Professional Documents
Culture Documents
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
Profesor la Universitatea din Bucuresti
ISTORIA
ROMANILOR
II
PARTEA INTAI
BUCURESTI 1943
www.dacoromanica.ro
de cititori.
Bucuresti, Septentvrie 1942.
www.dacoromanica.ro
PREFAT
V umul de fatei urma sei dual povestirea trecutului nostru pan&
domniei lui Constantin Brcincoveanu (1714). Din cauza
desvolteirii date peirtii privind vechile institutii i vechea culturei, a
trebuit sei renunt in,sei la veacul al XVII-lea, oprind expunerea la
rnoartea lui Mihai Viteazul, pentru Tara Rorneineascli, la aceea a
lui Ieremia Movild, pentru Moldova. Altfel, cu toatel condensarea
pe care mi-am impus-o, proportiile volumului de fatei ar fi intrecut
ea mult pe cele obifnuite in asemenea lucreiri. i afa, el a ajuns la
aproape opt sute de pagine; de aceea, am socotit cei e preferabit
set-4 impart in cloud pdrti. Numerotatia este Inset- in continuare, iar
indicele la sfeirfit, astfel Mx& consultarea fi citarea lui se poateface cu ufurintei.
mea asupra stiirilor de peste munti; sper bud cei se va tine seamei
de faptul cei e cea dintdi opera de sintezei conceputd n felul acesta.
0 parte insemnatei din ilustratiile ce insofesc volumul de fafei
mi-a fost pusei la dispozitie, in mod gratios, de urrneitoarele institutii ci persoane: Academia Romn", Secida Stampelor (fig. 26,
73, 77, 86-88, 153-456, 159, 163, 174, 176); Ministerul Afacerilor
Strbline, Serviciul Presei i Propagandei (fig. 9, 11, 12, 15, 27, 28,
31, 34, 41-43, 45, 47, 48, 52, 54, 58, 65, 66, 68, 71, 72, 80,
82-85, 94, 103-105, 107-111, 113-116, 123, 124, 126-129.
133, 140, 147, 148, 157, 158, 160, 161, 164, 165, 173); Comisia.
www.dacoromanica.ro
VIII
ISTORIA ROMANILOR
Monumentelor Istorice (fig. 5, 13, 16, 17, 20, 23-25, 29, 30,
38, 40, 46, 53, 67, 89, 90, 112, 120, 125, 130-132, 134-139,
141-146, 162, 170, 175); Muzeid de Artd religioas6 (fig. 35-37,
36, 169, 171); Muzeul Militar (fig. 63); Muzeul Municipiului
Bucureti (fig. 1, 75, 76, 81, 150-152, 166-168); Muzeul
Regional Oltean, din Craiova (fig. 172); Muzeul National din
Budapesta (fig. 8); profesor unversitar Al. Tzigara-Samurca,
Directorul Fundatiei Regele Carol I (fig. 69); profesor C. Moisil,
Directorul General al Arhivelor Statului (fig. 6, 7, 59-62, 64,
91, 92); profesor Gr. Avakian (fig. 95-102, 106, 117-119).
Acestea din urmd, infdliyand fragmente de ceramicd yi, un fragment
de za, descoperite toate in sdpdturile dela Cetatea-Albd, precum yi
o vedere a cetiltii de acolo, sunt inedite ; ele insofrsc rapoartele oficiale prezentate de prof. Gr. Avakian Muzeului Militar din Bucure.yti, asupra sdpdturilor efectuate la Cetatea-Albei, In campaniile din
campania din 1498 (fig. 18), lupta dela Tili0e (fig. 57), lupta
dela , elimbeir (fig. 78), precum 0 drumul urmat de oastea lui Mihai
Viteazul in 1599, 'And la Sibiiu fi apoi, in 1600, 'And la Suceava
(in harta nr. 4), sunt reproduse din lucrarea d-lui General Radu
Rosetti, Essais sur l'art militaire des Roumains, Bucureyti, 1935;
schifele privind lupta dela Cdlugdreni (fig. 74), din aceea a d-lui
General Al. Ana.stasiu, Btdlia dela alugreni, 1595, ed. 2-a, Bucu-
CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
Dupd moartea lui Mircea cel Bdtran, urmeazd o epocd de scddere in istoria Tdrii Romnesti. Este epoca luptelor pentru tron,
cu tot siragul nenorocirilor si umilintelor care se leagd de o asemenea ispravd; este epoca desbindrii in partide potrivnice, bucuroase pentru reusita planurilor lor, de ajutorul, ce trebue apoi
pltit asa de scump, al strdinului. Tocmai in vremea chid, stransi
dinspre miazdzi de puterea in plind expansiune a Turcilor, ar
fi trebuit sd facem front cu toate forOle noastre in aceastei diregie,
tocmai atunci survin luptele intre urmasii marelui Mircea, asa
zisii Drilculefti, dupd numele. lui Vlad Dracul, si intre Detnefti,
urmasii lui Dan I. Ar fi insd o greseald sd se creada cd membrii
uneia din aceste cloud ramuri eau luptat exclusiv cu membrii celeilalte: in realitate, s'au luptat intre ei Si membrii aceleia,si familii.
www.dacoromanica.ro
DAN AL II-LEA
www.dacoromanica.ro
oile : se stia,
se vede, numarul. Despotul sarb George Brancovici, pe langa raga-
Alexandru Aldea. Ultimul document dela Dan este din 30 Ianuarie 1431, cand el confirmd Brasovenilor privilegiul comercial eliberat lor de Mircea cel Btran. Ce s'a mai petrecut dupil aceea, nu
se stie sigur, constatam numai ca In vara aceluiasi an, domn In Tara
Romaneasc era Alexandru-Aldea ; acesta venise cu ajutor dela
..73
, ,,,,, .efia..,.
."."'fl,/
IT flAn,S14
" ' at ""
xi-trig-Arof...
"e6.10
C--- C..". e
q'
.1.,
4.
...-
..,..,:
1 daaAirt:
"E-4 A... -t
eitc. es vireri-,-;"H.
'
ry
4 ..cf"..v:'-'';'7.
li ' at
- ...,:rTi
f 'A.'..
-..
q d3,..-i, , i.
..i./i
...... 6 ((V
-qi a.e -.'
rrao e .1-'6,
7.,
.
.:',-- 8:-P ,
a tr. .a.
.il r.,,fAki
,t e.
% 0.4 rc.
4'-*(4..
a2,,,,..,,,...
r
c
t ' ;,,x4'.....
41.
,..7 -
...,<
CE .,-,(et '.,*,k.-e,:.:
i-tak00-i ti y7,04t... c- ,
4.-
Ili. i'.'t a. 74
,..,
*A-4 il
ra.
;;/.
`4i.c..1:4 1(4. Y
lad AN v N. r- r. u"....,
,
c's
. :
: 2.7e. MAk
(---,
1...,,,,, ,i ,,,,
kl'''-
...i
4 ,....
vr. 4... ....,,
c
6
How,
c
-1.e
..
6
utH
- di _i
-,
r,...dlv,
,qtrce ,alraft e r , , 41,t (A.'
e, . 0 if/ ......d e 11
cc:: ri. Trr rd (-re. ter
1,6 C f imp( W e
...::...
...,,
.:.
7
A a erG.2% foh,,.....) 14
u17,,,
It
t_c
,
'
do . L-0,...;,1 ,-.4 ,. tis
' MHAEA17.02{4
C Al e I 'Is-AA-1;4,e(77"
e,...
,
,. '
. .
: r, ii!4.,1.
Fig. 1.
' ..
0E
Ak
www.dacoromanica.ro
VLAD DRACUL
www.dacoromanica.ro
VLAD DRACUL
lo
aliatii erau la Vara. A doua zi, a avut loc lupta. Cu toat vitejia
lui Iancu de Huniedoara, crevtinii au fost invinvi; regele Vladislav,
VLAD DRACUL
11
Acestia lug se retrasesera In interiorul tarii, i aliatii, cari n'aveau provizii suficiente, nu-i urmArird. Expeditia se incheie
deci; flota se reintoarse la Constantinopol; singurul rezultat pozitiv fu recastigarea Giurgiului despre care Vlad, scriind Brasovenilor sa-i trimit cele necesare unei fortificari temeinice, spunea
12
ja parte sau
trimit contingentul su in armata crestin ?
Cert este c n'a fcut nici una nici cealalt. Asa s'ar explica de
ce Iancu, in 1452, dup 23 Aprilie, Ii retrage posesiunile ardelene
adic6 Fgrasul i Amlasul. Ni s'a pstrat scrisoarea nedatat
prin care Vladislav protesteaz6 impotriva acestui lucru: CAt m'am
jurat eu spune domnul cu printele meu Ions voevodul, el
tot n'a tinut seam de asta, nici slujba mea nu i-a fost drag6 ;
cci nu-i ajunge gubernatoria Trii Unguresti, ci trimite
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
13
. Deocamdatd, Vladislav
20 August 1455 (6963), este greit. La muntele Athos, Vladislav a dat un hrisov, in 1450, mAndstirii Cutlanzuz i a fdcut
un dar de 10.000 de aspri chiliei 8f. Me.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
15
BIBLIOGRAFIE
I. Mihail I; Radu al II-lea Praznaglava; Dan al II-lea si Dan al M-lea:1. GR. C. CONDURATTJ, Incercdri istorice. Relatiunile Tdrii Ronuinesti gi Mol-
www.dacoromanica.ro
parte din fortele vii ale neamului nostru s'au irosit in luptele
www.dacoromanica.ro
ILIA* VOEVOD
17
lui Ilia. IndatO dui:4 aceasta, incepe lupta pentru domnie. Cum
s'a produs conf/ictul nu stim precis, dar banuim. Stefan, pe care
izvoarele II arata a fi fost indriznet i hotOrit, in once caz superior
fratelui &au, era desigur nemultumit de situatia subaltern& pe
care o avea. Va fi inceput deci uneltirile printre boieri spre a-si
asigura partizani. De care lucru afland Ilia, a reactionat cu violent. A prins pe mama lui. Stefan erau frati numai de tata
si a pus s'o ucidd prin innecare ; aceeasi soartOil astepta si pe Stefan
Loloni (8 A0A01411)
2
www.dacoromanica.ro
18
DECADEREA MOLDOVEI
pe frate-sdu i lud domnia (toamna Iui 1433, inainte de 3 Noemvrie). Ilia trebui sd se retragd in Polonia cu al cdrui rege era
de altfel i inrudit sotia sa, Marinca, fiind sofa' cu sotia lui Vladislav Iagello. tef an care stia ca Ilias nu se va resemna, se grdbi
sa trimitd o solie in Polonia spre a asigura pe rege de intreaga sa
credintd. Ni s'a pdstrat rspunsul lui Vladislav: primeste credinta
noului domn, trece cu vederea pagubele i prdddciunile f Acute de
tatAl acestuia Alexandru, in timpul rdzboiului din urmd i recunoaste stdpanirea asupra cetlilor Tefina i Hmielovul. Hotarul
intre Polonia si Moldova va fi format de Ilia Colacin, apoi de G.
