-

2(AT

--- =

..-

'

T7-76

f.

' )
t-

.-

.7";

oi

'
7.:

'-

1.,

"

,i,

-,

'-

'

'

,,,,',',-

-4t

.4'

& -.

A t" f

.1,

'

'

I '
...

n'-.

)ii!A

../..,,

'

4;4'0

,-

..,..4

,','L:*

i-'

, 4--

,e'r

4.'5,r4i,

-&.,.:

,...--...

. ..,

1.
..
,

_99,_

,,,,kit:

Wi'" y.
9.'

it."'

:St'? L

--

-!4.

-.''

'W..*-

.. ,
.

"' If,,

''''''

1,,,iq
..4, '

/A

, '

:,0'

'''''''fi 41 .4..7+:4

'-'.' r1 '

'

s ", n .,2,,, ,
.":.
,
,,i, ..z, '14.;:i1,.= -04
' '1",.--..,;"Y...

r-

'''''', -'

,'%.,...14.1.-

- : ,i a' z; '
,
___,..

'
ast,----.1 i6iirekr:....1......1.4%.15,11.1 :...aV

\'

(",

,\

4-

<

:-.: " ,,i -,,. . '''.

Fitf,., r Lo

i,

A
C'
1

,....

111;,-,4,-:,

'

.:i

.,

*s

-riz,

11111

etc

,,,,,a, g+.40, L..O.ki

'''' ?,../."Nis,-,1t*v li
."; ', :I ".. ,.a, -!"t.
'+ N...

''.

...I

COD

1616.1

=r,
*sn

INQ

mut
Cr., tC
(I

LTAlm

COD

treaa

www.dacoromanica.ro

TJPOGRAFIA SI LEGVIORTA DE

CART' FRATII DUMITRESC11"

BUZAU, STR. EMIL TEODORU, 2

www.dacoromanica.ro

CRONICILE ROMANESTI
VOL.

IH

VARIANTE
LETOPISERUIALCAIITACUMESC
PUBLICATE DE

N. SIMACHE oi TR. CRISTESCU

PROFESOR!.

9 4

Tipografia 11 Legitoria Prat!' Dumftrescu", Emil Teodoru, 2

BUZAU

www.dacoromanica.ro

I.

VARIANTA PUBLICAT
DE ST. NICOLAESCU.9
1290-1733.

1. In Revista pentru Istorie, Arhaolagle si Hologle', vol. XI, DO.

partea I. pag. 97-186 si partea II, pag. 346-555.
Limurirt asupra aceitei variante, am dat In vol. al II al colectiei noistre
de Cronici rominesti", pag. 50-54.
Textul acestei variante fiind prea lung (ar ocupa cam 110 paginl do
formatul nostru) si tn bunt parte reproducAnd aproape Intoemal textul Letopisetulul Cantacuzinesc", ne-am hotfirit a republica alci numai partile deosebita de acel Letopisat (cu aceasta acutim @I pe carcetatori de a mat cauta
acaata paaagli).

www.dacoromanica.ro

DE INCEPEREA VECHIULUI NEAM SLOVENESC $1 DE

NUMIREA LUI,')

Marele intre patriarsi Noe, plAcutul TatAlai celui fdr de

inceput ;1 ficlitoriului a twit/ flptura, rAdicina dupli trup i
strAmopul neamului omenesc, dupli potop spre trei staturi inpirtind feciorilor sit vietulrea in lumea aceasta, deoseb1 fiesteciruia au insemnat si au hotArtt lui Sim dregitoriia preoliel,
lui Ham, jugul robiei, lui Iafet vredniciia InpArteascA, vitejiia

1. Vezi Cronica Slovenilor" de Gh. Brancovici (pe care

St. Nicolaescu o citeazi, firi Indicatie de autor, ca Ms. Acad.
Rom. Nr. 1267).

Gheorghe Brancovid, aventurierul irate al mitropolitului

Ardealului Saya Brancovici, a lint doui cronlci : una mare sirbeasci in 5 volume (din care Silvia Dragomir a tradus in romineste pirtile de interes pentru trecutul rominesc, in Anusrul Institutului de Istorie Nationsli" dela Cluj, vol. II, 1924) 61
alta romineascii, cunoscuti in doui copli : una descoperiti de
Aran Densuflanu 51 publicati in Revista critici-literari" din
Iasi la 1893, alta de Preotul Const. Bobulescu, publicati in Revista Istorici", soul 111, 1917, p. 26118.
Aceasti ultimi copie are urmitoarele capitole : I. 'De inceperea vechiului neam slovenesc ;1 de numirea lui, Rev. Ist
'De tre1 pirti ale lumii ce si numesc Asia,
III, p. 26-27.
'De AAfrica s1 Europa. Aritare pe scurt de Aslia, 27-28.
'De neamul ru'America, 29.
'De Europa, 28.
frica ;
sesc el de numirea lui ; 'De neamul Sarmatilor sl de numirea
'De neamul roxolanesc f i de numirea lui, 30. '
lor, 29-30.
De Mosoh, strimosul sloveno-rusesc, s1 de semintla lui, 31.
'De
'De numfrea Moscului si a cetitil impiritesti, 31-32.
De
Cazan; 'De Polovti, Pecenighi, Iatveaghl si Timbri, 32.
preaslivita marea f i Scaunul a tot norodul rusesc cetatea ChiaDe cneazii carii au fost int4iu
vul pi inceaperea ei, 32-33.

www.dacoromanica.ro

neamulul dupil numele lui ; c Iafeth sit tiilIn mote,

piimiintul 1-au hapArta In irel plirti,
cuiaate !Mime. Aaijderea
din care cea dintiliu sli chiami Asila, adoso Africa, a treta
Evropa. Lui Sim i s'au ventt plirtile ce cautli spre rtistrit In
Inceplitori Chievulul pi de zidirea cetlitli Chievului $1 de numele

el, 33-34. De moartea lui Scec si Horev s a lui Chii ai de urmitorli lor dupt dinali, 34.
and au Inceput Rupii a invlita
carte, 34-35.
De cnejiia lui Rude, cu fratil sti, in ptmfintul
rusese, 35.
De Oseold sl de Dlr, edict cum au inceput a fi
cneaji de Chiev, 35-36. De cnejiia lul Igor, feciorul lui
impreunt cu Oleg, rudenia lui, 36.
De sttpfinirea Jul Oleg
in Chiev si de moartea lui, 36-37.
De cneajiia Marei Cniaghini Olgti in Chiev, 37-38.
De cneajiia Marei Cniaghini 01De meargegfii in Chlev, and au mers la Devleani, 38-39.
rea a doao a Olgti la Devleani, 39-40.
De meargerea Olgti
la Tarigrad ai de botezul ei, 40-41.
De cneajiia lui Sveatoalav, feclorul lui Igor, In Chlev fi de moartea erestinii MarelCneaghini Elenei, 41-42.
De imptrtirea cneajiei lui Sveato.
slay, feciorilor sti ai de moartea lui, 42-43. De cneajia lui Iaropole, feciorul lui Sveatoslav, In Chiev, 43. De venires Marelul Cneaz Vladimir, feciorul lui Sveatoslav, tu Chiev, ai de
De cniajiia
cnejila, de botezul al de Watt vilata lui, 44-45.

Marelui CnIaz In Chiev, a lui Vladimir si in toatli Rusimea, ai de

De udarea Cu
singual stilpfinirea lui, 45.
De idoli, 45.46.
apt la Pasti, 46-47.
De
De muetile lui Vladimir, 47-48.
vitejla lul Vladimir, 48.
De Diliigorod. cum s'au slobozit de
Incungiurarea Pecenighilor prIn ChiselltA, 48-49.
De biruinta lu
Vladimir preste Peceeighi. supt Perlisslav si de cAnd s'au zidit

Periiaslavul al de ende s'au emit, 49 50 De solii cei trimial

de multe pArti ea st plesce pre Vladimir le credietA, 50-51.

De solii Wraith la
De sfatul Sul
cei grecesti, 51 52.
Vladimir pentru rrediniti $i de Folii lui ce au tritnis s5 vazA cine
cum creade, 52 53.
De intoarcerea solilor la Vladimir, 53.
De meargerea lui Vladimir in Tara Greceavcii pentru botez, 54
De botezul lui Vladimir ai de minte lui, 55
De botPzul a
tot norodul Chkvului s a toatA Rusimea, 55 56
De botezul
teriorilor lui Vladimir 56.
P. ntru acpa.ta de eiteori s'au
botPzi41 Reaii mai inainie de VIsdlmir pfinA la trnetrtila lui
56 58 De intarlrea cea desAvfir$ t a credintei pravoslavnice tu

Rusine fi de suroarea idol Ion. 58. - De biserica, preasfintei

De meardin Cbiev. 59.

gerea lui Vladimir la Suzdol, la Roctov si la Marele-Novgorod,
5940,
De cniajlia feciorilor lui Vladimir, cfind le-eu imofirtit
cneaiiile, 60 61.
Multfimita
De moartea lui Vladimir, 61.

NAscAteare de Dumnezeu Desiatin

lul 1/111309M1 despre toti Rusli pentru nespusul lul dar, 61.62,

www.dacoromanica.ro

Asila cea maree unde Sant acum Perii i Asiriianit ; lu Ham i

a'au citzut soarta spre arniazAzt, unde taste acum Eghipetut in
Tara ArApeascA ; iar lui lafet l-au rAmas plirtile cele despre apus oi despre miazInoapte in Evropa. Insa lafet iaste tata
strIlmcf tuturor creotinilor, mai vartos celor ce vietuesc In
De eneajia lui Sviatopolc In Chiev, fa anul de la Zidlrea Lumit
De meta6525, tar de la Naster ea lu 1-tristos 1017, 62-63.
jiia lui Jaroslav in Chiev, in anul de la Facerea Lumii 6517, iar
De cneajita in Chiev
de la Nasterea lui Eristos 1009, 63 64.
Marelui-Cniaz Izleaslav, feclorul lu Iaroslav, ai de intemeiaDe a doua izgonire a
tea besearecil Pecerscli de lemn, 64.
lui Iziaslav din Chiev oi de zidirea besearicii eel mari a Pecerschit de piatrA i de podoaba ei si de zidirea cea din prejur a
De cniajlia lui Vsevolod, feciorul lui
toga manastirea, 65.66.
De cneajiia lu Mihail Sviatopolc,
iaroslav, in Chiev, 66-67.
De cneajiia lui Vladimir
feciorul tui Iziastav in Chiev, 67.
De aciasta, de
Monomahul feclorul lui Vsevolud, in Chlev, 68,
uncle moriarhii rusesil au inceput a avea cununit
De cniajiia lu Mstislav, feclorul Monomahului, in
68-70.
Chiev ;
De cnajlia lui Iaropolc, feciorul Monomahului, in
e usebiti cniazi in Chiev, earl' unul pre altul au
CtlieVf 70!
lar de usebiti cniazi in Chiev oi de
Scaun, 701f.
cos
De cniajiia lui Mstislav, feizgonirea lor din Scaun,
tiorut lui Iziaslav, in Chiev si de alti cnazi ce au stapant Chiein
De cneajlia lui Roman, cniazul Smolenscului,
vul, 72 73,
feciorul
Iaroslav,
a
lui
De cnajiia in Chiev
Chiev, 73.74.
Da aciasta, cum cl n'au dat blagoslovenie
lUi iziastav, 74,
ca s sa
opiscopul

RQI:1140 monarhului rusese,

pricinA,

scoale cu rizbolu asupta crestinildt' awl de cuvioasi si pentru

rusesti
Neunirea pentru Scaunul roodarhieicniajiia
74-75.
ruseasch,
alegerea cniazului Cotoman Ungurului. spre
in
Chiev,
75-76. De cfleajiia lui Mihail, feclorul lui Vsevolod, '76, -- De
Bate,
de venirek usupra Chievului a paganului
facatoare lavre a Peai
de
minuni
stricarea Ante!, frumoasel
De un clopot mc ce se chem:egvsersiltoitrorliaubien_
cersclii , 76-77.
I

strangerea c
'slinta beseareca a PecerscAi pentru
Chievuliii21Dmonarani
cniajiia
De a:asta, cat(
searecii, 77,
Tatarilor, 78, --De cneafost
supt
jugut
Chievuhia a toat Rusimeacumplitul
au
jug thtiritsc si de cniajiial Chievuiiiik thievulu supt
Mitropolitului
De mutarea
lui clin parte, 78 7 ).
Scaunului rusesc, adci a cetlitii
De
laarea
tut la Mosc, 79.
Ghedimin si de mutarea ChiaChtevulut, de cntazut litveneso
unde 2 Mitropoliti au triceDe
aciasta,
de
19-80.
80-81. De muvului la Litva,
lar altul la Chtev,
De Intoar.
put a fi in Rosiia unul la Mosc, in
V0evozie, 81.
tarea Marei Cneajii., a Chieyului

www.dacoromanica.ro

ropa, dupi blagoslovenila tatane-su lui Noe. Aga din neamul

situ cel norodt, spre multa inmultire neamului situ au crescut,
cat nu numai prin partile cele despre miazanoapte gi despre
spas s'an lAtit, ci gi prin cele despre rlsArit, gi neamnl lui Inlet pre toate celelalte cu puterea, cu bArbAtila gi cu viteilia au
Intrecut. Infricogat, st slAvit la toatl lumea, Wanda-se (precum
cei vechi gi vrednici de credinta istorici mArturisesc), el cu nimkt alt WI numai cu lucru de oeste al tines, gi de acolo hrana
gi toate trebuintele sale el le plinea si din lucrurile sale cele
slAvite, mai vfirtos din cele vitejtigti, Slaveni, adeel slAvitl au
Inceput a sti chiema. Agliderea in limbs sloveneascl iaste una
din cele 72 dela facerea turnului dupl amestecarea limbilor, care
au egit din neamul lui Iafet, gi din slava numelui slavenesc
eau numit. Pentru aceasta, spre pomenlrea neamului slavenesc,
ai cei dedemult cneazt rugegti punea nume fiilor stii, lipindu-i
Magi slavA, adecl : Sveatoslav, Iaroslav, Mettslav, adeca izbAnditoe pentru slavl ; Mecioslav, ca slavit era prin sable, gi altele asemenea acestora.

De trei p&p ale lumli ce all numesc asa: Asila, Africa, Evropa.

Aritare pe scull de Asiia.

Asiia iaste o parte a lumii, tnai mare gi mai vestitti ; ma
cerea cetAtii Chievului iarAgi la cinstea cea d'intliu impilr/.
II. Cronica Slovenilor, Itliricului, Misil cei din
teasel, 82-84.
Aici aducem aminte f i de un
sus gi cei din jos Misil, 85-98.
rAzboiu cu multe bunAtAti a SfAntului $tefan de la Decian, 98Aleut semneazA de istovut crailor sArbegti, 101-102.
100.
'Itlzboiul de la Nicopol, 102ftlzboiul de la Cosova, 102.
Cniajtia Ioanopo*Rlzboiul de la Varna, 104 107,
104.
CAlAtoria MALRlzboiul de la Jefolt, 109i12.
lului, 108.
Scurtl salriel Sale Doamnei la Sfiintui Ierusalim, 112-114.
soare cum Vezirul eel Mare Cara-Mustafa dintru rinduiala Implratului Turcesc la anul de la Hristos 1683 Deehem. In 5 ant,
Atci tubitului
In Beligradul Sarbese s'au sugrumat, 114-115,
cetitor sl sane cea mai mare pocaanie ce au rAnduit gi au pTArgle gi unele ()unt Turcii jute 1686 de ani, 115-117.
resit mari, care supt ce zodii stau, aici pre scull sit scriu, 117,
TAlcuirea chipului pecetilor gi seamnele den prognostic, 117-118.
Capitolele cu semnul au fost transerise in versiunea St.
Nicolaeseu, care confine $i alte evenimente de tstorie tlEli
Tersall.

www.dacoromanica.ro

mare pentru aceasta, cgci ea mult intrece pre Africa cu

mea ; mai vestitg, pentru aceasta, el intru dfinsa au pus Dumnezeu raiul, pre om l-au fgcut, i legea au dat ; Chrlstos s'au
ngscut, au vietuit, au murit, si au inviiat. Dintru dnsa au esit
cei intiu licuitori a tot pgmAntul si ai mgrii. Astrologhi si alte
Invitituri de acolo skit toate. Aromatele, tma, nalrosurile
cele cu miros frumos, pietrile cele mai scumpe si mai bane. Aceasta Inci dedemult s numlia mural tuturor cetitilor, domniilor, i inpiritiilor celor mari, pentru mirirea sa, pentru vizduhul cel bun, pentru istetimea mintti omului, pentru averile sale
cele multe si indestulirnea de toate bunititile. Acolo inpirittile
au inflorlt, a Asiriianilor, a Midenilor, a Persilor, a Parthentlor. Acolo Tartariia, Cataia, Persiia, Araviia, Idumeia, Sirita, Finichiia, Asirita, Kesariia, Capadoelf la, Paflagoniia, Vithiniia, Ioniia,
Cariia, Lichiia, Parnfillia, Chilichiia i Tfitarii, din carii viteazul
inpArat si marele eneaz al Moscului loan, feciorul lu Vasille, multi

multime au intors la pravoslavnica credinti, si i-au lipit de inpiritiile Astrahanilor, si ale Kazanilor, carii I pAng acuma skit

supt norocita stipnire a math st4nii a Moscului, i sA adaoge

spre Aca cea mare, si Aca adaogg pre cea mal mici, si intru
aceasta sA cuprinde toati laturea care iaste intre Efrath, lintre marea ce si chiami Egheum, care o au inpirtit Turcii in
patru pAii, acolo iaste Frigita, Lidiia, i Licaonlia, Armentia,
Iveriia, adecl inpiritiia Ruzeneascg i altele.

De A frica.
Africa asijderea iaste o parte a pimAntului care s'au chemat asa dela un Afradin, simnta lui Avraam, lar unit zic
s'au zis Africa dela acest cuvnt prica, ce si tlcuiaste desehis,
cA iaste deschisi, s mai mult decat altele intoarsi spre soare,
inchipuiti in trei cornuri. Despre miazi noapte si hotgraste
cu Marea Talineasci,') despre epus si despre n iazazi cu Ochianul, despre rAsAnt cu Marea Rosie. Acolo taste EghIpetul, EtiopHs, Cafraria, Tara Argpeasci, Mavritania, Nubia, Liviia, Varvaria, s inpiritlia Feseneasci, Mavrohineasci, Amonoghemughilor, Amonomotapilor, Adel, Congo i proci.2)
1. ItalieneascA, MecliteranA.

1 etc.

www.dacoromanica.ro

10

De Evropa,
Evropa asijderea iaste o parte a tot pArnantul, care in
lung merge din hotarul Protogaliei panti in apa Tanis, sau Donul ; iar in lat, din Arhipelag adecA din Marea cea din naljlocul pAmantului pan in Ochianul Ghibernilor.') Cuprinde intru
sine prea slAvite ai mari tAri, bogAtii $i multe avutii, l multi.
multime de oameni viteji, puternict, si intelepti, i spre
iaste sAntitoasi $i bunA. Intru darns skit Gretiia, Trachiia, unde
iaste Costandinopoleos, Sloveanii, Rusii, Moscva, Tara Le$ascli,
Litvo, Mazoviia, Jtnuvii, Corilandiia, Leflandii sau Livaniia, Prusiia, Cehti, Slioschii, Moraviia, Ungurii, Muntenii, Moldovenii,
Sarbii, Bulgarii, Bosna, Dalmatiia, Alvaniia, Ahaiia, Ispaniia, Aragoniia, Castiliia, Frantiia, Vitaniia, sau Anglia, Liotaringlia, Bur.
gundia, Italiia, Ghermaniia, Romanii, Niderlandii, Brobantiia, Golandiia, Barvariia, Sfetiia, Saxoniia, Daniia, Govtii $i Fedii, Lambiia, BAtnila, Filandia, Tartariia cea mai micA sau Cramul, Perecupul sau Orul, i altele care nefiind lesne a le serte cu a-

mAruntul deplin, s'au scris pe scull. Ins& iaste i a patra parte

a lumii America.
Am F.: rica.

Care sA chiamg lumea, noao, cl de vreme ce aceasta mal

pre urmA decat altele de curand s'au aflat, (la anul dela zidirea lumii 7003 (=1495)2) $i incl putin iaste de treabl a sA apune,
pentru aceasta s'au lAsat de nu s'au scris.

De neamul rusesc, f i de numirea lui.

Noroadele rusesti, aceaia $i Sloveni sant, cA dintreo nemenie din tatAl Ion Iaf et sant, $1 tot o limb5 sant, cA precurn
Slavenii din sitivite Itxrurile sale, din ceput nume clAvite Ionia
s'au dnbndit, asa dupti vremi dintru acest ci,vnt Rosiianila, ade-A rAsipirea neamului sAu prin multe Ail, cA Rosiianie, rtisipire sA zIce. Rossiiant, iar dupl aceia Rossi s'au chiemat. Una
in vry.mile nu ceste de mult trecute, au povesiit Ru$11
1. Inghetat de Nord.
2) exact 14)2,

www.dacoromanica.ro

TI

tr'o cetate ce sa chiama Rossi (ce iaste nu departe de marele

Novogord) sit numesc. Altii dintr'o apti ce sti zice Rossi, iar
altii din parul plavitu, ca pi acum pretutindinea multi din
sant asa, dar mai vrednic de credinta pi mai cuvios cuvant iaste
dealt toate asemnarile acestea el din Rossiianiia, adeca din rasipirea sa, Rupii numele acesta din vremile cele dedemult lorup
s'au ciptigat. Pentrucli in larga partea lumii, prin multe pi usibite parti s'au rasipit: unii pre langi Marea Neagra Mug& Evxinul Pondului, altii laaga Tanis sau Donul, pi langa apa Volga,
altii pe langa Dunare, pre !ADO. Nistru, pi Dnipru, pi pre ling&
Desna lat f i osebit, ca lacapurile sale s'au risipit. Asa toti istoricii cei vechi grecepti, rusepti, ramlenepti, lepapti marturisesc,
mai lidos i Dumnezaiasca Scriptura din prorociile lui Iezecheil, numele acesta h 1 Rosilor, cu cuviinti arata, numind pre
stlipanul Rosilor, Mosoh, carele iaste al paselea fecior a lui
Iaf et. Si rip Rupii din Rosiianiia, adeca din rasipirea sa s'au
chemat, pi din Sloveni numai cu numele sa osibesc, lar dupii
neamul lor tot unii skit, i cad ea acelap neam slovenesc
chianci sloveno-rusesc.

