INSTITUTUL DE MEDICINA SI FARMACIE IASI ODISCIPLINA OE HISTOLOGIE LUCRAR| PRACTICE de HISTOLOGIE VOL. Ir. “ay Sef. lucr. dr Bddescu Adriana , Asist. dr. Barsu Marina, Asist. dr. Sarghe Maria, Asist dr. Florea Niculina. et * Sub redactia Prof. Dr. Doc. Dobrescu Gioconda —1983~he oe ge SIBTmTL TOK Guprinde totalitatea elementelor implicate in reactiile imo re de apérare, oft gi a organelor fn care acestea se formeazi. Pitranderea unvi agent patogen in organism induce activerea @ dou tipurd de raspunsuri diferite din punct de vedere al meca~ nismelor de reacties, oft si & timpului cronologie in care se des figoard + ~ un rispuns nespecifio,desfisurat 1a un prim eentect ou a gentul patogen; acests inolude formarea unor substante ou rol de apirere s interferon ete,sau actiunea fagecitanté a unor celule + maorofage ei polimorfenucleare neutrofile; - un r&spuns imun specific, dezvoltat ceva mai tardiv, in- dreptat direct fmpotriva unui anumit agent patogen, recuncseut de @lenentele imunocompetente, manifestat 1a rindul lui sub dou ti~ puri de reactii ce se pot desfigura separat, dar uneori si concomi- tent t 8) reaotie imunk de tip celular sau rispunsul mediat celuler, indreptat tmpotriva unor anumite antigens (celule striivs in easul grefelor, celule cancercass sto) si axecutat de limfooitele T, oa~ re prin agtivare produc limfokine sau devin oitotoxics, in coopera re on macrofageley bd) reactie imuni de tip umorel sau r&spansui umoral, deterni- nat freavent de agentii miorobieni gi efectuat de limfoaitele B, care prin activere so trensformi in plasmooite si secrets antioorpi. Combinarea anticorpulai ou antigenul produce un complex care duce 1a diatrugerea antigenulod prin trei off ¢ neutrelisare, opsonizare sau activarea complementului. Limfooitele se formeast: in timus ~ gonaideret organ limfoié priuar, de unde vor migra ei popula sonele tinedependente din orga- nele limfoide seoundare ¢. linfoganglion, aplin#, amigdals. Idmfceitele B se formeazd in méduva hemetogeni ~ considersté-2- 1a om eshivalent al bursei lui Fabricios de 1a pisiri, de unde vor colonise senele burscdependemte din organele limfoide seaundare. Intracit midava hematogenk este gi sediul de formare a celor ialte linit celulare sanguine : eritrooitars, granulooitaré, mono- Giterk, trombocitard, ea mai poarté ¢1 numele de organ henateforma~ tor. SRGANELE HEWO-LINPOPOTRTTCR Orgencle henolinfopoictice prezint& un plan comun de organi- sare ce cuprinde 1 capsule, stroma 51 parenchimul, MADUVA EEMATOGRNA Localizare + in spatiile areclare dintre traveele osulua Spongies (stern, coral). Organizare + Gapsuls miduvei oscase, reprezentaté.de endost, cate constituité din fibre colagene gi reticulare, cu rare elenon. te celulare fibroblastice. Stroma este farmaté dintre retea tridimensiona- 14 de fibre reticulare si de celule retiguiare fine. Ba -delimitea— 36 stit capilarele sinuscide, oft 91 spafiile in care sigt situa- ‘te celulele parenchimului mieloid. Gapilerele sinusoide an 0 mombrank.bazali diseontinnd, ou ce- iole endeteliale fenestrate si:celule adventiciale retioulare on mare potenjial de transformare, Parenchimul apare ca un fesut intens celularizat, Gispus in insole, aledtuit din aglomerdri de celule mics eritrocite. Fe ei nieloide oi rare celule mari, gigante, ou nucleii sogmentati - mogacariccite (¥ig.2). Gelulele inature, tinere,sint situate in afara capilarelor si- snsoide, in interioral ler pétranzind numai elementele mature. In Perenchinal hematogen se pot identifica atit celulele stem pluripo- Sento GFU - (raze, coax un aspect’ linfooitoid 91 prezinté un dia- netru.in jur deo mieroni, o eitoplasmd redusi, user dazofils 91 un neolon mare ou oxomatina fink 34 2-3 nucleoli evidenti), oft gi-3- elementele celer trei serid sanguine « seria mieloidé (din sare iaunestere cele trei tipuri de elemente sanguine : granulocitele, eritrocitele si trombocitele); seria limfoidsé oi seria moncoiteidé. mega- eariocit Fig.l. Aspect general al miduvei hematogene. Dim citeva date sumare, care permit recunsagterea celulelor fieeGrei serii + Seria graniilositert’ (Fig.2) descinde din celula-stem unipo— tenté OFU-G~ eare este precurscral ¢ ~ Mieloblestul,ere diametral in jur de 15 micreni, nuclew pare, ovalar eu 2-3 nucleoli, eiteplasma basofilé, redushi, o@ se coloreazé metacromatic in roga ou May Grinwald-Giemsa. - Promlelocitul, mai mia decit precedentul, are nucleul mai nie gi mad condensat, ou nnoleolii mai slab visibili; citoplasma este relativ abundenti, baxofild si contine granula}ii esurcfile (primare). . - Miglooitul - ere un diametru de 12 - 18 miereni, nncleu sferic alar (uneord reniform), ou arematina condensathi si nu- ¢leoli adesea absent}i. Citoplarms, mai pu}in abundenti, este acido- 2416 (eozinofils) 94-contine grannlatii specifice (neutrofile, eo- sinofile seu besofile) aléturi de grannlatii asurofile pe care le-4- mascheasi, In functie de csraoterele tinctoriale ale granulatiilor speoifice, meloocitele sint primele elemente ce pot f1 impirtite fn neutrofile, eosinofile (acidofile) gi bazofile. Kielocitul este ultima celul& din sectorul mitotic, olementul ,cheie” din granulc~ podesi. W}) MIELOBLAST Promielocit acidosit Promielocit bazofil E mietocit ( acidofil Acidofil matur ¥ig.2. Morfologia elenentelor internediare ale seriei granulocitare. = Metamiolooitul - este o celulé relativ maturs, lipsité de capecitate mitotiok. Nucleul este lipsit de nucleoli, ovalar sau Peniform, ou crometina grosolen condensaté, in citoplasmé predomins granuleyiiie specifics, care permit diferentierea netamielooitelar neutrofile de.aele eozincfile (acidefile) sau bazofile. ooitul wat poate £4 prezent si in singele cir sulant. Nueleul este mio, hipererom, inourbat dar nesogmentat, ca © potocavé; citoplasma contine granuletiile specifice numercase oa~ Fe vor carasteriaa granulocitele nesegmentate neutrofile, de cele acidefile (eosinofile) san.bazcfile. Be mai gisesc rare granula}ii azurefile. ~ Granulooitul sogmontat ~ reprezinté elementud adult al se- Piet granulocitare, canoscut sub numele de polimorfonucleary dupé-5- Srenalapiile specitice continute, desoris 1a capitolul ,Singele*, Se numegte polimorfonuelear neutrofil, eosincfil (ao%defi1) 94 bazofil. Seria eritroblasties sau normoblastios (Fig.3) porneste de 18 celula stem unipotenté CFU-B, care fiind rapid proliferanté dk: ~ Exoeri:soblastal ~ ce are un diametru de 14 - 20 mioroni, un nueleu mare (8/10 din celul&) cu cromatina condensaté 51 1-2 Ruoleold evidenti. Citoplasma este redusi gi bazof41s. ~ Heitroblastal bazofil - este mai mic, ou un nuolen mai re dus de volum, rotond, ou oromatina condensati, nucleoli elab:visi- vild; odtoplasma este mai abundent&, intens bazofils. a cru-e @\ erosion 6) eritroblast a 0 @) tf eticuiocit hematie Fig.3. Morfologia elenentelor seriei eritrooitare. ~ Ecitroblastul polivromatofil este si mai mie (12 mioroni Gienetru)s are un nucleu mio, ou cromatina mai condensate, Lipait de miolecli. Sinteza de hemoglobins se traduae prin aparitie unor zone scidofile pe fondul bazofil al oitoplasmei, ceca ce di celuled un aspect policromatefil, de unde 94 numele ei 5 9a este altima ce- uld care se mai divide ,{noheind seoterul mitotic. ~ Beitzoblastul ortooromatio (aci@ofil, oxifii s. blas— Sal) sro dinensiuni nici (8 mieroni), forma rotunds, noolea) mio,-6- condensat, pionotic, dispus periferic, iar citoplasma este tn to~ talitate eozinofils. = Retiouloeitul este hematia tinird, inoemplet maturata, anucleaté, avind un diametru mai mare deoit hematia adults. ~ Homatia - a fost desoris& 1a cap. »Singele*. Seria nogacariooitars (Fig.4) = Megscarioblastul are diametrul intre 15-25 microni. Nuoleul obisnuit unic, este mare, de form variaté, ou oromatina dispusé. intro retea relativ densi; are 2-3 nucleoli inegali si-prezinté freovente mitoze, adesea miltipolare. Citoplasma este bazofild, re~ dusé 1a un inel perinuolear. ~ Promegacarioaitul (megacaricoitul bazofil) este mai voluni~ nos (45 microni diametru), are nucleul lobulet, segmentat, lipsit de nucleoli, iar citoplasma mai abundent&, bazofilé, in oare apar fine granuletii azurofile. PLACHETE ‘Fig.4. Gelulele seriei plachetare. ~ Mogacariocitul granular este colula maturé, inactivi, lip- sith de capanitate de diviziune, Prezint& un diamstra de 70-100 mi- aroni, nucleul intens segmentat avind lobii inegali; oitoplasma-7- este acidofilé (eozinofilk), contine numercase granulatii azurefile. ~ Megacariocitul trombocitogen este celula maturk activé din carevor lua nagtere prin fragnentarea oitoplesmei troubooitele. u- leul este picnotic sau tumefiat, iar oitoplasma hialing contine Granuleyii azurofile dispuse in grupuri. ~ Erombooitul a fost desoris 1a cap. Bingele”. Seria monooitard ~ Monoblastul, celula imaturs, are un nuoleu mare, rotund sau svalar, ou 2-5 nucleoli 94 o citoplasmi abundenté, ou.mici gra- nulayii oe reprezinté precursorid granulatiilor azurofile. ~ Promonooitul este mai mic, ere an nuoleu mare ou nucleoli inod vizdbili 94 citoplesms mai olaré ou granulatii asurofile mai mari ¢i mai numercase. ~ Monooitul - celula maturé este descris le cap. Singele”. Seria limfooitaré ~ pornegte de la un precursor, o celulé unipotenta, provenité din OFU pluripot Este o celuld mai mare deott limfooitul matur. Prin proliferare gi diferentiere dé nagtere Limfocitulud mio descris 1a cap, »Bingele”. Limfositele miai, for mate in miduvé sint limfooite B, care prin activare si transfernare dlastick se pot diferentia la nivelul organelor limfoide seoundare in plasmoeite. Microscopia optic evidentiazé insulele hematopoietice ale miduved, constituite din celulele desorise, separate de sinusoidele pline ou eritroeite si rare leusooite (Fig.5). Pig.5. Structura miduvet henatogens.MAiduva activi este caracterizati prin nnmeroase celule sten fn divisdune alsturi de precursorii celulelor sanguine mature. Pre~ dominenta eritrocitelor mature 44 confer& o culoare rugie, in spe dai 1a copii gf tineri, de unde oi numele. Ou virsta, lor seheletice lungi periferice gresiv ocupat&é de adipocite. La loare galbenk, de unde gi numele de ,,méduvi galbeni"; ea poate fi reactivaté in anumite condi¢ii. TESUTUL LIMFOID TESUTUL LIMFOTD Tesutul limfatie sau limfoid, cel é: al doilea tesut henstc- poietic, are os principale functii 1 formarea limfocdtelor (1iafo- poiezé) =i filtrarea. Tesutul limfatio poate exista oa atare, sub formi laxK, ales— tuit din capilare inoonjurate de celule limfatice, localizet mai eles in corionul mucoaselor (si mai rar in stroma organelor) ou @iepozitie difuzé sau nodularé, adaptat pentru filtrarea lichidulud interstitial, sau sub formi de organe ou structuré preprie, la rin- dul lor impértite in primare ei seoundere, Jesutul 1imfatio eu dispozitie difusi se caracterizeazé prin limfooite Pig.6. Tesut limfcid difes tn stroak-9- Tesutal limfatic au dispozitie nodularg sau foliouler este slostuit din noduli seu folieuli limfetioi. Acestia sint de douk tipurd + primar g1 seoundari, looalizaté fn corionul muccaselor daz gi in organele limfoide secundare, . Folioulu) Limfatio primar (areactiv sau in repaus). are for~ MA rotundé, nu are oapsult ef, este constituit din limfovite mict (Fig.7), ou nucledd hipereromi gi oitoplasmi redusé, bacofilé, oe 08 ce confers un aspect violet, omogen. zona peri- foldoulers absenta centru- lui eler Limfooite Fig.?. Structure folioululud limfatic primar. Folieulul limfetie seoundar (sau activ) eate rotund san ove ier si ise pet descrie dous zone 1 una central, olardé, numité Central germinativ gi una periferios, violet, numith corcenn de lim focite (Fig.8). Aspectul colar al centrului germinativ este deterni- nat de faptul of aiod celuiele sint mai rare oi mai tinere : 1infox Dlaste si macrofage, deci nucleii mai eucromi, oitoplasnele mad abundente, multe limfoblaste fiind $n mitoxé. S~a desoris centrului clear o hemisferé mai intunecata si una mai luminossi, in prima , numirul macrofagelor fiind mai mare. Co~ Toana periferiox este aledtuité din limfocite mol dense, dispuse Uniform san wad aglomerate le un pol, realizind oapigonal feliculu- lus.capigon, bemisferul luminos gentrul Rerninatiy hemisferul zona peri- intunecat folieularé Qoroana de limfooite C ‘RIMUBUL) ~ Tocalizare ; in portiunea superioaré a cavitatii toracice gi anfericaré a gitului. Organisare : Timusnl este format din doi lobi, Fieoare lob _8re suprafata neregulaté, determinath de lobulii care intra fn al- oGtuirea lobiler, ~ Bbructura este comin : oapsnlé, strom, parenchin, Oapsule@ fibroconjunetivé care-1 inveleste trimite de pe fata profundé septari Sonjunctivo-vasculare insomplete, care imparte or genul in lobuli. Septurile fibroase contin vase sanguine, dar nu 5i limfatice. Fieosre lobul prezintéi la. periferie o zon& mai intunecata, Dumité corticald gi o zond centrald, mai palidé, numits mgdularé, lobulii fignd uni¢i intre ei prin gonele medulare (Fig.9). Structura histologiod a celor doud zone este similaré, alos- tuité dintr-o strom retioulo-epiteliald gi dintr-un parenchim re--u- presentat prin limfoeite, numite si timcoite. Aspectele microscopice diferite sint urmarea raportulut 4ife— ” rit dintre elementele stromale 51 cele parenchimatoase din cele oud zone (Fig.10). Pig.9. Timus ~ studiat ou obiectiv mic. sass capeuld i sept conjunotiv timocite corticala. nedulara, eorpuseul Hassel Fig.10. Structura timusulud vazuts oa un oblectiv mai mare.-12- @Ip_cortigalé timocitele sint numercase si dense, cova oe fe~ oe ca celulele stromale si fie mai greu identificabile. abundenta de nuclei hipercromi determin& colorabilitatea intens violeta (he~ natoxilinio&) a oorticalei. Timocitele din zona superficialé a cortioaled sint mai mari gi prezinté numeroase mitoze (Fig-11). capsule timooite in nitozd oelulé epi~ Settee stromlé timoodte mics > macrofage Fig.l1. Cortioala unui lobul timio, examinatt ou obiectiv mare. Pe misuri ce corticala este mai profundé celulele devin progresiv mai moi, dinamioa limfooitaré avind loo dinspre corticalé pre meduleré; parte din celule intré in oirouitul sanguin prin Peretii vonulelor postoapilare situate la limita cortico-medulard, parte din timocite sint fagocitate de macrofagele din corticals, eglomerate mai ales le limita ou medulara, In corticald se mai pot gési rere plasmocite si mastocite, @Inuadelark timocitele sint mai rare si mai mioi, elementele stromale epiteliale sint mai evidente: abundenta citoplasmelor ec~ sinofile si retioulate stromale ei raritates timocitelor confert-B- zonei medulare o nuanté palids, eozinofils (Pig.12). corpasoul Haseal Fig.12. Medulara unui lobul timic (ou obiectiv mare), In medularé se giseso niste farmatiuni caracteristize timusu- lui, care~i permit identificares si dupé ce @ involuat, oumite cor busoulii 1nd Hassall. Au diametral de 100 microni si sint constitu- 441 din celule epiteliale aplatizate, dispuse consentria,cn nocleii Hicnotied, avind intre ele jonctiuni desmozomiale si sontinind in aitoplasmi filamente si granule de keratshialing. Unii eint caloi- ffoayi central, altii contin o mash omogenk, intens sozinofili. Corpusculii Hassell nu sint altceva deoit celulele epiteliale reti- oulare stromale degenerate, osre-si péstreazi o reminiscengi de ke~ retinizare (Fig.13). In medularé macrofagele sint foarte rare, ier plasmocitele Lipsesoy uneord se pot gisi grannlocite eozinofile. Timusal este primal organ limfoid primar (deci nu are foliouli iimfoizi), care aparé in dezvoltarea embriologieé avind o origine--we endedermich, derivind din perechea a 3-a a pungilor branhiales tiv musol este singurul organ care are o stromi epiteliali, Este bine dezvoltat Sn copilurie si involueazé treptat ou virsta, la adult fiind uneori imposibil de diferentiat de tesutul conjunctivo~ Sos din jur. . Op & Se 0 "nO", Sy Fone Ho RSs & rt © Bae, A aa ' eelals stro- @ eS corpasoul pelt epite- > Ss = DD Hassall 3 a Peete ge & timooit ——Oygy Oz 4 é¢ oo Fig.13. Structura unni corpusoul Hassall si a elementelor din jur. Timusul are capilare de tip comin (gi. sanguine si limfatice). Venulele postoapilare prezinti un endoteliu comin care permite tre- Gerea limfocitelor formate in tims in circulatia sanguing. Al dodilea organ limfoid primar la pésiri este bursa lui Fa- brioius. Bohivalentul ei la mamifere si la om este miduva hematoge- nh, 18 care nivel se formeazi limfocitele B.-13- ‘LIMBOGANGLTONT Ganglionii limfatici, alsturi de splin, amigdalele palatine si plieile Peyer, fac parte din orgenele 1imfoide secundare. Sint structuri ovalare, ca diametrul intre 2-3 mm —1 om, vie sibili macroscopic, ou 0 margine convex, pe unde intr vasele lim fatice aferente oi o margine concavé ou un Hil, unde ies vasele lim fatiee eferente si venole sanguine si intra ertere ef nervii organu~ dad. . Looalisare 4 dewa Jungul vaselar linfatioe. Btructara este obignaitd s oapsulk, stromi 91 perenchin, Gapaula - conjunstivo-retioulinies, este,mai tngrosatd le. ni- velui hilului 4 confine in gonele de intrare gi iesire a vaselor imfatioe capsula si ofteva fibre msculare netede. In sfark, tesu- Stroma este roprezentatd do o rebea tridimensionalé de fibre retioulare oi de colule retioulere fine, anocrati pe capsuis gi pe septuri. Preparatul. exeoutat special ou impregnare argentic& pentru studiul. stromed va ovidenyia in reteaus strom douk tipari de ori- fiodd : unele mioi, o¢ compin parenchimal, organului Sneonjurind fo- lioulii si altele mari, slungite, reprezential capilarele sinusoide . Lamfatice (Pig.14). > (REN MADEN - Tn lumen sinusoidelor limfatice, ea gf 18 nivelul pexetilor | lor, se gtisese fibre retioulere, Oclulele zetioulare stromale. au un nuoleu-aluneit, oa arom— tine lexé si o aitoplasm& oo numeroase prelungivi. Dupi structura er norfologicé gi dups func}iiie oe 1e tndepliness, celulele reti~ culare eu fost recent impirtite in patru categorii 1 retianlare~ fibroblastice, on rol in sinters reveled stromale; natiaulere-zggro~ fagice (sau macrofagele fixe) ou rol fagccitant; retionlere-iuter- digitate ef nabianlare-Jengritios, ou rol mai putin stebilit, se ad~ mite of intervin fn provesele mune, faxtnd antigenul 4 oferindu-2 Limfocitelor, ultimele doull evidentisbile n special prin mierssse- pia eleovronies.Fig.14, Stroma 1imfoganglio~ nolui (impregnare argenticé) Parenchimul este con- stituit din tesut limfatic | strabitut de capilerele siau- soide. Dupé dispozizia ulti= melor, oft s1 dupé densita~ tea elenentelor limfoide, se @escrie ganglionului o con perifericé, numith corticald sau cortex gi o soni centra~ 14 san medulerd. In gortioalé parenchinul este mai dens faté de medulars. Dup& structurile intflnite se desoriu.douk subsone ale cortexului.:-una superficielé (oorticala superficialé, noduleré sau foliculeré), in care limfoodtele apar dispuse in aglomeriri nodulare, oumite foli- ould gi = alte profundé (paracorticale sau zona intermediars) au Limfcodtele rispindite ditus (Fig.15). Gortiosla superfieialé este constituité din foliculd limfatics primari (sau areactavi), formupi din limfooite mioi dispuse in aglo- meréri coupacte, ouogene si foliouli secundari (sau reactivi) oon- stitudtd din doué zone - central cler (san germinativ) 61 coroana de lamfoospa. Tdentificarea certé a folioulilor primart 1e organiemele vere on venit in contact ou diverse antigene se face numai prin sectiuni serdate ale ganglionulni; aceasta decarese sectiunes tangentd prin Corcans limtocitarg @ unui folie) secundar poate epare avind o stracturk omegenk, simulin’ un folioul primar.