linie conventionald drept peste cmpia Bolohovului pand la
Nistru, mai sus de satul Potoc, care sat rmane Moldovei, i in
19
dorind In 1437 o noud intrire a privilegiului lor comercial, trebuir s se adreseze amndurora i obtinurd inteadevdr dou hrisoave: unul, la 23 Aprilie, dela stefan, altul la 29 Aprilie, dela fratesu. Indat dupd impcare, Ilia flcu un nou jurdmnt de eredintd
regelui Vladislav (1. Septemvrie). In cursul aceluias an trig, el dddu
un act si lui Sigismund al Ungariei pdrintele sdu, flgAduind
s aibd aceiasi dusmani i aceiasi
prieteni. Exceptie face numai Craiul
Poloniei: Impotriva lui ... nu vom
sta niciodatd .
In anul urmdtor, in Septemvrie,
de
credint
Fig. 5.
Monetl de argint din
timpul domniei comune a lui
Ilia 1 Stefan. (Colectia
Academiei Romlne).
tnd faptul, iar peste alte patru zile, domnul ddu un nou act
prin care fdgduia drept despdgubire pentru prada i paguba
fdeutd de- tat-sdu Alexandru, s intoarc lui Vladislav Tara
epenitmlui pe care Tara Moldovei a avut-o dela Coroand, cu
anume Hotinul, Tetina si Hmielovul si cu toate tinueetdtile
turile, locurile, satele . Fdgkluiala n'a fost tinutd, dovadd cd In
1444 cetiitile se aflau filed In mftinile sotiei lui
; nu-i mai putin
adevdrat Ins e aceastd renuntare e unul din gesturile care apasd
mai mult memoria nevolnicului fiu al lui Alexandru ce! Bun.
In timp ce fratele sdu mai mare vorbeste numai de obligaare el fat de regele Poloniei, lard reciprocitate, stefan
specified Idmurit ca Maria Sa Craiul ne va apdra si va sta pe
lng noi, Impotriva oriedrui dusman al nostru, neexceptand
pe nimeni i nici soldati din Coroana Crdiei impotriva noastrd
%Hie ce
www.dacoromanica.ro
DECADEREA MOLDOVEI
20
primei ipoteze pe care o preferim vine faptul c la 28 Fevruarie 1444, Marinca, doamna lui Ilias, care e ardtat totusi ca
fiind in via(ci, incredinteaz ea, fi nu so(ul ei, cum ar fi fost normal
cetAtile Hotin, Tetina i Hmielov lui loan, castelanul de Czyszow
Dup inlAturarea lui Ilia, Stefan n'A avut totusi linite. Impotriva lui s'a ridicat un alt frate, Petru, pe care-1 gsim cu titlul
de voevod in lista de martori a hrisovului din 6 Martie 1443
si in cele urmtoare. Era, probabil, asociat la dom-nie. Nemultumit
ins cu situatia pe care o avea, acest Petru se gAndeste s inlture
cu armele pe frate-sAu. Vine deci cu ajutor unguresc la 26 Aprilie 1444, se afla in orasul Roman de unde intreste mnstirii
Probata patru sdlase de tigani
poart5 rzboiu cu Stefan, ajungAnd ins, in cele din urm, tot la un condominium. Impcarea se
produsese inainte de 28 Mai, and stefan scrie Brasovenilor, pe
www.dacoromanica.ro
21
cari li prigonise in timpul conflictului, s vie fara teama. In Moldova ; cine a avut s sufere, va primi despagubiri. La 18 Iunie,
cei doi frati domneau impreuna, Petru ins avand o situatie subalterna, deoarece hrisoavele se emit in nurnele lui stefan. La sfarsit,
In lista de martori e mentionata. si credinta iubitului meu frate
Petru voevod . Tot impreuna Ii constatra la 5 Aprilie 1445; in
hrisovul urmator insd, din 15 Iulie, Petru nu mai este pomenit
nici nu va mai aparea pana la sfarsitul domniei lui 5tef an. Probabil
cA izbucnise iars un conflict intre cei doi frail domniile duble
n'au reusit niciodata pand la urm la noi
i Petru parasise tara.
Pentru a nu fi expu,s la vreo neplacere din partea urmasilor lui
tefan reinnoeste in 1445, la 26 Noemvrie, in fata unei numeroase
solii polone care sosise in acest scop la Siret, juramntul de credint
fat:a de regele Vladislav. Cu cteva luni mai inainte, la 25 Iunie,
Meuse o intelegere i cu marele cneaz Cazimir al Lituaniei,
duindu-si unul altuia prietenie i ajutor, in caz de nevoie. Toate
aceste masuri 'Mgt nu putura impiedeca pe fiul lui Ilia, pe Roman,
ca sa pregateasca o expeditie de razbunare impotriva celui ce-i
orbise parintele. Cu ajutorul nobililor poloni dela hotar, in special
cu acela al lui Ditrih Buczacki (se citeste: Buceatchi), staroste/e
Podoliei i castelanul Camenitei, el patrunse in Moldova, si biruind
In lupta pe 5tefan, 11 prinse si-i taie capul (13 Iulie 1447). Trupul
celui ucis fu dus i inmormantat in mnastirea Neamtmlui unde se
vede si astazi piatra funerara asezat de stefan ce! Mare (vezi fig. 6).
In timpul domniei comune, a lui Ilia i 5tefan, pradard Tatarii
1440,
DECADEREA MOLDOVEI
22
un
1r
-.
0.
.:,
, .v.
1....',
'tsi"
441.
3--.
..-
,i,.......,
V
o
o, '
'',
'.......
.....
$4:
_.'
,h
tA rat,. ,''
'
'.
e. .
' - ".
V-
l'
'...
'
'
.,,
)....
1.74.
''' ., .:*13
1
I, i
...,-,
1 4-' 1 Y
1:
-t
,... "
T.,
.. -i s
rig
e
-,-.
,
'I'- .
-'-r.c'ss
' -- . '
4::,
4,,
, N t.
17
Fig. 6. Piatra de mormant a lui $tefan voevod, fiul lul Alexandru eel Bun,
la minIstirea Neamt.
2'3
trecuse de 50 ani o luase in cstorie, numai spre ali asigura sprijinul de care avea nevoie. Roman n'a mai izbutit s
reja domnia, cu tot ajutorul lui Buczacki, care il insotise i. prima
(lath', in 1447 i gruia pribeagul ii druia acum apte sate in Moldova cea stpnit de altcineva. El moare la 2 Iulie 1448, otrvit
DECkDEREA NIOLDOVEI
2t,
f
,
.
,,.
M.
'I;
cZtul/nMern.r..40...i.:
, r9,...c.;,,,,,, to kt ,I46;. AI
0,......,, C
'
.''
.r.-0,--,......-4,41.4, f4 ,....4 t A rtivotA le .....1.1.1,..ft-,.,...:1 NI71,4
1,:.14uInr.t. I,.
Anr..4......4.9.,".01 T44,1107.-...
66...
.1
..
i "'
.f... A.... t 4' A I, ,i, , CIO, Tr.. .4.,... ,.; it eAst r,t ,,loo Nei,q-.,,... ,(44,..., 0
,,,........ ...13, ,,,,,3,...
, T,
r.' emir -,-..9,i, .4..r. .""
gei
i"c.,.i..r.,-;. F Tr erwire:A. i,,,, ,r, ,.....1"...,9,......../,
,,z-,,
erninn
T....,:::::::::4::::::ici.,:::;.,,,:::....,7.1,.r.
Cl
C Fe,.
.....1,,,,.m.....
ire Vio,N1 ../4,-, -,.... 1 re,-,-7,-c." 1.,,,I,^-r,.....,,,, k,,,/. I tt-; ,-.:*, 71 t .4,,,
........
411,
1 :i....... eept.rcif,..... (If nor, rire,e, Alt, lr i...,,fir
v ..,,,,,If.91,..7;
,
1 e . .,-,1 0 1 1
IbA
, ,,,,,,42,11,,,,,,,,,t
I I
...
I , ,e4,1V:#,..471,6,,
...1.-..tti, 1 .
'
t,
rs7t-,-
.Cs
t_
.,-
Alf
'7(,....;7-.-. f! s,
:.,
4.
Fig. 7. Hrisov dela Petru al 1I-lea, cu data 6956 (1448), Septemvrie ti,
prin care Intare0e Bra.sovenilor privilegiul comercial pecare-1 aveau dela
Alexandru cel Bun.
www.dacoromanica.ro
BOGDAN AL II-LEA
25
11 socotesc
nelegitim
Bogdan intr In Suceava 0 Mitropolitul il unse domn al Moldovei. StpAnirea lui a durat doi ani de zile, pAn5. in Octomvrie
1451 and a fost ucis de Petru Aron, in sat la Rauseni.
