul cand s-a
aplicat, pentru a fi cunoscute de organele sanitare .
111
Fracturi si luxatii:
Fracturile pot fi inchise(pielea si muschii nevatamati) sau deschise (insotite de
raniri). Se interzice ranitului orice miscare a membrului traumatizat, care va fi
imobilizat cu ajutorul unor atele imbracate in vata. Atelele se aplica astfel incat sa
nu apese pe fractura , ci numai sa impiedice progresarea ei ; ele vor depasi cele 2
articulatii vecine fracturii , fixandu-se cu fasii de tifon , de panza .
In cazul unei fracturi deschise , se va aplica imobilizare cu atele , dupa ce s-au
luat masurile de prim-ajutor indicate pentru raniri sau hemoragii.
Arsuri: Primul ajutor in caz de arsuri consta din:
-scoaterea hainelor si a incaltamintei-preferabil prin taierea lor cu foarfecele- de pe
suprafata arsa a corpului; in cazul arsurii cu bitum topit sau cu alt material care s-a
lipit, acesta nu se jupoaie;
-aplicarea de compresie sterile fara a se sparge basicile, sau, in cazul unor arsuri
intinse, infasurarea accidentatului in cearceafuri curate;
-invelirea accidentatului cu paturi, cearceafuri, dandu-i sa bea ceai cald, dulce;
-transportarea de urgenta la spital.
Electrocutarea
In toate cazurile , rapiditatea in interventie si in aplicarea primului-ajutor este
hotaratoare in reusita actiunii de reanimare a accidentatilor prin electrocutare .
In primul rand se scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric prin
deconectarea portiunii din instalatie aflata in contact cu acesta.
Daca accidentatul se afla la inaltime si daca este posibil ca el sa cada la
intreruperea curentului, se vor lua masuri pentru prevenirea caderii.
Daca intreruperea curentului electric nu e posibila imediat , la curentul de joasa
tensiune(sub 500 V) se poate actiona pentru scoaterea accidentatului de sub
actiunea curentului electric prin inlaturarea contactului acestuia cu sursa de curent,
cu conditia asigurarii izolarii mainilor si picioarelor salvatorului.
La curentul de inalta tensiune (peste 500V) , accidentatul nu va fi atins decat
dupa ce curentul va fi intrerupt.
Dupa intreruperea curentului electric se procedeaza imediat la acordarea
primului-ajutor , care consta in deschiderea hainelor , incalzirea picioarelor si a
corpului si aplicarea cat se poate mai rapida a respiratiei artificiale.
Respiratia artificiala se aplica si in timpul transportului la spital.
Respiratia artificiala
In cazurile in care respiratia victimei s-a oprit, cazuri de asa-zisa moarte
aparenta, se incepe imediat respiratia artificiala, daca e posibil chiar la locul
accidentului, cu urmatoarele pregatiri:
-se intinde persoana accidentata pe un asternut uscat i se scoate haina, iar daca are
rani sau fracturi, se taie hainele, se desfac gulerul si cravata, sireturile de la
incaltaminte;
-i se deschide gura si i se scoate limba sa nu se sufoce(se scoate proteza dentara), i
se elibereaza caile respiratorii superioare de corpurile straine, i se panseaza nasul;
-se inlatura persoanele de prisos si se asigura o buna ventilare in zona;
-daca este posibil, fara a se produce intarzieri, i se incalzesc picioarele si corpul.
112
In cazul aplicarii metodelor manuale de respiratie artificiala, se aseaza