De neamul Sarmatilor fi de numirea lor.

Savromatiia sau Sarmatiia iaste in toata laturea soartei lui
Islet, intru aceastai Evropa, ce inste a treia parte a lumii, insli
indoita iaste, una Schitiia unde pad scum Schiti adeca Tatarii.
A doao unde lacuesc Moscalii, Rupii, Lepii, Litvenii, Prusii, i
proci. Savromatiia s'au chemat la Greci, dela norodul ce are
asemanare cu ochii poparlii. Pentru cii oparla gleceste savro sa
chiama, iar ochiul orna, Irma nu apa cu totul fires ochilor, prin
numirea tarilor acestora, ci mai vartos frica pi barbatiia norodului acestuia al Sarmatilor sa inchipuiaste. Pen truca mai nainte
tot pamantul de norodul acesta sa cutremura. Aiti istorici neamul Sarmatilor il aduc dela Sarmata, sau dela Sarmofa, strenepotul lu Arfaxad, feciorul lui Sim. And din Rifad, nepotul lui
rafet, pentru aceasta ca semintiia lui Sarmofa 9i a lui Rifad inpreunandu-se din pretina au lacuit, de unde supt acest nume
sarmaticasc toti stramo sit slo veno-rusepti, Moscalti, Ruii, Lepii,
LItvedi, Pamarenii, Votnuii, 5i altti sa incue. Pentruci pi pre
Sarmat tot apa ca pi Rupli din loe in lb: mutati, pi rapchirati

www.dacoromanica.ro

12

aI risipiti istoricii cei vechi grecegti impreuni au cei ruselti, fi

Cu altii ii numesc,

De neamul Rexolanesc gi de numirea lui.

Dintr'aceste noroade sarmaticegti gi sloveno-rusegti au egit
acest neam rusesc, din carii unii si chiema Rossi, iar altii Alan!.
lar dupli Kehl s'au chemat Roxolani, ca cum ar fi Rosi gi Alan'. De vreme ce toll istoricii pre aceste neamuri ce s'au zis
mai sus dupi numire numai, iar nu dupi numire le desparte, a
lui Iafet mare semintie a fi. spuindu-le gi strimogului !or Mosoh,
fiiul lui numindu-se, pentrucit aceste noroade sloveno-rusegti,
dupi vremi inmultindu-se, gi prin osebite locuri licuind, inci
gi cu alte feluiri de nume : din ape, din piduri, din ciimp, din

botar, ai din numele gi din poreclile stipanilor sii s'au numit.

Precum Bolgarli sau Volgarii dela apa Volga, Murovleanii dele
ape Murova, sau dela Cneazul Mont, Polocenii dele spa Polocea, Dontii dela apa Donui, Zaporojanii dele apa Zaporoja, Kozacii dele un voevod al lor de demult slAvit ce s'au chemat
Kozaca, Drevlenii sau Polisenii sau Pagcenii dela acest nume
polia, Siverinii, dela laturea Siver, adeci din laturca cea despre
miazinoapte, carii sid pre langi apele Desna gi Seim, Lltva
dela Litvos, feciorul craiului prusesc, Lesii dele Leh, craiul cel
dintaiu legisc, norodul moschicesc dela Mosoh, strimogul lor si
al tuturor Slovenilor, Rugilor feciorilor lui Iafet. lar cela ce au
inpiritit cetatea Moscul, dela spa Moscova, gi altele asemenea
acestora.

De Mosoh.
Mosoh, al sasele fecior a lui Iafet, nepotul lui Noe, si talcuiaste dupl limba ovreiasel: tatinzAtoriu din coarda arcului, a
din 'Mime a marl gi multe noroade mosochiceti, sloveno-rusegti,
lese0i, volischicet1, ce$Asti, bulggrolf, Orbegti, carvaschicesti
si alie asemenea, cate dupi fel si tin cu limba sloveneasci.
Pentru acesta Mosoh, in anul dupii potop 131 egind din
Vavilon cu neamul &Ili, indatis in Asila gi Evropa pre 'kip
Or murile Pondului, adecil ale MArii-Negre, neamurile MOscovi-

www.dacoromanica.ro

11

tilor din numele su I-au astizat. Si de acolo Inmultindu-se norodul mergand inainte din zi in zi, preste Marea-Neagrd spre
pirtile despre miazdnoapte, pre rang& apa Donul si Volga, si pre
langi iazerul, sau piciorul de mare, Meotis, unde cade Donal in
camp, 1st cu Ilicasurile sale s'au tins, dupd talcuirea numelui
titine-sdu lui Mosoh, Pentrucd, precum laf et si talcuiaste ldtime, asa asemene si talcuiaste si Mosoh f, incorditoriu, sau departe Intinzlitoriu, Si asa dela Mosoh strtimosul sloveno-rusesc
clupil armare, nu numai Moscva norodul cel mare, ce si toati
Rusimea ce s'au zis innapol au esit. Muir c unele latan i s'au
si schimbat oarece in cuvinte, dar tot cu o lirnbi sloveneascd
grit e sc.

De numirea Moscului gi a cetittii inpitritepti.

Numirea aceasta Moscva, din numele strdmosului lor Mosoh
esind, racer cd dinceput stiut au fost de istoricii cei vechi, dar
in multe s'au si tdcut. Pentruck atuncea cand acei trei hall
cnezii Varlaghinilor, si marea crliasd Olga, sau Elena, si cel
WWII singar stdpanitor a toati Rusimea Vladimir, iar pre urml
11 Monomah s'au chiemat, au stdpanit Rusimea, atuncea Rosti sd
chiema gi in pAmanturile rusesti numai cnezi slovenesti, sltiviti
ai Chievului, ai Vladimirului, ai Novogorodului celui mai mare,
ai Cernigovului, at Galiciului, ei altli era. CA Moscva cetate,
ling& ape Moseys dela numele ei asa numindu-se, mai intaiu
de lema au fost facutd, si nu era slIvitet pani la marele cneaz
loan Daniilovici, carele Scaunul cniaziei ce s'au mutat dela cetatea Vladimir in cetatea Moscului, l-au mutat. Si asa, pentru
marirea slavei Scaunului cneziei ce s'au mutat dela cetatea
Vladimirul. Moscva cetate cea de Dumnezeu slIviti s'au pds'au
zit, ai numele strimosului ei Masoh, intru norodul rusesc
mai
ales
nevestejitd
in
veci
inflorind
si
Innoit. Care ca pomenire
in
slavli
din
si
cu darul lui Dumnezeu, din putere in putere,
inslavd, sporind la stepeni mal innaltd, a singure stdpanitoarei
pirlitlei s'au tnnAltat, si cu crestinatate, cu putere si cu barale
batlia pravoslavnicilor inpitrati, mai vartos ca mari mlnuni,
inniiltarea
sfintilor fActitori de minuni, rusesti, moschicesti, la
si mai
f aptei buce suindu-se, ca soarele In Luna e s'au luminat,
malt decd.t altele striluceste.
www.dacoromanica.ro

14

De Cozari.
Cozaril de unde ar fi esit nu sl stie, c un name al silu
ca acesta, adeverirea istoricilor de aceasta nu laste Watt
Inca, si pre acesti oameni din neamul rusesc a fi Ii socotesc, pre carii marele cneaz Sveatoslav, feciorul lu Igor, dezlipindu-se ei de supt stapiinirea sa, lar i-au supus cu puterea de
oaste supt stApAnirea sa, luand si Avila lor cetate ce sit chiamA
Bilovi, sau Bilaia-Veja.

De Polovti, Pecenighi, latvighii i Timbrii.

Pblov(ii, Pecenighii, Iatvighii si Timbrii, lar din 8/manta
lui

Islet Ant,

unii au

azut

in cimpii de

langit

apele

Donul si Volga, altii Moo apa Bogo, altii lAnga Dnipru, Desna
5i Sosna, altii lAngl Marea-Neagra, unde inste Hogeacul, CrAmul, Perecopul, fi laLlga iazerul Meotis, altii au sAzut unde iaste
Volinul, Podolia, Podlesiia, Litva, Jmudii, e totl s'au osebit in
credintA, unii crestini, altii pagani rAmaind.')

LETOPISETUL TAM RUMANESTI

DIN DESCAIECATOARE SI DE UNDE AU VENIT RUMANII
DE S'AU A$EZAT IN TARA RUMANEASCA.

Iasi dintalu izvodindu-se din RumAnii, carli s'au despartit

din Romani si au pribegit spre amiaza-noapte, i trecand apa
Dunarii, unii au descAlecat la Turnul Severinului, altii au descAlecat in Tara UngureascA, trecand apa Oltului si pre a Muresului si pre epa Tisii, ajungand la Maramoras supt muntii Lestasti 9, lar ceia ce au descalecat la Turnul Severinului, s'au toting pre supt poalele muntilor pana in apa Oltului: altii s'au pogorit pre langl DunAre in ios, $i asa umplandu-se tot locul de
ei, au vanit pima la marginea Nicopoii.
Dupli acestea urmeazd in manuscris : Cite milta tin ostroavele cele
marl" apoi Letopisetui Tara Romnegti. Despr istoria vechiului neam slovenesc, vezi ai Cronica Slovenilor" (Acad. Rom. Aiss. No. 1267).
In Mss. 264 dela Acad. Rom. in loe de muntii Lestilati" este
rect muntii Leviivti".

www.dacoromanica.ro

15

Atancea s'au ales dintrIngli balen, carirera de neain maree

gi pusera banoveti un neam mare ce le zicea Basarabl, sa le fie

lor cap, adeci ban mare. Si agazari tntaiu si le fie Scaunul la

Turnul Severinului ; al &Ilea Scaun s'au pogorit la Strihatia; al
treilea Scaun s'au pogorit la Craiova. Si aga petrecand, multa
vreme au liouit, stapanind tot ei acea parte de loc.
lar and au fost eursul antlor dela zidirea lumii 6798, lar
dela Chrtstos 1290, Hind in Tara Ungureasca un Voevorl ce 1-au
chemat Radul Negrul Voevod, mare herteg pre Alma g gi pre
Fagarag, in zilele lui Andreiag Craiu, radicatu-s'au de acolo cu
toga casa lui gi cu multime de noroade, Rumani, Papistasi,
Sal, 01 de tot feliul de oameni, pogorind pre apa Dambovitii,
au inceput a face tara noao. Intaiu au ficut oragul ce-i zic Campul-Lung ; acolo au facut gi o bisearica mare gi frumoasa. Si
de acolo au descalecat la Argeg, gt lar au facut ora' mare gi
au pus gi Scaunul de domnie acolo, facand curti de piatra gi
case domnegti gi o blserica mare gi frumoasa. lar noroadele cele
ce pogorise cu (Jamul, unii s'au intins pe supt podgorie, ajungind [Ana in apa Siretulut, iar altli s'au Intins in jos peste
tot locul de au facut rage gi sate pana in apa Dunitrii gi Olin
In Olt.
Atuneta gi Basarabegtil, ce toatrt boertmea ce era mai de
nainte vreme peste Olt, s'au sculat cu totii f i au venit la Radul-Vodi de s'au inchinat, ca si fie supt ascultarea si porunea
tut, gi numal el si fie mai mare preste toti. De atuncea s'au
Inceput gi s'au numit de-i zic Tara Rumitneasca.
Iar titulugul domnului s'au fleut inteacesta chip : Intru
Christos Domnul Dumnezeu, bun credinciosul gi iubttoriul de

Christos gi sing= biruttor lo, Radul Negru-Voevod, cu mila

lui Dumnezeu domn a toati Tara Rumaneasell, dintru Ungurte
i de Fagan; Herteg". Acesta iaste Mudescalecat, de Alma
lugul tuturor domnilor de atuncea incepandu-se pani acum, precum si vede ci iaste scris la toate hrisoavele tarii.
Si inteacesta chip tocmitu-gi-au Radul-Voevod tara foarte

bine cu buna pace, ca Inca nu era de Turci inpresurati. $i au

domnit ant 24, gi au murit la leat 6823 (. 1315) gl 1-au ingro,
pat in biserica lui la Argeg.

In zilele acestui dome, la teat 6808(=--1300) au ridicat Turcii pe Osman gi I-au pus si le fie ion inparat. Acesta fu intaiu

www.dacoromanica.ro

16

inpgrat lor, si au lust multe cetAti si orasti preste Marea-Neagri.

$i-au inpArAtit ani 28, si au murit la leat 6S36(=----1328). $1 duptt

dOnsul au lust Inpiratila fii-sAu Orhan.

lo. Mthall-Voevod au domnit ani 19.

In zilele acestui domn venit-au Carol, cra'iul unguresc, cu
multime de osti, ca sl-1 supue supt coroana ungureascl. $i au
fAcut mare rizboiu cu
birut Carol craiu, cb.t
de abiia au scipat cu putinei ()amen! in Tara Ungureascii, cu
mare rusine I).

lo. Alixandru-Voevod au venit domn la feat 6842

(=1334) si au domnit ani 27.
in zilele acestui domn venit-au Laios, craiul unguresc, cu
multime de ost in Tara RumAneascA, lar Alexandru-VodA viznd cA nu va putea sta inpotrivg-i, pleci capul i rnerse la
craiu cu marl daruri, cu o naie de grivne de aur, de s'au. inchtnat i sA flgAdui ca-i va da dajde pe an. De aceasta foarte
bine pAru craiului 5i-1 clArui cu frumoase daruri, 5i-1 slobozi ca
sA domneascA cu pace.
lar cOnd la leat 6856(=1348) merse Laios craiu inteajutor
lui Cazimir, craiului lesasc, ca sa scoata Crackil dela Ianos, craiul Cehilor, i Lau scos cu mare rOzboiu, inteacea varl lovirl

TAtaril in Ardeal. Deci craiul trimise osti, i porunci lu Alec-

sandru si fie el mal mare preste osti s sA sl batit cu

Si s'au bitut la Skill 2 zile si au biruit pre Tatar', i i-au taiat si i-au robit foarte rAu, i au prins st pie Atlam, sultannl
tAtArlsc, i i-au tAiat capa!, lar alti robi multi si steagur I-au

trimis legati la craiu, in Visegrad.

lar cAnd au fost la leat 6858(=1350) sultan OrhAn, inplratul turcesc, fecorul lui Osman, au luat Brosa dela Greci cu
mare rAzboiu, in zilele inpAratului grecesc Mihail intAiul Paleolog, I au aflat trei turnuri pline de avutill aur, argint, pietr
scumpe de tot fellul, mArgAritar, sabii, zale, steme de aun lapo1) Despre acest razbolu, Ilia ce ne spune Cronica Slovenilor
(despre care am arnintlt mal sus): 6738. Carol, cr atilt unguresc, pre
cand au fost dela nasterea lul Crlstos 1330 cu oastea cea cu cruel a
Papel 'lela Roma au mers in Tara Romaneasca inpotrlva domnulul
Basarab-Voevod, sl au fost luat Severinal tArA nicl o pricing. $1 pentru ca nlcl o treaba nu avea cu dansul s11-1 calce tara, D-zeu au fost
intru ajutoriu lul BasarabVoevod, sl au batut pre craiul Carol'.

www.dacoromanica.ro

17

dobite cu margar;tar si cu pietri scumpe, i atata avutie de

multi au gasit, cat au incarcat 500 de climile si le-au Willis la
locul sau, si atata rautate si moarte facu in crestini cat unul
Dumnezeu sae, ca sa spue avutie. Si adunar toti pruneli cei
mici ai crestinilor, i i-au pus la un ice limpede, si au dat cu
caii preste dansii de 1-au morn: pre unii i-au aruncat in apa,
pre altii i-au pus de i-au ars soarele, si murea de seta ft.-1
impreuna cu cetele mucenicilor. Dar alte munci fi pedepse ce
au facut arhiereilor fi calugarilor si oamenilor mireni, cine poate
si le spue 71 Ca pre unii Ii spanzura, pre altii ineca, pre altii
punea pre foc de-i frigea ca pre niste pesti, altora le deschidea
gura si le baga spuza de foc, pre altii lega de coadele cailor,
tara de-i facea tot !ma(!, si inteacesta chip is da sufletile
lor in mana lui Christos Dumnezeul nostru. $1 la acest rizboiu

ranindu-se, paganul de inparat au murit, si au luat

fii-sau Murat, al treilea din ruda lui Osman.
lo. Dan-Voevod au vault domn la leal 68691=1361).
Acesta au fost frate cu Mircea-Voda Blitranul, fi au domnit
lapreuna amandoi catava vreme in pace, apoi sa invrajbiri
incepura a sa scula unul asupra altuia. Deci Dan-Vodi trimise
la inparatul turcesc, ca sa-i dea caste ajutor sA sii scoale asuDe acest lucra foarte bine
piiru Turcilor, si indata li trimise osti intriajutor. lar dad' au
auzit frate-sau Mircea-Voda ca vine cu mare Putere asupra lui,
s'au speriiat si au fugit in Tara Ungureasca, in Buda, la Jacmont
cralu, f i ingenunche inaintea craiului, fi tare sii ruga ca
dea ajutor ci sA miarga asupra friitine-sau si asupra Turcilor,
si-i trichina scumpe fi frumoase daruri. lar Jacmont craiu (drama
mari osti, i mai multi era inzoati, si merse in Tara Rumaneas-

pra fratine-sau Mircii-Voda.

ca,

i, deca au oft la loc limpede la sis unde era Tura si

Muntenii tabariti, el tocmi patru stoluri de voinicl in patru

muchi, si au purces asupra Turcitor i asupra Rumanilor, fi pre

cei inzoati 1-au pornit inaintea oftilor de stralucila ca soarele.
Aceasta vizand Turcii i Muntenii, s'au speriiat foarte fi numai
asteptara sA si loveasci, ci indat au plecat fuga. Deci Jacmont
craiu alese o seama de oaste calareti usori i incepur a-i goal,
unde ajungea or' Turc, ori Muntean, tot li tat, f i i-au gonit

Oa la Dunare. $i a doa.zi au pornit Jacmont craiu toate Oftile spre NIcopoiul cal mic, ce isste in tirmurile Dunirii, fi

www.dacoromanica.ro

18

-aul ocolif, qi In cetate era Muntenii, ir in ora' era Tura. 51

incepu a-i bate loarte tare, si din liuntru inci A *Ora bine,
lar deca sfirimari zidul oraoului, pi al cetitii, ficuri mare nivali ai indati luari cetatea al oraaul, al 1-au tilat gi i-au robit
foarte riu, sl au pus oaste in cetate, lar cu o seam& de old
(eau tutors innapoi cu multi dobindi qi cu mare veselle, al au
pus domo pre 10. MIrcea-Voevod Bitranul.
Acesta au ficut sfinta ministire din Cozila la leat 6891
(=1383) fi au avut mare rizbolu cu Balazit beiu dela Nlcopoe.
Ficutu-s'au acel rizboiu pre apa Ialomi(il, ai au blruit Mire'sVodi, Gi au trecut Balazit beiu Dunirea fir& de vad,11 au ficut
pi alte azboae multe cu Turcii, al au domnit adi 29.
lar and au fost in anul deis Christos 1363, sultan Murat,
inpiratul turcesc, au grins marl oati 01 au intrat in tinutul
imp/ft./41i grecesti de au luat multe locuri ai cetiti, anume Calipole de ling& Elespont fi o parte de Machidonle ai cetitile el
Filipol li Udriul, ai a'au ficut loc ca si alb& pre unde trece
oastea din Aslia la apus. Si au mers robind gi pridind Odle
pin& in Tara SirbeascA, al au cuprins pre licuitorii tirilor acetona mare Mc& ; pi si strinseri toti donna la un loc de Blau

sfituit, qi au ficut legiturl mare, ca si fie toti unas pi au ficut

mare rizboiu qi urgila tut Dumnezeu pre toti i-au bitut Amurat 1), gi au prins gi pre Lazar, domnul Sirbilor, ai indati 1-au
omorlt. lar acel Lazar, domnul Sarbilor, ayes o slug& foarte ere-

dincloasi ceel chiema pre nume lar Lazir, II, deca vizu cl au
omorit pre stipfinl-siu, foarte si scirbi qi auto' vreme cu prilej, fi SOCOtea cum ar face ca si omoare pre Amurat li a& rliscumpere moartea domnu-siu, ai tines la dinsul arm& midi, adeci cutit. $i intr. zi gisi vreme al dele cu cu(itul qi Infunghe
i) Despre acest rtizbolu In Cronica Slovenitor elfin) cele arm&
toare: .6897 Murat imparatui Turclor au mers ea rnare paters asupra lul cneaz Lazar, marele despot, IA In vreme ce au fost si se loveasca Wile, din oastea lui Lazar despot, aflandu-se un viteaz amt.

me Milog Cobilicl, s'au Mat a fugi din oastea tut despot, la Tura
lar Turd! stindu-1 vitellia lut mal de nainte, at vilandu-1 le-au pant!
bine, al indata t-au Meat cale de s'au dus Oita la Mural, lar vitaezul Milog deea au vazut pre Inparatul Murat, s'au repeslt la clausal,
ca un calif, faeandu-se ca va si I si Inchine, al culitul 1 1-aa infipt
/a inima, Aceia vazand ceialalti pagan!, l-au inpresurat gl age viteazul, pentru neamul pairiel sale, p1-au pus vial. la rnifloed.

www.dacoromanica.ro

19

pre sultan Amurat vi-1 mod la leat 6881(--=1373)1(sic). $i stiltu

tnpirat In locul lui fli-su Baiazit, al patrulea din ruda lui Osman.
lar and au fost in anul dela zidirea lanai( 6904(=1396)
sultan Baiazit, feciorul lui Amurat, au luat multe tAri de ale
inpfiratului grecesc, anume Machtdonfia, Fochila, Voechiia, Atica
vi luo vi Tara $cheilor care era supusA supt coroana TArli Un-

gurevti, Aceasta vAand Jcmont craiu Impreunl cu alt1 domni

din tfirile nemtevU, rldicarl mari osti, vi veniri asupra lui sulla Noemvrie 29, leat
tan Balazit, fi tAblrirli la Nicopole 2)
dele Christos 1396, fAcurg mare rAzbolu, fi fu biru1nta Turcilor,
lar stile crestinevti deterl dosul a fugl, tar Turcii ii gonea i-i
Ma vi-i robi foarte rlu, vi prinseri vi cfitiva din domnii nemtevti, vi ar fi prins vi pre JAcmon craiu, ce cum sod la DunAre, norocul lul cA s'aU visit un CID vi au trecut, II tip su
2) Despre acest rizbolu tot Cranica Slournilor Wee: .6901: Jtcmou eraiul vrind sh se bati cu Paiazet Inparat al Turcilor, gi des.
cilecind supt marea Necopoe, s'au amigit eu fain trufiel tut, care
lut D-zeu e urltii, ci In vreme ce gi-au orindult aide Wise loveasei
cu turcii, ultisdu-se la multimca ogtilor lul au :is, cli Oita de multi
oaste are, nu numat pro Turd ar piston bate, ct de s'ar rumpe earful si cazi Inca 1-ar pules sprijint si-1 tie In suing. lar Thrall flicindn-al polcurile oatilor lor In tret OW de colturi, ;I o parte numat arlitindu.se rotiti Intilu, Prantozil, Hind veniti Infra ajutoriu
mat mare, si rugli si Chi WC ei loe la rizbolu tar Jlemon cratul,
au chlemat la sfat pre cipetentile cantor gi ti raga si le dea loo Ungurilor si se loveasci ?Oita. 51 infra aces neunire, Frantozil, viand numal coital eel dintiin al Tureilor, mat al fir de rindufalit
abat Frantozii In turd si sat), de vrednicegte au snit, cif st vrillmasit Inca gi-su dat dosul. Atuncea sosind al al% parte a ogtilor furcestt rotitif, Frantozii, dupil obicetul lor, au descilecat dupi cal, at
au Wet pedestri In 'lure!, gl pre and al flees rizbolu mare !esprit
amandoult pirtile, Wile crestineati Inca &aim randutala lor nu-g1
luase bate polcurile poruncii de Mae. Mind Ungurit cal call Frantozilor de spaima rizbolulut fug Innapot cifre tabira cratului, le pirea di Franiozli s'au pripidit de puterea vrijmagilor, al el and
dosul au Inceput a fugl, si s'au Ricut mate virsare de singe, unit
Bind Mali, gi altit multi robill, tacit si Jicmon Beata careto au pupa
mal nainte rumperea ceriului nimic nu o bigase In seami, ar fi ajuns In milinile vrijmagilor, de nu ar fi scipat late mIcli luntre
pro Duniire In jos, Infricosat Hind at de groaza oatilor tut ca si nu
abati Inteinsul,ciict ai-a purtat breaba aga de riu. Craiul an fugit la
Tarigrad gi de acolo la Rodos, spot la Tara Dalmiteascli al la Tara
Horvitaseli. 51 pang a Infra la tara tut au ficut zibavi 1 Wit.

www.dacoromanica.ro

20
scApat. lar din crestini au perit acolo 20.000. $i deca au
bandit sultan Baiazit, foarte s'au semetit, oi au mers la Tarigrad, al au sfArAmat tot ce au fost afarl din cetate I vii, curti,

case, biserici, si era numai s lea f I Tarigradul, dar Dumnezeu

nu 1-au inggduit sl-oi umple voia lui, ci intr'acea &al 'alai
la rlisgrit pi marele Tamberlan, cu multime multA de o;ti, alibi
ol pedeotri de au cuprins tot rAsAritul in tinutul turcesc. De
aceasta deca au inteles sultan Baiazit, numai decit litsi Tarigradul, fi au mers de au fficut mare rAzboiu cu dansul, ol au
izlAndit Tamberlan, ;I au prins f i pre sultan Baiazit viu, al
1-au legat cu lantul de aun, ai 1-au blgat intr'o cluocit, fi t-au
luat toatA Asiia al Sirlia, ai 1-au linut pfinii la sfAroitul vietil
lui, $i au perit la acest rlzboiu oameni dintr'amndoul pArtile
mai mult de 200 de mii. Deci sultan Baiazit muri In roble, Ili
luil inpArAtiia fii-sAu Mehmet al cincilea din neamul lui Osman,
f i f'au mutat Scaunul in Udriiul Machedoniei, oi au inplirlitit
ani 14.
lo. Dan-Voevod lar au vault domn de al doilea rind
la lest 6898(=-1390) cu multime de Turci si au mers asupra
frAtine-sAu Mircii-Vodli, iar Mireea-VocIA au fugit In Tara Ungu-

reascl la JAcmon craiu, ;i sit ruga sA-i dea ooti sl miargit asupra lui Dan-Vodg, frAtine-sAu. Deci JAcmon craiu trimise pre
Lajont Iofan cu o seamA de oati in Tara Munteneasci asupra
lui Dan-Vodii. Si deca sA lovirl collie pieri Lajont Whin la rAzboiu de Munteni. Deci ootile ungureoti deterA dosul a fugi oi
foarte putintei scAparl cu Mircea-VodA in Tara UngureascA.Iar
Dan-VodA s'au aolzat in tarl oi au domnit an! 23. Mal avut-au
Dan-Vodg. Ili alt rlizboiu cu Mocan-Vodii, domnul SArbilor, f 1
au perit Dan-VodA.

In. Vlad-Voevod Tepepl au vault &ma la leat 6921

(---,--1413). Acesta au flee cetatea dela Poenari, oi au flcut f i
sffinta mIngstire din Snagov : flcut-au si orosanilor din Targovifte mare pedeapsl, pentru e viol mare ce au fost fAcut unni
frate a lui Vlad-VocIA. Deci, and au fost in zioa de Paote, fiind

orooanii toti la oaspete, iar cei finer' la bore, aaa pre toti ffir
de veste i-au cuprins. Deci CO au lost oameni mari f i bgtrani, pro toti I. au intepat de au ocolit TArgoviate, lar call au
fost tined cu nevestile lar, si cu fete mari, asa cum au lost
inpodobiti in zioa de Paote, pre toll i-au adus la Poenari, de

www.dacoromanica.ro

21

au tot lucrat la cetate phial au spart toste hainele lor dupti el,
111 au rAmas toti cu pelle goale. Pentru aceasta i- au pus porecIA
Tepeoul, oi au domnit ani 15.

lo. Vladislav-Voevod Batranul au venit domn and

era cursul suitor 6935(=-1427). Acesta au fAcut biserica cea
domneascit din Tfirguoor, fi s'au Inch'nat lar la coroana TArit
Ungurestl. lar and au fost In anul dela nasterea lui Christos
1441, sultan Amurat al saselea din ruda tut Osman, feciorul lui
sultan Mehmet, au lust cu rAzboiu tArile arbesti, spot au tnceput fi la Tara UngureascA, SI descAlea supt cetatea Beligradulni de sus, oi o bltu oapte hint, din tunuri oi cu meterezuri,
oi cu [Avail mare oi nu-1 putu luA, ci sa duse cu mare ruoine
dela Beligrad. lar and au fost in anul dela Chrtstos 1442, lieu
pace VAdislav, craiul unguresc, cu sultan Murat, cu cArti de jurAnant Oa In zece ani, oi tuturor le-an pArut bine: Tirii Ungureoti, oi grills!' arbeoti, ot ananduror (Arilor romineoti. Iar
and au fost in anul dela Ch:istos 1444, loan Paleolog, toptiratul grecesc, trinsise cArti la VAdislav craiu oi sl ruga cu lacrAml, ca BA strIce pacea cu sultan Amurat, oi sA sl scoale asupra Turcilor cu rAzboiu. Asijderea oi Papa de RAm trimise
un cardinal al lui cu aArti la VAdislav craiu, flgAduindu-se cA-1

va dezlega de acel jurAmnt greu. I) Si and fu In luna lui Oz.i) Vent asuara acestul razbolu si Cronice Slovenlier care galaste: Cralul Viadislav 01 cu lancul-Voda din porunca Papal, strlcdnd
legatura pact! care Meuse cu Tamil, ca Papa trimisese la cralul Vlach:slay pre un Cardinal anume tullan, carele 11 zicea, ca nu s'au ca.
zut sa faca pace cu Thrall fail de stirea Papal. A$a dar Lind Indemnat cralul, s'au dus cu o$tile tut la Varas, si ridtandu-si ()stile
de batae, s'au lovlt cu Tamil oastoa cre$tineasca, Intal au Meat pre
Tura' de si-aa dat dosul $1 au laceput a fugt :31 pre multi 1-au asternut Matt la plimdnt, lar Mural inparat cu mere groaza Hind spariat
din razbolu, au esit afar& si dupti multe suspinuri cc au facut oare-

clue din ostasti lut, i-au adus un steag Intru carele au fost iceana
tut Christos si deasupra steagulul ping $1 cartee cratulul cea de legatura 01411 ce ayes cu &Irish, zic sa-1 fie vazut strigiind asa
tigaitule, rastlgnitule, vezi norodul tau cel necredincios, carele nu
taste 1ntardtat de mine, nici pricina 1 s'au dat Inootriva juramntutut, $1 au calcat credinta pacii care au Meat cu mine". Si cu aceste
cuvinte, latoranclu-si pagfinul oastea Innapol si abatand In tabara
craiulul, asa 1-au ',Mat Tamil la Varna cdt si cratul Inpreunil cu Cardinalul acolo au perlt. Si dupti ce au Mat capul cralulul, 1-au Infipt
Intr. sunlit 51 avi 1-au aratat noroadelor. lar lancul-Voda scapand
dele rfizbolu, umbla ratacind prin Tara Romlineasca. Domnul Dragul
Voevod al Tarn Romdnesti prinzlindu-1, 1-a pus laNuchisoare, cacl
multa pacoste Mega Iancul pravoslavnicilor. Apei nefacandu-1 Did
un rdu, clAruhadu-1 cu mare ciliate, 1-au Mobozit".

www.dacoromanica.ro

22

tomvrie purcese Vidislav craiu cu mate oetile asupra Turcllor

pi merse pini supt muntele Hemesului in niste strimtorif al acolo ii veril veste deis Florentie cardinalul Papil, cum sultan
Amurat au insilat pre inpAratul grecesc, ei pre puterea fanceasci, culi au fost pizind pre Marea Elespondulul, qi cum au
trecut cu osti grele preste mare din Asiia in Evropa, si s'au
inpreunat cu alti Tura acolo iingi mare. Aceastil veste deca
auziri creetinii foarte si spiriari. Deci unii sfituia pe craiu si
se intoarci inapoi, altii zicea si se inchizi lingi munti. Ce de

apoi s'au lint de munte si s'au pogorit la ves, qi au venit cu

toate oetile f i au tilairit Ifingi Varna. Apoi clupi 7 zile sosi si
sultan Amurat cu toate stile lui, si au pus tabgra sa dela crestini de patru mile de loe depirtare. $1 lovindu-se strejile, foarte
riu si titiari. Deci veni pi sultan Amurat ce multimea de Turci
cu 60.000 ei stitu dinaintea stolurilor crestinesti, ai scoase cgrtile Lai Vidslav craiu cele de pace ce jurimint, si le-au infipt

In sable si le ridici in sus clutind spre cene $1 zise : Isuse

Christosse, aceste cirti ant ale lui Vidislav craiu de pace, legatera creetinilor tii cu mine, si s'au jurat pre numele Ulu, $1
iati ci au cilcat iurimintul si credinta, tggiduind numele tgu.
Deci acum, Isuse Christoase, de esti Dumnezeu adevirat, precum zic ei, rogu-te sti-le inpotrivi, ci Dumnezeu dreptatea iubeete, lar viclesugul uraste, riscumpAri-i viclesugul care au
ficut intre mine pi futre tine, arati noao puterea ta cebra ce
nu cunoastem numele tu, di-le lor pentru pleat urgte". $1 nu-

mai decit ts porni oaCe la rizboiu, si s'a lovit foarte tare si

fu rizboiu pfini searl, lar craiul si bitea vitejeste si trecu cu
gloats sa pen Turcima tocma in En jlocul ostilor turcesti, ende
ea sultan Amurat. Deci il ocoliri Turcil si ueiseri Wahl calul
craiului, apoi Mari si caoul craiulul. Aeasta vizind crestinii,
incepuri a fugi care in citro putea, si asa fu izbinda lui sultan
Murat, dar cu mare virsare de singe, ell mat mare parte ti peri

decit ti rimase ce si din crestini numai a treia parte au scioat

cu Iancul-Vodi, ci mai mult de 16 000 de crestni periri. Foster' smash' perire a crestin:lor pentru blagoslovenia Papii de
Rim, spirgitorul legii, la le et 6954=1444) Noemvrie 11. lar
cind au fost, la leat 6953(.1415), Iancul-Vodi, gubernatorul
Tirii Unguresti, au venit cu oaste asupra lui Vaiislav-Vodi,
pentru c1:1 il prinsase fugind dala Turcl fir de ispravi, si in

www.dacoromanica.ro

23

ore' in TArgu;or, prinse al pre Vidislev-Vodi cu 2 coconi al

104 al i-au Wet capul, si unui cocon celui mal mare, lar eau'
mal mic 1-au KOS OChilf fi

Wand multi riutate In tad, s'au

dus lar in Tara lingureascli.

lo. Radul-Voevod cel Fromm Acesta ar fi ficut ministirea deis Tanganul, f I au domnit aoi 15, fi au perit la leat
6968(------1460). In zilele acestui domn, in anul deis naaterea lul
Christos 1450 au murit sultan Amurat 5i-1 ingropari la Oddiu,
fi lull inpiritiea fii. ski Meemet. Acesta fu al aaptelea din neamul lui Osman, care foarte indemna pre toti spre virsare de
singe, gi Wu pace cu Constandin Paleolog, inpiratul grecesc, fi
cu Gheorghie despot, domnul SarbIlor 5i-5 lua Wile $1 purcese
spre Caraiman, ai au trecut peste mare In Asiia, de bitu pre
domnul Iconlei, al- a ficu locul mai larg. Dupli aceia lar trecu
preste mare In Evropa, f I in Buaz unde laste marea strimti, li
acolo ficu 2 cetiti, $i cugeti sit se apropie de Tarigrad, 0 si
astupe ciile despre amandoao Misitle f i despre Sehiti, ca si nu-i
vie ajutor de niciiri, lar inpiratul grecesc tot trimitea soli dupi
soli de' l Ilse lucru mai jos. Ded sultan Meemet dupli ce au

sfirait cetillle de zdit, au pus Deli intrInsele, al tunuri ca si

Is plizeasci, al el s'au dus la Udriiu. lar Gredi aves nidejde,
zicand : ci de si va face vrajbli, indati vor Ina acele cetiti
dela Turci. Dar Weis:lea lor au fast deaarti, clef cand au fost
la Aprilie 2, leal 6961(=1453), veni sultan Meemet cu multme
de WI, cat au umplut marea de coribll $i de galioane, lar uscatuI de pedestri a de cilirime, cat nu-1 lua plimintul. Si apt
(marl Tarigradul, f i incepuri a-1 bate de bata pirtile, f i zioa
ei noaptea, pani dela o vreme stlituri Grecli de osteneali multi,
ai sfirimari Turcii zidurile cetitii despre Galata, $i incepuri a
mira prin spirturi, de robea al lila pre creatinl. lar Constandin
Paleolog vizfind Elate striciciune ce s'au ficut intrlinaii, s'au
dus la !anta Sofie al s'au cuminecat cu sfintele ai de viati fieitoarele taine ale lui Christos, al lepidi hainele cele Inpirittelti, al si inbrici in haine proaste ca un costa', si au eel la
rizboiu eu catve boeri, ai au dat rizboiu foarte tare, cat au
depirtat ai au scos pre Turd afari din spfirturl, ai s'au lovit
;I cu un sarachin ce era in oastea turceasci foarte mare al groaznee ea un uriiaa ei al doilea Goliat, $i unde 1-au lovit, 1-au Wet
drept in doao. lar cand au fost peste noapte i s'au aritat lui
videnie deis Dumnezeu, precum va si se dea cetatea in milwww.dacoromanica.ro

24

esind la al doilea rasboiu, au perit inpOratul

calva din boerii lui, i Elsa lima Turcii Tarig-adul, batandu-1
50 de zile, cu multA varsare de singe, la anul deis zidirea Wm(' 6961, iar dela Christos 1453, Mai 29, hate zi Marti, ludictul I. Ficutu-s'au Inteacea zi eclipsis soarelul, ca sa cunoasc
toga lumen, ci s'au dat inpariteasca cetate In mlnile prighnilor. $1 litA Scaunul tapiritiai grecosti Meenast paganul, spre
mere scidere si jale tuturor crestinilor, si mare nemilostivire art
intra In cetate ci au thiat toti boeril, toti oamenii,
$1 au spurcat sfintele biserici, fi sfintele moaste le aruncl uteri.
of curvi cu toste fettle cate s'au aflat, i alte matte rautall, care
n'au vizut om pre lurne pani atuncea. $1 deca lua Tarigradtsi
puse oaste IntrInsul pizitori, lar el veni la Udriiu in Sew" si
foarte s'eu semetit, 1 trimise iscoade si vazi uncle iaste tara
title Turcilor,

slabi oi bogati si sa lege de ea si sa o ia. S and venira iscoadele fi spuseri ca. despre Franci pre apa saste putere mate
e pre uscat la Ucguri, lar la Iliriia si la Dalmatiia ias'e lacru
loarte slab, numai sate multe si tat-gut-1, ai biraug de inate.Dedi
si
el indatai porni stile pre uscat, i lua II1riea
Mislia, Arne sirbesti, si le pustii cu foe l cu sabie de le sIgbi
foarte riu. lar cand au fost in anul dela Chr stos 1456, sultan
Meemet, inparatul turcesc, veni cu 150.000 de oaste si descaleal
supt cetatea Belgradului, lunie 12 si fnparti oastea in doao
parti o parte puse langa spa Savei, lar o parte !Raga Dunare,
fneungiura tabara cu hendiscuri ; si inteo tabArd puse un
Sarasker pasi, lar In tabara de Mug/ Dunare statu el singur,
puse multime de balitnezur1,1) si-f des, area cArnilele care era fn.
carcate cu mulift ararnA,oi varsa niste tunuri foarte mari, e
le-au pus pin prejur, cugerand niel sA iasa nrnerea din cetate
nid sA. intre. lar alte osti au pus peste seartai de multe In camp
de au umplut t vit si dealuri. lar apa Dunarii si a Sava au
umplut cu vase, si op au ocolit cetatea de toate partile, si eu
fled aproape de zidurile WWI meterezuri, I att pus balimamile cele marl ce le varsase acolo si cu aceste incepu a aftama turnurile si zidurile cetAIi, i asa multe zile au staramat
zioa noaptea. Iar in lOuntru, ne fiind lancul-Vocla, slab&
apirare fu. Atuncea deca au adzit tunurile turcesti, Iancul-Voda
pripi foarte de au pornit vasile pre Dunare in js cu Crestelli. 2)
tartar).

Craeiatii.

www.dacoromanica.ro

25

lar sultan Meemet indati

trirrifse vasile sale cu multime de
Turd Intru intimpinare, ca s nu-i lase si dea ajutor celor din
cetate. St s'au lotimpin t ost:le pre apa Dunttri', si s'au lovit
fcarte tare, si si bituri cateva ciasuri. Apoi au intrat IanculVocil inteun vas turcese, si incepti a tia pre Turci foarte tare,
iar Turcii da hie& sgriea da si iriaca, i at:Ma virsare de singe
fu in Turd, cat i apa DriI si vipszse i curgea rosie ; fi
gonind crestinii pre Turzi pe Dunare in jos, ii ducea apa foarte
iute asupra Turcilor, si vrand si ncvrand bitea pre Turci. lar
in care vas era Turd mai mull', btraia pro crestini, i cateva
vase de crestini afundaii. Dar tot a'au lzbandit
s'au apropiiat de cetate, i i au deohis poarta cetitii, si au bitut pro Turzi si au intrat In cetate, cu birsng malt da tot feliul
de bucate, si au urnplLt cetatca de oameni intrarmail, si au
cosS pro riniti bolnavi din cetate, si a pus oameni Doi strileti buni, i s'au astizat de s'au rt.t de rizboiu, si au pus ce-

lor de pro hendlschiuri mi mare pro loan Capistran, trimis de

Papa sA indemne, cu propovedania ill:, pre voinicl spre rizboiu
si pizeasci bine cetatca. Sultan Meemet Buz' ci i-au bitut ()ssi-g
tile dupre api, i nimic nu s'au spiiraintat, si tot
umple voia sa, si trimise de aprinseri toate vasile, cite mat rimisese de crestini nestricate, Mud tuatara de mare mania. 51 au
dat nivall mare la cetate, i mult omor fu in Turci, si nu puturi face nimica.
Deci o seami de pi gri;a cgtri sultan Meemet, cum au

fost oaste cu tati-siu de o au bitut opte luui, si nu o au putut lua. lar sultan Meemet is sudui si pre tati-siu, si tot ritenea ca un leu spre ritzbniu, si s liuda el pani in cincisprezece zile va lua cetatea, zicand Ca doar nu iaste mai mare deck Tarigradul, i I.am luat ; n;ci mai bani sant Uegarii decit
Grecii de rizboiu", i altele mulle covestiia,:si porunci maine dimineati si fie tot omul gata de ezboitru ; au umplut tunurile
cele marl si au dat la zidurile cetii,si le-au sfirimat de le-au
Cleat intoema iu pimantul, isantul inci s'au umplut de piatrii,
si a doo zi, date nivali kite mici de cias sA Ja cetatea ; si
socoti cum si nu le dea Ungurilor nAval (Ha% ci si toemeasci stolurile, sl pre rind si si bati, 1 prin lungirea rizboiului vor osteni crestinii, deci va lua pro lesne cetatea. $i and
fu;
a doo zi, Avgust 6, seara, la vremea apusului soarelui, fAcurt
.

www.dacoromanica.ro

26

Wive% mare s foarte tare, lar crestinil si apira vitejafte; l fu

rizboiu foarte tare, care n'au mai fost altit data : cl de gfilceavi
mare fi de chiote risuna vizduhul. lar Iancul-Vodi tot socotea
unde si face mal mare nivali, si infringes pe crestini, el lama sires cu stolurile lui de spirgea el-1 Infrunta cu mare cutezare, al si bites sl el Insusi barbiteste de spirgea grosimea turceascli, 1i gonlia de-1 acotes dela cetate ta laturl departe. lar
si Intorcea, i unde vedea ci Intl.& in cetate, foarte lute stirguia de-i Infrunta innapoi, si fu aceasta de cateva ori adese de-i
acotes din spArturi. lar In ce mai de apoi incepu a turba sultan
Meemet, i Ma pre oamenli sil din napoi, de-i porniia le rizbola ; unora dirula, altora figidafa, lar cea ce al &tile tunapoi, In /oc ii Ws, Pentru aceia lar s'au Inceput rizboiu
mai mare, ci-i goniia pre Turci sultan Meemet cu sablia goal,
cu glas mare striga Iati, iati cit au Inceput a Intra fruntea
in cetate". SI pentru aceasti indemnare, multi virsare de singe
si lieu Intru amilndoao pArtile In spirturile cetitii. $i de si car.nirli, de si Mari fi si sfitrimari ostile multi vreme, socoti
Mee met inpirat de au Inpreunat un atol mare, s le porunci ziand SArguiti de luati cetatea, lar de nu veli putea, vol vi faceti a fugi, al apt deca vor vedea Unguri fugind, vor goni pre
voi, al vor esi din cetate afarli, s atuncea fi vom Incungiura
cu caii nostri cei WO, de.i vom
vom sfirima. Si
purcese stolul acela la rizboiu, fi au stitut In spirturile

tli; si Mate si bitturi de tare, at pro

ere:Ojai li depirtari
dela spirturi si deis zid, i intr al% Turcii in cetate, i apuca
steagurile ungurest dupre ztdari, l punea steaguri turcesti. Atuncea Iancul-Vodi, deca vizu perrea cetitii, au lust lfingi sine
pre Silaghi Mihai, cumnati-siu, ;I pre ci.tva domni pro chti su
putut cherna, ai de graba esiri afarg, fi s'au pornit asupra tabiel Turcilor pro Ifingi sent, unde era tunurile cele mari, i Wit
pre Turc de-i prApOdea, si-si ficea camp, sl au luat toste tanurile cele mari, fi in unele Mtn piroane In gurA, lar altelere
umplu s le Intoarse spre Turci. $i Inckpu a da in Turd, lar
dintealtele Incepu a da in tiirg asupra Turcilor color ce Intrase In targ, fi-i more de-i pripidiia, pfini Incepuri Turcii a
fugt afari din tail. VAzand aceasta Uogurli din cetate si InbArblitari, al lute efirit afari, si Incepurii a Uhl pre Turci fl a-I
scoate afaril; a i-au gunit ping In tabira papa de Asila, ce era

www.dacoromanica.ro

27

la tirmurile Savei. Apoi cunoscu loan Cipistran

Turcilor, si Incepu a striga pre ai sii si se Intoarci inapoi.
Dar clue auziia glas sau zisa omului, cttt de mare zgomote asurAsa loll, i aprinseri tabira pasii. lar sultan Meemet si trase
In tide langa tunuri, si deca au vitzut ch au aprins tabira paaii.
el Is indemn% pre Turcii cei cilliri ca si-i cuprinzi, i sA nu-i
lase spre tfirg, si era atuncea In deseari. Deca v5zu IanculVodi cA 'au lisat sultan Meemet tunurile, fi s'au dus la oamenii hit Capistran loan ca si-i cuprinzi, iar tunurile aAd pustiie
el !Asa balimazurile tot bitute cu piroane, i esi din cetate,
lua fantul ce era tiriia Tureilor, i 135tu piroane pen gurile pur
tilor celor mai mirunte, iar altele intoarse spre Turci, i incepu
a-i omori din pustle lor. Pentru aceasta loan Capistran cherna
pre oamenit sAi inapoi ; apoi veni sultan Meemet si nu-i apuci,
f i and cAutA innapoi,- iar Iancul-Vodi Ii cuprinsese i tunurile
cele mai mgrunte. Deci numai ce intuneci, f i au pornit asupra
Iancului-Vodi pre Turcii sii, ca si-s ia tiriia innapoi. Atuncea
Iancul-Vodtt slobozi tunuri des f i surpi jos pre multi Turd. lar
un voinic el chibzuise si nipusti calul etsupra lui sultan Meemet,
fi Si0b0Zi o sligeatti, i lovi pre inpAratul tocma in piept, ai nu

l-au putut simpa de za, numai foarte l-au speriat, si l-au rinit,
indatii i Intoarse stile inapoi in tabirli. lar pentru cici era
noapte nu putu lancul-Vocli si ia tunurile in cetate, ci le-au
bitut de le-au astupat gurile cu piroane de hier, si aprinse meterezurile, f i au intrat in cetate cu mare bucurie, lar sultan
Meemet socoti el fu rinit putintel de s6geatii, si 016 era yeninati, el si tebAlui pierdu mintea, si umfli, t idea In
tabiri niel viu nici mort. Aceasta deci vizurit paii, numai
11 lulu& i foarte de graba it duseri In cetate la Sarno, ca
si nu moari in tabatii supt Belgrad, si si si sparie twit& oastea
pentru dfinsul fi si piar. Si deci zicu citiva vreme in Sarno,
if veni iar in minte, si intrebli ucde iaste el, rispunseri pasii
ai ziser cA inste in Sarno. Deci mai intrebi cum s'au isprivit
s'au ales niv2la; rispunserit paM ci au perit acolo papa din
Adis, si mal toate agalele ce erau mai de frunte, Qi mai mare
parte din osti ; i aga de inicien i laci au perit intr'acea
$i-i spuseri cum i- au luat toati tlrha si tunurile Ungurii. Zar el,
deca auzi aceasta, foarte incepu a si nidusi, 1 crApa de mAnie,
apuci otravii fi vrea si bea, dar nu l-au lisat pasii, ci-i a-

www.dacoromanica.ro

28
pucarlimlrille i nu-1 lsarA. Deci eau aprins tablra, 01 au /Ls.

git Cu mare rusine de s'au dus la Odriiu. Si salt slobozi Dumnezeu Belgradul d'n minile pAganului de impArat, dupi 46 de
de zile, leaf 6954 (-1456). Multi oamani au perit clInteamindoao pArtile, ce tot mai multi Turci, al au peril 40.000 numai
cat au tinut nAvala cea stkvitA, 24 de ciasurl.
lo. LaSot Basaraba-Voevod cel BAtegn au domnit ani
17, leat 6985 (-1477). Aces/a auinchinat Tara Rumneascli rurcilor. In zilele acestui domn, au venit sultan Baiazit, al optulea
din ruda lui Oiman, c.0 multime de oati f i au luat cetatea Chiltei, ce era parte din Tara RumAaeascl, ai Cetatea Anal ce era
parte din tara Moldovei, $1 au robit tara Moldovii foarte rAu,
$1 s'au intors h Tarigrad cu multime de robi *1 de roabe.
lo Vlad TiftpAlua-Voevod, au donanit luni 9 ai au avut
mare rAzbaiu cA BAtranul $tefan-Voevod al Moldovei la Rimnicul-SArat, Atuncea au perit TApAlua-VodA, ai oastea Cu total, II
au fost iabanda lai $tefan-VodA,

lo. Stefan-Voevod Batranul au agzut In Scaun la leat

6986 ( 1478) al au domnit ani 16. Acesta au ficut o sfantl
bisericA la Raminicul &rat, hramul el prea cuvioasa Paraschiva.
lo. Radai-Voevod cel
feciorul lui Vlad-VodA, au
luat domniia la feat 7002
1494). Acesta au Wilt mAnAstirea Dealului foarte frumoas, tot de piatrA cioplltA, cu multA
a/la/Whig ; al au domnit ani 15, si au marit; i s'au Ingropat
In mnAstirea Dealului, care iaste facuti de dAnsul.

lo. Ittlinetz-Voe,vod cel Rgu, fedora! Dracii armoul din

MAneati. Au ven;t domn la leat 7017 ( 1509), ql au domnit
ani i si luni 9. Acesta au tliat multi boeri. lar niate boeri ce
le zicea PArvulestii au scApat, ai au fugit paste Dangre L s'au
dus la Tarig-ad, ai au calla la inpArAtie de le.au dat doma
pre /0, VIAdufg-Voevod, faciorul lui Vlad-VodA.
Si an venit In Ora inpreunA cu Pitrvuleatil *1 co multime
de Turci, la leat 7018 (-1510); iar Mihnea-VodA prinznd de
vcste n'au cutezat a-1 ateta, ci n fogit peste mate In
Tara Ungaireaseti, la cetatea Sibiului. Atuncea Durcitru a lui lacaiu ai cu Danciul, faciorul lui TApAlug-VodS, au venit cu carte
[kin cram
1 au men la b'serica pap1staailor qi s'au Intimpi1. Cum se vede, aViata SI Nifon" e inlAturat5, resfabilindu-st vectille
anale, seurte.

www.dacoromanica.ro

29

nat cu Mihnea-Voevod, sulndu-se pe trepte, pentru ca el sit lepadase de pravoslavnica credinta pl sa flea papista, pi acolea
In strimtoare au dat cu hangerul pi 1-au Injurghiat ; pi pade pani
in zioa de astazi capul Mihnii-Voda zugravit in zkl, unde 1-au
Injungheat ; far Dumitru a lui Iacpiclu au alergat tare, de s'au

suit in turn pi au strigat tare, zicand : Tot omul sa ptie ca au

Injungheat pre Mihnea-Voda cu porunca lui Mateiap crake, Iar
un pupas de at Mihnii-Voda au pus pupca pe cracana el pi 1-a
lovit intre sprIncene, f i Mai moarte pentru moarte ; lar pe Danclul, feciorul lut Tapalup-Voda, 1-au tics cetatenii. lar cand au
fost la un an din domnia lui Viaduta-Voda, venit-au MirceaVoda, feclorul Mihnit-Vocli Dracea, din Tara Ungureasci cu multi

Ungurl, de au facut cu VIAduta-Voda mare ritzboiu la targul

Gherghitii. Aratatu-s'au Parvuleptii ca mare vitejie, pi au biruit
pre Mircea-Voda fi Mtliti Unguri au perit. lar Mircea-Voda au
fuglt peste Dunare, pi s'au dus la Tarigrad. Si au mai doinnit
Vliduta-Voda Inca un an cu pace, dar fijad PArvuleptii zavistuiti la VIAdutik-Vodi de oare carii pizmapi, pi el, ascultand
minciunile lor, cerca vreme ca sli-i dobAndeasca sa-1 omoare, lar
nefiind voia lui Dumnezeu ca sa piara, prinsera de veste, pi fugind peste Dunare radicara doma pre Neagoe, feciorul Parvului vornecul din neamul Basal-Abase, pi stransera Ways seama
de optl, luand Intriajutor pi pre Mehmet beta ce-i zicea Mihaiu
Olut ; vlind la Bucurept1 ca toata oastea lor, facut-au mare razbola cu Vladuta-Voda, iar nipte boerl de ai lui 1-au vIclenit pi
i-au taiat capul, pi-au domnit ani 2.

lo. Neagoe Basarab-Voevod au pazut in Scaun Fevruarie 8, leat 7020F_1512). Duna acela tare s'au alit Neagoe-Vocla
pentru moartea lui Vladuta- Voda, pi au chemat patriarpi, pi viadid, pi episcopi, pi egumenl, pi tot clnul preolesc, 6i calugaresc

pI au venit toti In cetatea rargovioii In sfanta Mitropolie de

au facut rugaciuni pi slujbe dumnezaepti, pi au dat multa milostenie la multi oameni ; ficut-au tranastiri fi biserici multe
aid in Ora, pt la Sfeta-Gora, pi alte multe bunata(i, care sant

scrlse mat pre Iarg, la o carte ce au facut In vlata lui,),

fi au dat-o ea fle statatoare la sfnta Mitropolie din
TargovIgte. Mai pre urma au facut o sfanta manastire la Curtea de Argep, foarte frumoasa pi Inpodobita pt din launtru pi
1. Viata St. Name.

www.dacoromanica.ro

din afar/ cu mare clieltulall. $1 au dornnit ani 8 st luni 8, si au

murit 1 s'au trigopat la ministirea lui, la Arges.
In zilele acestui domn, Sultan Selina, fnpiratul turcesc, al
noolea din neamul hit Osman, au luat cu rizboiu lerusalimul
dela Eghipteni, si la Ghenarie 25, au luat Eghtpetul, si au supus toati inpiritita Eghipetului supt birutnta lui.
Dela domnia hit Teodosie peincl la a lut
Vintilci dela Slatina, ached dela 1521-30,
varianta aceasta reproduce textul Letopesealai Can tecuziaesc, cu mict schimbart de
cuvinte.

Uciderea lut Vintilci-Voda, care in Letopiseful Cantacuzinesc (edi(ia noastrii, p. 104)

e prezentat numai in 4 reindurt, aici e

povestit, ca ameinunte, in 12 randurt

lar cAnd au fost al treilea an din domnita lui, s'au dus la
Craiova BA vineze cerbi pre JA;u, si s'ata sfituit In taing cu oa-

menii lui, si tee pre cumnati-siu si pre alti boeri. lar cumnati-siu prinzAndu-i de veste, s sfitut cu boerti ca BA omOari
pre Vintili-Vodi, l inviti pre doao slugi ale lui, unul arvat si
altul ungurean, cAnd vor narge ei cu Vintili-Vodi pre malul
JAiului vorbind, lar ei s si ripezeasA cu caii 5i sA-1 La in aultte si-1 omoare, sl asa plziri acea vreme. Si mergAnd VintiliVodi inapoi, zise ; Cine aleargi cu caii" 7 lar cumnati-su ztse
Cei nebuni ai mid ungureni". $1 asa-i pAru -on vor sA treaci pro

lnga dinsul inainte, lar ei si aliturari si-1 injunghearl cu suletile i muri.

Dela domnia lut Rada Pa/ale pand la

Mircea Ciobanul, ached dela 1535-45, se

reproduce Le/o!). Can tacuzinesc. Sfeiretul
intaiet domnii a lui Mircea Ciobanul vartazii Win (a se compara cu Let. Cantacuz,, p. 105, rand. 1-9) :
...... sat la Opris, si au fost izbAnda Mircii-Vodi, $i au prins
din pribegi : pre Udriste Vistieriu si pre Teodoste Banul si le-au

tAiat capetele. Dupti acela au vault Hadul-Vocla ce-i zicea

cu pribegii din Tara Ungureasci cu haiduci, si au facut mare rizboiu cu Mircea-Vocti, la sat la
Si fiind izbinda Radului-Voevod, au gonit pre MIrcea-Vodi Oral in Giurgiov, perind multi oameni. $i au vault lo. liadul-Voevod

www.dacoromanica.ro

31

tag In Scaun In Bueuresti. $i trecAnd f apte luni, Mircea-VodA,

sr au venit In tark cu multime de Turcl, l de Tiltari. RadulVodA IncA Intelegfind de aceasta, au trecut muntele cu haiducii
In Tara Ungureasci. Iar, lo blirceo, feclorul Rodulul-Vodli
Mlhoeo, lar au venit In Scaun In Bucuresti Domn, al doilea
rind, sl au domnit ani 8, f i mazAlindu-1, s'au dus la Tarigrad.
La sfttrfitul domnieilui Patra$cu cel Bun,
sunt addogate urmatoarele r6nduri care lipsesc in Letop. Cantacuzinesc (p. 105):
$1 s'au Ingropat In ministirea Dealului. In zilele acestui
Domn, la lest 7065 (-1557) au fost foa mete In tarA foarte rea
cit multi oatneni au murit de foame.
La a doua domnie a list Mircea Ciobanul (1558), gasim urmeitoarea f tire ce nu
se eel in Letopiselal Cantacuzinesc (p. 105):
Si au fAcut biserica cea domneascli din Bucuresti.
La domnia lui Petra ce! T6n6r, vorbin-

du-se de a treia venire armat6 a pribegilor (de peste Olt"), spune despre ace0a,
dupd infr6ngerea lor la ,,Boeni";
lar cI scAparA, trecur in Tara Ungureascl,

Expunerea luptelor Chiajnet eu pribegii

e pulin inver8at6.

La inceputul domniei lui Alexandra III

(1568-77), se spune
Si au trImis cArti cu mare jurAndint la boerit prlbegi de

au veldt toti de a'au Inching lul.

lar la ski r fit se adaug6
Si eau ingropat In mAnAstirea lui din jos de Bucuresti. 51
su donanit peste tot ani 9.
La intdia domnie a lui Mihnea Turcitul,
vorbindu-se de infrangerea pretendentului
Radu-Voc16 Popa", se adaugei
lar Radul-VodA au fugit la cetate la Timisvar.
La domnia lui Petra Cercel
si au pus birul culil foarte mare, sl gostinA de oi, din zece oi

www.dacoromanica.ro

32

o oae

i au domnit ani 1 si luni 91). $i .mazilindu-1 Turcii, el

n'au vrut sl mearga la Tarigrad, ci au trecut muntele In Tara

Ungureasca cu tot ce au avut el.
La a dour: dornnie a lui Mihnea Turcitul:

lo ill!hnea.Voevod, feclorul lui Alexendru-Voevod,

au venit Domn de al doilea r&nd cu steag Imparatesc, la Mai
20 (zile), leat 7094 (=--1586)...

La .Ftefan Surdul:

lo Stefan-loevod Sandia, feclorul lul Ion-Voevod,

ce U fost Dom In Moldova, au venit... leat 7098 (=1592).
La Alexandra cel &fa :

lo Alexandru-Voevod, feciorul Jul Bogdan-Voevod,

ce au lost Doma In Moldova, au venit Doma.. leat 7100 (=1592)..
Domnia tut Mihai Viteazul are titlul

De alcea Incepem a scEle Istorla de vtejlile lu MIhait-Voevod cel Viteaz.

La inceputul domniei lui Mutt Viteazul
vorbindu-se de suveranit vecini contemporani :

$i intr'acea veme era inpArat turcesc In Tarigrad sultan

Selim al unsprezecile din neamul lui Osman, feciorul lui sultan
Suleiman').

Descriindu-se greuttile pe care le-a gsit

Mihal la venirea sa, se mai apune:

Si Incepu Mibai-Voda a cauta de rfindul Via pi a sa lupta
Cu nevoile ce, venfia dela Turci, 0 nu putu niel Inteun chip a
o indrepteze, pentru cA Turcii foarte sA InnAl(ase Inteaceia vreme,

citt nimenea din cre0ini nu le pulen sta Impotrivl.

Nina la 1597, Domnia lui Mihai Viteazul e transcnsa iniocmai dup Let. Cantacuztnesc. La acest an se scrie:
Dead Mihni-VodA... trimise pen toate (Arlie strAine, de
Let. Cant. (p. 108): oi go4tild de oerit 800. Deficit trecind doi ant
den domnia lul, venitu-i-au mazilie dela Poartlt...".
In Latop. Cantaeuzinese (p, 109): Oar in Tazigrad impiritia Sultan
Murat".

www.dacoromanica.ro

33

strinse oameni de oaste, Levi, Cazad, RuO, SArbi, Bulgari, Unguri, ai faca oaste Nade mare, ca sA poatft sta Inpotriva piganitor1).

In Let. Cantacuzinesc (pa g. 117, 19 rdnduri) arma povestirea vizitei fdcute de Mihai tul Sigismund, la Alba Julia, in Dec. 7106
(1598). Acest pasagiu e sdrit in intregime

de versianea SI, Nicolaescu.

Apoi in Let. Cantacuzinesc (pag. 117-118)
vin 31 ranciar', cari povestesc luptele Turci-

lor cu Germanii la cetatea Engherului".

Aici sunt rezumate la 4 randuri:
Inteacea sl ridicari Turcii cu mare oaste, i mersert asupra TArii Nemteti, i fAcurA mare rAzbotu cu Nemtii t luari

cetatea Engherului, oi intorcAndu-se oastea turceascA, o seamii

de oeste au dat pen Tara RumAneasci, pi au Inceput a robi i

a prlida.

Piind dupd cucerirea Ardealalui, se reproduce Letop. Cantacuzinesc, din and In

and prescurtat.
Cand Mihai lasd Domn in Tara Romdneascd, pe fiul sdu lo Necolae-Voevod",

se spune
Si domniia ei amAndoi Odie foarte bine2).

S'au sdrit negocierile lui Rudolf ca Mi-

hai din 1600 (cuprinse in Let. Cant. mire

;mg. 124 rdnd. 13 ; pag. 125, rdnd 12).

La pierderea Moldovei, in local confuziei din Let. Cant. (paz 125, rdnd 6-3 dejos),
gasim
Irimlia-VodA vent ca ofti (d)tn Tara Legua ; deci Marco-

VodA nu cutezit a-I astepta, ci fugi cu mare !mena In Tara MimAneescA.

Rdscoala nobililor unguri din Ardeal (in

Let. Cant. la pag. 127), povestitd mai pe
Batid, tara a se aminti alianla acestora ea
Basta. Bdtdlia dela Mirisldu e tnlocuitd cu
cea din luncile Bratovalui":

Incepu a teLet. Cantacuz., p. 117: Duplk aceaia,

mito prIn toste tArile atable ca sA etritnga volnIci viteajl, qi adose Leati el
Cazad, 11 de tot fealiul de oameni carli era de fotos'.
Let. Cant., p, 124: domnind el titile !atril toatli veselle.

www.dacoromanica.ro

34
Deei Mihai-Vod& Wind zlibav& la Moldova, lar bolarli Ar-

dealului au stains osti unguresti, si intorchndu-se Mihal-Voda

de acolo ca si vie la Scaunul lui la Belgrad, s'au Intimpinat cu
dfinsii in luncile Brasovului, ft acolo deter& rizbolu unit cu
altil, fi numai decat fu biruit Mihai-Vodi, cl aves WI putine,
si fugind cu cat sclipari dintr'acel rizbolu, trecur& In Tara Rumineasci, fi tlibirirl la sat la Scleni pre spa Teleajlinulul. Si
iati SOSi fi Simeon-Vodi din Moldova au osti, pi al lovirl de
fati, fi nu putu Mihai-Vodi si-i idea inpottivii, ce nu mal de-

cit dete dosul a fugi, cl avea oaste slabi. $1 au fugit tot pe

supt poalele muntilor pin& la Rusava, pi au trecut mustli de
s'au dus la Inpiratul nemtesc, pi I-au opus de toste cite I s'au
intimplat, pi au inceput a sii ruga cu lacriimi, ca al nu-1 lase
si fie de rusine, el sa-t dea WI inteajutor. Si indatil il dete pi
Bastes Giurgea') cu o seam& de opti nemtesti, pi venirl In Ardeal. lar domnii ungurepti shutind de aceasta Indat& strainer&
toste stile, si tibirir& la un loc As ce-1 zic MIrslitt, pre spa
Muresului. Si la Septemvrie 8, leat 7109 (=1600), al lovirl unit
cu altii, si fur& biruiti Unguril, pi perk& foarte multi; grlimidind
toste trupurile Ion in apa Muresului au flout o movIlli mare.
SI de acolo se ridicarli si venir& in luncile Turdei, multumind
lui Dumnezeu.

'Oki dupc1 Mirisliia, nobilii angart OM

pe Basta (cu vorbele ce se gasesc In Let.
Cant, la pug. 127
lar ticilosull) Mihai-Vodi nimica de aceste sfaturi viclene
nu 'Hilt, ci fiind Doamna lu 01 cu fii-siu Nicolae-Vodi Inchipi
de Unguri in cetate la Figliras, ficu rugliclune Mr& Bald.*
Giurgea, ca sli-1 dea osti inteajutor, sit miarg& acolo al o scoatl,
lar Bastea Giurgea Hind legat cu Ardelenii in sfatul cel viclean,
din gar& I-au figiduit c&-i va da osti Inteajutor, tar Wind alte
mestersuguri viclene, au zis ca si-e trimit& toate ostile Innaint

la Figirap, si ramie numai el cu curtes lui, fi trec&nd caters

zile ii va da ajutor. Deci Mihai-Vod& asculti pre Bastes Giurgea, pi-p trimise toste ostile innaint la Fligirap ; numal ce rimase el singur cu curtea Itlip fi agtepta si-1 vie ajutorul deis
Bastea Giurgea.
Ghaorghe Basta.
blatul, slirmaaul.

www.dacoromanica.ro

35

Scena uciderii lui Mihai-Vodd este ea in

Let. Cantac. (p, 129-130).
La blestemul contra Ungurilor,- se adaugd :

Cliei el (Unguril) cu adevitrat sunt dintr'acele limbi rele

pigiine, ce le-au inchis Alexandru Machdon intre doi
le-au incuiat. Iar et de acolo au spart i au epit la lume,
precum miirturiseste letopisetile

La dreapta pedeapsd ce eredea Letop.

Cant. cit a dat-o Impeiratul Rodolful" lui

Basta : cd l-au belit de viu (la] foale,"

versiunea St. Nicolaescu adaugei:

fi I-au purtat pe toate uli(ele cetitii Beciuluil). Si s& slit* toati

interns de vItejIlle lul 1111hal-Von rAposatu12).

Pad la Leon Tonga, se transerte Let.
Cantacuzinesc. Gdsim doar cd, la domnia
lui Alexandru Coeonul (1623-7), vorbindu-

se de o devastare a Ritarilor, despre care

Let. Cantac. (p. 139) zicea : de au robit

tara pdnd in Olt at au rdmas pan'astazi

tot Neu:Intel acela pustiu",
verstunea
St. Nicolaescu inld turd ultimele cuvinte.

La domnia lui Leon Tonga, vorbinda-se

de Matei Aga (viitorul Domst fi partizanii
sdi ref ugiati in Mandstirea Tismana (o. fi
Let. Cantae., p. 141):
lar Matei AgA vAzilnd el s'au dus otile [lu Leon-Vodil,
Oa din minlstire, qi merse in Izvarna, pl povlitulndu-I starostea, i-au suit la munte, pi au trecut In Tara Ungureasci, la Caravan-Sebep.

Privitor la incept:lei domniei lui

Basarab, gdsim cd datele de 15 Nov., 15

Dec. fi 16 Dec. (1632) din Letep. Cantee.,
p. 145,
aunt inlocuite ca 5 Nov., 15 Nov,
pE 13 Dee.

E sdrit pasagiul din Let. Cant,: Jar

Doamna Elina a lui Matei-Vodd venit-au
In Scaun, Marti, Dechemvrie 18 zile".
Capitolul :

Alcea InsemnAm pentru dol bowl, aflame blues

Tamil* vel Vistler I Radu VArzarul vel Armas, ce au
foot In suele WI Matel-Vod.
ii Vieni. D. fapt Basta n'a fost pedepsit stelae.
2) Nu eunwa acata si fi fost veeigul titlu al nerosiell Busestiler"?
Adam': riiposatul, aratii o redactare imediat orrailtoare soortli ulish

www.dacoromanica.ro

36
e

intercala' la domnia lui Matei Basa-

rab (cand se povestea rdscoala mercenarilor),

pe cdnd in Lelo p. Cantacazinese se gdsea la Inttna domnie a lui Grigorascu Ghica

(p. 179-180).
Despre acei dot bolett, versiunea Si. Nicolaescu adaugd :
Deci acea avutie rea ce o strAnsese, se risipi ca miau!.
Si lor incA le trimise Dumnezeu platA foarte cumplitA. CA fijad
Dorobantii fi Siimenii InpreunA cu alte bresle foarte turburati,
al strAnserA 1ntr'o zi toti In Curtea DomneascA, fi sA efAtuiril ca
sA-i uclgi pre amAndoi, aruncAndu-le prthAni, cum el afAtuesc
pre Doran e& nu le dea lefi.
Dupd ce se sfeirse3te domnia lut MateiVocld, lipseste capitolul ami-dore addagat,
f drd rost, in ketopiselul Cantacuzinesc (pa g.
I 54-157): Aicea semniim isvodul ctirtit lui
Tea fan, Patriarhul Ierusalimulut".
Domnia lui Constantin $erban (1654.8)
e intocmai ca in Let. Can tacuzinese.
La domnia lut Mihnea III Rada (1658-9)
se adaugd, pela inceput
Mihnea-Vodlit, &cesta la cArti domneati fi la hrisoave el

scriia ala! lo. MIhnea-Voevod, fecloral Radulai-Vodli, cum

sii vede la toate hrlsoavele lui scris.
Cu ocazia uciderit lut Preda Brdneoveanu din ordinal lui Mihnea Rada (Let.
Cantac p. 168), se adaugd motivul :
PentrucA pre acest Preda Brancoveanul, ciad s'ea tators
slujitorli la paja, vrea si-1 cearl sl le fie Domn. lar el dan

vrut, ci au fuga.
In versiunea Si. Nicolaescu, intdmpldrile
Postelnicului Constnntin Cantacuzino pe
11m pul lui Mihnea III Rada, sunt povestite
mai pe larg de ceit in versiunea din Magazinul Istoric (edi(ia noastrd, p. 164), ceea ce
'as' vi se vadd mai limpede mdna atriltoralut cantacuzinese,

Atuncea Mihnea-VodA foarte sA tnAlti ji trimise par& gres

asupra lui Costandia Poatelnecul ji a gineri-au Pan& Spitar, si-

www.dacoromanica.ro

37

and ca sint haini Inpiritiei, f i umbli amestecind Wile, si au

vault toti boeril de s'au tnchinat lui, iar acei boeri n'au vrut si
vie, ci au fugit la Moldova. Si dupti ['Ara lui indati trimise viAnal doi capigli, ca si la pe Costandin Post(elnlcul) fi pre ginert-siu Pauli din Moldova, si sti-i aduci In tad la Mthnea-

Vodi. lar el n'au vrut, ci s'au rugat si.i lase si miargi la vizirul. $i au mers Costandin Postelnicul singur la vizirul, 0sindu-1 lingi mare, la Brisa. Acolo s'au Inchinat pi s'au curtenit la dinsul, si foarte i-au pirut bine veztrului de dfinsul. Iiir
gineri-stiu Pan& au rimas la Moldova, inpreuni cu cumnatii lui,
cu Drighici si ca $Arban, cu casele lor Intregi. Atuncea M1hnea-Vodi deca tntelese de aceasta tare s'au tngrijat. $1 indatii
trimise o seami de boeri, anime Coltea Doicescul st Necula Sofilftul, Inpreuni cu alti boeri, si au bani multi si dea vezirulut,
51 si omoare pre Costandin Posteln1cul. Iar el stlindu-se om
drept, nimic nu s'au ferit, ci au esit fati la Divanul inpiritesc,

da s'au Ora cu acel boeri ai Mihnii-Vodi tnaintea vezirului,

jiluindu-se ci nu iaste hala InpAritiel, ci Intilu el au mers
de s'au Inchinat Mihnif-Vodie dndu-i fi boerle ca si fie Logoflit mare.

Iar apoi cunoscnd viclesugul lui ce va si faci asupra Inpirlitiei, id vizind ci au ficut moarte boerilor tirii, de mare
frici au fugit. $i indati rimaseri boerii Mihnii-Voclit de judecati, si-1 scoaserti cu mare rugine din Divan. lar Costandin
Postelnkul ca ajutoriul lui Dumnezeu fu isbiv1t de moarte.
La domnia intdia a lui Grigoraseu Ghica
(1660-4), lipseste ceca co In Lefop. Cantacuzinesc e cuorins la pag. 175 Mire rdnd.
in local cdrui pa9 de sus si 1 de jos,
sagiu gdsim pe aceasta

si au dat [Grigorie Ghica] poclonul domniel 1600 de pungl si

ficu ()Wei. $t dec a veni In tara, scoase oerit pre la tot, boerii,
si mftatistirile si slujitorii, st puse haraciul indoit, st suma mare

de bad pe tout& tara, fi puse o jumitate de bir pre slujitori,

de Inplini acea mie de pungi, si pliti toati datoriia.
Dupd uciderea lui Constantin Postelnicul
Cantacuzino (Let. Cant., p. 177) se adavgd ;

www.dacoromanica.ro

38
$1 au flicut Grigorie-Vodi o manistire mare gi f rumoasi
in hirg in Foctani, hramul el sfAntul proroc loan Botezitorul.
VorbInd de fuga lui Grigore Ghica In
Austria (1663), Letop. Contac. (p. 179) addugase : Nau recut In Tara Nemleased

de ;ad. acolo $i s'au Mad papista". In

versiunea St. Nicola MU maim I

de glides acolo, ti lepidlindu-se de pravoslavnica credinti al

flan papistap.
Cum am aratat mai sus, Let. Cantac. avea la pag. 179 (la sfargitul primei domnit a lui Grigore Ghica) addugat : Akio
semnam povestea a doi boeri rcli ce au
care in
lost in zilele lui Matel-Vodd...",
versiunea SI. Nicolaeseu e intercalatd mal
inainte, la demnia lui Matei-Basarab.
In versiunea St. Nicolaescu lipsegte fi titlul :

De aim incepem poveste de cine au venit Domn In arma lui Grigoragcu Chita

(Let. Cant., p. 181).

La dorarla lut Gheorghe Duca (1674-8)

e sail in lung pasagiu din Let. Cantacu-

zinesc (pag. 194, rand 6

pag, 195, rand
8 de jos).
Pela inceputul domniel lui Serban Cantacuizno e un pasagiu ;Nitta schimbat laid
de Let. Cantac. (pag. 197, rand. 11 gi win):

nu putu (Serban-Vodli) nici inteun chip si o indrepteze (tare),

nici si foloseasci cava, pentru ci-1 inpresurase Turcii cu did
de bani gi cu zaharale, ti mai cu multe de c't fusese intai. 51
venia Turcii datornicii la bani, fi la anti plitea, iar la altii le
eta inpotrivii cu cuviIntul si adaste. Si pisa tirii foarte tare, pfini
si afar& $erban-Vodi de datorie.
Urmeazd acest pasagiu care nu e In Letopisefal Cantacuzinesc :

Atuncea au omorit Serban-Vodii pre Hrizea Popescul vel

Vistier gi pre Villcul Vornecul GrAdisteanul, feciorul Bunii Via-

tierul, pi pre nitrate Buctinescul, gi pre Drosul vel Armas, gi

le-au pridat japAnesele lor foarte du. lar pre feciorul Drosulai
Armag, I-1111 bilge de viu ?afro oenli mile Oa de api, slo-

www.dacoromanica.ro

39

boaindu-I pini la un loo cu funii pi cu o Wile aprinsi in mini,

al firpindu-se funea l-au slobozit acolo de au murit. $i au stricat bate braille's de slujitori carii da haraciu. Si au rimas bourn masilf, si autasiii si au avut tara pace, si s'au asizat fiestecarols la moslia lui.
Pentru bdtdlia de lemgd Seghedin dintre

Germani si Turci, Let. Cantacuzinesc (pa g.

199) da cifrele ; 70.000 Turd f i 8.000 Germani. Versiunea St. Nic. dec.: 500.000 Turci
pi 40.000 Germani,
Urmau in Let. Cantacuzinese (pa g. 199-

20) cloud evenimente din familia Canta-

cuzinilor: edleitoria Doamnei Elena (mama

lui $erban-Vorld) cu unul din fiii ei, Mihail Spdtarul, la Locurile Sfinte (Ierusalim, Sinai); apoi mentionarea mortii lui

Matei Cantacuzino Aga, alt frate al Domnului. Acestea au fost su primate in versiunea St. Nicolaescu.
Sfdrsitul rdscoalei care a risturnat la
Constantinopal pe Sultanul Mehmet IV (Let.

Cant., pag. 201) e prescurtat.

De acolo inainte, e suprImat tot ce mal
continea Let. Cantacaztnesc (pa g. 201204) f i anume : 1. ciiseitoria Mai lui $erban-Vodd, Doamna Alexandra ca Grigore,
fiul fostului dusman !Vasco Bdleanul Lof dial, armatd, curdnd dupd aceasta, de moar-

tea ei ; 2. continuarea luptelor dintre Germani f i Turd ; 3. intrarea generalului Veterani in Tara Romdneascd f i apoi retragerea lui la Brasov, dupd stdruinta Domnalui,
*

[CONTINUAREA LETOPISETULUI CANTACUZINESC] ').

$1 domnlia [Serban-Vodii] foarte bine, pi tara Ina BA bu-

cura ci avea pace si odihni. Si in domniia lui ariti multi mili

1. 0 ALTA CONTINUARE, NEOFICIALX, REDACTATI SUB BRANCOVEANLI. SI CARE POVESTEA $1 INCEPUTUL DOMNIEI ACESTUIA, A

For. PUBLICATA. FRAGMENTAR, (DUPA UN MS. DIN ORADIA) DI N.

IORGA IN ,,CRONICELE MUNTENE" $1 REPRODUSA DE NOI, IN INTRODUCERILA LA ,CION1CILE R0MANE$T1" vol. II. PAG. 20-27.

www.dacoromanica.ro

40

la tail. $1 au facut o ruanitstlre foarte mare si frumoasa din

sus de Bucuregti, la Cotroceni, si alte multe bunatati pe la lerusallm si pe la Sveta-Gora. Asisderea si Doamna lui Marila
Inca au facut o manastire In Bucuresti, de nainte Portii maulstiril Sarindarului, ce se cheama Blserica Doamnei, lar and au
fost la leat 7197, iar dela Hristos 1689, Octomvrie 29, au raraposat Sarban-Vocii. $i s'au straw toti boerii si slujltorii si
twit& curtea de s'au sfatuit, $i alesera din mijlocul lor pre Costandin Brancoveanul vel Logofat, si-1 radicari sa le fie.lor Down,

pentru ca-1 stiia tot, el taste Ea bland si milostiv si iaste boieriu de tara. $1 daca 1-au asezat Domo, scoasera si trupul etposatului Sarban-Voda in mijlocul Curtii Domnesti. Si filnd parintele Dionisie, Pairiarhul Tarigradului In Bueuresti, si parintele
Teodosie, Mitropolitul tirti gi cu alti arbIerei at egumeni f i preoti, 1-au facut pogrtbanie cum se cade, pi 1-au Ingropat cu
mare cinste la manistirea lui la Cotroceni. Si au domnit ani 9
si luni 10,

lo. Costandln Brfincoveanul Basare bli-Voevod incepu

a cauta de rAndul tarii, si de asizamantul Domniel, sl tritnise
la Inparatie pe Prvul Cantacuzino vel Logofat s pre alti boeri de i- au adus caftan si steag de domnie.')
$11nteacea vreme iar s'au ridicat Turcii cu mare oaste si
gi au meta asupra Nemtilor. $1 au venit si sultan Suleiman, inparatul turcesc, pana (in) Sofila deis Solun. Poruncind Inpari.
'Ha de au mers si Costandin-Voda cu oatde lui pan& la Rusava,
de au dres cetatea dela Cladova ai cetatea deis Rusava.
Deci venind pi Viteranie gbinerar cu cate osti era In Ardeal, ca sa mearga unde era stile nemtestl, la apa Nisului, iar
Turcii nu 1- au Ingaduit, ci i- au egit Ina1nte, ai s'au lovit cu dinsli In pasul Logosului, si s'au batut 5 ceasuri gi au fost izbanda
Turcilor ; ca era Turcii 80 000, lar Nemtil au fost numal 8 000
$1 au can't in rlizboiu dinteamandoao partile 18.000 f i s'au
aflat ranit1 1700. Si au perit capitenide turcegti I inicer-agli
gi arnaut-paga cu totul, gi papa dala Brusa si pasa deis
1, Alai se oproate povestirea domnilor Tirii-RomitneatI din Utopia&
tul de fag. Continuarea o clitm duoi alt rnanuscria ce se alit in Biblioteca
Academia! Romftne la n-rul 269 ai care are legAturA cu cal publicat -pint
alcl.(Nota lat St. Nicelaeicu).

www.dacoromanica.ro

41

NIcopoe, Iar din apeteniile nemtesti au perit Viteranie ghinitrar $1 Antonio colunel i multi cipitani.
lar and au fost la Avgust 4, lest 7197 (-1689), ficutu"

s'au mare rizboiu de Turci si de Nemti la epa Niului, i au

fost iZbanda Nemtilor, iar Turcii au fugit cu mare ruline. Atuncea au luat Nemtii cetatea Niuluisi cetatea Diiului. Si farad
cap o$tilor nemtesti un printip mare, au asizat osti inteinsele,
iar el cu otlle lui s'au intors 4i au venit [Atli la Cladova,scriind cirti la Constandin-Vodi de fr./41e si de priite$ug, i priimind Costandin-Vocli, i- au trimis multe daruri scumpe.
$i asa purcese $i Costandin-Vocli dela Cernet si vie in tarit
la neamul lui, si sosind la Olt, la sat la BrAncoveni, au tlibitit
acolea. Si ven1 veste ci au intrat priratipul cu otile lui aicea
In (ar& Aceasta auzind Costandin-Vodit, si Intrist i trimise
boleri cu crfi cu mare rugiciune, ca sit nu treacii cu ostile

prin tari, el iaste o tara siraci i pridati de Turd $i de TAtari. lar el nimic n'au bigat in seami rugiciunea, ce au venit
prin mljlocul tirii, pi au dat voe o$tilor sA jifuiasci tara. $1 athis jaf au flicut cat au luat tot ce au ;Visit, jtifuind tara
nistirile l bisericIle, pant( ce au sosit la Rua!, in botarul TArli
Ungure$ti; 0i acolo s'au intdmpinat cu alt gbinirar anume Aizer,') qi cu Constandln Biliceanul, ginerile lui Sirban-Vodi, cu
multe ovti nemte$ti. Dec1 printipul au trecut in Ardeal, iar AiAtunzer pi cu Constandin Aga Biliceanul au veralt in
cea Constandin-Vocli sosind la Scaunul lui in Bucure$ti, li veni
veste, ci au intrat acei Nemt1 in tari $i au venit Oral la Targovi@te, $1 numai decAt au e$it din Sraun inpreuni cu tot( boerii $1 au mers ;Ana in lunca Plitirestllor, lar Aizer ghinirar
inteleglind de aceasta, trimise carte la Constandin-Vocli, ca si
vie, si fie dinpreuni cu clfin@ii $i si se lepede de Turd. Aceasta
vizAnd Costandin-Vorli, s'au sfitult cu toti boerii lui ce vor
face. Deci o seami de boeri indemna pe Costandin-Vocli si se
lepede de Turci, lar o seam/ de boeri n'au vrut, ce au zis cii,
de si vor inch'na Nemtilor, Turcli si Titari ver robi tara $1 vor
ritpune tara $1 nici un folos nu vor avea de Nemti. $i trimiseri
carte rugindu-1 ca sit se duel din tail, figlicluindu-i multe dafurl ft in$trintindu-1 $1 de Titari cA yin asupra lor $i asupra

tirii sit o rob3ascit. lar Aizer ghingrar nu vru si se ducit, ci

feclea, jtifuind tara. Deci apropiindu-se Titarii de sat, Costan1, Heissler.

www.dacoromanica.ro

42

din-Vodi foarte s'au intristat gi numaidecht au venit la ihrgul

Buziului inpreuni cu Doamna gi cu toll boeri gi juphnesele lor,
;I de acolea au trimis pre Doamna inpreuni cil toate jupinesale boerilor la mAnisttre la Brad, ier el cu boerii gi cu puttntei oameni au incilecat pi au egit Innaintea Sultanului, inchinliadu-se lui cu mare plecliciune f i cu multe daruri. Aceasta viand Sultanul, cunoscu ci nu iaste Costandin-Vodi hain, se taste
slug& dreapti Inpiratului, f i si figidui, ci nu vor robi Tara,
ce numai ce vor merge asupra Nemtilor de-i vor gout din tall,
$i slobozt pre Costandin-Vodi ca si miargi la Scaunu-g cu pace.
Deci Costandin-Vocli s'au tutors dela Sultanul gi au mers iar
la tArg,

la Buau, de au fost in zioa de Boboteazi, Ghenarie

6, leat 7198 (-1690). $i de acolo, cu porunca Sultanulul, au venit far la Scaunul lut la Bucuresti, cu Watt( boerimea si cu toati
curten lui. lar Atzer ghinirar 01 cu Costandin Biliceanal lutelegnd de venlrea Titartlor, numaidecht s'au ridicat cu stile
14 gi au luat g1 pre Doamna luI $Arban-Vodi cu feciorit el f i
cu toati avutiia ei, f i cu mare frici au trecut in Tara Ungureasci la Brasov, trimitAnd gl o seami de Newt' la mfinistIre la
Bistrita, de au luat cAtit avutie au avut Doamna lui UrbanVodi acolo ; gt au trecut gi aceia in Tara Ungureasci gi ernari

acolo. lar and fu primivari, incepuri Nemtil a se gmi ca si

vie iar in tari, mai mult dentru indemnarea Biliceanulul. lar Tur-

a intelegAnd de aceasta, se gitiri cu mare oaste, gi treand

Dunirea pre la Giurglov, si Titarli venia pren tara Moldova,
ca si treaci toti in Tara Ungureasci. De aceasta simtind Nemtii, nlmic nu si miscarti, socotind si lase pre Turci gt pre Titari si intre in Tara Ungureasci, gl acolo si-i ocoleasci de toate
pArtile 0 si-I tae. Care sfat nimic nu le-au folostt, ci fiind Turcl
multi : 40000 gi Galga Sultan cu 30000 de Titari, au intrat in
Tara Ungureasci, gi au robito foarte riu. lar Nemtil Rind
numai ci la 9000, ficuri mare rizboiu, la leat 7198 (=1690),
gi fu izblinda Turcilor. Si la acest rAzboiu au perit Alzar Ghinirar f i Costandin Bilicean, gi peria gi Turci multi In rizboiu
gi la inturnitoare pren plaiuri, pre la trecitori.
Iar cAnd au fost la teat 7200(=1692) si ridlcari Turcii cu
mare oaste fi meneen l iar asupra Nemtllor, II la Mai 5 find
mare rizboiu. Atuncea au luat Turcii Belgradul dela Nemtl,
poruncind Inpirlitiia de au mars gi Costandin-Vodi cu ()Oils ltll

www.dacoromanica.ro

43

pini la Cerneti, gi de acolo lar s'au tutors la Scaunul lui,

ai

domniia foarte bine gi cu pace. $i In domnila lui multe minisUri gi biserici au ficut gi au Inoit. $i s'au apucat de au dres
casele domneati din Tirgoviate, Si au flcut In ora', In Bucureati,
0 mlinAstire foarte mare gi frumoask hramul ei, sfAntul marele
mucenie Gheorghle ; 2) alti mlinAstire lar in Bucureati, hramul
ei Sven Saya ; 3) o manistire peste Olt ce se chlarni Hurezi;
4) 0 ministire ce se chiarai Polovraciul ; o minIstire rA casete
domneati dela Brtincoveni ; 6) o manistire la RAmnicul-Sirat al
alte biserici multe. $1 au ficut pi in targ, in Focaani, 2 eilmele
cu api prea bung, cu multi cheltuialli, una la Munteni, alta in
Moldova, f i alte multe bunititi pi milostenii au ficut aid In
Ora ai la Ierusalim, ai la Sinaia, ai la Sfeta-Gora, gi domniia foarte

bine, ai au flicut avutie multi. lar cfind au fost la leat 7207

(=---1698), Septemvrie 13, Miercuri, ca la al aaptelea ceas din zi,
s'au flicut eclipsis, adeci perire soarelui. Inteaceasti vreme au
luat Leaii Camenita cu mare rilzboiu dela Turci. lar and su
fost la leat 7219(=-1711), stricari pacea Turcii cu Moscalii, al
Incepuri Turcii a face gitire mare de caste, al flicuril pod pests
Dunire, la Obluclta. $i se rlidici f i Tar Petra Alexievici, Inpiratul Moscului, cu toate optile lul gi veni &supra Turcului, gi
la Mai 12, leat 7219(=-1711), intrari in Moldova, avAnd legiturf( cu Dumitrascu-Vorli Cantimir, dornnul Moldovei, gi cu

CostandinVodi, domnul TAAL Rumineati, ca si-i dea on ajutor, f i zaharea. Deci Durnitragco-Vodi nu avea zaharea al
dea pentruci mincase licustele tot feliul de rod in tara Moldovei Inteacel an, $i ilia inteo zi venind un capigiu la el, cu
24 de Turci, cu poruncl inpiriteasci, el si spirt al vin si-1
la, ai noaptea puse de tae pre toti, ai a doo zi fugi la Moscali.
lar Costandin-Vodi viclenindu-se despre Moscali, n'au vrut si
le trimith zaharea, dupl cum licuse leggturi cu Tar Petru, cl
fncepu a da indemnare Turcilor, si treacl Dunirea asupra Moscalilor, si-i bati, dfindu-le fnatiintare, a numai 34.000 de Mos.
call Ant. Deci Moscalii fiind tibliriti la Prut, la Tutura, WI

niel o chiverniseali de zaharea, aateptind si le trimIti Constandin-Vodi zaharea. $1 de acolo trimiseri un ghinirar cu
8 000 de Moscali straji ca si pizeasei la pod, la Oblucta, si
nu treaci Turcii. lar pre alt ghinirar, cu 6.000 de Moscall, in
trimise la cetatea BrAilli, care, mergand Inpreuni cu Toma Can-

www.dacoromanica.ro

44

tacuzino ve! Sp&tar, au batut cetatea Bratlii si o au sfirimat,

$1 fiind un past in cetate eu Turcii f i cu Bosnenii, au facut
mare rAzboiu si furl biruiti Turcii, si luarl Moscalit cetatea Brailii s o prAdara foarte rlu. Deci fiind Vizirul Inpreunl ou bate
stile la Obluciti, grAbirl si trecura Dunarea pre pod pela 0blucitA. $i hind un ghinArar neamt cu 8 000 de Moscali straja,
Incepura a se bate cu Turcii, f i a& bliturl 4 ciasuri. $i neputAnd Moscalii sA mal stea de fatA. pentrucit era Turci s1 Tatar(
multi, ca la 300 000, incepurA a fugi, bAtAndu-se cu Turcii foarte
vitejaste, !Ana sl amestecar& in tablra cea mare a Moscalilor
unde era Tar Petra si Cu $eremet, si s& bAturA pana searA. Si
la acest razboiu au perit Turcii mai multi de 30 000, iar Moscalii au perit ca vr'o 2000. Deci fiind Moscalii tAblriti la un
loe foarte rau, de nu avea nici apl sl bee, nici zaharea, Hind

cA unit nu mAneas6 de 4 clad zis, si

asa fiind, efind fu la Avgust
'), lest 7219(=1711), Dumineel, deter& rAzboiu cu Turcii toatl zioa !Ana searA. Deci vAzind
Moscalii cA nu le sporeste, sl radicara noaptea. ai puserA tabAra Intealt loe, unde socotirl el va fi bine de rlizbolu. $i a
doo zi, Luni, deter& rlzboiu en Turcii foarte tare, at sl sp&riar A Turcii. Deci Moscalilor flindu-le fricl, fAcuril pace cu Tuna, f i deterl cetatea Azacul si Ocraina Lesilor. Si asa fu zbAnda Turcilor. Si atunci la pace, Dumitrasco-VocIA Cantemir,
sta tot In genunche Inantea lui Tar Petru, sl nu-1 dea Turclor, si nu 1-au dat ; ci s'au dus In Tara Moscului inpreuni cu
Doamna si cu coconii 01 cu toata casa lui Intreagl. Deci Tar
Petra porunci si la ghinArarul cel ce luase Braila, ati robi turci
vor fi luat s&-i sloboaza, si el sa lase Braila si sit se duca cu
stile la Tar Petru It preunl cu toate stile lui, Si s'au dus in
Tara Mosehiceascl. Lir Toma val Soltar vIzAnd aceasta, foarte
s'au intristat si numai decAt dela Braila pribegl si trecu In Tara
UngureascA, lar Constandin-Vedi domniia foarte bine si cu pace.
51 porni fires ca sl strAng& avutie multa, st an scos In tara
multe biruri si daldii grele, si vAcArit de toata vita ate 2 oft!,
si de tot numele omului lar cate 2 orti. $1 aduces rachlu si
vinuri stricate den venitul casi lu fi Inpartea pre la negutitori si pre la tara cu pret mare, fi plume de platea ta snit. $1
oastea foarte flAmAnda,

1) Loe alb In manuicris,

www.dacoromanica.ro

45

au ficut avutle multi, ;1 au cumpArat mote Cu sate si cu rumini In Tara Ungureasa, la tArgul SAmbetii, si au dus multi
avutie acolo ; a$ijderea $1 la Brasov si au ficut case In cetatea
Brasorului, f i au pus si acolo avutie multi, avAnd gaud ca si
miargi st el In Tara Ungureasa. lar and au fost la leat 7222
(=1714), logodind Costandin-Vodi pre un fecior al lui, al treilea,
Cu o Iota a lui Vodi
') ce fusese domn In Moldova, ;I era
mazil la Tarigrad, trimise pre glneri-slu Manolache vel Agi si
pre fit-sa Bilasa ca si aduci cocoana, f i Si faa nunta dupi
Palti. Deci fiind Costandin--Vodi pirtt la Inpiritie de boerii lui

cu multe feliuri de pAri, socotiri Tura ci In vremea postului

celui mare $i In vremea nuntii va fi lucru cu indemini si trimilli, fir& veste, si si-1 ridice cu toati casa lut intreagi, si-1 duci
la Tarigrad. Si asa trimise pre un turc mare, anume Mustafa
pasa, fiind priiaten vechiu lui Costandin-Vodi, cu mare meste-

pig, ziand a merge la Hotin, si viind In Bucuresti, zise ci

are si se tnpreune cu Costandin-Vocli, fiindu-I priiatin, si-1
vazi, li si treaci la Hotin. lar Costandin-Vodi :Arnie nu 06i:it
de acest viclesug, ci au ficut mare cinste Turculut, aductindu-1
pin& la gazdi cu mult halaiu. lar and fu a dooa zi, Mar& 24,
In Mtercurea PaOilor, vent Turcul In casele domnerti de se Ispreuni cu Costandin-Vodi, si scoase firman de mazilie, si luA
do:Innis lui Costandin-Vodi, si Indatti pecetlui vistierila si bate
cimirtle al dete pe Costandin-Vodi Cu coconii lui In seams boerilor si odobasilor, lar a patra zl, Vinerl, Martie 26, il ridici
dinpreuni cu Doamna si cu coconii lui f i ea toati casa lut Intreagli $i cu toti boerii lut, anume : Ianache Viarescul vel Clucar, cumnatu-siu, pi $Arban ve! Logofit glued-Au, gi Iordache
Kre(ulescul ve! Postelnic, iar ginere lui, si Necula Moldoveanul,
iar &ere tut $i Neagul Polcovnicul, tar ginere 14 $i cu multe
slugl, gi l-au dus la Tarigrad.
lar slice& In tari au rimas domn lo Stefan Caninozlno.Voevod, fectorul tut Costandin Stolnecul. $i au rimas un
Turc mare de le-au luat tot ce au avut si le-au vindut. lar pre
Costandin-Vodi, dupi ce l-au dus la Tarigrad, l-au Inchis la
Edcul, tnpreunt cu feciorii lui $i Cu boerii lut. lar and fu
late zi, scoase pre Costandin-Vodi, gi pre fll-siu Costandin
1) Loa alb in manusorie.

www.dacoromanica.ro

46
cel mai mare la Bostangi-basa, si-i puserl la mare caznA, pin&
ce spuseri toat& avutiia, si deter& tot ce- au avut. Si gitsirl Tureit
avutie multA la dansii, bani si scule de aur sl de argint, pret ca
de 10.000 de pungi. Si catti avutie au avut In Tara RumaneascA
told& o luari Turcii ; numai ce le-au scApat avutiia ce au avut
la Venetia , la Sfantul Marco, si ce au avut in Tara Ungureascl.
Iar cand au fost la Avgust 15, leat 7222 (=1714), la 2 ceasuri
din zi, porunci InpAratul de aduse pe Costandin-Vodl, InaIntea
Saraiului npArktesc, Inpreung cu 4 cocon ai lui, anume : Costandin, al $tefan, si Radul, si Matei, si pe !attache VIctirescul,
st-i legarl pre to(i de maini, si tAiarit pl cate patru coconi tam:lutes lu Costandin-Voda, si mai pre urmA War& si capul lul
Costandin-Vod, si a cumnatti-slu, Ianache VicArescul. $14 Ilisarl

Watt pan& la vremea de chindie, oi apoi li lima s-i aruncarit

In mare. Iar pre Doamni, dinpreun& cu ginerii ei, li trimlse siurgan,,.1), Si au domnit Costandin-Vod& ani 25 si luni patru.
lar $tefan-Vodrt, fiind dome tArii, Incepu a face bunAtiti
si mill tArii. CA Intatu au ertat vActiritul, cu legAtur& mare,' ,cu
blestem td cu groaznic& afurisenie de multi arhierei, ca s& nu

mai fie. $i au pus toate catastifurile de le-au ars in mijlocul

curtil donwesti, de le-au vAzut toti, ai au ertaf birul preotilor
si nu mai fie, f i domniia foarte bine si Cu pace. InteaceastA
vreme luarl Turcii cu rAzboiu Moreia, sl altA cetate ce-i zic
SinaplA, si flour& multi pradl si robie.
Deci fiind Necolae-Vod& dome In Moldova, si frate-slu
ioan terzmon la Vizirul, au gAsit vreme de au pArit pre StefanVodA, ;i i-au stricat domniia. $i cand au fost la leat 7224( 1716),
au vent mazAlii de au luat domniia lui Stefan-Vodii. $i au
domnit ant 1 si luni 9. Si luandu-1 InpreunA cu Doamna si cu
2 coconi ai lui, 1-au dus la Tarigrad ;I l-au Inchs la Sarafu, lar

alces In har au venit dome din Moldova lo Necolae Alecsandra-Voevod Movrocordat si au sAzut In Scaun In Bucu.
rest!, Ghenarie 20, lest 7224 (-1716). Deci temandu-se el de
Stefan-Vodi el nu-1 va 'Asa sl domneascA cu pace, Indati au
facut Oa mare la InpArA(ie si la Vizirul, aruncandu-i multe
pricini, Si au dat Vizirului 1000 de pungi de au tAiat capul lui
Stefan- Vodi si a tAtane-stiu, lui Constandn Stolnecul. $i luani) loe alb in manuscrie.

www.dacoromanica.ro

47

du-le capetela lor, le-au dus la Odriiu de le-au vizut Inpiratul, di acolo era InpiritiIa. lar Doamna lui $tefan-Vodi si eu
coconii au scipat din Tarigrad si au fugit pre mare la Venelar pre ceilalti boeri, pre Mai Cantacuzitio vel Spitar gi
pre Radul Dudescul vel Logofit, l-au pus Nicolae-Vocli la opreali, si dap& aceia i-au trimis la Odriiu la Inpirlitie, de i-au
tilat gi pre dine! ; si aici, la casete tor, au adus Turci de le-au
lust tot ce au avut, lar pre alti boeri 1-au pus la opreali, 141 I-au
pridat foarte riu. Ded intriacea vreme, auzindu-se de Necnti cii

vor si vie In tad, lar Biliceanul merse la Neculai-Vocli 11-1

spuse el au auzit eit vor si vie catanele In tari. lar el, ca o
Ilari silbateci ce era asupra boerilor de tari, numaidecit poruncl de-1 puse pe gunoiu la poarta din sus si i-au that capul. Aceasta vizand boerii, n'au mai indriznit nimerea si-i mai
spue. lar cind au fost la Avgust, leat 7224 ( 1716), Inteo zl,
Vinert, i-au dat o spalmi lui Necolae-VocIA, cum ci-1 inpresoari Nemt11, Si indati purcese noaptea din Bucuresti, si I s'au
Scut zlo In Giurgiov, gi au sizut acolo 4 zile, $i iar s'au tutors cu Grecii lui, de au venit in Bucuresti. $i esindu-i !suable boerli cei de aril, iar el !Tidal& au Mat pre ['Wafer) Brezoianul vel Vornec, In drum, la Fintina Radului-Vodi. a cum
sosi In Bucuresti, Indati trimise la Vladica Antim de-1 chierni
oar& In tot chipul, cum au fost mai au, 51-i luo
la Curte,
cirja, Uri de niai o judecati bisericeasci ; pi triraise la
de Wu piri mare la Vizirul, zicind ci Mate Vlidica Antim viclean l umbli si aduci Nemti: in tari. Deci Vizirul, dupi
Ora lui, trimise un ciaus inpiritese si-1 1ui, zicind el va si-1
fact surghiun, 1 ducindu-1, zle ci 1.ar fi innecat in apii.
Si dupi aceasta Necolae-Vodi scoase in tall dijdli grele,
1 lar Incepu a pune boerii la opreali. lar feciorii Dudesculul,
cu muma lor
cu alti boeri au fugit pi au trecut muntele In
Tara Ungureasci. $1 trimise Necolae-Vodi de aduse 400 de TA-

tart ca si-1 pizeasci. $i puse o ceati la Herestriu, iar pre altli

In Bucuresti. lar and au fost la Noemvrie 13, leat 7225(= 1716),
Inteo zi Misread, dimineata, au visit Barbul Sirdarul, feciorul

Cora vel Ban, si cu alii boeri de tail cu multe catane, fiindu-le cap Pit vod a, si au that toti Turcii f i Titarii, citi au
goat In Bucuresti, $i au prins sl pre Necolae-Vodit, si 1-au
luat de 1-au rills In Tara Ungureasci. Apoi, peste o siptimini

www.dacoromanica.ro

48

de zile, lar au vet& boerii cu un domn mare sarb,' cu Neinti

cu multe catane in Bucureoti, si au zut trei zile, pana s'au
lust boerii ce au avut tot oi s'au dus In Tara Ungureasca, lar
Nemtii oi catanele luar toate tunurfle din Bucureot, i s'au dus
la munte de au ficut cetati la manast1rea Marginenif of la Campul-Lung. Si au jafuit Bucurestff foarte rau. Iar tara vizand aceste rauta ti, s'au bajanarit oi au fugit la rnunte, fiindu-le frica
s nu-i robeasca Tamil oi 'Mara. $1 nefiind nimenea ca sa foloseasca tarit, sa nu o calce streinli, jatA s'au intamplat de au fost
aici in Bucureoli, Patriarhul dela Alexandriia, fi vazand atata
rautate i jaf, indata trimise carti la pasa dela Darstor, cum piare
tara, o nu iaste nimica vinovata. Atuncea Pasa, numai dead ficu
otire Inprtiei i indata trimise domn pre lo. loan Alexandru-Voevod, fratele lui Necolae-Vodi. 51 au venit cu dansul
gi Doamna lui Costandin-Voda, inpreuna cu ginerii ef, in Bucureoti.