Indat ce ocup tronul, Bogdan caut &A evite o intoarcere
a lui AlexAndrel. De aceea incheie, la 2 Dechemvrie 1449, o latelegere cu Ditrih Buczacki starostele Podoliei 0 castelanul Camenitei, pentru ca acesta sd intervie pe langh Regele Cazimir 0 sfetnicii poloni In vederea indepArtarii dela granit a fostului domn
0 a mamei sale. De asemenea, sd-1 incunotinteze pe Bogdan
www.dacoromanica.ro
26
DECADEREA MOLDOVEI
BOGDAN AL II-LEA
27
P:
- .t.........;.. .y....
...
It:-
ti--
-,t
'.&
-,
.....
.r.j":4:72,....1.1
-.---,"";-:)-''Icr
-,,-....----,-7.-1-i
., . .,,,,,.....,...
Jir:2--;---...v...t.:-:'"i'7,i1,-;,:-.
s-- .-.7-:--'. -,''xv-7.' - "; 4.
-,_.,....y.,..:),......,"..,_...i
711.-1.
r,
7 q '- --7--A' ...r.4 )...- :-,..
,:,2:17,..,..
.--0 -y.., ....z.:v.i..,f,,,-,
...ctr-1.-n,!:
4"
..,
)-v,4.1_,. 1 .-nr, ---evo--:47.
.1."-i7,--1-t-t---/".1'"" .;1-'''.1.4f,,..k.:-.,:-..4.1f.si kq .%-n-,
./:'1.--1":;1--A
',.-1----"'
L.:-:1717"" ----I-171"P 1 7
a--rii...,-,1:-'0,'-'1.r,''s
.."--"%ri
"7-"-"r;._ 71TI.T1'...,- ,.....:22,
, ,;-5`-/
.-47----1-
--.
r i-c,t;
:It* :..2
:::::?:.,..':/,,,...
.N.S,,v .-.....
,
-- ,
,....,
..
"`
7:---,"`--)21,7._,.'-'-r:
- _ -1...e.!..4.,.....
,,-_,..,,,,..),:.-....,,....7.4....-"--,-,.....;-.4%',.."-1-1
---g"-.... 1
''.7'
-.--t,-,;---,,,-----.1-:-Jr.444-
7-)7f,7e....--.1 r
ik..
'
.:.-
...
'v.':
.:,..;.,r.r.,171''..--.1;:ilai;;1-,;:-'-.1c's
.,
rt-,-,--- ,,'4-,...
..... .i....
-A-2:.--_-_19-1.2.'4. --,--",..4..z.F;IT''Fifst:112.10 ,, \II..:,, Jo. s
'
... ;... (1;_. ?........-ai --
.6ri:"P'
-.L... ..,
-, - , ..,,a
_-....m.-,_ ...-Fig. 8. Hrlsov dela Bogdan al II-lea, cu data 6958 (1450), Iulle 5,
prin care fAgadueste credint si prietenie lui Iancu de Huniedoara.
DECADEREA MOLDOVEI
28
in toate partile
PETRU ARON
29
30
DECADEREA MOLDOVEI
Moldovita
La 1 Octomvrie 1455, el se intalneste la Hotin cu dregatorii regelui Cazimir i da un act prin care fagadueste s slujeasca.
credincios acestuia 'Ana la moarte i s-1 ajute cu oastea la
nevoie. In acelasi timp, daruieste sotiei lui Ilia, Doamnei Marinca
BIBLIOGRAFIE
31
BIBLIOGRAFIE
Iliav vi tetan: 1. I. MINEA, Informatiile romtine.,sti ale cronicii lui
'Jan Dlugosz, Iai, 1926, 68 p. in 80; 2. N. IORGA, La cronologia vechilor
Domni moldoveni, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t. XII (1932), p. 35-40.
V. i p. 15, nr. 7.
Petro al BE-lea vi Roman al II-lea. Ciubiir Vodil : 3. I. URSU, Relatiile Moldovei cu Polonia, Piatra, 1900, 200 p. in 80; 4. N. IoRGA.
Ciubcir Y odd , in Rev. Ist., (1915), p. 125-129.
V. i p. 15, nr. 7.
www.dacoromanica.ro
32
DECADEREA MOLDOVEI
www.dacoromanica.ro
IANCU DE HUNIEDOARA
Attetul cel mai puf ernic al /u(
Hristos
www.dacoromanica.ro
IANCU-DE HUNIEDOARA
34
el era, la randul sau, fiul lui serb (Noyk filii Serbe ). In 1409,
Regele Sigismund, drept riisplatd pentru strlucitele sale merite ( praeclaris meritis ), dovedite In diferite Imprejurari ca
Fig.
9.
A4'
41`.4.41
op.11,9
i'anotth
trys.
Q9,6 dt
' rrp.
OVVV,14,..
140,
till V
9)0N
Av. 4
v.
.;\ o91
oct if.Q.)
._,
i.
(..,
.v1
vwv<7... sl
.is , ,..
N"
I.
..
4114
dIN19.) 3, 9"9
-.....
.k .....T....t, 006,
trj
tun..
9.5
inn*,
0.5.JfjS.4.1j
,Irv
'
V);
T,i/V1,,,
v*"..J
4
vio
M t.^.....,tu asW
A 4 .,-Di
uk,
l,
v
V
oi..b..c.,,,di.)
Y'
,,,Rtk, 100,14',41.1
0.034
it4D,
A'444",Z.j"1,101St
..110,
21.1
.I.4
N:17/ ptor54 Sit.)
1/..91.v";k4
4411...4kurrs 40.414:_yrue
)1014
113,
iwr.xut-pd..5t u,y00,11NY
6.160 Las4;721.1.4
.10.944
\-/
1.17/41.
St,t, 174t1r
www.dacoromanica.ro
.
lANCU DE HUNIEDOARA
36
0,91
o.
www.dacoromanica.ro
37
9.
*If 0,0.#
Mogo i Radul, fratelui situ dui:4 tat, iarasi Radul, i fiului sdu
38
IANCTI DE HUNIEDOARA
din urma a mai avut un frate care a purtat tot numele de loan
i care a murit In 1442, fiind inmormantat In catedrala catolic
din Alba-Julia (vezi fig. 12).
www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII
39
40
IANOU DE HUNIEDOARA
LUPTELE CU TURCII
41
cetti insemna, de fapt, drum liber spre esul din fatd ; nu degeaba i se spunea doar cheia regatului Ungariei (clavis regni
Hungariae), aa dupd cum Chilia i Cetatea Albd erau cheile
Moldovei. De aceea Mohamed al II-lea se hotdri sd o cuprind.
unele izvoare vorbesc de 200.000
In fruntea unei armate uriae
de oameni, 300 de tunuri i 200 de vase el sosi la inceputul
lunei Iulie in fata cetdtii. Iancu, la rndul sdu, luase mdsurile
cuvenite de apdrare. Intdrise garnizoana Belgradului 0 o pusese
sub comanda cumnatului su Mihail Szildgyi, o aprovizionase cu
42
IANCU DE HUNIEDOARA
BIBLIO GRAFIE
43
luptele pe care le-a purtat prin alte prti, sprijinul pe care l-a
acordat literatilor i artitilor vremei sale, precum i politica sa
intern ies din cadrul istoriei Romnilor, nu-i au locul deci In
expunerea de fat.
BIBLIOGRAFIE
Ianeu de Huniedoara: I. G. FEAR, Genus, incunabula et virtus Ioannis
Corvini de Hunyad, regni Hungariae gubernatoris, Buda, 1844, 340 p. in
8; 2. DR. EUGEN CSUDAY, Die Geschichte der Ungarn, ed. 2-a, vol. I, a Pressburg , 1900, 506 p. in 8; 3. COLONEL T. NICOLAU, loan Huniade Corvin,
BucureIi, 1925, 251 p. 8; 4. T. G. BULAT, Contributia romcineascd la opera
de cruciat a lu Ion Hunyadi, in Rev. 1st., XII (1926), p. 57-68;
(III), (1934), p. 256-265; 9, 0. HALECKI, La croisade de Varna, in Bulletin of the International Committee of Historical Sciences, nr. 45, vol. XI,
1939), p. 485-495.
V. i p. 15, nr. 5; 1.). 32, nr. 5.
www.dacoromanica.ro
VLAD TEPES
Se speriaserd intru atdta
(Turcilor) inc.& se socotea f ericit
ca Vlad Tepe, n'a intrecut In privinta aceasta pe atati alti monarhi ai veacurilor XV i XVI. Sub raportul politic, a pastrat
linia de conduita a tatalui sAu, fiind de partea crestinilor, dar
neezitand, atunci ceind nu putea face altminteri, Ea se Inteleaga
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU ARDEALUL
45
VLAD TEPES
46
apoi Ii taie capul: Odd i pentru cei1ali pretendenti cari rayneau tronul. Apoi fiindca Dan venise i cu sprijinul Romanilor
din Fagaras si Amlas, trimite lmpotriva acestor 1,inuturi o oaste
care le jefueste si le arde cumplit (August 1460). Unele sate, ca
de pild ercaia si Mica, au fost nimicite In lntregime hick, doi
ani dupa aceia, trebuiau &A fie colonizate din nou. Amlasul a fost
luat la 24 August ; stenii, in frunte cu popa, au suferit pedeapsa
pe care o aplica obisnuit voevodul: tragerea In teapa. Brasovenilor nu le-a facut nimic, se pare, de data aceasta; mai mult chiar,
le-a trimis, la 26 Iulie, o scrisoare, invitandu-i sa stea
deoarece el tot ce are de socotit, e numai cu 1,inutu1 Fgarasului,
posesiunea noastr .
LUPTELE CU TURCII
47
Se speriaser intru atata multimile (Turcilor) spune o mOrturie contemporan6 !neat se socotea fericit cel ce putea trece
dincolo, in Anatolia .