accidentatul cu fata in sus sau cu fata in jos, dupa caz, si se ridica membrele
superioare, sau in caz ca acestea sunt ranite se apasa toracele, intr-un anumit ritm,
constituind timpii de inspiratie si timpii de expiratie. Pentru folosirea acestor
metode sunt necesare instructaje speciale, altfel pot agrava starea victimei; cea mai
eficace si mai intrebuintata este metoda gura la gura sau gura la nas.
Aceasta metoda permite sa se insufle victimei aerul necesar reanimarii sale,
direct in aparatul respirator. Pentru aceasta, i se da capul cat mai mult spre ceafa.
Peste gura accidentatului se aseaza o batista sau o pipa speciala. Este indicat sa se
foloseasca batista salvatorului care este special confectionata, din material plastic
avand forma dreptunghiulara, iar in mijloc un tub de material aplatizat si lung de 2,5
cm, care se introduce intre maxilarele accidentatului. Salvatorul se aseaza cu
genunchiul lateral fata de victima, trage mult aer in piept si il sufla in gura
accidentatului, intr-un ritm de 16-18 ori pe minut, tinandu-se narile comprimate
intre degete. Dupa insuflare, salvatorul se indeparteaza de gura accidentatului,
lasand sa se produca expiratia.
In cazul incetarii batailor inimii(stop cardiac), simultan cu respiratia
artificiala, se efectueaza masajul extern al inimii, cu ajutorul unei alte persoane.
Acesta consta in comprimarea succesiva a sternului cu palma, comprimari care
trebuie sa alterneze cu insuflari.
Indiferent de metoda aplicata, respiratia artificiala nu se intrerupe nici in
timpul transportarii victimei la spital; ea trebuie continuata pana cand victima este
in afara de pericol sau pana cand este predata organelor sanitare(poate dura 5-6 ore,
chiar pana la 8 ore).
113
BIBLIOGRAFIE
1. PRESCRIPTII TEHNICE, COLECTIA ISCIR, IN VIGOARE
2. MIRCEA ALAMOREANU, s.a. : MASINI DE RIDICAT- Organele specifice
si actionarea masinilor de ridicat vol I, II, EDITURA TEHNICA
BUCURESTI-1996,2000
3. DAN DRAGOS, s.a. : MACARALE SI MECANISME DE RIDICATIndrumator pentru constructie, exploatare si verificare, EDITURA TEHNICA,
BUCURESTI-1977
4. OCTAVIAN TANASESCU, s.a. : MASINI DE RIDICAT, TRNSPORTAT SI
UTILAJE PORTUARE-Manual pentru licee industriale cu profil de marina,
meseria electromecanic naval, clasele a XI-a si a XII-a
5. ION POPA : INDRUMATOR pentru exploatarea macaralelor in constructii,
EDITURA TEHNICA, BUCURESTI-1987
6. I.R.S.-Colectia de standarde in vigoare pentru instalatii de ridicat
7. P. ANTONOV, N. DAVIDESCU, Z. PREDA : CARTEA MACARAGIULUI
SI A MECANICULUI TRANSLATORIST , Oficiul de informare pentru
aprovizionarea tehnico-materiala si controlul gospodaririi fondurilor fixe,
BUCURESTI-1984
8. P. ANTONOV, N. DAVIDESCU, Z. PREDA : INDRUMAR PENTRU
AUTORIZAREA MACARAGIILOR, Oficiul de informare documentara pentru
aprovizionarea tehnico-materiala si controlul gospodaririi fondurilor fixe,
BUCURESTI-1986
9. VITA I., s.a. : MASINI DE RIDICAT IN CONSTRUCTII : Exploatare.
Intretinere. Reparatii , EDITURA TEHNICA, BUCURESTI-1989
10. SEGALL H., VITA I., POPA I. : MACARALE PENTRU CONSTRUCTII:
Calculul si constructiamacaralelor , EDITURA TEHNICA-1979
11. VOICU M., MACRIS A. : INSTALATII DE RIDICAT SI DE
TRANSPORTAT : Manual pentru licee industriale cu profil de mecanica ,
E.D.P., BUCURESTI-1977
12. POPESCU STELIAN, POPESCU CONSTANTIU, GHITULEASA ILARION :
MASINI SI INSTALATII ELECTRICE : Manual pentru licee industriale cu profil
de mecanica-clasa a XII-a
13. MERET N., IONESCU C. :TEHNICA SECURITATII LA MASINI DE
RIDICAT ,1980
14. Ministerul Muncii Si Protectiei Sociale-Departamentul Protectiei Muncii
:NORME SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU TRANSPORTUL
INTERN , 1998
114
1. Legea nr. 64 din 21 martie 2008, privind funcionarea n condiii de siguran a

instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de
combustibil, completat cu Hotrrea Guvernului nr. 1407/2008, Hotrrea
Guvernului nr. 1488/2009, Ordonana Guvernului nr. 22/2010
2. H.G. Nr. 1139 din 17 noiembrie 2010, privind nfiintarea, organizarea si
functionarea Companiei Nationale pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de
Ridicat si Recipientelor sub Presiune - S.A., precum si modificarea si completarea
Hotarrii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei
de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de
Ridicat
3. Prescripia Tehnic P.T. CR8/2009, privind autorizarea personalului de
deservire a instalaiilor/ echipamentelor i acceptarea personalului auxiliar de
deservire
4. HOTRRE Nr. 1340 din 27 decembrie 2001
privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat
5. ORDIN Nr. 8 din 14 ianuarie 2009
pentru aprobarea Procedurii privind atestarea formatorilor care participa la
programele de formare profesionala in domeniul reglementat de Inspectia de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat
6. ORDIN Nr. 401 din 5 august 2005
privind aprobarea aplicarii sigiliilor de catre inspectorii de specialitate din cadrul
Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si
Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) la instalatiile si echipamentele neautorizate sau care
nu prezinta siguranta in functionare, conform Prescriptiilor tehnice - Colectia ISCIR
7. Ordinul 465 din 28 septembrie 2009 privind aprobarea Metodologiei de
atestare a personalului tehnic de specialitate in domeniul ISCIR
8. Legea 93 din 6 iunie 2011
privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 64/2008 privind functionarea in conditii de siguranta a
instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de
combustibil
9. ORDIN Nr. 130 din 10 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind
autorizarea
operatorului
responsabil
cu
supravegherea
tehnica
a
instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI
10. Ordinul 1169 din 6 iunie 2011
privind aprobarea Tarifelor pentru activitatile de autorizare, avizare, verificare
tehnica si alte activitati la instalatii sub presiune, instalatii de ridicat,
instalatii/echipamente pentru parcurile de distractii si aparate consumatoare de
combustibil, efectuate de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, indicativ CR 1-2011
115

Suport Curs Macaragiu PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Suport Curs Macaragiu PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta