You are on page 1of 6
(18) OFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII $I MARCI ROMANIA «ty RO 130489 A2 neo CHINE canon (12) CERERE DE BREVET DE INVENTIE 21) Nr.cerere: 2044 00113 (22) Data de depos: 14.02.2014 (41) Data publican corer: 28.08.2016, OPI nr. 8/2015 (71) Solctant “ UNIVERSITATEA DE STINTE AGRICOLE {$IMEDICINA VETERINARA A BANATULUL SREGELE MIHAI1 AL ROMANIEI” DIN TINIGOARA, CALEA ARADULUI NR. 179, TIMISOARA, Ti, RO 72) Inventatri “ MEDERLE NARCISA. STR. PALMIERILOR NR. 20, TIMISOARA, TM, RO, = MORARIU SORIN, STR. SZENTES NR. 24 ‘AP.2, DUMBRAVITA, TH, RO; “ DARABUS GHEORGHE. STR FELIX NR.11, AP.10, ET-2, TIMISOARA, TM, RO; = BOGDAN ALEXANDRU. ‘STR, ZAMBILELOR NR, 8, BL. 62, AP. 3, (TALIN, COMUNA GARLA MARE, MEHEDIN. MH, 6) SUPLIMENT ALIMENTAR DIN PLANTE, UTILIZAT IN PREVENIREA $I COMBATEREA NOSEMOZEI LA ALBINE (67) Rezumat: Invenfia se referd la un supliment alimentar din plante, utiizat In prevenirea si combaterea nosemazei la albine. Suplimentul conform inventiel este constitut din 150% sirop de zahar gi 50% infuzie din 33,33% urzic’, respectiv, museel, 8.33% coada soricelului, respectiv, cimbru, sunatoare si ment, Revendioli: 4 x ince grisea © de fa data publcicorerde brow, cororea asigur In mod proviou,solbtntul, protect content pot depos 847091, cuexcopfa covunor In care coorea de breve db vaio a fot Sou concer indeed Indore preter conor de corer de ove de ven ste daterminal dds venice coinuto Ih cotevea putea cnfoate cuart23 ain (1) “(3 RO 130489 A2 “all Me ia dep DOCUMENTATIA TEHNICA PENTRU SUPLIMENT ALIMENTAR DIN PLANTE UTILIZAT iN PREVENIREA SI COMBATEREA NOSEMOZEI LA ALBINE 1. DESCRIEREA INVENTIE1 Invengia de fafa se referd la un supliment afimentar destinat prevenirii si combat nosemozei produse de Nosema apis si, mai nou, Nosema ceranae la albine, precum si la utilizarea acestuia. Daca pana in 2005 se vorbea doar despre Nosema apis ca fiind agentul cauzator al nosemozei albinelor, odati cu identificarea in Spania a lui Nosema ceranae se raporteazi tot mai frecvent implicarea noului patogen in focarele de nosemozi diagnosticate, cu o patogenitate exacerbata. Atat Nosema apis ct si Nosema ceranae afecteaza albinele lucratoare, cel de-al doites avand 0 patogenitate mult mai mare. Nowa specie de Nosema este puternic implicata in depopularea coloniilor de albine. Albinele infestate mor departe de stup, lucru ce determina aparitia unui dectin impresionant familiile afectate, remarcabile fiind atdt progresiv sciiderea numarului de albine, cat si diminuarea severd a productiilor. Simptomele caracteristice nosemozei ce trebuie luate in considerare sunt: diareea, mortalitatea, depopularea, disparitia total’ a coloniilor de albine din stup. in familiile infestate, aceste simptome nu se intalnesc singure ci, de cele mai multe ori, sunt asociate. Find enteropatogene, speciile genului Nosema care afecteazai albinele se dezvolt ise multiplicd in celulele tubului digestiv (celulele epiteliale ventriculare), De aceea, evolutia acestor paraziti de la formele sporulate spre cele vegetative pentru a ajunge, ulterior, si colonizeze intreg intestinul, este influentata de calitatea hranei albinelor, in special in a doua jumatate a iernii, cfnd albinele incep si devina mai active. Fie cd este vorba de Nosema apis fie de Nosema ceranae, interventia terapeutic’ este imperios necesasa, vi Q201k 00413. - 1 ba, amy Aplicarea ,,terapiei alternative” in detrimentul celei alopate, cu efecte miraculoase lor afectiuni intl pentru tratarea dife ite la oameni, a contribuit la extinderea utilizari acestor remedii naturiste si in vindecarea afectiunilor animalelor. Chiar iin zilele noastre, in asezirile rurale, oamenii folosese cu succes aceste tratamente neconventionale pentru combaterea bolilor animalelor. cunoaste folosirea in tratamentul nosemozei albinelor a unor produse de sintez sau biosintez, aplicate topic sau ca supliment in hrand, Cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea celor doud modalitati de administrare, reducdnd astfel si contaminarea mediului. Din cei peste 200 de compusi de sintezd testafi, doar fumagilina si cériva compusi organici ai mercurului au dat rezultate acceptabile. Compusii organici ai mercurului au o eficacitate redusd asupra parazitului si sunt mult mai toxici pentru albine d fumagilina. Fumagilina este un antibiotic, izolat din culturile de Aspergillus fumigatus, obtinut pentru prima data de HANSON si ELBE in 1949, dar proprietatile sale amoebocide au fost studiate initial pe protozoarele parazite la om. Desi efectul curativ al fumagilinei administrata in sirop de zahir di jinueaz’ cu timpul, medicamentul isi pastreazi eficacitatea dup consum si depozitarea in faguri, pe tot parcursul iemii, Sporii riman, 88, neafectati de fumagilina, prezenta si depozitarea acestora in fecale constituind surse de infectie pentru albine in primavara, Astfel, in condi le obfinerii unor produse curate ale stupului {miere, laptisor de mated etc), conform cerintelor UE si ca urmare a masurilor agricole europene ce prevad sporirea familiilor de albine in fara noastré este obligatorie renunfarea Ia terapiile alopate ce last reziduuri in aceste produse si gisirea unor remedii naturale, care s& fie eficiente, dar care, in aceeasi masurd, sf nu déuneze stupului Inventia propusd se incadreaz& in aceste deziderate europene, dovedindu-se eficienta in reducerea infestatis 1u Nosema spp. si fird efecte secundare. Ea se baxeazi pe utilizarea principiilor activi din diferite plante medicinale gi pe acidifierea continutului tubului digestiv al albinelor cu ofet de mere. Problema pe care o rezolvi inventia consti in realizarea preparatului, a clrui eficacitate a fost testatdi experimental, in stabilirea componentelor si rapoartelor de asociere, ceea ce conduce la un supliment alimentat cu palatabilitate si eficacitate crescute. Invengia se referd, in primul rnd, la obtinerea suplimentului alimentar penteu tratarea nosemozei la abine. Conform acesteia, suplimentul este constit = 50% sirop de zahair 1/1; Lb ®1014 O0113-- 1 4 -02- 20m = 50% infuzie de plante, Sicopul de zahar se prepara 1/1 cu infuzia de plante descrisa mai jos: = 33,33% urzicd (Urtica dioica), cu urmitoarea compozitie chimic&: mucilagi saponozide, ulei volatil, flavonozide, glicozide, taninuri, antioxidanti, vitaminele A, C, D, E gi K, lecitin’, calciu, magneziu, zinc, potasiu, fosfor, dar si 3-beta-sitosterol si steroli similari, alcool! fenil propilic, ceramide, acizi grasi, dioli monoterpenici, leukotriene, histamina. = 33,33% musetel (Matricaria chamomilla), care contine: uleiuri volatile (hidrocarburi, sesquiterpenice, alccoli sesquiterpenici, oxizi sequiterpenici, cumarine), principii amare sesquiterpenice (proazulene), flavonozide (glicozide de apigenina, luteolin’, kempferol si derivati metoxilati), glucide, vitamine (B1, C, carotenoizi), colin’, minerale (calciu, fier, zinc, siliciu, zirconiu, molibden, cupru, fosfor, potasiv), acizi grasi (acid oleic, linoleic, palmitic, stearic, cerotic), acizi fenolici (clorogenic, cafeic, salicilic, siringic, vanilic). = 8,33% coada soricelului (Achillea millefolium), ce contine: ulei eteric, aciat achileic, auteic, aconitic, ascorbic, folic formi probionic, valerianic, palmitic, stearic, miristic, oleic, linoleic, succinic, urme de acid salicilic, cafeic, alcool etilic metilic, flavone, maltoza, zaharoza, glucoza, arabinoza, galactozi, dextine, aminoacizi, proteine, taninuri, substante anorganice, cu elementele chimice fier, mangan, zine, cupru, cadmiu, nichel, siliciu, calciu. - 8,33% cimbru (Satureja hortensis), cu urmitoatea compozitie chimicd: ulei volatil (care, in functie de chemotip, are drept component principal terpinen-4-ol, y-terpinen, cis- sabien hidrat, linalol sau p-cimen); hidrocarburi terpenice (p-cimen, a- si f-pinen, camfen, mircen, limonen, caren, triciclen, fenchen, p-mentan, menten, sabinen, terpinolen, B- felandren, «-felandren, cariofilen, cadinen, terpinene, a-tujona); compusi oxigenati (1,8- cineol, 1-borneol, geraniol, nerol, timol, citronelol, alcool fenchilic, pinocarveol, farnesol, nerolidol, carvacrol, pinocarvona, acetat de bornil, acetat de linalil, acetat de geranil, acetat de neril, valerianat de linalil terpinen-4-ol, octan-I-en-3-ol, eugenol, metil eugenol, I-terpineol, dihidrocarveol, verbenol, p-cimol), derivati flavonici (luteolina si glicozide ale luteolinei si apigeninei, flavone di-, tri-, tetrametoxilate); acizi polifenolearboxilici (acid clorogenic, acid rosmarinic, acid ferulic, acid cafeic), cerui riterpene (acid ursolic si oleanolic), un principiu amar. -8,33% sunatoare (Hypericum perforatum), care are in component: naftodiantrone (hipericina, pseudohipericind, protohipericina), ulei esential (alcatuit din a-pinen si cadinen), flavonozide (hiperozida, rutozida, izoquercitrozida), taninuri, acid cinamic, acid cafeic, acid clorogenic, hiperforina, xantone, carotenoide, rezine, substante minerale, vitamine (A.C, K, PP) /¢ Ac1014 0G413-- 14 -02- 204 = 8,33% ment (Menta piperita) cu compozitia urmatoare: ulei volatil (mentol 52,6 - 63,2%, mentona, mentofuran, hidrocarburi terpeni = pinen, terpine, felandrone, lisnonen, camfor, fenchen, terpinol, sahinea, cimen, mircen, cadinen) lipide, acizi triterpenici . (acid cafeic, rosmarinic, clorogenic, ferulic, cumaric), taninuri, flavonoide (hesperitina), (oleanolic, ursolic), sitosterol, orgocalciferol, amestec de parafine, aci: polifenolcarboxilici alucide (ramnoza, galactoza, glucoz’, fructoz’, zaharozi, rafinoz, stachinoz’, verbascoza), carotenoide (radovantin&, eripoxanting, violoxantin’, carotina), enzime (catalaza, peroxidaza, polifenol-oxidaza etc.), vitamine (C, D2, tocoferoli, PP), saruri minerale (potasiu, calciu, fosfor, magneziu, sodiu, fier, mangan, zinc, bor, cupri, molibden). Uleiul volati este format din. Infuzarea se realizeaza timp de 1 minut, in vase ceramice sau metalice emailate sau din inox, dupa care produsul se strecoar’, Suplimentu\ alimentar terapeutic se administreazi in hranitor, in doze de 200 micolonie in prima zi de tratament si cate 100 mV/colonie la a doua gi a treia actiune terapeutic’a. Pentru 0 eficacitate sporita, inventia se poate aplica prin pulverizare si in interiorul stupului, atat pe peretii acestuia cat si pe rame. Pentru aceasta, preparatului i se adauga ofet de mere, vin de struguri curat si tincturd de usturoi, dupa urmiitoarea refetd: ~ 61,54% supliment alimentar natural (descris mai sus); - 18,46% ofet de mere; - 18,46% vin de struguri curat; ~ 1,54% tinctura de usturoi, Tinctura de usturoi s-a obfinut prin macerarea a 500 g usturoi zdrobit in 400 ml alcool de 96 volume. Maceratul a fost menfinut la frigider timp de 10 zile, perioada in care a fost omogenizat zilnic, iat la final a fost filtrat, tinctura astfel objinuta flind utilizata imediat. Doza recomandata pentru pulverizarea unui stup este de 250 ml, cu repetare de doud ori la interval de dout zile. ‘Acest produs, ce contine principii active exclusiv naturale, are _proprietati antiinflamatoare, calmante, astringente, tice si antibiotice. 4 aclo1s Oot15-- 14 te 20K 2. REVENDICARI |. Suplimentul alimentar se caracterizeazit prin accea ci are in componenja doar principii naturale, cu proprietati antiinflamatoare, calmante, astringente, antiseptice si antibiotic. 2. Suplimentul afimentar se earacterizeazit prin aceea ci este costituit din 50% sirop de zahar $i 50% infuzie de plante (33,33% urzica, 33,33% musefel, 8,33% coada soricelului, 8,33% cimbru, 8,33% sunatoare, 8,33% ment’). 3. Pentru aplicarea prin pulverizare in interiorul stupului, produsului i se adauga ofet de mere, vin de struguri curat si tinctura de usturoi, 4. Suplimentul alimentar definit la revendicarile 1 si 2 se utilizeaza in tratamentul si profilaxia nosemozei albinelor, fir& efecte secundare si fara reziduuri in produsele stupului. 4

You might also like