Evident, o asemenea indrznea0 provocare nu putea ramane-
drOzneala
de alimente se Mouse pustiul in fala nOvOlitorilor, dup metoda strOveche i pe deasupra se ivise i ciuma. Pe de alt'd_
parte, nici flota trimis6 s cucereascd eetatea Chiliei unde era
garnizoand pug de Iancu de Huniedoara nu putuse ispravi
nimic i fusese nevoitd sd se retragO. Aa !neat, campania s'ar
fi terminat lamentabil dacA Sultanul n'ar fi gAsit in persoana lui
Radu cel Frumos porecla vi-o cdpdtase in haremul impOrtesc
omul care-i trebuia. Acest frate bun al lui Vlad Tepe se grAbi
fgdduiascd supunere i tribut ; el izbuti s4 atragd de partea lui
o sum6 dintre boieri, mai ales dui:4 ce pusese mana pe locul
www.dacoromanica.ro
VLAD TEPES
48
pare-se mandstirea Snagovul unde acetia 1i addpostiserd familiile .1 averea. Mohamed il investi deci ca domn al Tdrii Romaneti i trecu IndAra Dundrea. Vlad, pArdsit de cei mai multi
dintre ai si, cdrora le convenea, se vede, un domn ters, fard
personalitate, trebui sa se retragd peste munti, In Ardeal, ateptnd acolo sprijinul lui Mateia (August 1462). Acesta porni ln-
de jos, ar fi insemnat ca din capul locului sd renunte la independenta sa militard i economicd. De aceea, cand a aflat de
expeditia Turcilor fi de flota care se indrepta spre gurile Dundrii,
e vorba de ales intre aceste interese i un sentiment de recunotintd personald, indoiald nu poate incdpea: primele trebuie
sA biruie.
www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII
49
V.
Fig. 13.
Vlad Tepe$.
www.dacoromanica.ro
VLAD TEPES
50
Corvinul ;
B1BLIOGRAFIE
51
BIBLIOGRAFIE
Vlad Tepe: 1. I. BOGDAN, Vlad Tepes f i naratiunile germane f i rusesti
asupra lui, Bucuresti, 1896, XIX + 170 p. in 4; 2. N. IORGA, Lucruri nouit
despre Vlad Tepes, in Cony. Lit., XXXV (1901), p. 149-162; 3. AL. LAPEnATu, Mandstirea Comana, in Bul. Com. Mon. Ist., I (1908), p. 9-22; 4
CONSTANTIN C. GIURESCU, O bisericei a lui Vlad Tepes la Tdrsor, In Bul. Com.
4*
www.dacoromanica.ro
ai biruit pe toti
este cel mai frumos timp din istoria Moldovei. Niciodatd tara
n'a f ost mai lilting, mai bogatd i mai respectatd ; niciodatd
faima domnului ei n'a strdbAtut atAt de departe, deopotrivd In
apusul cretin ca i In rds'dritul necredincios, provocnd admiratia
prietenilor i respectul dumanilor ; niciodatd nu s'au ridicat spre
slava celui de sus, atat de multe ldcauri i bite found atat de
53
La inceputul lui Aprilie 1457, intra In Moldova pe valea Siretului, stefan, feciorul lui Bogdan cel ucis la Rauseni. Avea cu e/
o oaste de vreo 6.000
de oameni, parte Mun-
ucigasul
lui
jefti, pe Siret, la 12
Aprilie i In cea urma-
tinutui Neamtului,
la 1.4 Aprilie
Joia
Mare
armata lui
,64,,
54
.
4,
,-,-,--..,..
;I
'.
'0
- ,..
r,
...1
7 .i.
o .1,...,
...-.
Atir
14'
^
:
II
3 ?.
"
r
." 2
L,L
.-
;-
"
Fig. 15.
Chlpul lul $tetan cel Mare pe tabloul ctltorlcesc al biserldl dela Patrautl.
www.dacoromanica.ro
CONSOLIDAREA DOMNIEI
55
sndu-i stpAnirea asupra Hotinului. In schimb, Polonii se angajau s nu permit lui Petru Aron s se apropie de hotarele
Moldovei.
Ca o dovad a sentimentelor sale de amicitie, stefan confirm In anul urmtor data exact e 3 Iulie 1.460 privilegiul
comercial pe care 11 aveau dela predecesorii si negustorii din
Lww pentru comertul cu Moldova. Din partea Polonilor prin
urmare, primejdia era Indeprtat. Petru Aron 1i ddu seama
c6." nu va mai fi ajutat ; de aceea, trecu In Ardeal, asezAndu-se
probabil In tinutul Secuilor. Spre a Inltura i de aici pe dusmanul su, i spre a face s Inteleag pe cei care-1 adposteau
c savarseau o mare greeal, atac stefan In Iunie 1461 pe Secui,
politul Teoctist, ate un act prin care fgduiau, dup pilda predecesorilor, credirrg regelui Cazimir, i se pregAti 86 dea Ungurilor o nou loviturd. De data aceasta ins, el nu se mai Indrept
Impotriva Secuilor, ci impotriva cet Chilia. Aceast poart
a Moldovei era in mAna Ungurilor inc din vremea lui Petru al
II-lea Care le-o cedase drept multumit c Iancu de Huniedoara
11 ajutase s ocupe tronul. Prin cucerirea acestei cetti, stefan
urmrea nu numai un scop politic o lovitur dat protectorilor lui Petru Aron dar mai ales unul militar i unul economic. Inteadevr Chilia era, Impreun cu Cetatea AlbA, care se
gseste chiar dela 1nceput In stpanirea Domnului Moldovei, cea
56
centrau deopotrivd mdrfuri polone, unguresti, romAnesti i rdsdritene. Vama ce se lua pentru aceste mdrfuri ar fi constituit un
izvor important de venit al vistieriei moldovene. E usor de inteles
deci pentru ce stefan s'a indreptat impotriva cetdtii dela Dundre.
Unii istorici au vdzut In acest gest o lipsd de recunostintd a
domnului Moldovei faVd de fostul sdu protector, Vlad Tepes, cu
www.dacoromanica.ro
57
58
Prada cazuta in
mAinile
bila:
giSirt0
13acek0
TgTro US
(t-7
Bre.lcu
Legenda
Moldovem
=.41. Unguri
Sra OV
i carele i corturile
In
8a,
s.
1)4 Granite
59
celui mare al vietii lui, lupta impotriva necredincioilor, scoaterea Moldovei din situatia de tributar a Turcilor.
Inceputul conflictului cu Turcii. Luptele cu Muntenii. Inteade-vr, i acest fapt se cunoate mai putin. stefan a trebuit In prima
144 de Turci.
O asemenea politic Ins, comporta mari primejdii. Cine in-
drznea s'o fack trebuia 86-0 ja toate msurile, toate precauOunile. Intr'adevr, Turcii puteau ameninta Moldova nu numai
direct, dar i indirect, prin cei cari ascultau de dnii i anume,
pe de o parte prin Munteni, care erau cu totul in mAna lor (garwww.dacoromanica.ro
60
Tara de Jos, dar nu putu inainta mult, deoarece la Soci, in judetul Backi, il iesi inainte, cu oastea pregaita, Stefan. Lupta a
avut loe in ziva de 7 Martie, intr'o Joi. . , . si-au biruit Stefan_
Voevod
61
mare mult,ime dintre ei. i toate steagurile lui au fost luate, chiar
.einem Margt genand dy Schotz ), iar stefan ar fi adus In Moldova 17.000 de tigani robi: o cifra enorma. Ori unde ar fi situat
62
de oameni
teapa.
www.dacoromanica.ro
63
dea de minune intentiilor lui stefan. Aci s'a si dat lupta. In ziva
de 10 Ianuarie 1475, intr'o Mari, se la'sase o negura deas, care
www.dacoromanica.ro
64
favoriza In gradul cel mai 'Malt atacul pentru cei care tiau locurile, i, dimpotriv, incurca pe strinii necunoscdtori. Profifnd
de acest fapt, Stefan a inceput lupta. Un detaament, In care intrau i Secuii, a atacat frontul armatei turceti, In timp ce un
65
ferior ducilor eroici, pe cari atat ii admirAm, care cel dintAi dintre
principii lumii a repurtat in zilele noastre o victorie att de strlucit In contra Turcilor. Dup prerea mea, el este cel mai vrednic
s i se incredinteze conducerea si stApAnirea lumii si mai ales
functiunea de comandant si conductor contra Turcilor, cu
sfatul comun, intelegerea si hotdrirea crestinilor, pe cnd ceilalti
Dlugosz vedea limpede: Stefan era, in momentul acela, singurul care putea duce cu succes lupta impotriva necredinciosilor.