(Fig.16). Foliouli? seaundari contin in centrii cleri i limfooite mari Cidmfebleste), numercase in mitozé, imunoblaste (elementele de ori~ Sine a celulelor imunocompetente), macrofage, celule reticulare den- Aritioe, limfooite medii si mici, precum ei plasmobleste si plasne~ Give. Corcana de Aimfociti este alotuith din linfoedte mics.-17- subcopsutar corticalo superficial corticola, profundd medutare Pigel5. Ganglion linfatio examinat eu obiectiv mic. oapsnle, sinus subcapsular eorsana de linto- cite Centrul germinatiy Fige16. Strustare unui Lelie) secundar din aorticale Superficials Liafogenglionaré.-ie- Se considert of sona corticals superficials este constitute din Linfocite B, implicate in provesele de inunitate imodiaté, umo- ald. Zona paracorticalé are o structuré mai omogend fiind format in limtocite mic’, imunoblaste, uacrofage si celule reticulare in- terdigitate. Se considers o& paracorticale coutine preponderont linfooite 7, implicate in procesele de imunitate celulard (hiper- Sensibilitate de tip intirciat, provesele de respingere a grefelor) (4g.27). Gelalé retionlars capilars Carecteristie acestei zone este presente venulelor pestoapi~ iare-~ venslele lui Schultze ~ ou.structurd particularé : endoteliu Subic, -perste subjire 1ipsit de fibre meoulare neteds, locul de Seecere. directs al lintocitelor din circuletis sanguins in parenchi~ Wal ganglionar (Pig.1 ‘Limfeoit limfocite ¥ig.18. Btructure venulei postcapilare,-19- Medulera consth din eordoane celulare rauificate gi anestono~ sate (Fig.19) terminate fn zona hilulud sub forma de ansK, Citele- gia corgoanelor medulere aonsté din limfosite mioi, plasmecite, se~ orofage, rare granulocite gi eritrocite (Pig.22). Se considers of mijoritates limfoaitelor din cerdeanele medu- lare sint burso~dependente. sinusuri pexd- tordonale = Fig.19. Seatiune prin medulera limfoganglionului. Structura mai compact& saa mai lax a parenchiaalud este de~ terminati, aga cum ona aritat, gi de diametrul capilarelor iimfa— tiee. Sistema) cepilarclor linfatioe este compus din sinusal margi- nal (seu subcapsular), sinusorile corticale, suboarticale si medu- Lor este constituit dintr~o reyes de fibre ule endoteliale discontinu’. Printre spa- ille dintre csluiele enioteliale.se insinneasé fn lamen prelangi~ rile celulelar retioulere macrofagioe (macrofagele fixe) sau a me orcfagelor mobile, migrate din parenchin, In lumenul sinuscidelor se gisegte o re}en de fibre retion~ late, invelite de citoplesmele celulelor reticulate stelate, dex deitice, on rol tn insetinirea cirauituled 1imfet, In lumen oireu~ 16 liber limfocitele 52 macrofagele provenite din pareuchin, eu feces Liber detorité strusturi discontinal a peretelal, precum gi elensntele aduse de linfa afexenti. Sinusul marginal are o structuré de transit, peretele mirgi- Bit de capsuld fiind tapetat de ondoteliu continuu, 1a fel ca gisapeula conjunetive Zona certioals super fioiale Fig.20. Capsule 91 sinusul marginal(examinat ou obiectiv mic). peretele limfaticelor aferente oe se deschid in el in timp ce pe~ rebele dinspre parenchim este discontinu (Fig.20), Numirul celu- lelor retioulare dendritice din lumen este cresout (Fig.2l). Binusurile corticale gi subcortieals sint subtiri, gren iden tifdcabile. Sinusurile medulare sint lergi, numeroase, in ele nunt~ Tul masrofagelor fiiee fiind cresout (Fig.22). Gelulele circnlents Bint reprezentate de numeroass limfocite, plasmocite si macrafage mobile.-~2- linfesite in sinusart cordonale eritrosite fn cordsane sinus i~ ¢ Serdonsi Fig.22, Sinusurile gi cordcansle medulare limfatice. ‘SELINA Bste un organ limfoid secundar mare, situat in loja splenicd, agezats strategic pe traleatul circuletiel sanguine (spre deosebi- ve do limfogenglioni. agezati pe traiestul limfetie). Are dou feje, o margine convexs, una soncavé si un hil. Orgenizares oomnd 1 oapsulé, strom, perenchim, Gapsula ~ fibro-elasties densé, confine si rere fibre musou~ lare netede. Fata externk este ecoperité de nezoteliul peritoneal. De pe fata interné a capsule’ g1 de 1a nivelul hilulut splenic unde capsula @ ingrogaté, se desprind septard (traves) coniunstive care impart ozganul in compartinente incomplete. In septurile conjunctive se géseso vamrile arteriale si ve~ noase ele artered gi venei splenice. Stroma este retiouliniok, ancoraté pe fate interni a capsules $i @ traveelor conjunctive. da gi 1a 1imfogenglion, studiul prepare~ tulud eu impregnare argentios evidentiasé o reves ou spatid mici in care este gizduit fesutul Limfetic dens (pulps albs) si o re}ea~ 22 molt mai axtinsi, aledtuité din orifieii alungite, mari, corespun~ sGtoare pulpei resii, adied yesutulud de filtrare a singelui (Pig.23), sept conjunstiv Fig.23. Strom splined (impregnare axgentioi). Abit macroscopic oft.91 microseopic, perenchimal splined apare constituit din miei noduld albi (pe preparstele neoolorste) gi violet (pe cele colorate cu hematoxiliné eozini) - ce alceituiess pulpa sibé, inoonjurath de o matrice borat vascularizaté (rogie), numité pulpa rogie (Fig.24), Pulpa albi este representaté de yesutul 1imfatic dens, dis~ pus perierterial (in jurul ramurilor arterials ce pirésesc septu~ Su un obiectiv mai mic.=~ Fide sonjunetive) sub deal forme 1 - de felieuld ou centeul gurmi~ neciv (caxpasoulid eplenie’ gas Walpight), ~ Ge tect sompecte sau mangoone (lipsit de eentrn elar), . Eulpe zogie este si ea constituite din douk structurd 1 ana sub forma anor aglomerdri celulere, denumite iuprepria eardoane (oomioanele Billroth), agezate intre somponentele ealei de a deua struoturd 91 representataé de capilarele sinsoide venoase, ~Pzulps ALBA - cate represontath do tesubal iistatie dons Strusturalizeat tn jurul ramrilor artereler care au néréalt septa- File £fbro-aonjunotive. Dup& originea, morfologia 91 semifioatia functionals, Gesutal lintatie we prezints sub donk aspecte ~ Sood imfoide, oonstituite din limfooite miei, tn majeri~ Sete de tip 2, ou zare miorcfage au capaaitate fagooiterk mai re. aust, Adousts regi eat . (Pig -25). ¥3G-25. Teach limfo~ 448 spleniod. aulid 1u% Ma2pight), care pot fi de tip primar (areactiv) sau secunder (resetiv) ou cen~ trad slant, bogat in Linfeblagti, Limtssite By plasmooite, macrofa~ ge (Fig.26), . Ie periferie, 1a logul de futrepitrunders a Palped albe au Palpa rosie, se desorie ona margingii, soni in care Ty tan oon ‘tact pein intermedial eeluleler Teticulare ea Tge Corpusoulii Malpight sint Considerat’ réeiand burso-depen— dente. Sublinien similitudines tecile: gi @ Loliewliler splenie’ ou- he sone gorbicalé profundé oi respectiv superficial a lintoganglic~ nulus, Deosebires consti fn faptul_cf je nivelul splinei cele dou elomente constituente ale tesutului limfoid contin cite o artericlé corcank de limfecite eenten germinativ Fig.26. Gorpusaul Malpighi splenic. oare este lovalisaté eentrel, subsentral san periferia fai de teaca gi corpusoulal Malpighi. -pPolpa rosie esto reprezentaté de un sistem de canale, care nu sint eltceva decit capilare sinusoide vencase ale ciraulatiei splenice de intoareere, intre,care se géiseso aglomeréri celulare, numite oordosne Billroth (Fiz.27) garden Bilircth ¥ig.27. Pulpa regie splenicé. ~ Ginnaurile vencese aint mérginite de retele de fibre reti- @ulare Gispuse grilajat, tapetate de celule endoteliale alungite, @iseontinni, dispuse in lungul vasului. Spatiile dintre ceiulele-25- endoteliale permit o permanent srecere, tn anbele sensari, ale elonenteler din sinus ai din afara ecestora. Pe preparatele cu splini congestivé sinusurile venoase ayer Gestinse, pline ou hematii, Pe preparatele fn care splina a fest Contrantath, sinusoddele aper goale, oa nigte fante, uneeri cole- date, 1isind of se vads cea de a.doua componenté a pulped reid. Gordeancle Billroth nu sint alteeva dectt aglomeriri cefula- Fe localisate fn interstitiile (spafiile) dintre sinugurile venea- Se. Contin limfocdte, plasmocite, macrefage (adesoa inséreate on Pigment de henosiderin#},granolooite si on noir verdabil de hema- tli (Pig.28). eorion Billroth sapiler sinusoid venss -linfoeite Pig.28. Citclogia pulpei rosgii. plagaceite: TESUTOL, Dera: Bste representat {n principal prin tesutel limfoid enigdalian Camigdalele 1inguale, amigtalele feringiene, anigdalele palatine ~ Brototipul seester structuri linfoide si amigdalele tubare), pléoi-Le Peyer de la nivelal portions térainale ele tieomalut gi struc turie limfei¢e apendiculare. Caranteristicile ce 1e diferentiask de celelalte organe lim feide seoundare sint + ~ ipsa eapsulei proprin-ziss, ~ faptal of mu sint direct dispuse po traieatul sistema Vasoular limtatie ~ deed mu sint implicate direct in filtrarea, Limtei; ~ Ou strom commi srganulni in.care aint situate; ~ Sint sesperite de mcoasa trastusului digestiv; ~.eonsaim numerogi foliouls linfatie’ - regiuni buree~depen— dente, senele.linfoide interfolicnlure sau subspiteliale fiind re- Siund timo~depentonte, ASTGDALA PALATOUA Localisare ; in oaricnu ore-feringslui. Structurd 1 parenchimul limfoid este reprezentat de numerogi Zolisuld Limfatied agminati gi limfoeite asesate in plaje difuce aoeperitd ie exterior de un epitelia stratificat pavimentos ce tri- mite in profunsine edincituri numite eripte, le nivelal ofrera epi- telink se subjiant #1 este stribitut de numeroase lisfoelts. In epipté ve pot gai limfocite, selule.epiteliale desuamante, ger- mend misrobiend, Tesuta) limfodd este delimitat de tecuturile sub Jevente prin teaut eonjunetiv dens, cu rol in e limita diseminarea inflamatiiler amigdalei (#1g.29). Disgnestie diferential ou fesutul limfeid din» ~ pliedle Peyer ~ aint asoperite ds epiteliu simple prisms. tia.on platen striat si eclule oalicifarme cere tapetoask vilosits: $ile intestinale oi glendele Lieberkihm: = soup prepondarent submncoass tleennlai, extinstnds-oo parfial gi in musonsi. ~ apendisale iies-ascal ~ este asoperit de mucoasa intestine 1d sare mn @re Vilositéts, iar.colulele calieiforas sint mai rere; ~ me are cripte; ~ sleuentele Linfoide realiseasé um ‘Sere compest sare soupé atft serionn) mceasei, oft gi submnoease.sdtt ‘subamigdalian DEN. mai jos citova elewente sarasteristies care ne ajutd 1a @iegnostieul exgeneler.hems si lint spoistiee. Midave oseash : ~ parenshims) foarte heterogen, presentind _ Slemente micloide, monocitare, liufeide in diverse faze de evolutie; ~ este insinusté printre lérele osoase; ~ nn are foliewls Limfoisi. Bimal ; - organ incomplet lebalat, ageperit de capsuls eon jonativé ce trimite septurd care fupert arganul in lebaliy ~ fiecare icbul are @ certicali periferick beget ee- inlerizaté si o.medulard mai palidk gi mai pubin celularisati eu clement limfoide; na are foliould limteisis ~ medulera een}ine serpusculii Hassall. ZAufogenglionol — organ {nvelit de capsule senjanstivé, din oare pleacd sepbe subjiri. ~ parenchimalei i se. deseria donk sonea una perdferded ~ sertioala si alta centrelé — nedulara; ~ Certicala are o pertiune superficialk, burso-de~ pendenté fn care se giseso folioulii limfoizi gi une profundé, pa- rasorticala, tincdependents; medalare are oordoane 1infoide; ~ in corticale profundi se giseso venulele postcapi- lare Schultze. Splina ~ sooperiti de o capsulé conjunstivé, din care emerg septurd conjunctive, bogate tn fibre musculere netede; = Citoarhitectonia ou este dispusi in zone; ~ este formati din pulpe albé dispusk $n jurul arte Felot, representatd de teod san mangoane linfoide 4 folieuli san corpusculd Malpighi; ~-pulpa rosie - representats: prin sinusoide venoase gi cerdoane Biliroth. Amigdele palating - acoperité de epitelinl faringien + epitelinl trimite in profunsine oripte ~ nu are stromi oito-fibrilart proprie = nu are o capsulé propriu-zisé ~ oste constituith din foliculi 1imfatios ‘Sguinas4 gi nn prezinté capilere sinusoide. Eidcile Peyer ~ osractere comune ou anigdale dar sint loce- iizate preponderent fn submocasé si sint accperite de mocasa ile~ onulnd; au an oripte, Teputul 1imfoid apendioular ~ asezat sub mocoasa apendioularé ~ folisulid limfatied alcétuiese an inel compact ce scupd atit coricnul muscasei oft si submocasa, ~ mi are eripte. Prome fucsri (darn of) rddione podting)SISTSMUL ENDOCRIN Aldtari de sistemal nervos, asiguri integrarea si coordona- rea functiilor organismului, prin produsii elaborati, numiti hor- moni, ce se varsi direct in singe. Hormonii actioneash le distanté asupre unor fesuturi sau organe tint& dsterminind modificiri bio- ohimice, functionale si/sau structurale. Sistemi endoorin este constituit din + __7 Remmanentg t Bipetisa, tiredda, pace - Slande endocrine tiroida, suprerenalele, opifise. \ peanzsvonite placenta = gtupe de celule endccrine.: insulele Langerhans din pen- oress, celulele interstitiale din tes- tieel gi din evar (cernul galben, tea- ea intern @ folicululai matur). - celule izelate ou fune¢ie endocriné : sistemal endocrin @ifus al tubulud digestiv (APUD). Ge plan comm de orgenisare, glandele endocrine perinsnte au o capsul& conjunotivé sare le invelegte la exterior gi care tri- mite spre interior septuri foarte fins, un parenchim endecrin alei- tuit din celule secreteare agezate in cordoane,/eudburi sau vezicu- le si o stromi conjunctivo-retioulerd foarte bogati in capilare sanguine de tip.comm sau sinusoid. Grupele Ge celule endcerine nu mai presinté capsulé, stroma lor fiind representati de o rejea Sonjunetivo-retioulinicd find, care le izcleazsi de parenchimnl organului in cere se gisesc. EXPOPIZA (GLAMDA PIMUTIURA) Lecalisere : intracrenian, im geaus turceases « afenoidului. Origine : ectodermick, dezvoltets din deak primordii (epite-= 30- ldal-feringian gi nerves), care explies structure si funotiile di~ ferite ale colar douk sons principale components : 1) adenshipori~ g8 84 2) nourchipsfisa (P1g.30). Structure + 1) A@enshipefisa este fermeté Le rindnl ed din trei lobi : anterier (pars distalis), taberel (pers tuberslis) of intermediar (pars intermedia), ee euietES suber einereu entrienlal 3 poN pT tage Antundson tubera~ dant is olives intre GM pare distais of pars intermedia EYL Con shtarmedios) Gietal is ‘pars nervosa ‘leb anterior) pans turseased, — ¥4g.30. Seotinne sagitald prin hipofist. Tedere de ansenbie, &) Lobul anterior al sdenchipofizei este delimitat de o capsuls fibroasé, expansiune a durei mater, care trinite spre pro~ funsime septor{ fine oe impart parenchimul in miei compartimente. Parenchimnl, format din celule searetorii dispuse in serdoa— ne Suastomesate neregulat se Sprijimk pe o strom retieulinich, bogaté in sepllare de tip sinuseid. Pepulajia selulerk, foarte heterogeni, suprinde cous tipuri pringipale de celule, im fanstie de afinitatea pentru coloranyi eelale eromofebde, ou citoplasma slab colorsts 51 egelule arouse file ou sitoplasma eolerathé in diver— Se nuente. Gelolele cromsfobe pet fi la rindul lor ; = slemente degranuiste (in arma elininirii predusuini de seoretie); ~ alensnte de-reservi (on granule imature, observate named 18 mieresespul electronic);~3l- ~ elenente felioulare (eonsiderate elemente de sus}inare), = elemente ite. Colulelecromofebe secret 1a gebelan AUTH. La om acest her Ron, 68 94 prolectina (IPH), epere numai tn tumord hipofisare en clenente eromafobe. Gelulele cromofile contin tn eitoplesmi granule secreteare eu afinitate. pentro anumifi colorant’. Dup§ natura eolorantuled, selujele ae vor diferentia fn selule asidefile 4 selule basofije (Fig.31). eelurs oromef obs capiler - -Fige31. Deteliu din structure lobule’ anterior @l hipofizes. Tehnicd citologice pelicrome (Humdus), de imunofloerescenti, ea gi de mioroscopie slectroniog, su diferentiet mai mite tipurt celulare in cadrul fiesires categoria amintite, cunosaute esi dupé Prodasul de searetie sintetizat. Gelulels eoidofile sint PAB nogetive 1 cunrind douk subti~ pari delulare + = Sometotrepe (oranjofile,.alfa) searetante de STH, localize~ te in speoiel le periferia lobaldi anterior; ~ mauctrope (csrmincfile ~ eritrozinsfile, epsilen), seore- tante de hormon lastogenio (IH) sau prolactina, dezvoltate fn spe~ aial in perioada de gestatie 54 alptare, bezofile sint PaS positive si euprind += 32- de TSE - hormon tirectrop, cu granulatii mici, eitoplasma redust, intens bazofild. Tot in cadrul acestor celule, metodele de imuno- fluorescenté au evidentiat unele celule ,bets particulare", beta, ce secrets urmiterii hormoni : ACTH (adrenooertiootrcp) si MSH Chormon melancoito-stimulater). = gelulele_gonadotrope (aldehid-fuxini negative, delta) se- cretante la fembte de FSH (hormon foliculinotron) gi de hormon lo~ teinizant (1d), dar la birbat de FSH (hormon ce stimuleasé sperme— togeneza) gi de ICSH (hormon stimulator al celulelor interstitiale. testioulere). Sint celule mari ou granula¢ii moi, bazcfile, dense, b) Yebul_tuberal al adenchipotizel contine celule relativ ba- zofile, ¢ispuse in grupuri mici sau cordoane scurte, oft gi mid foldeuli ou coloid in interior, a e&ror funoyie este incé necuncs— cute. ©) Lobul_intermedier al adenohipofized este foarte redus si © constituit din celule bezofile migrate din lobul anterior, dispu- se in cordoane si vezioule cu coloid (Fig.32). La animale elaboreazé hormonul melanccito-stimlater (MSH sau intermedina), hormon sinteti- zat la om de celulele bazofile SE. lob anterior lob intermsdiar gerate ans folioul eu coloid aelule bazofile sepiiere ; Ft capiler S-filete nervoase in lebul poste- nya) rior ‘ . t“T7-1ob posterior Fig.32. Sectiune prin lobul int@mmediar al adenohipeficel 9i prin neurohipofizd.= 33 = ybul_postericr sau neurohipofisa este-constitait din fibre- le amielinice ale fascieolului hipotelamo-bipofizar gi din eelale~ le nevroglice = pituieite. Hu contine neuroni. Lobul este delimitet de 0 capsulé conjunctivo-vesoulo~glials, din care pleacé septuri be~ gat capilarizete oo $1 Smpart fn lobuld (Pig.32). In lobul posterior se acumslees& perivascular, suv formi de corpi Herring, evidentiebili prin coloratia PaS gi hormonii secre- tatd de bipotalamus : oxitecing ef vesopresina. ROTA Looalizere ; in regiunes cervicelé inferioami, anterior lerin- gelui. Origine : endodermicd (din peretele faringelui primitiv). Structuré lobulard, alodtuité din doi lob’ unit printr-un iota, Qapsula - fibroslastich, accpers glanda gi trimite septuri conjunotivo-vaseulo-nervoase care impart lobid tiroidieni in loboli si constituie stroma organului. Dup localizere, se distinge o stro- BA 1 perilobulark conjunctivé (redus& gi densé), una intralobulars, Feprezentath prin jesut conjuustiv mai lax, bogat celularizat (fi- roblaste, macrofage, mastocite, elements limfoide), dependenta do ‘OH gi 0 strom perifoliculars (au perivesieularé) sonatituste din fibre de retvioulink si numeroase vase sanguine capilere de tip oo- nun. Parenchimal glandei este alostuit din goliouli seu veziule (@ispasi ofte 20~40 intr-un iobul), ee prezinté © oavitate in care se géseste un coloid tiroidian, forme de depositere @ horwonilor Snainte de a fi elibersti in singe. Policuldd eint delimitat’ de un singur rind de oclule epiteliele (Fig.33), majoritates fiind oelule foliqulare, printre care se pot eds gi celle parateliculare (cu carastere apartinind sistemlui PUD). Poliouldi tireidiend se gisese in diverse stadii de activitete, exprimate atit prin morfolegia celulelor folieulare, oft i prin ca- reoteristicile ooloidulul + ~ foliguiss su bipsfuneise, (repaus) an diaestral mare, aelule Je turtite iar coicidul abuntent, intens eosinofil sau basofily- Be ~ foliculii in activitate (hiperfunetie) sint miei, on cele~ le inalte prismatice iar coloidul este redus, slab eozinofi2 on ve- zionle de rezorbtie, in vecinstatea celulelor, ~ 2olioulii in normofunctie (fazs sccretarie normals), sint delimiteti de celule cubice, ooloidul fiind moderat eosinofil (Fig. BA) v . stroma cae Fig. de Foliqnli tiroidtent gn hipertunctie Be Folieuli tiroidient fn hipefunaties-35- Gelalele folieulere an form euboideld sau prismatick tn funstie de activitates celulei. Form gi lecslisares mnclewlui sint Aependente de funoticnalitetes celulei. Este rotund gi central tn Selulele cuboidale, turtit gi basal fn cele mici gi ovalar gi api- eal fn cele oilindrice intens active. Citoplasma este bazofili 9i sontine picdturd de lipide 91 granule PaS positive, reprezentint Soloddul reabsorbit. In afere folioniiler se gisese insule de colule coxpacte,care pot fi: ~ fie feliculd sectionati tangent ~ fie foldould inagtivi, fird cavitate af coloid ~ fie insule de.celule parefolieulars. Gelulele parafolienlere (numite sf 0 0 Be giseso interce~ late printre celulele foliculere in grosimea epiteliuiui vesieular seu Lormeasé. insule mici, compacte, numite insulete lui Welzfler. Sint mad mari, ax oiteplasma oleri oi sintetizeasd un hormon nunit saledtonina, SLANDELE PARATTROIOR Goraligare ¢ In numir de 4, glandele paratiroide sins situate la fiecere pol al celor dod lobi tiroidient, in capsule tireidei,mai var in dnteriorul perenchimulut. Origine ¢ endodermici (glandele superioare derivind din sea de a patra pungt feringeank, cele iifericare ~ din punga a treia). Strusturd| microscopics + 7 - a periferie sint delimitat oe trinite mumercase septuri fine, Tegulegi gi inoompleyi. Stroma este reticulers, bogeté tn capilare gf nervi. Paronchimul este aonstitait din selule secretante dispuse in sordoane (Fig.35), aspectul cordonal compart fiiné caracteristic pentru glendele paratiroide. In componenta celulelor seoretante intré dou tipuri de celule: Selulele principale si celulele cxifile, = Gelulele prinsipale sint ccle mai numerdase, au un nucle mare si vecioulos, citoplasma intunecaté sau oleri. Gelalele ou oitoplas- ma intunecaté sint mai miei si eleboreazé hormon (parathormonal) si Gapsulk conjunctiva subbire, @ impart glanda fn lobuli ne~elule principale wae oxifile ;-oapilere eu hematid cepilers fark in lumen hemstii 746.35. Sectione prin glanda pareviroias, contin in citoplasmé mici mranula$ii secreterii. Cele ou citoplas- ma claré sint mai mari, prezint& foarte rare granulatii, nu secre- tA hormon, dar contin in schimb, cantitati crescute de G@licogen si pigment de lipofuscing. Cind pigmentul devine abundent se numese celule piguentare. Preparatele microscopice realizate de la organismele tinere vor contine numai celule principale, marea lor majoritate fiind cu eftoplasma intunecats. eGeluiele oxitile eint mai mari decit cele principale, au ci- toplesma intens eoginofil&, nucleii micd si hivercromi, Sint consi- Gerate elemente uzate sau imbstrinite, Inaintares in virsté se insoveste de o sporire a namérulnd eelulelor oxifile, parelel ou aparitia de tesut gras si foliculi ou coloid, delimitati de celulele prinoivale. GIANDELE SUPRARENATE Sint glende percohe situate le palul superior al riniebilar, Sint constituite din deus componente diferite ua origins, structu- A si funoyie :-una contralé ~ medularaj~uoa periferies, ce o inve= Leste pe prime ~ sorticaia,-37- Origine s mesodermici ~ pentru corticald (din epitelinl ce- jomic); eotodermick - pentru medulard (din orestele nearale). Structuré miorosoopicé + Glenda suprarenalé este fnvelitéi ia periferie de « capeulé Sonjunctivs, care trimite septuri fine. Stroma retioulinicé conjine nomeroase vase capilare. Parenchimul este alcdtuit din celule seoretante dispuse in cordoane in ambele componente ale suprarenales. Gorticala suprarenalé prezint& trei zone s gloneruiata, fes- cdoulsta gi reticulata. De subliniat of eelulele din cele trei zo- ne au 0@ o caracteristics comuni faptul of na acumleass hormonid Scaretayi fn celulé. Alo se giseso preourserit acestora (acetatul) care conferd celulelor un aspect spumos. La om nu exist& o delini~ tere neti fntre zone (Pig.36) + este formate delule mici, Cubsce, agezate in cordoane saurte, arcuite (oa niste Glomeruli). Av nue hiperoromi, ou nu Gent. Citopiasma este acido~ £116, ou granuleyii bazofile si vere pledturi lipidioe, Oordoanele celilare sint in- Sonjurate de capilare dispu- 80 arouat sau dilatete (Pig. 37). Geluleie zoned giomeru= are elaboreazé mineralosorti« coded (eldosteron, dezoxicom t4eosteran eto). ~ Zpna fasojoulats mult mad groask, este constitnite in celule cuboidale sau pols- gonele mari, uneori binnoles- te, dispose in cerdoane alun- gloms- Pulath Zona fasoienleth iy rotioulata = AOR, Bag «Aa ped do ansamblu a2 gite paralele; nuslesi sint glended suprarenale. mari 91 hipsoromi, ou nucie—-38- pli evidonti. Citopleswe are aspect spongics, spumes, détoritad son tinutulud cresout in picéturi lipidice. Intre gordoane se gisesc oapilerele inguste, ou dispozitie rediark (Fig.38). . ‘ \ cordoane celular: Fig.38. Detalin din zona fasojculatd a cortico- suprerenalei.-3- Geluiele sintetiseast hormonii glucecerticets: ‘cortisen,cor- tisosteron), hormoni catabolizanti gi dupé upii, si horuen’ sexuali. ~ Zone _potioulats eate alotuité dim celule mai mic, mai in~ tunecate, dispuse fn cordoane anastomozate, agezate in re}ea, sepa— rate de capilare larg (¥ig.39). Celulele sint wei ckrace in 1ipi~ de, citoplasme elementelor superficiale fiind aseminktosre ou son ® celclelor fasciculste, in timp oe la selulele profunde prezints seme de uzuré (acumlare de lipofesaink), Nucledi sint miei, une~ cordoane de celule endocrine capilar sanguin Fig.39. Betaliu din zona retieuleté a cortios~ suprerensial. ord in pionoz& in selulele profunde. Geiulele elaboreasé hormonii sexuald (ex, d@hidre~-epiendrosteronul), Oortdicosuprarenala este sub influente ACTH-ulud hipofizer. Medulosuprerenala este constituité din celuie meri, dispuse in eordoane sau elvecle separate de capilare dilatete. Spre deose~ bare de celulele corticosuprarensiei, medulosuprarenala acumleazt hormonii secretetd (adrenalina ¢1 noradrenalina) in oitoplesm sub forma unor granuletii mio, evidente gi la eoloratia hematoxiliné— coziné (Fig-40). Granulatiile au mare afinitete pentru sirurile ds erom (aint eromafine), aind se colareasi cafeniu 91 pentru sérurile-40- de fier (sint fecorcme), oind se coloreash in verzui. aceste reac— $44 aiuth le identificarea tumoriler (numite feccromoviteams) au punst de vlecare din medulo-suprarenali. capilar ¥ capiler sepia sanguin Terk i hematii cu henat Oelulele care secreté adrenaline (epinefrina) difers de cele care secret noradrenalina (norepinefrina), diferenje putin eviden~ te 1a coloratiile uzuale, dar ugor de sesizet prin tehnicd histo- chimioe si de fluorescent. Printre celulele cromafine {n medule~suprarenalk se mai evi< dentisst celule simpatice, mari, poligonale, cu nucleu mare, vezicu- los gi mucleol evident gi citovlesma clars, icolate sau in mici gro Pe PANCREASUL ENDOCRIN Este constituit din insuiele iui Lancersans localizate prin- tre acinii serosi ai pancreasului exocrin, Btructura microscopick + Fiind alostuit din grupe de eelule endecrine, nu este delini- tat de 0 capsul& propriu-zisk, of doar de condensarea fibrelor re- tioulare, care reprezinté stroma insulard, Parenchimil este comstituit din celule secretante dispuse inae Serdoane, printre care se gfiseso numorease capiiare sanguine ou aspect sinusoid. ° Coloratiile usuale evidentiess uscr insulele Langerhans de reatul pancreasulai, prin culoarea mai palidk a elementeler endo- rine. Ru identirios ns tipurile de celule care intrd Sn sonsti- ‘tuentii lor (Pig.41). Coloratiiie speciale (Mallary) disting 4 ti- purd de celle ( trei ou granulayii si une agranulert), ” Pig.41. Tasald Langerhans (panereased enfoorin). Gelulele granulare sint » ~ alfa (4) 10-25%, mari, poligonale, ou nuelei sferiod cen= trali si grenulatii roeii. Gelulole predomini la poriferie insule- lor ei sintetizeasi glucagon. ~ beta (B) = cele wai numercase (60-80 %), aint mai mici 94 Contin granula¢ii mai dense, colerate bron-crenge ou Mallory. Blo Boorett insulina, ~ delta (D), reduse numerde (5%), ou grannletis Solerate al- vastru purpurin. Gelulels secret gastrina, Gelulele agranulere (celulele 6), redase numeric, lipsite de Sranuleysi in oitopleems. Functia lox este obsourd.Disgnestien) de ergun a glente}er enfesrine Hipefiaa - 5 lobi : — entericr - celule endoarins.cu granule- $id sooretesre, dispuse in asrdoans. fibre nervease gi pituieive (oelule giiale). Rieida - celule enfosrine dispuse-in vesiguie (folieuli) « Paretireidele - selule sec: Suprarenalele ~ donk Pangreasul endesrin ~ @eloid in interior, Printre tireos: gan iselat. in stromf apar celule 0. wetante-endeerine dispuse in cordoa~ ne inghesuite, separete de septurd fine senjunctive. zene o~cartieala = ou a elule secretente vesuslare dispuse in aerdoane, alestu- ‘ Slemarnlava : aelale in coxdoane = fassioulata : celnie spumease in a = retdoulate ; eelule in cardeane @ispase in reges. ~ medalars seluie ned wart granulapii secreteare basofile agezate Sm serdemne iaxe in joral. unor sepilere @ilatate. insule palide printre acinii seresi ad panereasului exerin a cGraz selule (alfa, deta, gam, delta) sint dispuse 4m ceriouns gi nn se pet identifica do~ eS% @u tehmied speciale.- ase SPARATUL, BECRRTOR Bate constituit dintr-un organ pereche, rinichiul oe extrage @in singe substanjele toxice sub forms de urind, gi din ofile de eliminare 91 depezitare ele urinit. GBile de eliminare dupd situatia lor topografies sint intra- renale (tubii exereteri ~ drep}i,. colestord 91 papilari, calicele gi bazinetul) gi extrerenale (bazinetul, ureterul si uretra). Po traiectul acester offi de eliminare s¢ interpune vesica urinaré, cere este un orgen nepereahe, de rezervé @l urinii. Riniohiul, este situat retroperitoneal, in lo.isle rensle, avind forma unei boabe de fasole ou hilal fn concavitate, este soo perit le exterior de 0 cspsulé subjire, aderenté gi dubli, Stratul intern ce vine in contact intim ou parenchima) renel este aledtuit din fibre elastice g1 msculare netede, ier stratul extern constituit din fibre oolagene gi elastics fixeazk riniehiul do grisimea perirenals care se intexpune fntre capsuis gi fascia renalé. Indep&rtarea fnveliguriler conjunctive les suprafays nete~ 4B, lusicask, f4ri impirfive lobuleré. Ia aepiii promaturt gi four te rar le adulfi, suprefata rinishiglui poate presenta iobulir’ ex terioare, vestigii din viata fetali, Iobii rinishiulai stat uni}i prin corticele superficiald gi Sint formaya din numeropi isbald greu vieibil ou oohiul liver si practic neseparati intre ei. Histologic, rinichial este constitwit dintr-yn parenchim gi 9 stron. Structurile componente ale acester elemente alektuiess out zone co ne interpétrand ~ medulera sf corticela. Medvlara este formati din ~18 piramide (piranidele Malpight) asezate cu virfatile spre hil gi baze spre perifaria, pe fiecare piramidi, fiind situete 400-500 de piramide mai micd nomite pirami- dele Ferrein,ae Gorticale este constituits din parenchimu) subcapsular, ,corter cortiois", din parenchimul dintre piramidele Ferrein ,labi~ rintul" 94 din eoloanele parenchimatoase dintre piramidele Malpight wcoloanele Bertin". Arterele gi vonsle interlobare situate in centrul coloanelor Bertin dolimiteasG lobid renali formati dintr-o piramidé Malpighi gi corticale adiasonti. Lobuldi renali constituifd dintr-o piramidé Ferrein gi zona labirintich.oe ¢ inoonjoaré sint separati de vasels sanguine interlobulere (Pig.42). Privind fn ansamblu o piremids Malpighi, cu piramidele Ferrein atagate, vom constata of sint alestuite din farmtiuas tu- pulare de diferite calibre sectionate longitudinal sau oblie. Zone~ le invecinate acestor piramide, corespunzdtoare corticslei, prezin~ $8 sec}ioni transversale sau/gi oblice 1a nivelul unor tubi ce in- conjoaré forma}iuni rotunde sau ovalare fn care sint incluse nume- roase capilare sanzuine, Acoste struoturd reprezinté unitates mor Lofuno}ionalé a riniohiului 1 sint descrise sub denumirea de ne~ front, Nefronnl este compus din gheml vascular denumit corpusoulul Malpighi sau glomerulul renal g4 tubii uriniferi. Glomerulul renal, le nivelul c&ruia se formeazh urina primars, este alostuit ¢intr-o vepsulé conjunstivo-epitelials dubl*, capsule Bowman, ce acoperd o retea admirabild de cspilare sanguine. Fisoare Blomerul presinté dod pold : polul vascular gi polul urinar, La ni- velul polulud vasouler arteriole aferent&, cu un diametre mai marc, se capilarizeazé formind un ghem vascular ou dispozitie lobulard in care va rezulta arteriola eferenté ou un calibra mai mio. Capilarele glomerulare sint acoperite de foifa viscerals a capsule? Bowman, In colorapiile uzuale (H.8.), structure ghenului vascular este greu vizibilt, devenind evidenté in coloratia PaS care sooate 4m relief membrana bazals @ capilarelor. De o parte gi de alta a membransi bazale aint dispuse giruri de nuclei, cei ce proeming in lumen eparfin celulelor endoteliale, ier cei din partes externi re- pregint& celulele capsuiei Bowman care poarté namele de podocite (Pige43).Fig.42. Schems de ansamblu © rinishiulud suprinsind impirtives in lebd gi lobuld (4), topoxrafia nefronulud 91 tubiior exereteri (B) precum 91 aspectul general in micreseopia optick a unai lob (6).= Me = Hucleii celulelor endoteliale sint mai hivercromi si reletiv nai miei decit cei ai podooitelor. Printre acegti nuclei mai sint si nuclei ai celulelor mezengiale. Fig.43. Cortioala renald. Glomerul = detalin (coloratia Azan). Diferentierea color trei tipuri de celule este grev de féout Ja mioroscopul optic (001.H.B.)- Microscopia electronicé trangeasé net diferentele intre celu= lele constituente ale ghemlui @lomeruler (Pig.44). Imaginea da microscopie eleotronich evidentiasi de asemeni, prezenta capilarelor fenestrate,celulele endoteliaie avin’ pord Sars diafregm (lamina rare interns) precum si labirintul format din pro~ cosele secundare (pedicalele) ale celulelor podecitere (lamina xara externi). Singure formajiune continus le nivelul ghemlui glo~ nerular este meubrana bazalé. Din aspectele prezentate resulti af in filtrarea urinii pri- mare participa urmitoarele elemente 1 ~ citoplasms ou pord @ celulelor endoteliale ~ membrana bazelé @ capilerulud ~ labirintwl pediselelor.~ ape Foita viscerali @ oapsulei Bowman 1a nivelal artericleler se risfringe forming foita parietal eub care rimine un mic spatia subsapsular ~ ce dreneezi filtretul primar spre tubii sefrenului. Pig.44, Capilar Glomerular ~ imagine de microscopic electronics. Foifa parietalé a sapsuiel Bowman este alcitaitt dintr-un epiteliu simpla pavimentes sitaat pe 9 meubran{ bazalé ce se leagé. prin pare retioularis de rejeaua retioulinio& © stromei din inter stitiul fnoonjurstor, Ba epartine tubiior nefronuind gi la nivelul polului urinar a1 glomerulului se transforni in epiteliu cubic, on margines in perie, constituind origines tubului eoutart proximal. fubul nefronuizi, ev aspsate of funo$ii diferite este gi el in mares lui majoritate constituental zoned corticale.48 = Dup& situayia lui fafs de glomerulul renal prezinté dou segmente 1 tub proximal gi tub distal. Cele douk segmente (proxi- nal gi distal) sint-legate-intre ele printr—e. soni tubularé sub}i- re, partea intermediaré descrisi in histologia clasioi,ca ramul subjire al ansei Henle, situat in medulard. @ubul proximal format dintr-o parte conturnaté oe continua capsule Bowman 1a polul urinar #) glomerulului gi dintr-o parte dreapté prin care se lesgi de ramul subjire al ansei Henle, este oSptugit de un epiteliu cubioo-cilindric. Celulee ce tapeteast Lumens) prozintt noolei rotunsi san ovalari, ou nucleoli vizibili, situaji spre polul bazal. Citoplas— ma aoidefilé, are un aspect granlar gi striat epre polul bazal datorité bogitied de mitocondrii, Ta polul apical celulele tubului proximal prezintéi marginea in perie care inprimi un lumen mic gi stelat pe sectiunile trans- versale ale acestuis, Colorajia PaS este pozitivh 1a nivelul mar— Rined fn perie, deca ce semnifick presenta moopolizeharidelor neutre pe microvilozité}ile celulelar din peretele tubului proxi- mal. Merginea in perie si oitoplasma gramnlaré, scidofild, a tu- dulud proximal, constituie element de diferentiere a acestui tub fayé de tubul distal, Segmentul intermediar ~ segnontul subtire al ansei Henle, se interpune intre segmentul rectilinin descendent al tubului proxi- mal gi segnentol reatilinin ascendent al tubulud distal. Trecerea de 1a gi spre cei doi tubi conturnati se realiseazé brusc. Acest segment este tapetat de citeva celule pavimentoase a oGror nucle’ proomini in.lumen accperiti de o itoplasmi redust si Slab acidofi1K. Dimensiunile reduse ale acestui segnent poate pre- ‘ la confusii ou capilarele sanguine peritubulare, fati de care Sognentul intermedisr are un lumen mai mare, celulele ce-1 tape~ teach Gint mai numeroase,cu nucleii ce bombeazi mai milt in lumen si binefnjeles nu trebuie s& prezinte henatii in lumen (in stéri Patologice scessté ultimk deosebire nu mai poate f1 valabilk) .Beg- nentul este situat in diferite sone ale medularei. fubul distal - mai subtire gi mai sourt decit tubul proximal, prozinté un segment drept (rail ascendent al ansei Henle) gi unul49 - conturnat. Este tapetat de celule oubice ou foarte patine micrevi- losité}4 1a polul apical, cees ce face oa lumenul lui sf fie mal mare decit oe] ai tubului proximal. Nuclei celuleler sint rotunsi, situa}i in centre 4 tneonju- Mioroscopia electronick @ evidentiat in aseste colule mitc- — condria » tubulare, situate in infunditurile plasmalemei de la baza lor, astfel init le microscopul optic gi acegt’ tub’ var aves etriajil oitoplasmatiee la basa celulelor, dar mai reduse numeric desit le tubul proximal. Zona de trecere, de la segmentul reotilinin, ascendent al tu- bulad distal, 1a segmental eonturnat, aderé le arteriole aterenté ce p&trunde in ghemal. vasouler modifieindu-gi aspectul gi funo}ia. Aceast& soni pearté denumires de ,macule densa” intrind tn slodtuirea aparatulud juxtaglomerular iupreunk ou éelulele lecis (alaxe) gi cu selulele juxtaglomerulare din peretele artericlei afe~ rente (celule juxteglomerujere situate le logul de contact al macu- lei dense cu arteriola aferenté inainte de pitrunderea acesteia in glomerul)(Pig.45). Tore Aah ‘8; rs ia a soopsona’ ia atveldi apasatcled Jurtacleuenelse, “Mt *mesdonye Ge MD = macula dense; J = celule jurtaglomerclare; L » eelule leois; AA = arteriel& aferentiy G = glomerul. La nivelul waculei dense” celulele tubulai distal sint aren~ dete fn palisadé, f1ind wai numercase gi mai fnalte dectt im restul ‘tubalud.-50- Tubid distal’ se deschid printro porfiune ercuits, in tubit exoretori. Primal segment al acestora este tubul drept sau intarme- diar, urmind apei tubii coleotori gi tubii papilari (Bellini). Tubul drept, tapetat de celule cubice, ineepe in corticals, primegte mai mul}i tubi distali, g1 se continué in medularé unde dupé un sourt treiect se deschide in tubal colector. Tubid colectori formeast coa mai mare parte a medularei. Bi sint tapetafi de celule cilindrice, bine individualizate, ou cito~ plasma olaré gi palid coloraté. Acegti tubi, in 1/2 inferioaré a piramidelor Malpighi, se deschid in tubii papileri, tubi ou @ of ror strugturé se ascamini, variind doar dimensiunile 91 topogratia (Pig.46). Acestd tubi prezint& o moubrank bezelé evidenti, iar tubii papilari (oe se desohid la nivelul porilor papilari) sint inoonju~ rati de o stromi conjunctivd evidentx, stromi ce inglobessi de ase~ meni gi vasele sanguine mari ale rinichiului. In restul organului segment reotiliniu ascendent a1 tubului distal, seguent intermedier (ans& Henle) Pig.46. aspeote din zona medularé - sscfiune transversalé la nivelul piramidel Malpighi. printre celelalte structuri tubulare si glomerulare, stroma este ex- trem de redusi, fiind reprezentaté in mod asrmal de o re}ea fink re~ ticulinios.-a- Porid papileri se desohid 1a periferia piramidelor Malpighi - aria cribrosa - in calicele mici. Acestea constituie inseputul eSilor exeretorii propriu-sise, Prin unirea lor rezulté cavitata med mari (calicele majere) ce se continu& ou bazinetul eéruia £1 urmeazi ureteral. Aceste 081 exoretorii presint& o structuré foarte aseminitoa~ re. Histologic, oalicele, bazinetul gi ureteru2 sint alestuite Gin trei tunied, Grosimea acestor tunici cregte odaté ou apropie~ rea acestor of4 de vezioa urinark. Spre lumen se giseste o muccasé formti din epitelin paramsl~ pighian gi un corion bogat vasoularizat si inervat (Pig.47). adventioea pibure mosoulard Pig.47. Ureterul ~ seojiune tranaversaig in 1/3 interioara. Tunica nedie este constituitd din fibre mseulare netede dispu- ae cizoular in calice si bazinet. In 2/3 supericaré a ureteralui, spre corion se mai structureazti un strat de fibre musoulare netede osre se dispun longitudinal, ier in 1/3 inferioard scestor doud pa- turd meoulere, 1i se mai algturd un al treilea strat dispus oireu~ lar.- 52+ Beotionind ureteral transversal in 1/3 inferioard, vom obser va un lumen atelat tapetat de uroteliu sub care se cisegte yesut conjunctiv dens semordonat bogat vascularizat oe alostuieste co~ rionul. Urmeaz& tunica musculo-conjunctivé ou fibre msoulere nete- cs onate transversal (stratul longitudinal intern) longitudi- stret musoular intern atret muscular extern arteriol’ Fig.48. Peretele ureteral ~ detaliu - porgiunea Superioars. Gel mai extern strat este adventicea alostuith din tesut oon dunetiv lex, tunick oe se continus ou stroma gi capsula renalé la nivelul calioelui si bazinetului, sau care solidarizeazé ureterul ou tesuturile din jur pe traiectul lui descendent. Vezica urinar& reprezinté atit calea axcretorie oft gi depo- sit de uring, fapt pentru care desi are o structuré aseminktcare - ou @Gile descrise mai sus, prezint& unele partioularitsti. astfel,-53- urotelinl, in stare de contractie (veziod goalk), este constitait din 5-6 rindurd de celule, iar celulele superficiale au forma unor unbrele (microscopia eleatronicé a constatat modifickri g1 strac- ‘turd partioulare ale plasmalemei la acest nivel, modificiri care se tradno pe plan optic prin prezenta cuticules), Vezice destinst (plini) prezintd un uroteliu format numai din 2-3 cindurd de celule, cele superficiale fiind de esta data turtite, pavimentoase (Fig.49). ‘Fig.49. Vezicé urinari - detalin tuniedi anooase. In pliurile formate de mucoash se pot giisi celule moosecretc- vid isolate, £8r8 a constitui glande adevérate. Gorionul bogat vas- eulerizet confine numeroase fibre elastice gi infiltrate limfoide, uneori chiar foliould 1imfoiei. Tunica modie a vezioid este constituité dintr-un strat gros, plexiform de fibre musoulare netede care sint legate intre ole prin Fesut conjunativo-elastic.Pétura musculard oirculerg mediand este mai bine desvoltats.~ She Intre acessti tunies medie gi mcoasi, nu se poate distinge stratul submeos pentru a constitui o tunicé separati (Pig.50). Fig.50. Vezioa urinarg - imagine de ansanblu a tuniciler parietale. Adventices formaté din jesut conjunctiv lex ou numercase fi- bre elastice (evidente 1a eolora}ii speciale); prezintd aléturi de vasele sanguine, f4lete nervoase gi microgangiion’ vegetativi. In zonele unde vezica urinard este avoperita de peritonen (fe~ ye anterioari, pol vezical si fate posterioaré - in regiunea superi~ cack), sdventicos este acoperita de epiteliul simple pavimentos 2 peritoneului. Uretra, ultima parte a ofilor excretorii, este diferité la femeie gi le birbat. Ja femeie, uretre oste sourté (3-4 om), prezentind 1a looul do dmplantare un sfinoter muscular neted (involuntar), ier la exte- RMor un sfineter volunter format din celule msoulare striate. Ga si celelalte off excretorii, are tref tuniel 1 muccase, misculossa af adventicos,a Muceasa, plicaturath, tn regiunea initials este constituité dintr-un epitelinu de tranzifie, care devine prismatic stratificat, apo’ pseudostratificat prismatie gi in regiunea terminali ia on aspect stratificat pavimentos far keratinizare. In grosimea epiteliului se pai remaro& prezenta unor grupe Corionul lex este bogat in vase sanguine, in special vencase. La bérbat uretra este un canal ou traiect g4 calibru neuni- form, lung de cca 15-20 om, fiind o cale uro-genitald. Pe traiectul s8u presintk troi zone ¢ uretra prostatic, meubranoasi g1 caver noasé. In structure sa uretra la bérbat prezinté douk tunied 1 mu- coasa gi mosculera, Segnentul prostatic.este tepetat de o mocoash plicaturath formind lacunele lui Morgagni in care se desohid glandele lui Tittre si glandele intraepiteliale. Epiteliul 1a acest nivel,este ée tip paramalpighian, Bpitelial devine prismatic pseudestratificat sau stratificat in segmentul menbranos, ier oorionul le acest nivel presinté glende tubulo~alveclare, mcoase (glendele lui Gowper)(Pig.51). Sogmentul cavernos sau uretra spongioasi are un epitelin ce variaz& de 1a prismatic pseudostratificat la stratifioat pavimen- toss 1a acest nivel se desohid glendele lui Cowper. Gea.de a doua tunics - mscilera, formeask douk straturi; onal intern,longitudinal gi altul extern, oircular. Stratal cirouler este oa si le fomeie, bine deavoltat si con stituie in jurul orifieiului intern un sfincter invelunter. Za nivelul uretrei menbrancase in afare fibrelor msaulare netede dispuse fn cele dou straturi, se mai gisese fibre msoula- re striate, oe alostuiess sfincterul uretral extern, veluntar. Diagnostioul de el rinichiulug se face fn baze urmitoe- vTelor elemente + ~ presenta glomeruliler Malpighi gi a tubilor din jurul séa care au celule acidofile, ou oitoplasma granuleré, iar la polul lor apical (in lumen), marginsa.este fn periés ~ tubi de diferite calibre, in diferite incidente de seotic- ne, tapetati de celule clare, distincte intre ele, ce se sprijinkPig.51. Uretra masculink ~ segmentul membranos, pe o membrané bazelé evidenté si uneori inoonjuraté de o strom Conjunctiva, aspecte caracteristice zonei medulare a unui rinichi. Pentra cBile axcretorii extrarenale, diegnosticul de organ este precizat pe baza presented uroteliului ce. odptugeste organsle, oa s4 & celarialte douk straturi - musculo-elastica gi sdventices.ae RESPIRATOR Aperatul respirator, compus dintr—un s: tubuler de od Sonductoare 54 din organul propriu-zis al respiratiei, indeplines— te col mai important rol in henatozé. Sistomul.cfiilor de conducere este alotituit dintmo serie de cavitsy1 g1 organe tubulare care Sndeplinese funcf$ii comune pentra respireyie, digestie 91 fonatie (nas, rinofaringe, laringe) oft 91 4in-o&3 tubulare proprii numai funo}iei respiratorii (trahee, .bron- hidy btonhiole), CSile proprid ale respirajiei, dupi situatia lor topogrefiok, Sint grupate in of extrapulmonare 51 o84 intrapulmonare, Deoarece aspectele microsoopice pe care le puter intiini 18 organole din etajul superior, comune respireties, digestie! oft gi fonatied int intiinite gi in alte preparate histologice, vom pre~ venta succint morfologia acestora firé # le ilustre, Hasul ~ prezinth un schelet cartilagines gi oses, inulusind nusculaturd strict, aooperit 1a exterior de tagumente cu glende sebacss, sudoripare gi fire de par. In Anterior cavitktile nezale sint cdptugite anteriar de m- conse vostibularé reprezentaté de continuarea tegumantului din ex~ terior, tegument ce se trensformi in epiteliu de tip malpighian f6r8 keratinizare lipait do anexe tegumetare. Trecerea le aucoasa respiratorie se face brasa printr-un epiteliu cilindric pseudostre= ‘ifioat aildat, cu celule oalioifarme gi glande intraepiteliale si un cordon aderent 1a periostul de vecinitate represeatet de fesut Sonjunctiv lex bogat vasoularizat ce inolude filete nervasse, in- filtrete 94 foldouli limfoizd preaum gi numercase glende seromooa- se de tip acinos. Muooasa respiratorie in regiunile superopesterioars ale cavi~ *EbAd nazele este Inloouith de mcoasa olfactivé (veri cap.,0rgane— le de sing).- 58 - . Binonfaringele - segment conan aparstului respireter gi ¢1~ gostiv este okptugit de un epiteldu cilindric pseudestratificat, cdliat cere 1a nivelul palatului moale este inloouit de epitelia pavimentos stretificst de tip malpighian féré kerstinizare. Taringele - organ relatiy tubular co indoplineste atit rol do transporter al aerulni oft giro] in fonatie, prozinté oa gi eelelalte of1 de conducere a aerului respirator un schelet oarti- laginos tapetat in interier de o mucoasi, © parte din piosele cartilaginoase sint de.tip hialin (crioo— idienal, tiroidianul gi parflel aritenoidiencle), iar o parte de tip elastic (epigiota, corniculatele 51 cuneiformele). Legitura acestora se realizeasG prin capsule artioulare, ligamente si nem brane, iar functda este realizaté prin modificares formei de oltre mugohii strieti ce se inseré la nivelul siu.. Musoasa formeazé dous perechi de.pliuri oe constituie corsile Voeale 1 este constituité 1a acest nivel, oa gi-la nivelul epigio- tei din epitelin pavimentos stratificat firs keratinizare, sub oa- re so giseste un corion lax ei/sau bogat in fesut elastic. In rest, leringele este ciptugit-de epiteliu oilinirie psendo~ stratifioat oiliat sub care se giseste un fesut conjunctiv lax. oe no permite vizualisarea neti a limitei intre mocasi 51 submocasé, Decarece structura treheei este sinilari on cos a bronhiilor wari (primere extrapulmonare) decsebirile privind lumenol (mai mic - Pentru. bronhii) s1 cartilajul (care este sub forma unui inel com Plet 1a bronhii), vom presenta numai aspectele de 1a nivelul. traheei. Preheea este formith din trei straturi : mucoasa, elasties ce include scheletul cartilaginos s1 adventices Mucoase este alogtuité dins epitelic cilindric pseudostratiti- cat ciliat, ce ouprinde in grosimes sa, alituri de celulele ciliate, Celule calicitorme, celule de regenerare sau bazale si celule ou mar— Ginea {n perie gi din cerion, tesut conjunctiv lex, ou infiltrate limfoide sau/gi foliculi limfoisi, begat in fibre elastics. Za nivelul corionului se giseso inoluse glande seromucoase ce ®e deschid 1a exterier prin intermediu) unor mici canaliculi, glande ce patrand in porfiunea postericard gi in profunsimea mugchiului, Beratul mijlociu a1 treheei este format dintr-o tunick fibro- lactis care solidariseesé 91 inclade in grosines sa inele incomple--59- Tig.52. Treheea ~ sectiune transverselé oe cuprinde zona posterolateralé @ peretelui. te de cartilagiu hialin. In zona posterioard a traheei.unde inelele cartilaginosse sint incomplete, se evidentiazi fibre musculere nete~ do Gispuse orizontal g4 inserindu-se le nivelul pericondrului de po inelele cartileginoase (Fig.53). Limite intre mooash 1 fesuturile submocase este daté de o paturs de fibre elastipe dispuse longitudinal, ce aleituiess un tub Continua ~ wombrans elastic’ intern. ia-exterior stratil mijlooiu vine in contact ou tesutul eon dunctivo-adipos care formeazi adventicea, strat eu rol in solidari-~ 6 = gares traheei de organele vecine. 4junse 1a nivelul bilului pulmonar, cele dous bronhis prima- re, reprezentind ultimele 0&4 respiratorii extrapulmonsre, insep si se dividé dind nastere 1a bronhii ou calibru din ce in ce mad mic. {-—epivelind oflindria peeudostre- tifieat oiliat |i—-earion |—_—infiltrat limfoid . arteriols ~/|—-glande scinoase sero-macase cartilegiu hielin mugehi neted Lp | _teaut eonjunetiv lex ‘¥1g.53. Traheea ~ detalia. Structure bronbiilor intrapulmonare este diferita,in functie de calibrul seestora. Odetk ou miegorarea lumenului, inelul earti—-a- iagines din scheletal bronhiilor se fragmentoasi, insulele cartila- Sincase micgorindu-se treptat, pentru ca in cele din ured, la bron hidle ou diametrul de 1 um 54 sub scesta, cartileginl hialin sf dispar’ complet. Pentre a putea observa modificirile structurale ale bronhii- lor, este necesar si prelevin moltiple fragmente din parenchimul pulmonar, fragmente situate la diferite nivele ale organului. In figura 54 redéim o imagine de ansaublu a pulmonului, obti~ nut prin reunirea aspectelor din vecinstatea hilului, din sonele mijlooii, profunde, oft gi din periferia parenchimului pulmonar. Examinind detvaliile structurilor ouprinse in imagines de an— samblu, vom deserie aspectele pe cate le pot prezenta bronhiile supralobulare (segmentare), intralobulare, bronbiolele terminale, prooum gi structura unitulud pulmonar (bronhiold respiratcrie, oa~ nel alvecler, striile gi pers}4i saciler alveclari). Bronhia supralobularé seu segmenterk, conduct respirator in~ trepulmonar deserveste un segment gi este rezultaté din diviziunea bronhiilor lobare. Este alchituité oa gi traheea, din trei tuniei. Tn interior este tapetati de o muocast oe ouprinde epiteliul o4lin- ric pseudostratificat ciliat ou celule caliciforme 94 earionul, delinitet de epiteliu printr-o membrang bazal& evidenth, ou infil~ trate limfoide mai dezvoltate la bifurcirile brouhiilor 1 0 boms- %& reyes de fibre elestice gi reticulare (Pig.55). Tunios medie sau scheletul cartilaginos este alestuit din pléoi csrtilegincase, dispuse dezordonst, care devin din ce in ce mai mioi pe misurg oe bronhia igi diminu& oalibral. Plicile carti- laginoase sint asamblate 4 completate de fibre msculare netede Gispuse spiralet. Muooase prezint& pliuri longitudinale, iar prin~ tre fibrele musculare se pot gési grupate glande acincase mocoase Seu 91 muco~sercase, ce se deschié tn lumen prin canale excretorii. Gea de w treia tunios, externi, este revrezentaté de Fesut eonjunctiv dens, cu nomercase fibre elastice, oe continu esutul Sonjunetiv de vecinktate oe inglobeass vasele sanguine si limfati- ee. Odaté pitrunsé in lobul, bronhia ajunge 1a on lumen de 1 mm §4 este denumité bronhioels intrelobulers,Fig.54. Pulmon - imagine de ansayblu a unui segment superficial. 1 = bronbie extralobulers; 2 = bronhiol& intralobulerds 3 s bronhioli respiretorie; 4e csnal alveolar; Su alvesle; 6 = pleura viscerals.~ 63 - epitelio oilinirie paeudostratiticat ailiet Anfiltret limfoid In structura sa bronhiola intralobuleré prezinté de asemeni trei tanied 5 ~ mucoasa reprezentaté de.un epiteliu simplu eilinérie, oili- s¢ gi de on orion care nn mai prozinté infiltrate 1imfoide; ~ tunica medie, ard pléei cartilagincase, este alostuits din fibre msculare netede dispuse ciroular gi spiralat care nu fornea- 26 0 péturd continué. Mai confine numeroase fibre elastice gi reti- oulare, fiind total lipsita de glendele seromooase, Rolul glendelor seromiccase este preluat de celulele cu micro- Vild (celulele lui Glere) pe care le int1nim printre celulele oi- liate ale mocased (Fig.56). ~ tundos externg ou fesut eonjunctiv dens, solidarizeasé bron- hiola ou fesutul conjunctiv al parenchimulud de vecinktate in care- he sint inoluse ramuri ertertaad ale arterei pulmonare gi bronhice. adventices ‘tunica musoulo~fibroasi epitelinl mocases “Pig. 56. Bronhiola intrelobulart. Prin diviseres bronhiolei intralobulare resulta 5-7 bromhio~ le torminale pentru fiecare lobul, bronbiole care le rindul ler se vor divise in bronhiole respiratorii (¥ig.57). La acest nivel se termink ctile respirsterii de conducere intrapulmonere si inoep unitétile morfofune}ionale ale respira¢ieit euaitul pulmonar”, Bronhiola terminals, ou un perete subjize, este tapetaté tn Anterioz de un epitelin cubic, cilist, sub care se géseste corio- nul bogat in fibre elastics. Fibrele musculare netede desi reduse numeric, persisté in pe~ retele bronkioles terminale $1 sin incluse intr-un jesut conjuno= tiv reprezentat de fibre elestive 1 reticulinive, Bromhiola respirators, 1a nivelul ofreia se deschid alveole Solitare gi canale alveslare, este aiptupité tn interior de an epi~ teliu euble ce igi pierde-oflii gi treptat se aplatizesz’. Cortona) este reins, der celslalte tunici stint slsb zeprezentate, ou pufine fibre msoulare uetede, fibre elastice, reticulinise gi reduse f1- bre colagene. Qanelele aiveolere, resultate din divisiunea bronhioled res~ piratorii, au un perete discontinun format din fibre elastice, re~ ‘theuliniee 94 aolagens. Pibrele elastics sint mai condensate gi ine olud printre ele 1 fibre wusculare nevede situate la nivelul des- ehiderif seoilor alveclari.. et vos aoe LY jot = 65 = In interior canalele alveclare sint tapetate de un epitelia Simple pavimentos aseminitor ou cel alveolar, ou care de altfel se Continous intrucst pe perefid lor se deschid numerogi saci alveolari. Piecare lar este constituit de fapt din pere$id mai multor “"“@ : \ brombiclf respira- torie cans alveolar aged alveolerd Fig.5?. Avinal, unitul, pulmonar ~ imegine de ansashiv.- 6 Alvenlele pulmonare sint mioi cavité$i in care pitrunde aera], 1a nivelul perefilor alveolari avind loo echimburile gasoase. In sec}iunile semifine efectuate laultratomvom putea observa in detaliu pere$}ii alveolelor pe care {i vom descrie. Peretele alveclelor este constituit din trei tipuri de celule epiteliale eare se sprijini pe o menbrani bazalX, prin intermediul céreia vin in contact ou: capilarele.sanguine care sint inoonjurate de o reyes fibrilaré cu fibre retionlare, elastice 51 foarte rete fibre colagens. Celulele de tip I ale peref}ilor alvecleri, stnt ce lule epiteliale pavimentosse, igi intind oitoplasma pe suprafeye mari rougind si tapeteze interiorul alveoclelor. A fost denumit gi pneuocit monbranos datorité eitoplasmei foarte subjiri ce enite expansiund (plioi anusleate) ¢1 a nuclevlui su mare, veziouless are rol pasiv in treceres gazelor fiind lipsité de mitoconirii 91 sisteme onzinatice, Reprezinti structura de resistenté a-peretelut Alveoler avin’ totedaté gi o putere mare de.reactivitate, uneori putindu-se hiperplasia luind diferite forme, Gelula de tip IT san pneumcoitul granular, este s-celulé epi- teliald mare de oars se ancoresz& expansiunile pneumocitulud mem branos. Prezint& la polul apical (spre lumenal spa¢iului alveolar) microvilozita}i, celula avind rel in seare}ia peliculei tensicacti— ve. Gel de al IiT-1ea tip de celule, sint celulele ou .marginea in perie", care se giisese printre aelulele mai sus mentionate oi care sint sinilare ou cele de 1a nivelul traheei. Rolul lor este de & reabsorbi trenssudatele alveolare, In spajiile dintre pere}ii propriu-sigi ai alveolelor gi capi- lare, se gésesc celule ou rol macrofagic - celulele septele ~ a ci- For origine este ines discutsti, celule de migreaz&é in lumenul alve~ oleler sau prin pere}ii septali faré a trece inet $n lumenul capile— relor sanguine, Peretii Fe commnicd intr Preparatele ebjinute prin inoluderi la parefini vor evidentie Pere}i subfiri im care sint incluse mioi oapilare senguine precun i nuclei rotunsi ei pneumocitelor gi histiscitelor. In unele. zone se pot observa deporite amorfe de culoare neagré oe reprezinté acu lari prezinté pori prin care cavititile alvecle-~67- mulirile de ofrbune (fum) de ia acest nivel (¥ig.58). BR ” Fig.58. Perete alveslar - detalin tn seofiunt senifine. Anslizin’ strocturile mai sus desorise, ebservim of schimbu~ vile gasease se realizeasi prin mai multe structuri histelegice ce constituie »bariera aer-singe” (Fig.59). Ba. este alostuité din uraitearele elenente + ~ pelfoula de finia tonsieactiv, ~ oiteplasna veluleler alveclare; ~"noubrana bazeld preprie celuleler epiteliale din peretele alveciar; . - 5 ~ substanfa fundanentalisituatd iutre menbrona basal a epi- teldulnd elveslar g1 cos a espileruiui; ~ membrana bazalé a capilernlus; ~ citeplasma coluleler endsteliulut capilareler interseptale, Afoctares diferiteler-cemponente censtitaie substratal leziu- niler ce.pot da nagtere blooului alvesle-capilar. Gupele histelegice prelevate.din.periferie pulmenulut eviden- ‘$dank pe-lingt aspectul dentelst al alvecleler gi tregmente din pleura visoerals (Pig.60).Ploura viscereli este constituitt dintr-un epiteliu simpiu pavimentes (mesateliu) oe acoperd in totalitate pulmonii, urmind traseul soizuriler pentru ca 1@ nivelul hilurilor si se résfringé pe pere}ii teracelui formind foifa parietals. ALYEOLA ALVEOLA AWEOLA | Fig.59. Beriera aer-sings in microscepia electronics, Sub membrana bazelé a mezoteliulud pleural se efld un yesut Sonjunstiv ou fibre elastice, reticulinice gi rare celule de tipul. fibrooiteler si macrofagelar aldturi de o retea vascularé reprezen- tats in special de vene 91 limfatige. Din deserieres elemonteler morfolegice componente ale pulmo holnd, vom sintetisa diasnostieul de organ. Diggnestioul de pulmen oa organ, se pune pe urmitearele aspeo- © perefit alvesled subtiri gi intrerup}i, ou capilare sangui~ ber~ 69+ ne mici in grosimea ler, delimitind epayii de diferite ferme gi Gimensiuni, spajii totdeauna geale in mod normal ce cenfert prepe- ratulud un aspect dantelats “a serease pleural (mesctelit) eee 5 ——~ tesnt coniunetiy Fig.66. Pleura viscerali ~ legétura ou septurile Sonjunotive intrapolmonare. 7 Stroma conjunctivd, acidefild ou rari nuclei de f4brecite, Oondensath fn jurui uner formatiuni tubulere de diferits dinensi- uni, ou lumenul ondulet sau regulet oflindric avind sau nu in pore te pléod de cartilagin hielin, forma$iuni oe reprezinth bronbiile gi brombiolele intrapulmonare. Aldturi de acestea, fesutul cenjunc~ tiv include arteriole g1 venule preoum si infiltrayil linfoide sn jurel bronhiilors ~ depozite de ofrbune, fum sau praf intrecelular sau extrace~ juler in unele septuri elveclere sau in strema din jural brenhiiler. Dimensiuner depezitelor de ckrbune este in rapert de virsté gi de modul de viath a fiecirel perssane; ~ pentru secfiunile periferice ce intereseasé pleura viscera Mopresenta acesteia canstituie un element fn plus 1a Afagnest’¢ de organ.SISTEMUL DIGESTIV Sietemal digestiv, alostuit din trestusul digestiv gi din glandele sale anexe (glandele salivere mari, ficatul gi pancreasul) este astfel structurat inoit esigurié transformarea alimentelor in netaboliti ugor absarbabili, totodaté si ou capacitate de apérare Ampotriva noxelor care ar putea fi introduse odati ou nutrimentele. In raport ou diafragml, treotusul digestiv se imparte, arbi- trax, intr-o porfiune supradiafragmatios (duotul buco-faringo-escfa~ gian) gi una subdiafregmtio& (duotul gastro-intestinal). TRAOTUBUL DIGHST: LAFRAGMATIO GAVITATEA BUCATA ‘Este porfiunea din tubul digestiv care asiguri comnicarea acestuia cu extericrul, nivel 1a care are loo ingestia, fraguenta- rea si inmaierea alimentelor; concomitent este implicaté in proce— sul vorbirii, in respiratie, in recep}ie senzorialé 91 determinarea expresiei faciale. Intreaga cavitate bucali este. tapetath de o miccasi : aceasta esto constituitd dintrun epitelio pavimentes stratificat nekerati- “nizat (eu exceptia zonelor masticetorii, oa gingia, palatul dur) gi un corion coxjunotay dens, care vine pe aloouri in raport cu o sub— mugoask colagenk, care asiguré continuitatea ou msculatura (1a ni- velol palatului moale, cit si pe planseul gurii) sau cu periostul (in dreptul palatalui dur). Blonentele constitutive ale cavitétid bucale, studiate prin nicroscopie optiok ia luerérile practice sint : buzele, dinjii si limba, Figure 6) evidenfiesi o seotiune sagitals prin buzi.Fig.l. Seotiune sagitals pein bust. Buza - prezint-o suprafats axterns (versantul outanat) con- stituita din epiderm gi derm, ou fire de par, glende sebacee 61 su- doripares ~ 0 maxgine liberé (rosie), 1a care nivel epiteliul pa- Vimentos stratifioat keratinizat, devine epiteliu nekeratinizat,ou un derm subfire, ou penile inalte, bine vascularizat si cu 9 boge- ‘t& inervatie senzorialés — o suprafata intern (versentul musos) alestuit dintr-un epiteliu de tip bucal, mai gros, sub care se aflé corionul ce contine glande labiale microseopice agincase muccase, sercase si mixte, cft gi on ductele lor. Portiunes central e bused este reprezentaté de musouleturé striata scheletaldé, seotionaté transversal in portiunea superica~ 76 @ imaginii gi oblic si longitudinal in oea inferioart. Dintele prezinté tred elemente : o coroand (portiunes care se Vode in cavitates bucalé) acoperité de emalt, 1-3 ridécini (in funo- tie de tipul de dinte studiat, localizate in alveola dentarg) aco- Perite do ciment 1 un colet sau un git, la care nivel are loo in serbia gingied pe dinte.:Blementul dur din care este compus dinte--- le in intregime (aceperit spre exterior de sualt si ciment) este dentina, Aceasta delimiteacé in interiorul dintelui o cavitate mai largé 1a nivelul corcanes (camera pulpart) ei mai ingusté 1a nive~ Jul rédécinid (canal pulpar), care addposteste in interior pulpa dintelud. Studiul elementelor componente dure se face pe dintele caloi~ nat gi slefuit (Fig.62). TAnidle loi Retzius Menbrana lui Huxley Tufele smalgulud =)))\ spapid interglobulare Denting ~ (peimare) a 2 Ae Camera po they pulparé of Benvins = Sg Ganalioule dentinale a Giment acelular Fig.62, Structure dintelui slefuit. Dentina sa ivoriul are o ouloare alb-gil~ dele; ea este strébstutd de cansle sinucase, subjiri (cu diametrul da 2 migroni), dispuse perpendicular pe axul lung al dintelui la ni-~-%B= velul riddeinii, oblice la nivelul coletulud 94 longitudinale 1a nivelul corcanei. Un capét al canslelor dentinale se deschide tn camera pulparé, celdlalt se anastomozeask la suvrefata dentined ou Canalioulele vecine sau se termink fn tub deschis. Canaliculele dontinale sint delimitate de un strat de dentin mai putin minere~ ligaté (teaca Neumann), der mai refringenté. Pe sesyiunile de dinte decalcificat, canalioulele dentinale adépostese Sn interioral lor fibrele Tomes, prelungirile citoplesmatice ale odontoblastelor - Gslulele care formeazé matricea xlicoproteies a dentinei. Calcifi- carea predentined facindu-se ritmic, dentina prezinté o atructuré mai mecmogenk, on alternanya uncr zone clare ei intunecate, numite Jiniile de contur ale lui Owen. Dentina este avasoulard ef Lipsith do terminatii nervoase, Smaltul san emailul este ces mai duré struc ‘turd din organism este transparent si este constitait dintr-un sis— tem de prisme yadamantine” (ou diametrul de 4 microni) dispuse pe un singur rind, perpendioular pe suprafate dentinei, etrins unite intre ele printr-o substan}& interprismaties, mai refringenté, dar mai slab mineralizata. Mineralizarea presmaltului féoindu-se ritmic, prin apositic, Smalful prezinté niste linii, numite 1iniile de oregtere a lui Retzius. La limita dintre smalt si dentink existé o mast de cubstanté interprismaticé sub forma unei membrane naregulate, membrana lui, Huxley. Smaltul na ere terminayii nervosse si este avascular. Zonele do mineralizare wai redush se numeso ,tufele smaltului™. Gimentul este un fasnt dus, gilbui, asemanitor oau~ lui. Este constituit dintx-o substanyé fundamentals caloiticaté,in care se géseso fibre colagene 91 celule numite aimentocite, ultimele situate in leoune, ce comunisé intre ele prin canelioule; canalioule~ ie dentinale, cele externe se desohid in spatiul alveolo-denter. La nivelul coletului dintelua 9i in stretul adiscent dentinei, cimentul este acaluler, in rest cimentul con}ine nnmercase eimentooite, Cimon- ‘tul nv confine vase sanguine, nici terminatii nervoase. Preparatul de dinte decaloificat (Pig.63), neerut in cavite- Gea ducal, aflat intro periosdé de devoltare (de histogenesk),- hen prezinté mgurele sax foliculul denter, inconjuret de travee din osm) spongios alveolar, tapetat spre exterior de gingie. Cind orga- nul smaltului wai pistreazi lesétura ou epiteliul gingival din ca~ re provine, vorbim de mgure dentar dup care urmeazi faza de foli- cul dentar care nu mai presinth pediculul de legituré gi este izo~ lat de elomentele din jur printr-un strat conjunctiv mai compact, numit sacu dental. Primordiol dintelod rmanent Pe Smalt Corion Denting Os alveol pitelivd Sac dent: extern al organulud Pulpe org. smalfolud smalgulud alpa orga- Ameloblaste j.:° nulud smal- 5 gulod Smal} Dentina Bpiteligt oranulud Predentina oegenmat odonte: Pulpt den~ bleste ‘ark Teaca 2 alveolar Hertwig Pig.63. Imagine de ansamblu a dintelui inclus in maxilar. Organul smalfului are forma unui clopot si este constituit dintr—un epitelin extrem cu celule cubice, un epiteliu intern ou celule prismatioe avind rol in secretia smaljului - epiteliul ada~ mantin seu ameloblastio si o zonA centralé cu celule epiteliale stelate, reticulate, care alodtuieso pulpa organului smaltului.Zona in care epiteliul extern vine in contact direct ou cel intern se nu mogte tesca Hertwig, eu rol in formarea rédécinii dintelui.-%= Dintele propriu-zis este constituit din denting (coloraté in verde ou tricromioul Szekely) gi din smalt (rogu - 1a aceeasi cole- retie), ultimm) venind in report direct ou epiteliul edemantin al organului smaltului. Pe misura constituirii emailului, organul smal {ulud involueazi, decd dupé eruptia dintelui (in cavitatea bacalé emalyul nu se mai refece). Sub dentink se evidentiazt pulpa dintelud, oe represinta te~ suturile moi ale dintelui, continuate prin orificiul radicular, ou tesutul conjunctiv peridentar. Pulpa este constitnits dintr—o sub- stanté fundamentals slab bazofilé de tip gelatinos (sinilard ou ge~ latina lui Warthon din cordonul ombilical), bogaté in fibre preco~ lagene gi fibre reticulare, ultimele evidentiebile nomai prin im vregnare argenticd. Celuiele sint reprezentate de fibroblaste gi fibrocite, dis- puse fn special in centrul pulvei, limfocite gi histiocite aglome- rate in jurul vaselor si odontoblaste, celulele formatoare de den- ting, asezate intr-un strat unio la periferia pulpei. odontoblaste— le au uneord nucleid situati 1a diverse nivele, dind aspectul unei psendostratificiri. Polul lor apical are forma uncr prelungiri cito~ plesmatice, numite fibrele Tomes, singurele elemente care rémin in dentind, localizate in canaliculele dentinale (Fig.64). Bproviaste —9 EBS SS gin pulpa den- f 2% Snaly (pr{smele emalfuind, [Ameloblaste (epi- eliul intern al organulud smaltu- iui) Fig.64. Odontoblaste, dentina, smalt gi celule adamantine (detaiin). Sub odontobleste existé o zonf slab celularizaté numité zona Lui Weil, la care nivel se pot identifica prin coloratii adecvate- B= fibrele retioulare Korff (cere tres din camere pulyaré printre odontebleste pentru e £1 incorporate in matrices dentinals) gi ple~ xul nervos amielinio care formeazé o retea in juru) odontoblastelor. Prezenta odontoblastelor atesté faptul o& dentinogeneza este un proces permanent si lent, care duce ou virsta 1a reducerea pulpes dintelui. In conditid reparatorii, dentina (secundaré sau roparatorie) se poate reface intr—un ritm mai rapid, der prezinté modificari in disvozitia oanaliculelor dentinala. Gimentogeneze se formeazh dup modelul ssificdrii endoconjunc- tive, prooesul de formare a cimentului nefiind permanent, ¢i putind £4 deslanget namai in snumite condifis. Deserierea facutd a prezentat imaginea unui dinte 1a care san constituat abit dentina, eit si smaltul. Preparatul bistologio mai poate vrezenta muguri dentari in faze mai putin avansate ale histogenezed gi anume : organul smaltulud (sectionat longitudinal) (Fig.65) (sau transversal) in faza de capison, ou sau féré inductia si aparijie odontoblastelor din mezenchimal subjacent, magure den- tar in care numai dentins este prezenté. definitiv viiteares pulps a aintelos ¥ig.65. Beat}iune prin mugure denter. Edmbe ~ este on organ masculer asoperit pe fata inferioart gi fefele laterals (netede) de opitelii de tip bucal. Fata suverisardBIBLIOTECA U.M.F. IASI > IIMINNAT este nereguletd, eu nici nereguieritat, SARCOD: 0708652868. hipertrofid oonjunotivo~vasculare ale cortonului avoverit de epite- lia. Schena celor patrn tipuri de pavile este redaté in r4g.66. “Bpiteliul pa ‘vimentos stre- tifioat orion paviler Canalul glan- ei acinoase jpGlandé acinoa- si sercash Papila filiform Papila BAW BH soctionate eiroumvalats S) transversal fon ihre museola- re suriate seotionate Papile foli- ate Lengitudinel (Panotele albe = muguri gustativi) Fig.66. Structure schematics a unei sectiuni prin limba, Sectiunea prin limbs evidentiez& epiteliul de tip ducal (neke- satinizat) care inveleste paoilele fungiforme si ciroumvalate,eit 34 epiteliul ou keratinizare superficials ee tapeteazd virful sinplu sau bifid al papilelor filiforme, In grosimea epiteliulus sint loca- Aisetd mgurii eustativi, @ ogror structuré schenatizaté (co va £4 studiaté la organele de Simt)(Fig.67), implic& existenta a trei ti- Puri de celule t geluie senzoriale dispuse central, inconjurate de termingyii nervoase gi avind le polul apioal Peri senzoriali, celuie Sesusfinere diepuse 1a periferia mgurelui gi delimitind ortfieda; de deschidere spre oavitates bucal& (porul gustativ) $4 celule bara Ae 46 inloouire. Sub epitelin se gkseste un corion, 0¢ 99 continué ou conjuncti- ral Gispus printre fascioulele msculare striate, care intra {a conPor 7ig.67. Schema mgurelus Pir sensorial gustativ. Bpitelinl lingual Celule senzoriale Celule de sustinere erminstii nervoase is jurul eelulelor senzoriale ‘erminatii nervosse 1a baze celulelor de sustinere -Merminatii nervoase iibere in epiteliu Membrane bazelé Perminatii nervoase libere in corion atitutia portiunii centrale a limbii. In corion si printre faseiou- ele msculare se gisese glande acinoase de tip mcos (1a baza lim bid), de tip seros (1a nivelol V-ului lingual - glenda Bbner) sau mixte (muooase, seroase si mixte) in portiunea antericard a limbii. Preparatul histologic prelevat de 1a nivelul V-ului lingual (#ig-68) ovidentiasé pavile ciroumvalaté oonstituité dintr-un ax Mugari tativi Ganado oreren Oanal ex~ AN oretor {sie Pig.68. Geoyiune prin limbs le ivela! uned papile circumvalate.=-9- Sonjunstivo-vascular (mameton) asoperit de epiteliul bueal, inoonju- rat-de on sant (vallum) ~ datorits faptului of papila nu depigeste suprafata limbii, spre deosebire de papilele filiforme gi fungifor ney in fundul gantului se desohid canalele aubice bistrabiticate ale glanded seroase pure Ebner. De remarcat existenja in grosinea epiteliului santului perimamelonar, a numerogi muguri gustativi. Incepind de la escfeg, tubul digestiv prezintd un plan comm de organizare, reprezentat schematio in figura 69, alestuit din 4 pituri sau straturi, orientate de le interior spre exterior: mooa= 88, submicoasa, musculoasa gi adventicea sau sercasa (in funetie de localizarea portiunii examinate). nezonter musoulaturd_ Longitudinal musoulatard aireniera plex Auerbach plex Meissner. foliouli lim faties rant, riptele ste~ glande Lieber-. Lo maculai xtiha, ‘y gelule cali— oiforme fn in testin nde anexe ‘fiowt, pancreas) Fig.69. Schema de organisare generals a trectusului digestiv. glandele Brunner in ‘Submudcasa duodenslui Mugoasa ~ este constituité din epiteliu, corion gi msoularis mucosae, Bpiteliul este de tip pavimentos stratificat nekeratinizat 1a.nivelul esofagului gi a anueulni i de tip prismatic simplu 1a aivelul stemaoulud gi intestinului, realisind in stomac infundéturi- 80 - numite cripte s1 invelind fn intestinul subbire vilozita¢ile. Corio~ nul este un tesut conjunctiv bogat in fibre retioulare gi colagene elenente de apirare (linfocite, plasmocite ¢4 macrofage), vase san~ nine gi limfatice gi nervi. La nivelul esofagului superior 54 infe- rior stomacului, intestinului subtire si gros, coricnul contine 61 glande, Muscularis mcosae este reprezentats de fibre msculare nete- e ou dispozitie oirculard in stratul intern si longitudinals sn cel extern. Submucoasa - este constituité dintr-un tesut conjunotdy lax, bogat in elemente limfoide, vase sanguine si limfatice, cit 54 fi- Lete nervoase ce intré in formarea plexului nervos submucos sav plexul iui Leissner. Za nivetnl escfagului si a duodenuiui patura submcoasé con- vine gi glande. Musculara - este dispusé in straturi ou directie circulart ‘intern si iongitudinalé extern, cu exceptia esofagulud superior si snferior, unde musculature este striata, in restul tractusului di- gestiv msculatura este netedi. Intre paturile msculare se ef15 jocalizat intro atmosferé conjunetiva-vascniaré un bogat plex ner- Vos mienteric sau @ lui Auerbach. Stratul extern este reprezentat de tesut conjunctiv lax, care 18 nivelul esofagulud si a rectului se continug cu elenentele din Jur (mediastin 51 respectiv zona perinealé), iar la nivelul stoma eulud si intestinului este acoverit de epiteliu simpiu pavimentos (mezotelin), constituind seroada peritoneala. Descrierea detaliaté e celor 4 tunici care intré in constitue ¥ia tubului digestiv ne va scuti a repeta la fiecare organ elemen- tole comune de organizare. BOFAGUL , Mucoasa prezint& ute longitudinale, care dispar 1a trecerea Dolului alimentar, Epiteliul este de tip pavimentos stretificat nekeratinizat. Ta nivelol jonctiunii eu stomacul epiteliul trece brusc in simplu Prismatic (Fig.70), loc ce ia numele de pasaj esofago-stonscal (sau eso-gastric).glende esefa~ iene pasaial eae fa | duet al glan-' delor escfa~ giene glende gas— trige eardi- eapiler. veal, mente ae Submcoasa pitelia gas trie eripte gas- triee muscularis moose glende fun gice Fig.70. Pasajul es0-gasvrie. Gorionul, reprezentat de tesut conjunetiv lex ou fibre cole~ gene gi clastice (ultimele evidentiabile prin coloratie specield ou oreein§) conjine in por}iunea superioaré 61 inferioars glande tubu- lare ramificate mucoase,numite glande cardiale suvericare si inferi~ oare. *Musouleris moosae se evidentiezt sub form unui strat dine constituit cu fibre netede dispuse Longitudinal. © Submucoasa contine fn yesutul conjunotiv lex glande tubulexe ranificste de tip mucos, etelate pe intreaga suprefati escfagians, nunite glande esofegiens prourii, desohise prin oanale tapetate de epiteliu bigtratificat cubic, ce suferd le nivel terminal o dilete- yie empulard, nonith ,cisterna lui Scheffer", freovent inconjurath-82- de elenente limfoide. Rolul acestar glande const Sn elibereres uned seoretid mooide, ce lubrefias& mooase si favoriszeask trece- rea bolului alimentar spre stomac, *Musoulare este constitaits in 1/3 supericart a esofegulud din msouleturé striaté (care actioneazi in deglutitie ca si un mugohi involuntar), in 1/3 mijlocie dintr-un amestec de fibre stri- ate si netede (Fig.71) g1 in 1/3 infericaré numai din fibre msen- lare netede. wae Sse opiteliu Sy pavinentos Imagine nicrosospick Pig.71. Schema organizérii generale a esofagului. Fibrele msculare netede (si mai putin cele striate) sint dis~ Puse in doug planurd (intern cirouler, extern longitudinal), planal intern fiind bine reprezentat 1a nivelul cardiei, unde opreste re- floxul gastric in esofag, actionind ca un ,Sfincter* functional dar mu 6i anatomic. eAdventices se continns ou tesutul conjunctiv al gitulud si Gel mediastinal,- 83 = ‘ROTUSTL DIGEETIY BUEDrayRuaMArTD sromovy, Stomeoul este poryiunea cea mai diletaté « tractusulud diges- tiv, in care alimentele sint depozitate pentru dou sau mei multe ore, timp in care sufers transformiri mecanice (amestec, propulsie) gi chimice (£luidificare, Snoeput de digestie) care au drept seop realizarea chimulul. Gu exoep}ia alooolului, procesul de absorb}ie 1a nivelul m- coased gastrice este foarte sobzut. Anstomic, sbomacul este arbitrar divizat in 4 regiuni : car dia, fund, corp g1 pilor. Histologic, in funotie de tipul glandelor situate in orion, stomacului 1 se desoriu trei regiuni. + - cardia ~ 0 zon redusi in jurul portiunii infericare a eso~ fegului, care contine glande tubulare ramificate mucouse; = Gorpul si fundul stomaculud - regiunea cea mai intinsi, a oGrei glande seoreth atit suoul gastrie oft 94 un mucus protector; - pilerul, @ eérei glande seoreti mous. In planul de structurs se descriu : 0 miooask, o submooasi, © museulard si o sercasé. Pentru diagnostieul morfologia de stomac, important este as— peotul mucoases care prezinti o serie de infundiri numite cripte prin care epiteliul de invelig patrunde in corionul subjacent. avit suprafata gastrick, oit 51 oriptele sint tapetate de un epitelin simplu, prismatie inalt alostuit dintr-un singur tip de eelule secratoare de mucoid. Polul apical este mai palid si contine granule de moigen (PaS positive), eliminate mercerin (f6ré dezinte- grare citoplasmeticé) ier nugleii, ovalari sau rotunsi sint situati spre bask. Rolul meoiduiui este de a proteja mooasa faté de produsul de seoretie al glandelor fundice, In fundal eriptelor celulele prezinté numercase mitose care asiguré regensrarea epiteliului de acoperire. Corional eate on tesut conjunctiy lex situet in spayiud din tre epitelinl de eccperire, glaniele gastrice si mscularis mucosae,~ Be bogat in limfooite, plasmocite, macrofage si mastocite. Rogiunes cardiei prezinté eripte scurte, in fundul cdrora se deschid glande tubulere ramificate de tip moos (Fig.72 s1 73). pliu gastrie (dispare “ofnd stomacul este plin) prismatie ou celule muooide eripte gastrice ‘gorion glande cardiale ‘muscularis mucosse ‘submucoasa, vase sanguine musculaturé netedé oiroulers musauletard netedi longitudinal weroasa Fig.72. Schema organizirii regiunii cardiale gastrice. eziunea fundic& a stomacului este esentialé structural si functional gi se caracterizeazé din punct de vedere morfologic prim: ~ oripte seurte: ~ glande numeroase, lungi, de doui-trei ori mai lungi decit eriptele, ocupind aproape toaté grosimea muooasei, ou lumen ingust, foarte dense, deschizindu-se ofte 1-2 seu 3 $n fundul criptelor, eorional dintre ele fiind redus (Fig.73). Morfologic, glandele fundice sint glande tubulare drepte sau ugor sinuoase, prezentind trei portiuni : un git (istm), un corp si an fund, celulele care mirgineso istml prezentind frecvente mitoze, asigurin’ astfel, procesal de regenerare a slondei.glande caréisle submacoasas_ macular — Fig.73. aspect general al regiunii cardiet gi fundice gastrice, Celulele care intra in constitutia unei glande fundice (Fig. 74) sint 1 ~ excorine - 3 tipuri celulare si ~ endocrine ~ 2 tipuri celulare. GQelulele exocrine: sint adesea grupate, situate in special la nivelul istmlui. Sint Gelule mioi, usor neregulate datorit& compresiunii dintre ele, ou nugleii turtiti, impinsi la periferia celulei, adesea in formi de Semiionk. Polul apical este palid s1 cont}ine granulatii mooide. Aogene sau adelomorfe) sint cele mai numeroase, sper oubice, féri Limite precise intre ele, mirginind prin polul lor apical lumenul glendei. Cind sint corect fixate (f1ind decsebit de sensibile seFig.74. Structura glandelor fundice 1 stinga, prezentarea Schematics @ glandei sectionaté longitudinal (sus) 91 transversel (jos); dreapta, modul lor de agezare. Gozintogreasé postmortem foarte repede) prezinté o oitoplasmk bazo- F418, fn special le polul dazal, coos oo atesté o bogstie in RR si wibozomi liberi si atasa}i (Pig.75). La polul apical se gésesc gra- nulatii mari, violete (coloratie H.R. Amogen. Aceste granula~ ‘¥41 contin pepsinogen = precursorul pe; io In azul uned fixtri Anadeovate, citoplasma apare palidé, Le putindu-se identifica Prin nugleul lor rotund, mai mie 51 hiposrom, oxintice inale, acidofile sau Selomarfe) sint localizate in special 1a nivelul eorpulad @landei; ‘per rotunde, mari, net delimitate, proeminind ungori 1a periferia Slendei, fr4 a ajunge 1a lumen, Celule prezinté 1-2 moled rotunai, wari, hipercromi, ou dispositie centrals,-a7- microvitozitafi Grenule zimogen Wucteu mitoconditi Fig.75. Ultrestructura unei celule principale fundice. Oitopleema celuielor parietale este puternic acidofilk (oolo= retie rogu intens 1a H.E.), ceca ce Ultrastructural, celule prozinti intracitoplasmatie un sistem cana~ liquler perinuclear, mizginit de meabrana plasmatick ou microvild Jungi lipsitd de glieccaliz (Fig.76). Rolul céluislor este fn formarea acidului slorhidris (HC1) @in suonl gastric si in producerea factorului intrinses (factorul iui Castle), responssbil de abscrbfia vit.B,> (factorul extrinseo) in intestin, Qeluleile endserine mm se pot identifica dealt prin tehnioi speciale, in functie de care se desoriu unele Celule numite argentafine seu enterocromafine ~ secretoare de 5-hi- aroxitriptaming ¢1 gastrink, ¢1 altele,seorstante de enterogluca~ gon.Sistem canaticular perinuclear SZ A mitocondrii Fig.76, Ultrastructura unei celule marginale fundice. Regiumes pilorios a stomaculud se caracterizeazé prin 1 = eripte foarte adinci (co ccup& aproape jumitate din grosi~ mea mucoasel)s . ~ glende mai sourte, mai rare, cu lumen larg, corionul dintre ele fiind mai abundent (Fige77). Morfologic, glandele pilorice sint tubulare, ramificate, mir- ginite de un singur tip de celuld exocring, palidé, cu nuclevl im pins le periferie si citoplasma bogaté in granule ou mous, aglome- Fate le polul apieal. Produsul lor de secretie este un mucus, care contribuie (alaturd de mccidul eliminat de epiteliul de suprataté gi de mousul celulelor accesorii) 1a mentinerea integrita}ii mooa~ sei gastrice, facilitind trecerea alimentelor in duoden. Printre celulele mcoase se pot evidenjis prin coloratii spe~ Odale si celule endocrine G, secretante de gastrink,elds #6 fire Spe i SONS iitwapie linteidd MARCKLEFLA mgesee Pig.77. Stomac regiune pileriad. Submucoasa este revrezentaté de un tesut conjunctive~elastic bine vasoularizat si inervat, bogat in limfocite, poldmorfonugleare eozinofile si mastooite, Museuloase prezinth oa @ particuleritate faytnl ef le nivelul Corpului este dispust in trei plenurd Anterti-oblic, mijloeiu-eir— euler gi extern~longitudinal.-9- Im reginnes pilories pitura cblici Aispare, tar o9a oiroule~ Ph devine foarte desvoltat&, realizind un sfinoter gros. Intre pla~ nurile msoulare se giseso vase si nervi. Bercasa este reprezentaté de periteneu (epitelin simplu pavi- mentos, dispus pe un strat subtire de fesut conjunctiv. Deer oUL DAPSTINUL SUBTIRE Continué propulsia alimenteler, destvirgegte provesul de di- gestie (prin sucurile secretate de propriile glande, dar si prin seore}iile ficatului 1 pancreasului, deversate la nivelul séu) 91 permite absorb}ia in ciroulatia sanguink i limfatio& a produselor Simple rezultate din digestie (aminoacisi, monozeharide si acizi grasi). Plann) de structurk cerecteristic tractusului digestiv se men fine si le nivelul intestinnlui, mooasa revrezentind 2/3 din grosi- nea peretelui. Mucoasa presintd vileritati, adaptéri func}ionale caracteris~ tioe numei intestinului subtire, Epiteliul de tapetare al vilositétilor este de tip prismatic Simplu, alodtuit din mai multe tipuri de celule exo- gi endocrine. La basa vilositéyilor, epitelinl coboars realisind niste ‘nfundi- turd tubulere in corion numite glandele Lieberklihn (Fig.78). Geluleie exoerine care intré in structura epiteliului vilozitar 31 a glandelor Lieberkiin sint : a) enterooi~ tele gi b) celulele oalieiforme. 8) Baterooitele (celule absorbante sau celulele au platou striat) sint prismatice, ou nuclei ovalari situati in treimea infe~ vicar, aproximativ la acelagi nivel (Fig.80). Le polul apical pre~ sint& platou striat, o adaptare a membranei plasnatice in vederea néririi suprafeyei de absorb}ie, corespunzind ultrastructural miaro- vilosititilor aooperite de glicsoalix (Pig.79). Celulele conjin EEN, lizozomi, mitoconérii 1e polul apical, sperat Golgi supranuolear si RER ei ribozomi 1a polul bazal, care expliod pe plan optic afinitates oitoplasmei pentru colorantii baziei.Vilesita$i investinale vas ehilifer linfatie macoasa, Ti 1) > eerion ée aptrare musculature netedé pi- ‘vare longitodineld-2- b) Galulele oalioifarne (sau cu mous), dispuse printre en- terocite, sint Snalte, au forma unor calsois (coupe) ou oitoplasma Dasalé Sngusté, cu tenté ugar basofi1K. Nucleul este turtit, situat spre bazé (Fig.60). Polul apical contine piogturi de meus, oare nu se coloreasi 1a colorantii uzuali (H.E.), dar care se pot evidentia prin eolorare ou muoioarmin, oind apar rogii. SS = platen striat Golul& ealtoszormi nuelen KE oa enterooite mombrana basals. Fig.80. Schema structurii celulelor caiiciforne. Bliminarea produsuiui de secrevie in intestin este de tip spo~ arin cu dezintegrarea citoplasmei suprenucleare, mcusul servind 1a protejerea epiteliului de suprafaté 91 la lubrificarea conyinutulud intestinal. Gelulele endoaorine (numite gi argentefine, enterceromfine san basigranulere) nu se evidentjiazé decit prin teh~ nied speciale, dispersate printre celulele de invelig. Sint de mai multe tipurt si sintetizeazk serotonina, enteraglucagonnl, gastring, Epiteliul ce tapeteazk vilozititile este mai inalt deoit cel Gare coboard in glandele Lieberkiihn. Celulele din fundul glandelor Lisberkifan sint mai puyin diferenjiste, celulele caliciforms sint vere, iar enteroditele presinté numeroase mitoze, prin care se asi< guxk regencrares epiteliului de invelis. In fundul glandelor se gisese 61 celulele Paneth ae apar iso~ late eau grupate, de fermi piramidald, ou nucleii mari, rotunsi gi= 93 = hipesromi, dispugi basal, ou granule mari eozinofile (rogii) 1a po= ul epicel (Fig.81). Granulele contin lizozomi, o enzim bacterio- Litied. Seluie caljeifar ne enteroeite ey —————— platou striat - selule Paneth ou granule ——~~ anidetile ~~ muscularis mgosue ——— ¥ig.81. Gelule Paneth fn fundul giendeler Lieberkinn. orion intestinal este de apirare, bogat in fibre retioule~ Po, Limfocite, dispuse difus sau nodular, plasmoite, macrofage, Polimorfonucleare eozinofile. Sub epitelin se gisese 91 numeroase fibrobleste. Coriomal wai confine vase sanguine 1 linfatice, file~ te nervoase 1 fibre msculare netede, ultimele evidente in exul lung al vilozitsyilor (Pig.62). ma Seotiunii longitudinale si transversale prin vilozitaji (éreapta).-8- In funetie de aspectul vilozitstilor gi de elenentele eenti- nute in piture submecasi, intestinulus subtire 1 se desoriu tred Porfiuni 1 duodennl, Jejumnl gi {esmnl. Ducdenu} (Pig.83) este caracterizat prin: ~ mugoasa ou vilozititd ceva mai largi 91 glande Lieberkiihn mai sourte, in fundul lor deschistndu-se glandele Brunner din co- riony - submiooasa contine glandele Brunner, glande palide, moos= se, de tip tubular ramificate, a ofrer celule au nuclenl iupins le Polu) basal, Jar polul epical plin ou granule mcoide. Secretia lor este continu, meoiaé 91 aloalins. epitelin de fnvelig spatit dintre vilonibagl. vilositags euleris ‘me ose glanle duode~ nale Brunner orion glanie Aebex submoeasa on “{/elende Brunner musculara nerosse, Wig.83. Sectiune prin dusden,= 5 = Tejunul (Pig.84) spre deosebire de duoden are ¢ ~ muooasa ou vilozita}i mai alungite gi glande Lieberkifhn mad lungiy ~ nu contine glande Brunner; ~ prezint& foarte rari folieuli limfoisi in submepasii. : itelin de inye vilozitays, : seotionate tC lengitudinel —~¥ glande Lieberkithn musoularis Sa moose ithtd seetio~ persed plex Auerbach’ ~ f0lienl limfosd Fig.64. Sectiune la nivelul jejunului. Eigonnl (Fig.85) presintK spre deosebire de jejun : ~ Mmooasa ou vilosita}i mai mio (ee dispar pe msuré ge ne Spropiem de colon) $i glende Lieberkihn mai sourte si mai deviate; ~ Submecesa ou foliouli limfatie’ agmina$i, care forneazk Pldoile Peyer, evidente macroscopic. Golelelte péturd ale intestinului subjire (msoulare ci seroe S@) nu prezinté particularitati, faté de restul tractusulud digestiv.Limfoizi agninati p&ture lon- gitudinne Pig.85. Sec}iune prin ileon, INTESTINUL GROG Ave structure celor patra pituri, adaptate functied de pro- pulsie pi depozit temperar a produselar de digestie residuale. Cu exceptia apei, intestinal gros are o capscitate rezorbtiva foarte linitata. Mucoasa este netedi, lipsité de vilozité}i, cu epiteliul de a~ coperire mult mai redus, datorit& numercaselor glande Lieberktihn lungi, care se deschid direct in lumen (Fig.86). Enterocitele sint mit mai rere, predominante fiiand celulele ealiciforme, presente atit la nivelul epiteliului de invelig, eft 94 in peretele glandelor Iieberkfihn, acestea sint mai numeroase pe misu= T& oe ne apropiem de porfiunea terminals. Celulele Pancth. 1ipsest 1a nivelul glandelor intestinului gros, Corionnl, redus datorité abundentel glandelor, contine numeroa- Se limfooite dispuse in foliculi izolati, care pot depigi muscularis mugosee gi trece gi in submocash. Se mai gésese gi mlte polimorfo- nugleare eozinsfile. Submoosse presinté adesea foliouli limfatios izclati.oxterd: filet nerves: Pig.66. Bectione prin colon. Museulera are ca particularitete soncentrarea fibrelar piturii sxterne, longitudinale, in trei bensi, numite ,tenii”, evidente moro~ scopic. Seroasa este representaté de mezoteliul peritoneal pink le nivo- iul pertiunii adoua 8 rectului, unde este inlocuité ou sdventicea, Apendicele tles-ceca) este o portiune » intestinuind gros vars se identifiok prin citeve partiouleriti}i, carecteristice pentru diag- 98 - nestioul de argan 5 Muocase este mai subfire, ou epiteliul de invelig mai sires im eelnle daliciforme, ou glende Lieberkiihn mai rare, sourte 94 nereguiate, ou pujine celule caliciforme si nuneroase celule ou nitoze. Th fundul glandelor se pot gisi celule Paneth (absente in Festal intestinului gros) 51 foarte numercase celule endocrine ar gentafine, evidentiate prin tehnies speciale(Pig.68). Oorionnl confine un tesut limfoid abundent, ou foliculd agmi- nati dispigi in inel, care se extind ef in submucoash, astfel of muscularis mcosae sproape lipseste (Fig.87), apendicele avind sem nificatia unui organ limfoid secunder, <—/ Lieberkiihn | infiltras ‘Limfoid musculara’ - Fig.87. Sectiune prin apendice. Musculera no presinth .tenii" pitura axternk £1ind mai redusi in Sresine. Sercasa nn prezinté partiouleritihti. ”He Fig.88.. Evidentisrea colulelor endocrine (prin tehnica Grimélius) 1a nivelul apendicelud ileo-cocal. ai Buza - versant cutanat ou epiderm, derm ou fire de pir, glan— de sebacee gi. sudoripares . = versant mcos eu epitelin pavinentes stretifioat neke~ ratinizat, corion dens, cu glande acinoase maoase, labiale, misress copioes = 0 portiune centrali musculerd striati de tip scheletic. Dinte slit - cavitate pulparé gi canal radiouler in centrul dinteludy ~ dontina, ou canalioulele dentinale 1a periferia caviti- $44 ef a canalulod pulpary - smalful ~ alodtuit din prisme, acoperind dentina coros~ nedy cimentul - scoperd dentina radioularé ei este format din substanté fundamentals caloifioaté e4 cavitati. Dinte decaleificat inolus Sn maxiler ¢ = gingie ou Keratinizarea stratulud suverficial epitelials ~ orion dens, adevent 1a periostul osului alveolar; = mgurele sau foliculul dentar, format din organul sml- fulud (ou epiteliul adamantin), smalt, dentina ei odontoblaste 1a periferia pulpei dentare,+ 400 dmbs - epiteliu de tip ducal ou 5 feluri de papile : £114- forme (cu Keratinizarea apexului), fungiforme si calioiforme; ~ corion aderent de conjunctivil epimisinmalad mscule- tardi striate; ~ glande acinoase (sercase, mocase seu mixte, in funo~ fe de nivelul sectiunii prin Limbs). Beofagul - miocasé (care formeash pliuri longitudinale) ou epitelia de tip bueal, corion ou glande tubulare mooase in porfin- nea sa inferioari si superioaré, muscularis mcosae dispusd in spe- cial longitudinal; - submucoasa are glande esofagiene propriu-zise,tubula— re ramificate de tip mucos: ~ msculare diferité dup& nivelul de sectiune + 1/3 su- pericaré striati, 1/3 mijlocie intricats ou fibrele netede, 1/3 in- ferioaré netedi; ou dispozitie cirowlaré internd si Longitudinal externds = adventice. Pasajul eso-gastrio ~ treerea bruscs a epiteliului pavimon— tos stratifioat nekeratinizat esofagian in epiteliu simplu prisma- tie gastric. Stowac - mucoasa cu epiteliu simplu prismatic ou celule moo~ ide care trimite infundéri in corion numite oripte, corion au glan- de diferite + tubulare ramificate mecase Sn regiunea cardiei si pilorului si glande tubulare sinuoase fundice in regiunea fundios. Muscularis mucosae ou fibre eirculere intern si longitudinale ox- tern; ~ submucoasa ~ muscular ou fibre netede dispuse in 3 straturd ; in~ tern-oblic, mijlcois-cireuler, extern—longitudinal, ~ Seroasa peritoneslé, Bucden - micoasa ou epiteliu simplu ou enterocite gi celule caliciforme tapstind vilozitétile si glendele Lieberkiiin 4n fundul cérora sint @elube Paneth; corion de apfrare; muscularis mooses cars trimite fibre in sxul longitudinal al vilositatilor; ~ submaccasa cu glandele Brunner (tubulare ramificats mucoase); ~ museulere - ou doud péturd 1 ofrouler intern, longitu- @inal-extern; = seroasa.=. Jejum - mooasé 1 vilozitay’ inate, glende Lieberkilin edined si numercases ~ submovasa lipeité de glende; ~ msoulara - fibre msculare netede dispuse intern’~ eiroular, extern longitudinal, ~ sercasa peritonealé. Tiegon ~ muocase ou vilozitétd mai mici, mai rere gi giende Lieberkiin mai scurte s1 deviate, bogate in celule caliciformes orion ou elemente limfeide numeroase, muscularis mcosae intre- rupt de folioulii limfatici care p&itrund in submeosss, ~ submucoasa ou foliould limfatiod agminayi, alestuind plécile Peyer; ~ meculare; ~ Bercasa peritonsald. Golon - 1ipsit de vilozitatds = meoasa cu numercase Gélule caliciforme : glendele Lieberkiiin dese, se deschid direct 1a suprefats; nu contine celule Paneth in fundul glendelor, corion bogat in elementele 1imfoidey ~ submoasa ou foliould 1imfoizd dzolayi; ~ msculera ou fibre eiroulare interne si fibre longitu- dinale externe grupate in 3 fascieule numite tenii; ~ Sercasa peritoneald. Apendice - Mucoasa lipsité de vilositayi, ou glande Liebe kfn mai rare si mai mioi, mai sérace in celule calioiforme, dar care pot con}ine celule Paneth; corionul plin eu clemente limfoide dispuse sub form de folfouli agmina}i, ce constituie un Sel com pect, ooupind si submocasay ~ msoularis moosae aproape inexistenté; ~ msoulatura lipsité de tenidy ~ sercasa peritoneald.GLANDELE ANEXE ALE TUBUIDI DIGHRTIV Glandele anexe ale tubulai digestiv sint reprezentate prin 1 - glandele salivare mari; ~ pancreasul; ~ ficatur. Glandele salivare mari sint organe perechs, bine individuali- zate anatomia, formate dintr—un parenchim si c strom. Ia periferie sint acoperite de o capsulé conjunctivé fibroass, de la care pleacé septuri care impart parenchimil in lobuli. In gro- simea sevturilor pitrund sau ies din interiorul glendei vase sangui- ne si limfatice, nervi si canale excretorii. Lobulii sint formati din adenomere de tip tubulo-acinos a of ror structuré gi proportie sint diferite in funcfie de specifioul fiecdrei glende si din csnale excretorii, Ganslele axcretorii ineep prin canslele intercalare Boll mai Pufin dezvoltate in unele glande; dup care. urmeazt canalele excre— to-seoretorii intralobulare (Pfliger). In’ jurul acestor canale se aflé un fesut conjunotiv lax ou rare fibroblaste, macrofage, adipo~ cite si infiltrate limfoide. acest tesat conjunctiv represinté stro- ma intralobuleré si sdéposteste si vaseie gi, nervii. Intre lobuli, jesutul conjuhstiy stromal este mai dens g1 oon tine canale excretarii interlobulare (extralobulare) care rezulté 44m oonfluarea canalelor intrelobulare ca si canalul colectar care Fezulté din reunirea procedentelor, constituind canalul excretor principal al glandei. Stroma interlobuleré adépostegte arteriolele, Venulele, limfaticele, fascicule nervoase si microgénglioni vogeta— tava. Glandele parotide sint cele mai mari glende salivere. La adult, @le sint sercase pure.= 103 = Acinis seoretori, serogi, eu o form’ sferoidald gf sint deli- mitati de o membrand bazalé numité glandilem (Fig.89 ). Geluiele epiteliale sint piremidale, au un nucleu retun’ si- tuat spre bask. Citoplasma apare intunecati, basefils spre basi, datorita prezentei orgenitelor implicate in secretia proteick (re~ tdoul endoplasmatie rugos, mitocondrii). Acumalarea grenulelor de Seoretie spre polul epical determing o culoare rogie-viclaves. Lumenul ecinnlui este mic, rotund sau ugor stelat ou divertieuls care pitrund pe o distent& carecare {ntre celale, Intre polul bazal al celulelor gi glandilem, sint interpuse celule turtite 9i remificate, cu diferentieri oitoplesmatice micfibrilare numite delule micepiteliale. Aceste celule au rol contrestil, inter- venind aotiv in expulzia seore}ied acinului. Acinii izolati sau in grape, mici, se deschid intr-un canali~ ul Sngust, tapetat de un epiteliu oubloo-plat, acesta este canali- Sulal intercaler, Mai multe canalioule intercalare conflueas& fn- ‘trean canal ou lumen mai larg,limitat de un epiteliu simplu prisme- tic inalt, ou aspect striat la bai si presenta de rare granule de Seoretjie 1a polul apical. Aceste canale au un rol exoreto-seoretor si sint denumite canale salivare striate Pflliger. 1 = eoin seres 2 = colulé mirepitelialt 3 = canal intereaiar(ell) 4 = canal saliver Pfliger 5 = canal extralebuler 6 = celule adipease 7 = sept conjunctiv 8 = infiltratic limteidé 9 = lobul glandular Pig.89. Bectiune 1a nivelal Glendes parstide (¢ol.E.3.).- 18 - La {egirea din lobuli, oanalele Pflliger se desohid in nigte aonducte tapetate de un epiteliu bistratificat cubic, acestea stra bat fesutal conjunstiv interlobular si confiueaz&é in sanale excre- toare de calibre mareu oresciné pink 1a canalul coleetor numit ca nalul lui tenon, Asesta este tapetat de un epiteliu cilindric stra~ tifioat. Glandele submexitare sint mixte, sero-mocase, ‘Aeindi serogi predomink, e4 sint ingugti si lungi. aoinii miogti sint mai mari ca precedentii, au o formi tubu- lari gi sint constituifi din celule muccase gi seroase. In acest Soin celulele mccase credomink reprezentind aproxijativ 4/5. Me sint mari, priematice, ou citoplasma olars, ou un nuoleu turtit Ampins 1a periferie, Lumenul scinului este rotund, larg, bine deli- nitat. Celulele seroaso, intens colarate, sint situate fie isclat Antre eelulele mooase, fie cel mai adesea grupate cite 2-5 1a un Pol, realizind un aspect semilunar, ounosout sub numele de semilu- nele lui Gianuszi. Acinii mucogi puri sint rari. Intre membrana bazeld gi celulele secretorii se gisese celule mo- epiteliale (Fig. 90 ). Ganalele excretorii presinté aceleagi segments ca si la glan- da parotidd, ou mentiunea cf segmentele salivare Pflliger sint mai vere. Ganaiul solector al glandei este denumit canalul Warthon. LIE OE EES By (1 = aoin seross 2 = acin mixt; 3 = somilone lui Giennazdy 4 = aoin moos; 5 = celulé mioepitelials; '6 = canal intercalar; _ = canal Pflliger 8 = canal interlobular 9 = infiltre¢ie limfoida (02.5.1= 105 = wale sint glande mixte, muce-sercase tn care predomini acinii micgti,iar acinii serogi puri sint foarte redugi 98 numir, Intilnim gi acini mueogi, Toti aeinii au celule micepite- liale. Bublinguale posedé pujine canale interealare, ier canalele int foarte scurte, Canalele oolestoare se deschid fie hon.(¥ig.91). sublinguala,(¢0l.H.B.) 2s eoin mixt; § 2s avin mec, 3u agin seros; fe arteriolly 5 = canal Bolls 6 = canal Pfllger; | 7 = canal interlebuler, slivere sint organe parenchimatoase formate din Sdenomere gi canalele lor excretorii. Glendele parotide (Fig.89) sint formate fn exe: sodni serogi.ce prezintt o¢lulele intunecate, basofile, ‘toasK un lumen mic, stelat, Canalele excretarii intralobulare sist unistratificate,ier extrelobulare bistratificate sfirgese ou Ganalul aolecter al glendei. Glendele submexilare sint mixte sere-muccase, Predoming aci- nid serogi care sint mai alungiti (Fig.90). Canalele exoretorii pre- aint aveleagi segmente, dar canalele striate Pfllger sint mai rare. Glandele subi: ¢ aint de aveneni glende wixte, Predonini ine eoinid muoesi, care au lumenul cova mai larg. Glenda are payi- ne oanale Boll, iar canalele Pfltiger sint sourte (Pig.91). Panereasal Bete o cland& lobulath mixté fnvelité de 9 eapsulk conjuneti- Vouelastieu fink, care trimite septurd ce impart pasenchimal in le Duld oumeiformi insuticient delimitati. Penoreasel este alostuit in donk ostegorii de teraayinni epiteliale : ~ Qgindi serogi care aparyin panorsasulut ‘xcerin, ce s11~ sini auenl pencreatie tn a doue portime @ duodenulad gi,= insulele Langerhans care apartin paereasului enfecrin, Panoreasul exoerin este alcktuit din adenomere tubule-eeinca~ se compuse, de tip seres (Fig.92). 1 = aoin seros; 2 = cans) intercaler; 3 = canal interlobu- lar; 4 = capiler; 5 = insul& endooring Langerhans; 6 = sept conjunctivy Pao onl Vater Pains; Pig! 92. Seejione le nivelal pansreasulat (oo1e.8.), Gelulele aeinesse an o fermi piranidals inalti, sint dispose tutroun aingur strat. pe.o membrana basald retieulert. Nusleii re- . tunsi, palisi, eompin 1-2 auolesli-gi stnt disvugi in 1/3 inferiea— Ph a coluleler. Citeplasm este barefils, eu,un aspect striat spre polol base) gi-eger grancler.la.pelul apical. Aeinii presintd un lumen ingust, uneeri stelat. Lanenul fiecrui oein.s0.continas ou un conduct aie tapstat de celule oubice-plate, @u citoplasma elaré gi smegenk denumite colule centro-acincase (sentre-alveslare), Ele represinté partiunen incipienté a ducteler | interealere (Bell). Ganalele intersalare formeasi duetele colectoare care stint. Ainterlebalare si.interlebare. Acestea de. nastere canalelor prinei- pale ale lui Wirsung ¢i Santerini. Peretele sanalelor cvlesteare interlobulare este ferent dintrum atret £ibre-maseular; iar 1a nivelol canaleler principale,se.dife- Penjiesi gi un coricn al mecasei, Bpiteliul canaleler celectoare aari ei al coler prineipele este format din celule abserbante (cu= 107 = Plateu striat) 91 celule calieiforne. Preparatul colerat ou hemalaun-eozink evidentiesi © maltitu- dine de acini serogi rotunjiti sau alungiti solidarisat’ primtr-e strons conjunctiva oe contine cenale intercalare Boll tapetate de un epiteliu subico-plet, vase sanguine, terminatiuni nervease. ‘In stroma perilobulers sau interlobulard, canalele extralebulare apar delimitate de un epiteliu simplu prismatie. Ruspindite printre aeinii serogi excorini, apar insulele lui Langerhans ce contin celule ou func}ie endosring (Fig.92).ricatuyL Ficatul, sccasté mare glandé atasaté tubului digestiv, pre- zint& 0 dubl& secretie 1 exoorins, pe care o eliming in a 2-a pore tiune a duodenului 1 endocrink, pe care o vars& in singe. Celule epitelials hepatio# are o polaritate functionals dubla: este o colulé amphicrink, care indeplineste in acelasi timp anbele funotid. Parenchimul hepatic este aloituit din numercase colule epite- dale dispuse in plod sau lamele ce formeszi inspatiu o retea tri- in report, prim oe] putin deull din fetele sale, guine respective, Fig. 93. Schema organisirid in spatiu @ lemelelor de he- patocite. 1 = lamele de hepatooite; 2 = capilare sinusoide, 3 = vennlé terminald, A = ooluié endotelials, 5 = celulé Kupfier; 6 = analieul biliar; 7 = vennle interlobulerdy 8 = arteriole interlobularty 9 = eapilar bilier.= 109 ~ UA om, lebulii hepatiet revrezint& teritorid de parenshia rareori limitate de o lami disoret& de tesut conjunctiv, ou o for BA eproximativ hexagonalé (Pig.100). In mijloo se aff vena cen tralé spre care converg capilerele sinusoide. Tn colturile hexagonulud se géseso nigte zone triunghiulere ~ spajiile porte-biliare ale lui Kiernan, mirginite de o plesk he- patoodtaré numith pleoa limitants, Spatiile porte-biliare contin 9 venulé, o arteriold, un vas limfatic si um oanalioul bilier (Pig.94 ). ee o PNA 2s canalicul biliary ore 2u arteriolts es Se vennldy 1 Me SL, 4 oapilars Se strom eonjunctivay 6a lamele de hepatooites 7= capiler sinusoid. Fig. . Spatinl porto-bilier.(001.H.E.). Venuia, ram al venei porte, are un lumen larg ei un perete subtire. Arteriola ere un lumen ingust, rotunjit si.un perete mai eros, format din 1-2 rinduri de celule musculere, separate de endo- telin printro linitant& olastiod intern bine visibild, Vasul limfatic este greu vidibil fiind roprézentat printr