$i au trimis cu dansul un asicher pasa, twit cu ooti turceoti 10.000 calarime i pedestrime, Arnauti 1 Talan. $i au gazut In Buicuresti o saptamana deplin, de au mancat tot ce au
$i lar s'au dus inapoi la Giurgiov. Iar Ion-Vodli au ramas
In Bucureoti cu o seama de Turci of de Arnauti, oi au inceput
a face pace cu ghinararul nemtesc. Dupa aceia, Ion-Vol:1A s'au
agazat Doma tari, s au intrat in Scaun Martie 15, teat 7225
(=1717). $i au trimis 12 boeri la Inparatie, ca
aduca caftan oi steag de domnie, anume pre Matei Falcolanul vel Vistier gi pre Pan& vel Ban, fratele Doarnnei lu Costandin-Vodli,

pL pre altii. Si deca i-au vazut Inparatul pre toti, i-au inbriicat
In caftane, gi au trimis oi lui lon-Voda caftan oi steag de domnie. Deci lon-Vocla nu s'au ltisat dupii aoezamantul of legatura
ce Meuse Stefan-Voda cu multi arhierei, cu grea afurfsanie, c
sparse legatura aceia, i scoase vaciiritul de vita cate 2 orti I.
birul preotilor. Deci fijad tara sparth gi rasipita pentru multe
rautati ce s'au intamplat in lark cand fu la anul 7226 (=1718)
s'au intamplat mare foamete cat multi oameni au murlt de foame;

oi au fost pi moarte de duma foarte groaznecii. lar

domnia foarte bine oi cu pace ; of incepu a face milli gi dreptati
OHL Si venir cine o la locul ion, de sA apucara de hrana lor.
$1 toti oamenii da laudii lui Dumnezeu de domn bun 'ce
dat, f I de pacea ce avers. Deci Band pace Turcii cu Nautili

www.dacoromanica.ro

49

rAmaseril and judete de peste Olt in seama Nemtilor, lar IonVocIA stiipAnea numai 12 judete in Tara RumAneascil.$i atuncea,
la pace, scoaserli si pre Necolae-VodA din roble, de au venit pen
Bucurestl, si s'au dus la Tatigrad. lar cAnd au fost la Martie,
leat 7227 (=1719), au rAposat Ion-VodA, si 1-au Ingropat in mgnAstire la sfeti Gheorghe ce! Nou, si au domnit ani 2.

lo Necolae Alexandru-Voevid au venit domn de al

doilea rind, si au intrat In Scaun In Bucuresti, Dumined, Aprilie 26, leat 7227(=1719). Si incepu a scoate dAjdii grele la tart
si la toate breslele, si puse zapcii tot boeri de tail. Si fiind
greutate mare de bani, s'au spart judetele, si fuglnd oamenii,
punea pre boeri zapcii de implinea banii din casele lor. $1 pie
multi boeri au jAfuit fArl dreptate. lar and au fost la leat
7234(=1726), Martie 15, vAzind boerii de tar& &WA mAnie a
lui Necolae.VodA pornitA asupra lor, 6i sfAtuirl si pribegiri

multi boerl. Insl boerii earii au pribegit, acestia au fost: Manolache Lambrino vel Ban, ginerile lui Costandin-VodA, si Necula
Ruset vel LogofAt si Ion Dediulescul vel Vistier si cu alti boer,
si au trecut in Moldova. Deci unii din boeri au rattles In Moldova, lar altii au treeut in Tara UngureascA. lar Necolae-VodA
domnia foarte bine, gi cu pace, f i dreptAt bune fAcea, fi judecdti drepte, 01 era foarte strasnie asupra boerilor.
$i au fAcut Neco1ae-VodA sfiintA minAstire din josul Bucu-

restilor, ce se chiamit mAnistirea VAcArestlor. lar and au foat

la Avgust 15, leat 7238(=1730), Hind Necolae-Vocll la bisericl,
la sfAnta liturghie In curtea domneascA, i-au esit o bubli dupil
cap, si i-au plecat loarte rliu, si au zAcut 2 sAptAmAni. $i and
fu la Septemvrie 3, leat 7239(=1730), au riposat Necolae-VodA,
si 1-au ingropat cu mare ciaste, la ministirea tul, la VAciiresti,
Si au domnit ant 12. Deci boeril, dupil moartea lui Necolae
VodA, filcuril sfat, pi cu voia tuturor aleseri si le fie domn Io
Cdstandln-Voevod, feciorul lu Necolae-VodA. $1 numaideat
fAcurA stire Inpirlitiei f i-1 cerurA ca sit le fie domn. $i veni
elute de
ferman ca sit fie domn. $1 Incepu Costandin-Vodil
rAndul fArii si de asilzAmAntul domniei, si-s orAndui toate boeriile, fAgliduindu-se cli va fi bun cu tare si cu boerii.
Deci fiind Mihaiu-VodA mazAl la Tarlgrad, au umblat Intr'escuns cu mijlocul Casabasii si au stricat domniia lui CostandinVodit si au luat el domniia, $i and fu la Octomvrie 14, leat

www.dacoromanica.ro

50

1730), au venit mazillii sl au luat domniia lui CostandinVodA, si rAdicAndu-1 1-au dus la Tarigrad. $1 au domnt numai
7239(

2 sliptAmni.

lo Milan RacovIt-Voevod au venit dome gl au kind

In Scaun In Bucuresti, teat 7239(=1730). $1 fijad el inpresurat
cu multA datorie, au azut asupra tArii mare greutate, scotAnd
ddidi grele, si inprumutiri pre boeri et pre minlistiri. lar and

au fost la Octomvrie 14, test 7240(=1731), au venit truant fi

au luat domnia lui Mihatu-VodA, si duandu-1 la Tarigrad, 1- au
flcut surghiun la Catai. Si au domnit 1 an.
lo. Costandln Necolae-Voevod, feciorul lui Necolae-Vo(IA, au venit dome de al doilea rand ca steag InpArAtesc II au
intrat in Scaun in Bucuresti, Dechemvrie 12, leat 7240(=1731).
Si Incepu a face milA tArii si dreptAti, si domniia foarte bins,
fijad bun cu tara si cu boerii. lar and au fost leat 7240=1733),
au veuit mazAlii de au mazillit pre Costandin-VocIA, II I-au trl!pis sA fie dome in Moldova. Si au domnit Meer' In tar& ani
1 si luni 5.
lo. GhIca-Voevod au venit dome din Moldova, si au

intrat in Stun In Bueuresti, Mai 20, teat 7241(=1733).. 1)

11 Aici se efarle0e continuarea Letopiseinlui Tdrit lionidnefti" dupi

manuacrisul No. 269 din Biblioteca Academiei Recant.

www.dacoromanica.ro

II.

FRAGMENTUL PUBLICAT
DE M. GASTER')
[1290]-1591.

1. In Revista Istorick Romana", anul VII (1937), p. 156-163.

Fragmentul aceita fiind scurt ti prebabll folie* vechl, II republiciiin
In in treg Int e,

Ltimurfri asupra tul, am dat, (dupii Gaiter), in vol. 11 al ooleottei noaitre, pag. 59-60.
Acest 1 ragment e de comparat cu pArtile coreipunzitoare din Lotoplseful Cantacuzinesc, din varianta St. Nicolaeacu al cu fragmentele de veoht
alzaba publicate de lorga in Cronicele muntent" (1897) i reproduje de nel
In Cronicile rominegt1", vol. 11, pag. 7176.

www.dacoromanica.ro

53

Istoriile domnilor dela Adam pficA au venit Radul NegrnVodA din Tara Ungureasel in Tara Rumineascli.
Venit-au Radul Negru-Vodd din Tara UngureascA si au pogorit pre apa Dinboviti f i au inceput a face tarl si au Molt
intliu Climpulungu si au fleut bisericA frumossA si au domnit
Radul (80 b)') Negru-VodA 24 de ani si au murit in domnie. Dupi moartea lui s'au rAdicat d[o]crin IVIShai-Voda si au domnit
19 ant. Dupl Mihaiu- VocIA s'au r[dicat] domn Dan-Veda si
Negru-Voda si au domnit 23 ani si I-au ucis SAtrnan (!) Vodk
domnul SArbilor. Dupl moar tea lui Dan-VodA s'au ridicat domnul Allaandru-Von f i au domnit in domniea lui 27 de ani si an
murit in domnie. Si dupA Alexandru-VodA s'au ridicat doom Mircea- VodA 131trAn (81 a) si au fAcut Mircea-VodA sfAnta mAnAs-

tire din Coziea si au avut mar[e] rtizboiu cu Beizet beiu dela

Necopoe si au biruit Mircea- Vodti pre Turd in Ealomita si multi
Turci au perit. Si Ei u scApat Beizet beiu cu putinei Turd de au trecut DunArea pre la Necopole (!) oi au domnit in domniea lui MirceaVodA 29 de ani oi au murit in domnie. DupA moartea Mircii-

VodA s'au ridicat domn Vlad-Voevod Tepelus si au ftscut cetate (81 b) la Poinari oi au inceput de au fAcut sfAnta mAntstire Znagovul si au domnit Vlad VodA in domniea lui 15 ani.
Dupl moartea 1121 Vlad-Vodit s'au ridicat demn VIA diElav (I)
Vadd Bittranul si au fAcut !Asada domneascA in ora o in TAroor (!)

si au domnit in domniea lui 18 ani o au perit de sable,

In naijlocul TAroorului. Dupit moartea lu VlAdislav-VodA

BA-

trAnul, s'au ridicat domn Radul-Vadii ce! Frurnos si au f Acut

sfAnta mAnAstire Tinganul si au domnit in domniea lui 15 ani
oi au (82 a) murit in domnie Duph moartea !Ili Radu-VocIA s'au
ridicat domn Malt (I. Matelu) Vad, BEItranu Basarab, carele
au inchinat Tara FumAneascA Turci/or oi au domnit in domniea
lui 16 ani. Dupl moartea Jul Mait-Vodii s'au ridicat domn Tepelus-Voda oi au a vut mare rtizboiu la RAmnecul SArat cu bitrAnul $tefan din tara Moldevii. Atuncea au cAzat $andru hatmanul (dupre eal) ot au perlt. Si au biruit Stefan-VodA f i au
perit Tepelus-VodA gi au pus Stefan-Vodl domn in Tara Ru1. Aceste parantve privase sumerotatia pal/1110ot manuscriaului (Cef/ex Sircy).

www.dacoromanica.ro

54

mAneascA (82 b) f i au domnit in domnlea lui 6 ani si au faceput a face sfAnta mAnIstire Glavacioagl si au murit. Dupl moartea lui $tefan-Vodft s'au rtdicat domnul Radul-Voda cel Mare
si au facut sfinta mAntistire Dealul si au domnit in domniea tut
15 ani sf au murt in domnie. Dupli moartea Radulut-VodA s'au
ridfcat domnul filihnea-Voda si au domnit in domotea lu 2 ani
fArA 3 luni si multi boten i au tliat si au fugit PArvulesti peste

DunAre oi s'au des la Tarigrad s au adus dome cu steag dela

PoartA pe Viftdut-VodA, (83 a) feciorul liii Vlad-Vodd CAlugArul,
In Tara RumAneascA. lar Mihnea-VodA au fugtt in Tara UpgureascA, la cetate la Sibti. Dupa ce s'au asAzat VlAciut-Voevod

In Scaun, s'au dus Danciul, factor lui Tepelus-VodA si dupti ve-

venirea lui s'au dus cu carte de la craiu cum sA omoare pre

MIhnl-VodA f1 1-au tAmpinat pre MIhnea Vodl mergEd in biserial oi 1-au jungeat acolo langA zid. Apoi caA (j) din Sibiea
au prins de veste si au adunat boeri si pArgari cetAti .I au

fieut (83 b) sfat cum au junghieat pre Mihnea Vodit frstirea

for II asa le-au flcut st lor judecatA pre ceeace su Mat st pre
Danciul, feciorul. lui Tepelus-VodA si pre Dumitru lui (!), de s'au
flout moarte pentru moarte. Apoi au dolma VlAdut-Vociii un an
ou pace de and (I) au venit Mircea-VodA din Tara-UngureascA
ca multi Unguri aleoi pre Teleajlin f i au prins VlAdut-Vodit
de veste fi au strAns ostile si e-au esit inainte la GheighltA
au vault Mimes VodA cu (84 a] Ungurenf I s'au lovt ostile
au biruit VlAdut-VodA pre Mircea-VodA st multi Ungureni au perit.
lar Mircea-VodA, daca au rtipus atAtea ostl, i-au fost fricti sA sti

mai duel in Tara Ungureascl cA va pert ci au plecat a fug la

Duultre si au trecut DunArea i s'ou dus la Targrad si
au slujit InpAritii si au domnt VIAdut-Voevod 2 ani. Apoi
PArvulesti el iar au fugit peste DunAre si s'au dus la Tarigrad si au ridicat domn dintr'Ansii pre Negoit-Voeved st i-au

pus numele Basarab. Dici VlAdutA.VodA (84 b) el su slzut in

Tarigrad 01 s'au gAtit de oaste. lar PArvulesth l cu Neagoe Basarab ei au venit la Mahmet beiu de i-au zs M-hrid Ungurul
(T) de s'au ridicat cu bate stile si au trecut DunArea pie la
Necopoe oi au vault la Bucuresti i s'au lovit cu VIAdut-VodA.
Dect boeri Galot Vornicul of all boeri au viclanit pre VIA dut-Vodg,

Si s'au pus de au Meat capul lui ViAclut-VodA. Duptk [coca]

Neagoe-VodA Basarab au inirat in cetate la Bacu,restt si

www.dacoromanica.ro

55

slzut In Scaun cAnd au fost veleat 7060. lar Midimet bei (85a]
s'au Intors Inapoi la Necopoe.
Dupa ce s'au asazat domniea lui Neagoe-Vodli I s'iAu Inchlnat tara Id, lar Neagoe-VodA s'au cAit de moartea lui VIAdut-VodA. Ci au mars de la Bucuresti la TAisor si au strAns
dupli Intrialte tad patriar gi vIldici, preoti, dieacemi i s'au strans
la Tailor si au ficut sfat In sfAnta mitropolie penttu moartea
lui VlAdut-Vod& si au fAcut multe biserici Ai mAnAstiri In Tara
Rumineasel (85 b) si pre Intealte tAri i malt& milostenie la multi

oameni. $1 apoi au Meat aceastci shintd $i luminatcl fi dumnezeeascd mdricistire Argeful cu mult& strAdanie i ce milostenie
cAt D[ujmnezeu sa o (I) priimeasca Infra InpArAtiea cerului I au
domnit Neagoe- VodA in domniea lui 8 ani gi 8 luni si au murit
In domnie i s'au ingropat in sfAnta manAstire Argeou/, clad au
fost leat 7069 (1). Dupd moartea lui Neagoe-Voda-Basarab s'au
ridicat domn (86 a) ,-,'reda-VodEt Inane lui Neagoe-VodA, ca sA
te domniea nepotA-sau lui Theodosie, feciorullui Neagoe-VodA 133-

sarab l boerii n'au vrut sA fie el damn si au fAcut slat. Si au

ridicat pre situl doma, pre Hadal-VocItt ve e-au zis Calf:Tim% de

preste BuzAu gi s'au ridicat Radul-Voda cu boerii oi au venit

ca sA sl loveascA Preda, Iar Preda au trimis In Mahmet bel
dela Necopoe de au venit cu stile Irani ajutor (86 b) lui.
lar Mahmet bel n'au vrut sl vie balsa ajutor lui. Deci Radu-VodA au prinse de au venit Cu boeri si cu oaste oi s'au lovit Cu Preda la Thrgoviste si au biruit Radu-Voda oi au perit
Preda. Deci au glib] Radu-Vodli in Saaun in Targoviste i ci nd
au fost putini vrerae, au veait Mahmet bei dela Necopoe ce multi
Turci fi BU venit pan la TArgoviste si au avut mare rAzboiu
cu Radu-Voda gi I- au prins viu pre Radu-Vod& si pre alti boeri dintr'aceea Mahmet bei pentru moartea Predi au trimis Turci
de au pradat (87 a) si au robit gi i-au lovit fAr de veste
s'au Meat BHA roble fi s'au luot multi voinici sireti oi multe
dobitoace si multi pagubit s'au fAcut pre loc acela ins& pre apa
Buzialui i s'au fcut aceastli robie in Maiu 2 zile si s'au tutors IndArilt cu :Alta din orasu Targovistii si au olizut Mahamet bel In tara deci s'au tutors InclarAt fi au trecut DunArea la Necopoe ce Radu-Vodd i cu toti boeri. lar din boeri [Mica cfird
Clmiras, vAr premare (I) cu Neagoe-Vodl Basarab (87 b), el s'au
scald i au tdeat capul Radului-Vodli tesA ce tirea lui Mahmet

www.dacoromanica.ro

56

bel. Dar clind au fost pe aces vreme iar pre Theodosie, feciorul lui Neagoe-VodA Basarab, 1-au alum] vremea de moarte la
Tarigrad cit 1-au fost tricots tati-sAu Neagob-VodA inch pAn au
foot viu ca sA slujeascA 1npartii. Deci priazAndu-l-sA moartea

Jar Mahmet bel el au cersut la InpAratul domnle in Tara RumAneascl toi au zis c6-1 pohteste tara sti fie domn tArii (88 a).
Pentru aceea InpAratul I-au crezut pe Mahmet bei si e-au dat
domnie in Tara Rumineascii. lar Stoics Log. el au fost inteaaeea vreme la Poartli la Tarigrad; deci curAnd eu trimis carte in
Tara RumAneascl la toti boerii tArii sA ridice domn pre Radr.l.

Veda dela Afumatl pentru cA piere tara de Turci.

Intiaceea vreme curAnd au strAns boerii si mic si mare
toati curtea ai au ridicat down pre (88 b) Radul-VodA din
Afumati oi au venit Mahmet bei cu stetig dele ItipAratii dela Tarigrad f1 CU multi Turd ai au intrat in tarA. lar Radul-VodA s'au
gAtit de oaste oi eait Intru intImpinare lui Mahmet bei at au
avut rilzboiu mare Radul-Vocill cu Mahmet bei si cu Turcii
au biruit Radul-VodA pre Mahmet bei oi au fugit
oi

Mahmet bei peste Dunare $i s'au mai otit de rAzboiu lar Radul-Vocll eau tutors in Scaun in TArgoviste (89 a). Deci dupA
putinA vreme iar au venit Mahmet bei cu multime de Turci
au intrat in tail. lar Radul-Vodi s'au gAtit de oaste oi e-au efit innainte la Clejan f i s'au /ovit stile de fatii al au biruit dintAin
qi au perit multi Turci iar cAnd au fost pre
urml au biruit Turcil. St au perit benga. Iar Radul-Vodl au fugit in Tara UngureascA; deci Mahrout bel au pus oameni lui pre
la tate orasele (89 b) subasi i s'au dus Mahrnet preste Dunire. lar and au fost peste patina vreme, iar Radul Vod
venit din Tara Ungureascl cu toti boerii $i cu multi Ungureni
$i an tames oameni alesi de au prins pe toti sobasi din toate
orasele oi le au tAeat capetile oi au strAns Radul-VodA oaste
fiarte tare 01 Lar au venit Mahmet bei cu oaste si cu multi

Turd gata de ritzboiu oi an intrat in tarl lar au esit RadulVodi Innainte cu boerii qi cu toatit (90 a) Wile si au avut rAzboiu la Grumat (/); deci a'au lovit Radul VoriA Nip i au biruit dintliu Radul-VodA $1 malt au stat de s'au sfAtuit (I], de
dimineatA pAnA in searl f i multi Turd aleal au perit.
lar Mahmet bei daca au vAzut aaa, el au inceput a fugi.
lar Rsdul Vodi incA au fost fugind. lar procietti de Turci s'au

www.dacoromanica.ro

57
intors indgrAt si au fost izbitnda Turcilor lar Radul-VocIA s'au dus

In Tara Ungu-easa (90 b) si s'au dus Radul-Vod5ci boerii lui la

lanoa craiu ; el s'au gn't cu 30.000 de oaste de Ungureni, tot voinici aleai si au pogorit aicea la targ ai au vault Ianos craiu pl(n)
la ora a la Piteati. lar Mahmet bei nu 1-au asteptat cl au fugit
preste [Mare. Deci Ianos craiu s'au intors inclargt cu mar[e]
dar si s'au das in Tara Ungureasag ai au venit Radul-VocIA in

TArgoviste vesel si cu toti boer'i si s'ru sfAtul cum vor face

sit scoatA jara i crestinii din gura Turcilor, $i au plecat capul
Radui-Vod i s'au dus la Tarigrad (91 a), la rut:Ai-60e. Inteacea
vreme, Inpgratfull au tinut pre Radul-VocIA naultA vreme 1 e-au

Mkt capul ai al fiiului sttu Vlad-Vod5. si au perit amtindoi dinprating, in oras in Rtimnec, cgnd au fost veleat 7037. Apoi au
venit

feciorul lui

domo dela Poartg,

cu steag si au domnit un an si jarn5tate si au Meat boerii, pre

Neagoe !Dvornicul si pre Drgghinu (7) (91 a) Postelnel (l) lar
alti boeri au fugit la Tarigrad si art adus domo pre Vlad-Vodik
TAngrul $i att fugit Mo'sci-Vodg pre Ott cu Ungureni si au avut rgzboi la sat la Viisoa -e cu Vlad-VorlA si au biruit VladV oclit si au perit Moire-VoclA si Baibul B :nu din Craiova, al au
domnit Vlad-Vodg 2 ni i jurngtate si s'au innecat in apa DAm...
(lacua& latre fol. 91 si 92; sc vede cA lioseste cel putin o bale
ssu doug) (92 a),.. tgoat pre Banul Toma si pre Vlaicul Logof.
Deci prete puting vrema au van't un dama Malt-Vcd Basarab
cu &ale bneri, anima St,oe pribeag.:1 si Manoie si Mihail Comisul qi cu Mihqiu din Tira Uogure a si au avut rAzboiu c u
Radul-Vodg si au b'ruit M
Bc.sarab pre Radul-Vodit
cu boeril (92 b) la Ne opoe si au venik Mait Basarab in Seaun in Thgoviste. Deci cgr d u ti ecut 2 luni iar au nit Radul-Vodg cu boerii lui cu tct' si ca multi Turci. $1 au avut
Radu-Vodg rAzboiu cu Mitit BPsarab la fantAna Tiganului
si au perit Mait BasPrah i Stroe pribea01 ql Manole ql Mihlaaco. $i au d mnit Pt;Cul-Vothi 9 ani si 8 luni. Dupg aceea au
venit Mircea-Vd (93 t) doma de la Poartg cu steag. lar RaduVon15 s'au das la Tat-fgrad. Deci Turcii 1-au trecut marea la Eghipet i aco'o au perit.