Avea toate Insusirile necesare unui mare comandant: stia s intocmeascd un bun plan de rzboiu si s-1 clued cu tenacitate la
indeplinire. Stia s impun jertfe alor si, pltind el cel dintAi
en persoana lui, avea autoritate si prestigiu. Era singurul care ar
fi putut duce la izbnd o cruciat pentru gonirea Turcilor din
Europa si cucerirea Constantinopolului. Din nefericire, suveranii
crestini n'au inteles-o. S'au mrginit s laude pe Domnul Moldovei pentru marea lui fapt si si-au vzut mai departe de micile
'or treburi. Nici chiar vecinul sdu direct interesat, regele Poloniei,
care avea de altfel si obligatii precise, potrivit actului din 1462,
n'a dat lui Stefan ajutorul necesar, ajutor pe care biruitorul dela
Vaslui, prevznd ceea ce avea s urmeze, 1-a cerut a doua zi
dup victorie. Inteadevr, se putea lesne presupune c.d. Mohamet
www.dacoromanica.ro
66
i v
spun domniilor voastre cd necredinciosul impdrat al Turcilor a
fost de multd vreme i este Incd pierzdtorul intregii cretindtti,
i in fiece zi se gAndete cum ar putea sa supue i s nimiceasca
toatd cretindtatea. De aceea facem cunoscut domiilor voastre
eh' pe la Boboteaza trecutd, mai sus numitul Turc a trimes in tara
noastrd i impotriva noastrd o mare Wire in numdr de 120.000
de oameni, al cdrei cdpitan de frunte era Soliman paa beglerbegul ; Impreund cu acesta se aflau told curtenii susnumitului
Turc i toate popoarele din Romania i Domnul Tdrii Munteneti
cu toatd puterea lui i Assan-beg i Ali-beg i Schender-beg i
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
Caffei, asa cum se asteptau toti s'i ce! dinti Insusi Stefan; pricina
e CA. Sultanul se imboln6vise de gut si nu mai putea conduce
operatiunile; pe de alt parte, comandantul flotei turcesti constatase c cettile Chilia si Cetatea Alb6 erau bine intsrite s'i aprate, asa Mat nu ar fi putut fi cuprinse usor. De aceea, campania
a fost amnat pentru anul urmtor. Intre timp, in Dechemvrie
1475, Turcii ocupa si cetatea Mangopului, unde st'panea cumnatul lui Stefan, anume Alexandru, fratele Mariei de Mangop..
Cercul cuceririlor turcesti in jurul Moldovei se strAngea din ce
in ce. In primvara anului 1476, la 13 Mai, Sultanul Insusi porni
din Adrianopol, cu 150.000 de soldati, hotrit s termine cu Indrlznetul care sfAramase oastea lui Soliman. In Muntenia, urma
s se adaoge armata lui Laiot, de 12.000 de oameni, iar dinspre
rsrit trebuiau s atace Ttarii. Soarta lui Stefan 'Area pecetluitg. Mohamet al II-lea aducea chiar Cu sine pe un pretendent,
pe Alexandru, care se ddea drept frate cu Stefan si care urma
s6 fie 1nsc'unat la Suceava. Dup aceea, ar fi urmat asediul si
cueerirea celor doug cetAti, Chilia si Cetatea Alba.' ; In felul acesta,
Moldova trebuia sd ajung cu totul sub stapnirea turceasc. Planul
dat lupta.
www.dacoromanica.ro
69
iar cronicarul turc Seadedin afirma cal spre a ajunge la acel fort
trebuia trecut un sant foarte adnc, in dosul cruia erau maracini
bune baterii cu ostasi armati . Toate masurile fusesera
arstea
Braevici,
Sarbul,
Petre
Iezereanul, Ivan
www.dacoromanica.ro
70
mar-
cei
buni i tineri i oastea cea buna i viteaza i chiar feciorii husari se innecara ... i mare scarba au fost atunci in tara Moldovei i in toate tarile i domniile de prin-prejur . lar pisania
bisericii ridicate de stefan in amintirea luptei, spune: Sculatu-s'a puternicul Mahmet, Imparatul turcesc, cu toate ale
sale rasaritene puteri, 'Inca i Basarab Voevod cel numit Laiotd
venit-a cu dansul cu toad tara sa cea basarabeasca ; au venit
ca sd jefuiasca i sa ia Tara Moldovei i au ajuns 'Ana aci, la locul
numit Paraul Alb ; i noi *tefan Voevod i cu fiul nostru Alexandru
ieit-am inaintea lor aici i am facut cu danii mare raboi in luna
lui Iulie In 26 zile ; i cu voia lui Dumnezeu furd biruiti cretinii
de catre pagani i cazu acolo mare multime din ostaii moldoveni .
i Cetiitid
71
aceeasi soart. Nici incercarea urmatoare, din 1477, cu Tepelus, n'are mai mult succes ;
i acest protejat repetd sub amenintarea garnizoanei din Giurgiu gestul lui Laiota si trece de partea Turcilor. El ii insoteste
chiar cu o armata de 5.000 de oameni in expeditia din Ardeal si
sufera impreun cu ei grozava infrangere de pe Cdmpul Pdnei
(13 Octomvrie 1479).
Cu toate repetatele desamagiri, *tefan continua incercarile de
a aduce Tara Romaneasca in sfera sa de influenta. O scrisoare a
reginei Beatrice, sotia lui Mateias Corvin, vorbeste de expeditia
pe care a fcut-o domnul Moldovei, impreuna cu Ardelenii, pe la
1.
care la randul sau a trimis eateva din ele Papei. In locul lui Tepelus, fu asezat domn in Tara Romneascd Vlad Cellugdrul, fiul
lui Vlad Dracul. A urmat Inca o revenire a lui Tepelus, sprijinit
de boierii Craiovesti, din Oltenia, si poate i cu ajutor turcesc ;
ea a durat insa numai cateva luni. In Aprilie 1482, Vlad era din
nou in scaun ; Tepelus care se refugiase in Oltenia, fusese ucis
www.dacoromanica.ro
72
unei puternice armate porni spre Moldova. Dupa trecerea Dunarii, pe la Isaccea (27 Iunie), se adaogara i forrele lui Vlad Cdlugarul i ale Tatarilor i toate impreun. incepur, In ziva de
6 Iulie, asediul Chiliei. Dup o rezistenra de 8 zile, puternica cetate o cheie i poarta pentru toata rara Moldovei .1 Ungariei
i a tarii dela Durare cum o numete insuO Sultanul capitula;
73
pentru totdeauna cele dou cetti. El a Incercat sustine cronicarul turc Seadedin s recucereasc6 prin surprindere Cetatea
Albg, trimitnd acolo un corp de oaste care a fost ins respins
de garnizoana ce prinsese de veste. A catat atunci sprijin la
vecini. Mateias s'a multumit 'Mg s protesteze numai pe lang
Baiazid impotriva Inclcrii tratatului care prevedea pace timp
de cinci ani, pand in 1488, iar cand acesta i-a replicat c zisa pace
nu cuprinde si Moldova cancelarul ungur care a si fost pedepsit
de aceea, uitase inteadevr s' specifice faptul s'a grbit
incheie un nou acord, cuprinznd de data aceasta si Moldova, dar
www.dacoromanica.ro
74
resati si sub raportul politic si sub cel economic la stapanirea celor dou porturi, aveau sa-i dea ajutorul necesar recuceririi
75
dac nu se lntelegea cu Turcii, nu avea s mai aib linite. Cettile nu putuser fi luate prin forta armelor. Prin tratative diplomatice, ga cum a lncercat Cazimir, avnd i sprijinul Vengienilor,
cu att mai putin. De altfel, regele Poloniei, vznd a Incerdrile
sale sunt zadarnice, s'a grbit i el s incheie pace cu Sultanul,
pe timp de doi ani, Incepnd dela 21 Martie 1489. Chilia i Cetatea
Alb6 erau sacrificate, iar fgAduelile dela Kolomea, uitate. 5tef an
76
www.dacoromanica.ro
77
ca stefan sd fie obligat a recunoaste suzeranitatea regelui loanAlbert; dacd ar refuza s'o fug, atunci ei, fratii Iageloni, s5.-1
alunge cu puterea i cu armele din lard- i s aseze In locul sdu
In Moldova, pe
Sigismund, care ar apdra cu mai multd atentiune Vrmul Dundrii in contra Turcilor barbari >>. E probabil ca
sale intentiuni fatd de domnul Moldovei. and solii lui loanAlbert, In 1497, vin sd-i anunte lui *tefan expeditia Impotriva
Turcilor
cer s participe si el, primesc rdspunsul semnificativ cd armatele moldovene se vor al.-Aura celor polone numai
nd acestea vor fi ajuns inaintea ceteitilor amintite. In ce priveste
trecuse Nistrul
moldoveni si-i trimite la Lw6w, la inchisoare. Intentia lui loanAlbert apdrea deci limpede.
Ca rspuns, stefan vesteste pe Turci si pe Ardeleni si le cere
ajutor. In acelasi timp, i concentreazd oastea la Roman, dup
www.dacoromanica.ro
78
Snyatin
Cotmani
Lentesfi
Cernitdi
Codru/Cozminului
Suos
eava
do
Roman
www.dacoromanica.ro
7q
ajunse inteo situatie din cele mai critice, pring intre cetate
stile lui Stefan care strangeau din ce In ce mai mult cercul in
jurul asediatorilor. Turcii trimiseserd un ajutor de 2.000 de oameni ; Radu cel Mare, domnul muntean, adaogase si el contingentul sau ; voevodul Ardealului, Bartholomeu Drgffy, caruia
ai nostri Ii mai spuneau i Birtoc, sosise, prin pasul Oituzului, cu
12.000 de soldati. Stefan putea prin urmare sa dea lovitura deDaca n'a facut-o, aceasta se datoreste lui Drgffy care,
In urma instructiunilor ce primise dela regele Ungariei, Vladislav
al II-lea, fratele lui loan-Albert, intervine pe langa domnul Moldovei sa faca pace. i l-au rugat Birtoc pe Stefan Voevod pentru
pace povesteste letopisetul lui Azarie
Domnul Stefan . .
abia i-au facut voia
. Polonii trebuiau sa se intoarca
pe acelasi drum, pe care venisera, nu prin alta parte pe unde
era tara intreaga . Dar aceasta insemna, de fapt, imposibilitatea
pentru Poloni de a se aproviziona, deoarece ei ridicasera, la venire, ceea ce se mai putuse gasi in drumul lor. Prin urmare, IoanAlbert a trebuit s ja alta cale si anume aceea care trecea prin
orasul Siret, prin marele codru. al Cosminului i raspundea la
Cerncluti. La 19 Octomvrie (asediul Sucevei incetase cu trei zile
mai inainte, la 16) armata polona, demoralizata, porneste indarat
pe drumul aratat. stefan care banuise ch. Albert nu va respecta
conditia cu privire la itinerariu, are acum prilejul sa plateasa
pentru toate pagubele recente i pentru umilinta, mai veche,
dela Kolomea. El porneste in grab cu ostile sale dupa Poloni
si-i arunge in marginea fgetului dela Cosmin , unde-si ayezasera tabra. Domnul pune s se ocupe iesirea din codru dinspremiaznoapte, aseza apoi ostasi ai s51 chiar in codru, poruncindu-le sa taie copacii pe ambele laturi ale drumului, lasandu-i numai
intinati i, in momentul cand armata polond se angaj ase mai
Joi, el ataa
80
locWui strmt ca odinioar. Ungurii la Posada copacii intinati i provoac o desordine cumplit. Oastea regelui loanAlbert a fost prins ca inteo capcan i strivit. Fost-au atunci
mare moarte intre Lei din partea armelor moldovene pove-
cum pov.esteste letopisetul dela Bistrita. Din numeroasa i falnica armat care intrase in August In Moldova, s'au intors numai
cteva frnturi. Cea mai mare parte a nobilimii ce insotise pe
rege, a sleathei , cum se spune In limba polon, a rmas pe
diferitele campuri de btlie i rnai ales In Codrul Cosminului.
Insi izvoarele lor mrturisesc dezastrul . Acest cuvant chiar
e intrebuintat de cronicarul polon Cromer. Iar medicul Regelui
loan-Albert spune: Si mare si nernsurat jale a fost in Polonia
din cauza unei att de nenorocite intmplri . Vecinii Polonilor
au rmas, pe drept cuvnt, impresionati de infrngerea lui loanAlbert. Astfel cronicarul prusian Nacker relateaz: Oastea regelui a suferit o catastrof; cea mai mare parte au fost omoriti
si prinsi i toate carele, cu tot ce aveau in ele, au fost pierdute.
www.dacoromanica.ro
81
Iar in Analele Rutene gisim: Si i-a batut fara mila si i-a fu-
0 Dumbraya Rofie la Cotnar 0 Dumbrava Rop:e mai gios de Roman . Unii se indoiese de veracitatea acestei traditii; noi socotim
ins, ca nimic nu ne impiedec s'o admitem. Detaliile pe care ni
le d. Neculce asupra tratamentului la care erau supusi acei prizonieri nu par debe a fi inventate.
Stefan nu s'a socotit ins rzbunat numai cu distrugerea ar-
tot tinutul pana la Lw6w dup alte izvoare, chiar pana la apa
Wisloka, dincolo de Przemysl prddat (vezi fig. 18). 0 suta de
mii de robi ar fi eazut atunci in mainile Moldovenilor; pe o parte
din ei, Stefan i-a asezat In judetele din spre miazanoapte din
care pricin. arat letopisetul lui Grigore Ureche si Simion
www.dacoromanica.ro
CO
fie/zo
amosc
Przeworsk
Jaros/aw
Lancu
RadyInno
Czchow
LWOW\
(L,Ovl-
*Priemysl
(Cinov)
oPomorz any
Tarnopo,
o wo/ocis,
stru
Rohalyn
Sambor
,x,
oDrdhobicz
0 Stry,
Trernbow/a
PoOnajec
fidfiCI
Buc ac?
/esupol
"
0 Japeinica
Starnsia. u0
Tysmienic a o
P
blunc doc,
Bereg
Satu Mare
Sarmar
0 go.t3I, ON I A
07:40 snoialifnr
enka
\41.-
Hust
6 Mst Pe n
Smerinka
f,
08ar
.Cdmenec4Podolsky
MOHILEW
oCoimanAHotin
KiSCjUli
X..LentecL.:1/m
in I
Cr
1,ntiti
\i
7"'
ov:/saut.
tonic
Podriga
"1,
Soroca
00. airm,inesti
5'UCEAVA
Fig. 18. Expeditia de pedeapsi a lui tetan cel Mare In Polonia. Linia neap% Cu sageti arat drum' urmat de armata moldoveana.
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
1eF;e0i, au lovit pe Turci intre Nistru i Prut, in regiunea HotinBoian i au ucis pe multi din ei. Dar, In genere, campania cre0inilor
In
vremii rezult6. c trebuia 86 se adune o comisie mixt Moldoveni, Poloni i Unguri care s" decia. Moartea regelui polon
(17 Iunie 1501) produse Mg o amAnare. La cel de al doilea termen
vame0i In orae i trguri. Pocutia e tara mea spune el solului polon care se prezentase mai pe urma pentru a scuza lipsa
delegatilor cci se tine de Moldova din vremuri deprtate i
am asupra ei drept sigur . i acum vreau s'o pstrez adaogA
Stefan cu pretul pierderii capului meu . Nici la cel de al treilea
termen, fixat in urma struintelor regelui Ungariei, in ziva de
2 Noemvrie 1503, Polonii nu se inflieaz la locul hotrit ; Stefan
era prin urmare in dreptul su s considere chestia inchis. De
fapt, Pocutia i rmne sub stpnirea dregtorilor Moldovei,
iar incercrile Polonilor de a o relua cu armele nu izbutesc, cu toat
VIATA ECONOMICA
85
86
asigurarea domnului pe cinstea i pe credinta noastrd cretineascd, frd Ineldciuni i Me nicio viclenie cd va respecta
dispoziiile zisului privilegiu, pare a fi In legturd Cu recatigarea
Hotinului de care Stefan, fapt care turburase, se vede, raporturile dintre cele cloud' tdri. Negustorii din Liov voiau o noud garantie i Stefan le-a dat-o.
Aceeai continuitate se observd i In raporturile comerciale Cu
viATA RELIGioAs.
87
in mod precis cdrei cauze se datoreste cererea lor ; poate s" fi fost
Il va plti aa inat s rmdie multumit i-i va da voie sa se intoarcd inddrdt cand va voi.
Pentru nevoile comertului i ale vietii economice In genere i
In acelai timp i ca un semn de suveranitate, a bdtut Stefan ce!
www.dacoromanica.ro
88
de argint, anepigran
dela $tefan cel Mare.
(Colectia Acaderniel
Romine.)
www.dacoromanica.ro
89
de Roman; cea din uring In 26 August 1503 and Stefan confirm6 acestei episcopii ocina ei dreapt anume satele Rdutii
cu morile i Cotmanul mare cu cele noud cgtune care-i fuseser6
d4ruite de strmoii s'Ai.
Ctitoriile lid Stefan. Niciunul dintre domnii Moldovei n'a
Fig. 21.
www.dacoromanica.ro
91
mnsiirea Zografu dela Sf Antul Munte. In sfarit, a treia categorie privete mnstirile crora stefan le-a fcut numai danii,
andu-le sate, vii, tigani i mertice anuale de sare, vin, cear, etc.
Constructia Putnei a inceput In vara anului 1466 (4 Iunie,
dup unele izvoare, 10 sau 20 Tillie dup5. altele) i a tinut trei ani
incheiati (vezi fig. 21). La 3 Septemvrie 1469 avu loe sfintirea,
In prezenta domnului i a marilor boieri, slujba fiind fcut de
mitropolitul Vrii Teoctist, de episcopul de Roman Tarasie i de
62 de preoti i diaconi. Staret fu numit Ioasaf, arhimandritul.
Putna avea s fie, potrivit hotrlrii lui tef an, locul su de venic6
odihn. Daniile pe care le-a primit aceast mnstire dela lnaltul
su ctitor sunt foarte numeroase..Documentul din 6 Fevruarie
1.503, care cuprinde Intrirea tuturor donatiilor anterioare ne
face s vedem imensa avutie de care dispunea Putna. Ea avea
mai hitAi 29 de sate dintre care 24 druite de tef an care le cumprase dela diferiti proprietari sau le avusese el personal i 5 druite de doi boieri; satele se aflau mai ales In partea de Nord a
tarii, In tinuturile Sucevii, Cerdutilor i CArligAturii; apoi o se-
s.
"
.,
,'
1.17'
'
.
.,.4
,i
...,
.: .
1,,
s
'
'.11%)
1I
,.
'
ki.
'.,. ',1'..
.
"`",
. ,,-; nP
S.-{M .
.,. %
,. .....V
,R
;.,,
..
-'
'
1----- -.-a---: - --a--il------
'
.."
c---_-
..'k
...e
www.dacoromanica.ro
C.,,
"
S.,
,
, :.- -
Fig. 22. Iliserica dela Voronet rldican de *tefan eel Mare, In 1488. Peretl exterior' aunt acoperiti de picturl;
acoperlaul e de eindr113..
' r.1
...
'
3".
Z
A:': -.'
tr.".
.1
,'-
,.,.;
.:
'
'
t. "-
. e ..;
... .
!..
\'
93
94
Fig. 23. Pisania bisericii Tazlau. In ultimele doua rAnduri se vede data cAnd s'a
ineeput constructia: 7004 (1496) Iulle 4 si data eAnd ea s'a ispravit: 7005 (1497)
Noemvrie 8.
47/
atom. 4neaaroloT
'a_ inuread
4.
,...
.7
.,_
.."
....."'
_
.
..:=301
A
N
K.
47
Nu; )11'
7,0;
IT Al.
'VD
Ruttift:
m.
,
74.
Fig. 24. Plsanla biserleil marl deja manastlrea Neamtulul zidlta. de $tetan ; In ultlmul rand se eiteste data and s'a Ispravit
eonstructia:
Atrt x... MC1101 1101515
i (sin anul 7005 (1497)... luna /inertly* 14 t).
www.dacoromanica.ro
96
Ina din primii ani ai domniei, din 1466, un mertic anual de 100
de galbeni ungureti, ceea ce era o sum important. In schimb,
alugrii trebuiau s respecte urinktorul aezrnant, pe care-1 reproduc in intregime, deoarece e caracteristic pentru grija i minutiozitatea pe care o punea ina din tinerete evlaviosul voevod
in raporturile sale cu biserica: Inainte de toate spune Stefan
s m scrie pe domnia mea la sfanta proscomidie, dup obiceiul
sfintilor printi i dui:a aezrnantul sfintei biserici, i s scrie
langa domnia mea i pe doamna mea 0 pe copiii notri de Dumnezeu druiti Alexandru i Elena ; i s stea la sfantul pomelnic
cum este scris. Si iar60, Oda' ce Dumnezeu atottiitorul se va indura cu noi i vom fi in viat
sfnta biseria s ne cante Sambt seara paraclis i Dumineca la pranz s se dea butur, Martea
s ni se cante sfanta liturghie, 0 la pranz s se dea buturd. i sa
m mai pomeneasc in fiecare zi la vecernie 0 la pavecernit i la
miezul noptii 0 la utrenie i la liturghie 0 la sfnta proscomidie
unde mai este obiceiul sfintei i dumnezee0ii biserici, precum
e invtt ura sfintilor printi; iar in pomelnic s ne pomeneasa
dup aezamant. Acestea 84 ni se cante Odd ce vom fi in viat.
lar dup trecerea anilor no0ri i dup sfalitul vietii noastre, In
anul intai s ni se faa i sa ni se cante sfntul prohod, de &Are
sobor ; apoi slujbele de ziva a treia, a noua, a douzecia 0 a patruzecia, de o jurntate de an 0 de un an. lar dup trecerea unui an,
97
Inu vor mai avea nicio indatorire talk' de domnie; nici chiar la
r`zboiu nu vor merge, decAt atunci cnd va merge Stefan In per-
pe care le stdpanea din vremea lui Alexandru cel Bun sau mai
de curand.
MAdstirea Homorului primete dela Stefan, la 30 August
1459, un mertic anual de cinci buti de vin. Mai tarziu, spre War0tul domniei, ea face un schinfb cu domnul care echivaleaz6 de
7
www.dacoromanica.ro
98
serica din Beidauti (azi MileOut* drept multmit" pentru biruinta dela lUmnic impotriva lui Tepelus. Ne-o spune rnituit
pisania bisericii, scria, dupi obiceiul timpului, In lirnba slavg:
In anul 6989 (1481) luna Iulie 8, In ziva sfAntului marelui mucenic Procopie, Io Stefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn
al Moldovei, fiul al lui Bogdan Voevod, impreun6 cu prea iubitul
99
:,
Fig. 25.
7
www.dacoromanica.ro
1 an
tr.
..
'
.*;,`
Th
A.
-
dr
.,
.h
t-
t . 44 ,,t
tvi, ,
..
'
..' --,
"..:
't,""
,,...., ,
.......
.,,,,,
,..
.54.1.
'
".
-0.
...NY' #1
1..
'I
.,)
41
....
' *-1
7,44" e
'.
1.
',V.:let....),
la ,
.1.. sr 4
r,,- )", I I,
`.1'.,
1
.
*.'-]
'49
, r i'
'
.., ,
1.:...
.....
:
.-..... rA
-1
. 2''
-,-..-1..
I
.....
'
!,4
3.. 7,,-..t,
'1; An:Lik.
Fig. 26.
101
anul 1496 se Implineau tocmai 20 de ani de and ostasii moldoveni cazusera stropsiti de multimea lui Mohamet al II-lea
tef an Voe-
102
trecand multi ani s'au stricat. In zilele lui Ion Costandin Ba-
Ciceiului.
Traditiile locale atribue marelui ctitor 0 bisericile din: Sceinteia, in judetul Vaslui; din Scheid, in judetul Roman; din Floreqti, (cu hramul Sf. lije), in judetul Tutova; din Ceipriana, in
judetul Lapuna 0 din Cotnari. Dovezi documentare nu exista
Insa In sprijinul acestor traditii.
Pentru a completa lista lacwrilor bisericeti zidite in timpul
lui tef an, trebue sa adaogam i pe acelea ale rudelor sale 0 ale
boierilor care i-au urmat pilda. Alexandru, fiul nascut din casatoria cu Evdochia din Chiev, sau, daca ne luam dupa pomelnicul
103
-S.1
-
,
:
41.;
...
i.
. . 4.. .
.Zit;
Rt -
tr
lk?'
t'
u
Fig. 27.
Biserica dela Baia, ctitoria lul teran ce! Mare. Data zidIrli nu se cunoaste
precis; ea pare a nu tl WA. mult posterioara /Anne dela Bala (1467).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
gnpul4 op a intriadoou :pm* no lipadoott luns liopoxa niaJad eaninav 'elan goposla
8z 11A
:1
'
.=
105
la 27 Martie 1486 i el
1 LI
de batind, Arburea, in
inutul Sucevei ; inceputd
1&
Familia lui
Stefan.
www.dacoromanica.ro
106
,a,4'.""
mantul ei se all la
mnstirea Putna (vezi
nscuti dinl,aceasta
cgtorie. Maria a supravietuit lui Stefan,
anul mortii ei fiind
www.dacoromanica.ro
107
Inchii trite cetate. Dintr'o scrisoare din acest an, luna Septemvrie, aflm c stefan intrebase in cloud rnduri pe hanul
ttresc din Crimeia de soarta a lor lui. Wspunde-mi scrie
indureratul i batrnul printe fi-vor in vie*" fiicA-mea i
nepotu-meu?
Rspunde-mi: Va fi despoiat marele cneaz pe
nepotu-meu de marea cnejie a Moscovei i va fi dat-o fiului
marelui cneaz Vasile ? . La dteva luni dup moartea lui stefan,
i-a sfrit i Olena zilele in cetatea in care fusese inchis (18
Ianuarie 1505). Fiul su Dimitrie, eliberat pentru scurt vreme
{le Ivan al III-lea, care, pe patul de moarte, ii recunoscuse greeala comis lata de nora i nepotul su, n'a putut totui cpta
tronul. Vasile este cel care reuete 86-1 ocupe; Dimitrie, inchis
{lin nou, moare la 14 Fevruarie 1509.
Din a doua castorie, stefan a avut pe Bogdan F,si pe
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
mai Intai cu Petru Aron, apar apoi in lista de martori a documentelor lui stefan. La 5 Dechemvrie 1460, Duma Braevici e
eitat chiar in fruntea intregului divan i. 1i pastreaza acest loe
eminent Ora in 1466, Septemvrie 15, dat.dup care nu-1 mai
intalnim de loo; documentul urmator, din 8 Dechemvrie, are in
frunte pe Manoil; Duma probabil incetase din vieata intre timp.
Numai Mihail logofatul n'a vrut s se intoarca ; el ramne in Po-
tori a documentelor domneti, parcalabii sunt trecuti intotdeauna inaintea dregdtorilor de curte, Cu exceptia dvornicului
care, in genere, ii precede. Vlaicul, unchiul domnului, e numit,
chiar dela inceput (1457), parcalab de Cetatea-A1M; in 1467 11
gasim ca parcalab de Hotin pe care-1 apara cu vitejie impotriva
atacurilor lui Mohamed al II-lea, in 1476; dupa aceea, trece, in
1481, la parcalabia Orheiului. Duma, fiul lui Vlaicul, var deci
cu stefan ce! Mare, a fost mai intai parcalab sau staroste de Hotin,
impreuna cu tata! sail (unele cet'ati mai insemnate precum: Chilia,
Cetatea-Alba, Hotinul, Neamtul, aveau cate doi parcalabi!), apoi
parcalab de Cetatea-Alba, impreuna cu Harman, dupa aceea par-
calab de Neamt. Stanciul Ponici, unul dintre boierii cei mai insemnati ai Moldovei, care ocupase dregatorii Inca. sub Ilia, fiul
lui Alexandru ce! Bun, e parcalab de Cetatea-Alba, alaturi de
Vlaicul, In 1466. Bdtranul Arbure a fost parcalab de Nearnt din
1471 pana in 1476, el a aparat cu vitejie cetatea impotriva atacurilor turceti, dupa Raboieni (vezi fig. 31). Fiul sau, Luca, a
ocupat dregatoria de portar la Suceava , ceea ce e tot una cu
4 parcalabul acestei cetti; rezistenta lui indratnica a silit in
1497 pe Regele loan-Albert al Poloniei s intrerupa asediul cettii i sa primeasca armistitiul a crui nerespectare a dus apoi
la dezastrul din Codrul Cosminului. Mai inainte de Luca Arbure,
www.dacoromanica.ro
110
'
t
r
. '
-1
nI
'.
'
-;
..
..
"....
s.4.,tA.
...
,e
..
..
ran
1P7s1,.-
+).4t
,04
...!!
A.
:. , ' '.
'
.4.17) ,..:
Zi, .
,p
a ..
4.17.
31,,,,..
,.. -.,,,1
,.14 .
-,1.
L'.
t,0 ,...
.1.
i-vtf'41,?'''
'
'
.,
A...,:f,
.
,-
-7.1V1
.
,'V'
IT
...s
..
'''
'Z..?
AZ
..` pip
''
Fig. 31.
www.dacoromanica.ro
111
bili, evident CA administratia tdrii se facea mai upr i in conditii mai bune.
112
statornic pe care 1-au aratat boierii altadata atat de schimbatori marelui lor Domn. Credinta lor 1-a Insotit In toate Imprejurarile grele, In toate luptele, la Baia ca i la Vaslui, la Chilia
c a i la Cosmin. Pentru aceasta credinta au pierit la Raboieni,
striviti de multimea dumanilor. Niciodata, In istoria tarilor
noastre nu s'a vazut un exemplu mai puternic de solidaritate
intre domn i boieri. E unul din elementele care explica taria i
rezultatele acestei domnii.
Moartea lui $tefan. Personalitatea lui. Rana pe care o apatase stefan la picior cu prilejul primului asediu al Chiliei, In 1462,
nu 1-a Impiedicat sa poarte Ina atatea razboaie i sa-i armuiasa
tara timp de peste patru decenii. Nefiind Ingrijita frig cum trebuia, ea nu s'a mai Inchis pana la sfaritul vietii. In 1475, stefan
ceruse un medic la Venetia ; nu tim daa i s'a trimis vreunul
i, In cazul acesta, cat a stat In Moldova. In 1502 se constata
Insa ca venise la Suceava un doctor venetian, Matei Mariano.