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5819)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1902)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Curs de Anatomie Comparata

  

  Document65 pages

  Curs de Anatomie Comparata

  EmanuelG

  100% (1)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Melanoma 2016

  

  Document413 pages

  Melanoma 2016

  Anca-Raluca Pascu

  100% (2)
• Regiunea Deltoidiana

  

  Document1 page

  Regiunea Deltoidiana

  Anca-Raluca Pascu

  No ratings yet
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• NCCC - Melanoma Assessment and Management of Melanoma, 2015

  

  Document886 pages

  NCCC - Melanoma Assessment and Management of Melanoma, 2015

  Anca-Raluca Pascu

  No ratings yet
• Breslow. English Name. 2016

  

  Document2 pages

  Breslow. English Name. 2016

  Anca-Raluca Pascu

  No ratings yet
• Alonso. Breve Historia Del Melanoma. de Hipocrates A Handley. 2016

  

  Document4 pages

  Alonso. Breve Historia Del Melanoma. de Hipocrates A Handley. 2016

  Anca-Raluca Pascu

  No ratings yet
• Fisa Practica de Vara An 3

  

  Document2 pages

  Fisa Practica de Vara An 3

  Anca-Raluca Pascu

  No ratings yet
• Proiect Mdcs

  

  Document4 pages

  Proiect Mdcs

  Anca-Raluca Pascu

  No ratings yet
• English Project-Anatomy Skills

  

  Document5 pages

  English Project-Anatomy Skills

  Anca-Raluca Pascu

  No ratings yet
• Atrofia

  

  Document2 pages

  Atrofia

  Anca-Raluca Pascu

  No ratings yet
• Carte LP Genetica 2003 PDF

  

  Document287 pages

  Carte LP Genetica 2003 PDF

  Anca-Raluca Pascu

  No ratings yet
• Munchausen Syndrome

  

  Document2 pages

  Munchausen Syndrome

  Anca-Raluca Pascu

  No ratings yet