Si and au vault Mircee-Vcdti, au s5zut in Scaun In Bucuresti in Inca lui Marte 16 zile, Deci and au foqt a doo sgptgingiati, el au prins pre Coach Vornicul si pre frate sgu Radii!
Comisal si pre Dragill Stolnecul si pre (93 b) Stroe Sp1tar Id pre

www.dacoromanica.ro

58
Vintili Comisu/ i i-au inchis si rea muncl le-au dat On ce eau

dat toatl avutlea l'au (!) Meat capetele. lar alti boeri au fuglt
toti de au trecut in Tara Ungureasca. Deci clad au fost al 2
an din domniea lui Mircea, au vault boerti pribegiti din Tara
Ungureascl, pe gura Praovii si au avut (94 a) rizboiu MirceaVocli la sat la Paris si au biruit Mircea Vocli pe pribegti si
au prins atuiacea pre Udresti fi pre Theodosie Banul din Cornatei si le au tAeat eapetile, in luna lui Avgost in 27, lest 7035.
Si au domnit Mircea-Vodi 8 ani i au venit Radul-VodA ce
i-au zis Hie din Tara UngureascA cu pribegii fi cu multi haiduct
si au avut rizboiu cu Mircea-Vodi last la MAnicesti. $i au biruit Radul-Vod pre Mircea-Vodi (94 b) 01 I-au gonit pAnA in
Giurgiul si mulli oameni au perit.$i au sezut Radul-Vocli 7 lunit
deci iar au vault Mircea VodA al doilea rAnd in tail, cu hanul
Cu &He santgele i cu multi Turci, pre la ispas si au gonit
pre Radul-Vodi cu haiducii preste munte o au fost Mircea-

Vodi tu Scaun dela ispas On in cAslegi st au vault PitrascoVodi cel Bun au steag domn in tar5. lar Mircea-Vodi s'au
dus la Tarigrad (95 a) si au venit Pitrasco-VodA in Scaun in
Bucureot oi au fost in SAmbAti Pastilor. Deci nand au fost
il treilea an din domniea lui Pitrasco-Vodi, el au strins
stile Tirii Muntenesti i cu toti boerii fi s'au clus in Tara
Ungureasci preste munte cu toate ostile fi au trimis pre
Socol Dvornicul din PArlit in Tara Leseasci la ce[tatea] Leovul si au adus de acolo pre (95 b) erleasa Havela si pre
fiiul siu, feci[o]rul lui Ianos craiu 01 l-au pus craiu in cetate
si s'au intors Pitrasco-Vodii in tari. $i au domnit PitrascoVorli dupi ce au venit din Tara Ungureascii un an si I s'au
prins moartea, de au niurit Septenivrie 24 de zile. Si iar au
venit Mircea-VodA in tari al treilea rind, cu steag i s'au
zat in Scaun in Bucurefti si au chemat cu mare jurAmitnt
credintl pre (96 a) StSnili Vornicul si pre alti boeri din pribegi
din Tara Ungureascii. Deci el I-au crezut si au venit
Dvornimi I cu toti boarii pribegt i veseli, cu curtes tatA l mic

i mare, pentru ci-i chiami (1) Mireea-Vocli cu mare jurAmtint.

Deci ei cii crezut si au venit cu Jupinesele lor fi Cu toste ce
nil f!vut, cu slugi, cu epiccupi fi cu cilugiri, toti au venit vesell
in cetate in Bueurefti. Deci Mircea-Vodi (96 b), ca un doma
rAu i fir de loge, au rtip5stit Turcii cu sabiile
lar
boerii gtiind jurlmcIntul ce au ilicut Mircea-V4cla cu el acelq el
www.dacoromanica.ro

59

nu eau pilzit $1 i- au lovit fAr de veste Tura si au perit Sta.nillt Vornicul si pre alli boeri pre toti 1-au tileat t mic si mare
episcopi i calLgAri si pre toti cfiti au venit pi malt stinge
nevonivat s'au vArsat (97 a) pre fata pAmntului, in cetate in
Bucurestl, in luna Avgust 7. $i au domnit Mircea-VocIA, dun
aceea, un an si jurnAtate si au mur.t in Septemvre din let 7068.
Deci cAnd au fost a doa sAptAmtcA lar boeril pribegi au venit din Tara UngureascA si au avut rtzboiu, lar boerii MlrciiVoda la sat Romanesti $i au bituit boerii pribegi pre boerii MricliVocla 0i au fug t D[oa]mna Chieajna (97 b) preste Dunare iar
boerii au ramas in Giurgiul ; si lar au avut rAzboiu cu pribegil
boerii Mircil-VodA al doilea rand, la sat la $Arpate$ti si_acolo
au biruit boerii Mircii-Voda" pre pribegii si au perit Badea CAlugArul si multi oameni si au venit Doamna Chieajna in Scaun
In Bucuresti i cu f.uul smi Petru-Voda. lar and au fost o
sAptamana lar BU venit alti pribegi pre Olt, anume Stanciu (
lipseste foala urmAtoare) (98 a) ..venit la Wilbinea-Vodlt in Craiova, la gura MAtzil si au biruit MIhnea-VoclA si multi amen'
au perit $i au fugit Radul-VocIA in cetate in Tarsor $i au domnit Mihnca-Vocla 6 ani si au fAcut fAnta nalnlistire Tutan (I)
si au vEnit MIrcee-CfilygEtrul de:a PoartA cu Ceaus si au luat
domniea Mihaii-Voda In zitia de nasterea lui Sft. loan Preddeclu(!)
lar Mihnea- VocIA s'du das (98 b) la Tarigrad $i 1-au trimis Tarcil la Tarabui (1) si au venit Petru-Vaea Cercel, feciorul lui
Petru-Voda, deia Poart5, cu steag si aislzut in Scaun in Baca-

rest!, in Avgust 29 de zile, leal 7092 fi eu fost Petru-Voda in

tara si au flicut bisericA tu TAr4oviste si au Writ pie Mihail

Vornicu fi pre Gon;ea ( gea '?) PLharnicul in (99 a) zioa de Paste

si au fAcut Petru-VocIA birul curti mare si au pus gostina in

tara de 10 cl una. Deci and au fost al doilea an, au venit Lo-

gofatul Paraschiv cu Ceati dala Poart.1 sl au luat domniea lui

Petra VodA si au fLgit Petra-W.1A in Tara Ungureasca si au

domnit Petru-Voda 2 ani Bra 3 luni i iar au venit blihneaVodtt dela Poarta cu steag si au s6zut in Scaun (99 b) in Bucuresti, in Maiu 20 de zile si au taeat pre Stanclul Logf. si
au mai pus un b r de 1-au zis capaste si au btgat pre rosii (i)
bir foarte mare si au bAgat pro megiiasi toti 011eati de piline
si au pus lege in tara din 5 stupl unul sl au venit hadArbalecu

dele PoartA st au luat dornniea Mihnli-Voda si s'au dus MihneaVoda In Tara Ungureasca (.restul lipseste) 9.
Copiat In 37 Malda Vale. W. Llndra, la 4 Mai 1897 (nota lui M.
Caster).

www.dacoromanica.ro

III

FRAGMENTUL PUEILICAT
DE C. GRECESCU 9
165e-1664,

1) In evists latoriad Rooktur. al VIII (1038), pag. OM.

Aao reprodua ibauriril date do C. Omelets, Is vol. 11 al aoleatis1
"mats% slag. 87-58.

www.dacoromanica.ro

63
Inainte de acest fragment, cuprins in
domnia lui Mihnea III, se vorbe$te de pregeitirile lui contra Turcilor, de fuga lut
Constantin Postelnicul $i a ginerelui su
Pan Filipescul in Transilvania i apoi la
Gh. Ghica, in Moldova $i de peira la Pour'cicala' tot de Mihnea, contra acestor

boieri ca fiind vicleni Impir fie',

DE AICEA INAINTE AM SCRIS EU AVXENTIE URICARIUL.

DUPRE CUM MI-AU SPUS WOG COMISUL, CARELE AU

FOST SLUGA LA GRIGORIE-VODA.

Dupli Ora Mihnii-VodA trimlsease veziriul Kiupriul pre un

agi raare ImptirAtesc la Ghica-VodA, domnul Moldovei, ca

si dea pre acei bojari pribeagi ce scriu mal sus.
Ci nu i-au dat si au pornit pre acel agA cu rlispunsul z!ciad ci sAnt toll robi ai Inparatului, cum iaste in Tara Rumilneascli, asa taste si la Moldova si vor mearge la podia ImpAratu-

lul, cum au fi fost.

CA fAri zAbavi 1-au trimis pe Costandin Postelnicul,
preunA cu
Grigorasco-VodA la Tarigrad.

in-

LarA Mihnea-VodA ee au gAndit, fAr de sfliall au fi dat cu

CA pre o sami
sabiia in Turci, fAcAnd multA moarte

i-au aruncat de sus, de pre zebrealele cetitil, la TArgoviste.

Deci prinzAnd de veaste InpArAtila, au dat poroncii veziriului de au trimis la Tatari si cu o sam1 de Turd si la GhicaVodii l cu o samA de Turci, ca si margi asupra Mihnil-VodA
si-1 scoati din domnie i si pue pre Ghica-VodA, si fie Domn
in Tara Munteneasci.
Deci la anul ') au purees Ghica-Vodi cu Titarii i cu
Turcil asupra Mihnii-VodA si 1-au asezat de 1-su pus Domn in
Tara Rumineasci.
Lar in locul lui, la Moldova, au fAcut Domo pre StefAnitAVodi, feciorul lul Vasilie-Vodfi.
lar Mihnea-Vodi au trecut cu toati oastea lui I co toatA
marha peste munte, in Tara UngureascA. Lar Tamil si Titariii
multA stricAciune i pradA au fAcut in Tara Rumineascii.
Acest bine au aflat Turcti dela Mihnea-VodA ce li s'au
figAduit. $i, durdi ce au trecut In Tara UngureascA, au DIM
trait doi ant qi acolo au murit. Domnit-au an! 2,
J.J Loa gol in ms.

www.dacoromanica.ro

64
GHEORGHE GHICA-VODA., UNUL NUMIT CU ACEST NUME,
CARELE AU FOST ARBANAS,

Domnind Ghica-Vodit la Moldova sit intelegInd InpIt:Allis

de hainiia Mihnii-Voda tit de raspa 'Pith Muntenesti, au poruneft Inpitratul sultanului de Bugeac de au luat pre Ghica-Voda
sL I-au dus cu Domniia in Tara Rumineasci.
Dupti ce s'au asezat Ghica-Vodit la Domnie, in Scaun la
Bucuresti si netrecAnd multa vreame la mijloc, iar s'au rldicat
Costandin-Vodl cu Lefecii, siti si cu oaste ungureascli, de au
latrat far/ veaste in Tara Rumneascli, asupra Ghiciti-VodS, cl
GhIca-Vodl, prinzand de veaste, au fugit din Bucuresti cu DOOM..
na fiiu-siu, Grigoritsco-Voda si cu tott boiaril, cu jupaneasele

!or cu tot, la cetatea Giurg;ovului. lar Costandin-Vodi au grAbit

de 1.au lovit si acolo la Giurgiov, ilia veaste, in ravarsatul zorilor, intr. diraineatA.
Ci. Ghlca-Vodit vIzind acea pripg, numai cu trupul pe
jos, cu Doamna lui Grigorasco-Voda si cu o saml de botan i cu
jupAneasele lar, de grab &And pe pod, au scApat in cetate. Si
fiind podul radicatoriu, Inbalzindu-i si grabladu-i Ungurii de napoi,
multi s'au inecat In DunIre. Pre aitii i-au Utiat si nadita moarte
au facut si dupi aceaia au dat jac in carItala Ghicai-Vodi si
ale boiarilor, fiind tAbAritl supt cetatea Glurgiovului, luAnd el
corturile si total marfa ce au aflat si cu milt& dobAndlt s'au
tutors Costandin-Vodi in Scaun la Bucuresti.
Iarit Ghlea-VodS ladata au fAcut sUre la InpI-Atie da i-au
trimis osti si au mars cu Ghica-Vodl la B acuresti, Ci CostandinVoda n'au mai asteptat oastea, ci au fug t paste munti iar in
Tara Ungureasett ea multa dobIndl si Ghicl-Voll s'au asezat
la Scaon in Bucuresti, domnind cu pace,
Dupit aceasta ImparAtila au trimls poruncl la GhicaVoda
de au surpat cetatea din TIrgo vista, ca a n'aibl dusmanii Inpiratulul sprijineala acolo.
Lucrandu-se aeestea in Tara Munteneascl, lara GrigorascoVoda fiind Wog la Tarigrad inpreunA cu Costandin Postelnicul
Cantacuzino, precum s'au pomanit ma sus, s'au sfatuit de au
flicut viclesug asupra tatne sau Ghiai-Vodi, care !ate zi intrebInd pre Grigorasco-Voda Kipruliul viziriul : Ce stii de tatit.
tau? Cum talleste ?" CA era Ghica.Vod foarte drag
veziriuluit

www.dacoromanica.ro

65

iind rmindoi sbt,a1, ar Grigorie-Vodi au dat sama pink

acum cum au lost atle, Jar de acum Manta ce glind are, nu
Mint chezas pre tata-mieu, a nu 'tin IncAtro va luau. Deci Kipruliul IndatA s'au turburat cu mare mAnie si de grab au trimis
de olac la beiul de Rusciuc, de au mars cu vreo 200 de spahti
intrio z de dimineat1 au lovit fAr de veaste Inteasternut pre
Ghica-VodA, de 1-au pus In obezi s 1-au jefuit de toati avutiia
lui. $i au trecut a despre Doamna hit Grigorasco-VodA de au
priidat-o de bate ce au avut, rAmlind numai cu climasa, dupti
o usA pitulatti.

Atunce o slugl Writ)/ ce avea Ghica-VodA, $tefan ve!

Arma, au luat o epingea a lui si au aruncat-o In capul Doamnet pAnA s'au potolit Turcii cu jaful.
Deci pe Ghica-Vocli puindu-lin obezi, 1-au si pornit de 1-au
trimis la Poartii.
lar pAnA a treia zi au si vault veaste bunt?, cum iaste
Domniia data lul Grigotasco-VodA. Deci ai Doamna lui s'au bucurat, rAmAind In Bucuresti.
Tati acest bine au fAcut fiiul la bitrAneatele tAtAne-sgu,
clicl I-au nAscut i I-au crescut. Va da saml instate& lui Damzeu. Domnit-au Ghica-VodA an. I.
GRIGORE-VODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME, FECIORUL GHICAI-VODA DINTAI.

Dupa ce au luat Domniia Grigorie-Vodii, au purees, cu

steag dela PoartA spre Tara Rumaneascii si au venit la Caracal
si acolo au egit lotru intAmpinare Doamna lui si cu toti boiarii,
de s'au Impreunat cu Domnu-sAu, Grigorie-VodA si de i s'au
lnchinat toti boiarii. Si Inteacea iarnA acolo la Caracal au ernat,
cAci curtile domnesti din Bucure01 le-au fost stricat Turcii pre
[vremea] tati-sAu Ghica-VodA, cum si la TArgoviste le-au surpat,
Iar and au' fost despre primAvarA, vent-au Grigorie-VodA
In Bucuresti i s'au asezat in Scaun la mAnAstirea lui Mihnea-Vodl.
$i domnind ca la doi ani i-au vent poruncS dela Sultan
Mehmet, ImpAratul, de au mars cu Turcii la oeste In Tara NeatjeascA f i au Eost ai Dabija-Vodli, Docnnul Moldovei, de au bAtut

cetatea Uivarul Ale 43 si o au dobAndit.

$1 de acolo InvArtejindu-se au venit clues la Scaonul
Dap/ al treilea an al Domniei lui, fiind cursul anilor 7171,
www.dacoromanica.ro

66

-in luna lui Mai, iar au mers Grigorie-Vorlii Cu Mnnteanii

Dabija-Vodi cu Moldoveanii l cu Turcli, lar in Tara Nemteasci,

la cetatea Uvarul.
De acolo au orinduit pre amindoi Domnii i cu Husen
papa. serascheriul, cu alti papi 1 cu o sami de 'Mari ca a&
bati cetatea Leva.
Ter veziriul Kipruliul au meta cu alte [osti] turcepti la aid
cetate, anume Zrinov. Deci Grigorle-Vocli i Dabija-Vorli pi cu
Turcii, Wand cetatea Leva vreo 15 zile, au venit veaste cum
ci vine oaste nemtasci ca vreo 5000 pedestrime, cu gheneral
anume Zuza, intru ajutor cetitii. Tar Turcii indati au lisat cetatea pi cu toate optile sale s'au pornit intru intimpinarea Neam-

tilor, dindule rizboiu foarte tare pi Cu puterea lu Dumnezeu

au birut creptinii, iari Turcii au dat dosul cu fugirea. Asijderea pi Munteanii si Moldoveanii 5i Titarii, lsnd toate
ceale ce au avut 1 foarte sprinteni ciliri au scipat. Atunce la
fuga Dabijei-Vodi, fiind bitrin i neputincos, au fost dat intr'un glod pi mare cumpini au avut de gonapi. Ci s'au intimplat Grigorie-Vodi de I-au apirat pi au scipat de Neamti fi deaclia au fugit cu toate optile !Atli la cetatea Buda. Ci pi acolo
au dat o spaimi mare in optile turcepti, cum ci yin Neamtii
dupi dinsii. Ci de grabi pi de frici nu atiia until cu altul ce
si vor face, ci multi &cart' (1.10i uni Incileca pre cal inpiedecati pi da peste pod si treaci la Buda. Care vizind Turcii
cei din cetate au Wet podul despre dinsii pi imbulzindu-i cei
dindirit, multimea de Turci s'au inecat in Dunire, negonindu-i nimenea de pre urmi. lar pi pre vizirul Kipriliul 1-au blitut Neamtii
ca mai riu (I) la cetatea Zrinov, uncle au fost fi el cu optile pi
Grigorie-Vodi, temindu-se si se mai impreune cu vezirlul, au
fugit in Tara Nemteasci, domnnd ani 4.

www.dacoromanica.ro

DE ADAU GAT.
La pag. 5, noti :
Despre cronies slava dela ineeputul manuserisului St. Nic.,
vezi studiul lui P. P. Panaiteseu, Istoria Slavilor lo romaneste in
-sec. XVII, in Revista Istorica Romana", vol. X [1940], pag. 80-129.

Reproducem dui:A D-nia Sa : Pe langa interesul pentru istoria tarii reprezentat prin cronicele moldovene si muntene care
Infatisau boerilor si clericilor iubitori de tara faptele trecute ale

tarn si neamului lor, se vede ea a existat si un interes pentru

Istoria celorlalte popoare vecine sau mai departate. Dar cronogra-fele nu cuprind de obicei decat stiri de istorie antica, bizantina
sau turceasca. &evil vecini cu noi, atit de legati de trecutul
nostru, nu erau pomeniti decal prea pu Un in aceste marl comvilatii. Lipsa aceasta este implInita de doul serien l istorIce, care
cuprind impreuna istoria tuturor popoarelor slave In romane0e.
Ambele se lvesc in limba noastra In ultimele decenii ale vea-cului al XVII-lea... Una este ,,Cronica Slovenilor, Iliriculul, Misil
,cei de sus si cal de jos Misil", al eirei autor este Gheorghe
Brancoviel [1687], cealalta este Sinopsisul pentru inceperea
neamului Slovenesc ill a cetlitil Kievalui", care... este o tradular nu tot o lucrare a lui Gh. Brancovici
4:ere -din ruseste",
cum se admisese la inceput.
Cronies Kievului s'a pastrat In 12 manuscrise, futre care
e si eel publicat de St. Nicolaescu. Acest ma., cum am aratat in
introducerea vol. 11, cuprinde diferite povestIti religioase, apoi
Istorla despre inceperea vechiului neam slovenesc 1 despre nuoslrea lui" [Cronica din Kiev]; mat cuprinde : ,,Despre marimes
,dintre ostroave",Letopisetul Tart' Rumanetiti." La urma : Soria,am eu, Tadoste, dascAlul din Slomnle In anul 1764".

www.dacoromanica.ro

DE PICEIA51 /MORE

coLEcTuA CRONIC1LE RomAus

Vol, I: Hronograful !al Mihail Moxa,

Vol. II: Letopisetul Cantacuzinesc (1290-1688),

Vol, III: Variante ale Letopisetului Cantacuzinesc.
4. Istoriografia romanA si problema editarii cronicilor,
5, Despre Leto7isetul Cantacuzinesc.

Sub tIpar:
6. Vol. IV-V Cronica lui Radii Popescu,
7, Viata si opera lui Radu Popescu,

PRETUL 120 LEE-

www.dacoromanica.ro