*tefan suferea acuma i de podagra sau guta. La 9 Dechemvrie
1502, pleca o scrisoare atre dogele Leonardo Loredano prin care
acesta era rugat sa permit venetianului Dimitrie Purcivi a se
Intoarce at mai repede In Moldova cu doctoriile prescrise pentru
domn. Muriano Insa moare In cursul anului 1503, Inainte de 24
Iulie, and stefan trimite o nou scrisoare dogelui Loredano,
prin postelnicul Teodor, solicitand un alt medic. Afrin cu acest
prilej a din cauza podagrei domnul nu mai putea mica mainile
i picioarele. In urma acestei scrisori, e trimis medicul leronim da
I j3
cealalt ar fi vrut
ca domn pe un alt
fiu, se pare Stefan,
care se afla la curtea
Sultanului. Pentru
a curma once discutie i pentru a-vi
impune voinIa, btranul voevod ddu
porunc6 sd fie dus
la locul unde se
inea adunarea boierilor i aci puse
s se taie capetele
sefilor celor
cloud
tabere. In urma
acestui gest
care
arta si In ultimul
moment ce putere
stiipanise Moldova
timp de o jumdtate
In ziva de
7*.#
la ceasul al patrulea
din zi, Stef an Inchise
ochii. Din vreme,
-
voevodul-erou
pregUise mormn-
tul, In mnstirea
Fig. 32.
www.dacoromanica.ro
114
acopere trupul,
Putna. Lespedea de marmor care trebuia
Bine
cinstitorul
Domn
Io stefan
avea s'apat gata inscriptia:
Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn al Trii Moldovei, fiul
lui Bogdan Voevod, ctitorul i ziditorul acestui sfnt 1604,
carele aici zace 0 s'a mutat In venicele 14cauri in anul 7 ...
luna ... 0 a domnit ani 47, 3 luni (vezi fig. 32). Data mortii
care, evident, lipsea, n'a fost completat de urmai; se ggsete
Ma pe acoperAmntul de stof6 al mormntului, fcut din porunca lui Bogdan; inscriptia acestui acoperdmnt ne arat ea'
Io *tefan Voevod ... a domnit In tara Moldovei 47 ani
trei luni i... s'a mutat la Mewl cel venic In anul 7012, luna
Iulie, ziva a doua, Marti, in ceasul al patrulea din zi . Insotit
de boieri, de toat curtea 0 de mare multime de norod, care cunoscuse ea' a pierdut pe cel mai bun aprtor al ei, a fost purtat
regelui ungar Mateia, cel btut la Baia, nu poate s'd nu recunoase i el insuirile deosebite ale lui tefan: Era insuflefit
pentru lucruri frumoase fi mcindre, pe kingii acestea activ ci strapic
la reizboi . Un italian contemporan mArturisete 0 el: Om foarte
www.dacoromanica.ro
115
BIBLIO GRAFIE
tefan eel Mare: 1. AL. PAPADOPoL-CALImAH, Sofia Paleolog, nepoata
impciratului Constantin XII Paleolog qi Domnita Oleana, fiica domnului Mol-
dovei yStefan cel Mare 1472-1509, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., t.
XVII (1894-1895), p. 1-157; 2. N. IORGA, Istoria lui S'tefan cel Mare,
Bueurqti, 1904. 374 p. in 80; 3. N. IORGA, $tefan cel Mare, Mihai Viteazul
i Mitropolia Ardealului, in An. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist., t. XXVIII
8*
www.dacoromanica.ro
116
(1904-1905), p. 1-35; 4. V. PARVAN, Relaf jite lui S'tefan cel Mare cu Unsana, Bucuresti, 1905, 142 p. in 8; 5. ANDREI RADULESCU, Luptele lui
.,Stefan cel Mare cu Turcii in anii 1475 f i 1476, Bucuresti, 1908, 90 p. in 8;
6. AL. LAPEDATU, O biseric a lui .te fan cel Mare in Tara Roma' neasca, in
Bul. Com. Mon. Ist., III (1910), p. 107.109; 7. GENERAL RADU ROSETTI,
Incercari entice asupra razboaielor din anii 1475 si 1476 dintre te fan cel Mare
qi Turci, Bucuresti, 1914, 44 p. in 80; 7. GH. I. BRATIANU, Lupta dela Baia,
(dupa izvoare unguresti), in Rev. 1st., V (1919), p. 216-224; 9. I. URSU, yStefan
eel Mare Domn al Moldovei dela 12 Aprilie 1457 pcind la 2 Iulie 1504, Bucuresti,
1925, 463 p. in 8; 10. G. BALS, Bisericile lui tefart cel Mare, Bucuresti, 1926,
331 p. in I (Bul. Com. Mon. 1st., XVIII, 1925) ; 11. N. IORGA, Cronicele turcesti
zdri recente ale locurilor batilliilor dela Doljesti, Vaslui si Scheia, in Mem.
Secy. Isl. Acad. Rom., t. XV (1934), p. 107-115; 17. GENERAL RADU ROSETTI, 0 mica intregire la istoria lui yStefan-cel-Mare, in Mem. Secy. Ist. Acad.
www.dacoromanica.ro
118
119
120
Fig. 33.
Chipul doamnei Maria, sotia lui $tefan cel Mare, pe o staf bIserIceasci dela
milnastirea Putna (1500. August 20).
www.dacoromanica.ro
121
era nepotul acestuia din urm. I s'a zis Tepelus fiindc imita,
in ce priveste pedepsele, pe Vlad Tepes. Imitatia s'a oprit ins
aici; in celelalte, nu i-a semnat aprigului su predecesor. Instalat
pe tronul Trii Romanesti la sfarsitul anului 1477, Basarab ce!
TarCr a trecut si el In curAnd de partea Turcilor. La 19 Iunie
1478, negocia pacea dintre acestia din urm i Unguri, era deci
in gratia Sultanului. De aceea, el si e obligat s'a insoteas pe cei
122
Prin Ianuarie 1481, Basarab ce! Tanr e chemat la Constantinopol ; la 14 Fevruarie era indrt, in Ord'. Cateva luni dup
aceea, insotete din non pe Mi-beg i Skender-beg, cari atacau
de data aceasta Moldova. Trupele turceti i muntene prdar
Tara de jos pan sub Lunca cea Mare , aa ne spune un document contemporan din 15 Octomvrie 1481. stefan porni Impotriva nvlitorilor i, acetia retrgandu-se, Ii ajunse in judetul
Ramnicul-Srat, la Ramnic , afirm cronicile moldovene.
Lupta s'a isprvit printr'o infrngere total a Turcilor i a lui
Tepelu, care fu nevoit s se retrag' in Oltenia. Domnul Moldovei
VLAD CALUGARUL
123
ciul dela Glogova, sotal surorii sale Anca; aci este ins mora,
de boierii mehedinteni.
In timpul acestui sfArit de domnie, la 10 Martie 1482, are
loe i ocuparea cettii Crciuna de ctre Stefan ce! Mare. Se pare
124
Prin urmare, raporturile eran amicale. Incepand fug din primavara urmatoare, tonul scrisorilor se schimb. Voevodul e suparat de toate relele pe care i le fac hotii de castelani dela
Bran. De aceea i inchide drumurile prin munti. Mai mult chiar,
ingaduie unor cete de Turci s treaca prin tara i sa atace tinutul
Barsei (15 Octomvrie); nu e exclus ca la aceasta operatiune
fi participat i ostai munteni. Se va mai ad'hoga, in anul urmtor,
i un alt motiv de suprare: prezenta pretendentului Mihnea, fiul
lui Tepe, in partile Sibiului. Un emisar al acestuia aducand scrisori boierilor e prins de Vlad Calugrul i insemnat la nas (inainte
de 1 Iulie). Un alt pretendent, Vlad, tot fin de al lui Tepe, apare
In 1495 i face mai multe incursiuni in Tara Romneasca,
vreun rezultat apreciabil ins. Chiar emisarul lui Mihnea se dadea,
el insui, drept fin de domn, ceea ce a justificat pedeapsa primita.
Despre un ultim pretendent, anume Vlad vornicul, fost dregator
al lui Tepelu, ne vorbete un document din 1502, dela Radu
cel Mare, prin care se intarete manastirii Nucet (Cozia), intre
altele, satul Badetii. Pentruca acest sat fost-au batrna
dreapta ()Gina* a Vladului dvornic ; iar Vladul dvornicul el au perit
VLAD CALUGARuL
125
Vlad alugrul a murit in toamna anului 1495. In Soc otelile orasului Sibiu se inseamra, intre 15 Septemvrie si 16 Octomvrie, di s'a trimis un om la Buda in legAtur cu o moar tea
voevodului transalpin si un altul in Tara Romneasch" pe ntru
www.dacoromanica.ro
BIBLI 0 GRAFIE
126
BIBLIOGRAFIE
L Rada eel Frumos: 1. AL. LAPEDATU, Radul cel Frumos (lunie 1462 Ian_
p. 710-711.
V. si p. 126, nr. 3; p. 15, nr. 5.
IIL Tlad Ctdugiirul: 3. AL. LAPEDATU, Vlad-Vodd Cdlugdrul 1482-1496.
grafie istoricd, Bucuresti, 1933, 96 p. in 80; 5. CONST. I. POPE SCU , Mel neistirecr
www.dacoromanica.ro
Calificativul de cel Mare care s'a dat lui Radu, mai intai
de scriitorii cancelariei domne0i i de cronicari, apoi de istoricii
vremurilor noastre, nu e determinat de cine tie ce biruinte sau
fapte vitejeti; dimpotriva, sub raportul politic i militar, acest
voevod n'a strlucit de loo; supus ascultator al Sultanului, mergaud mai In fiecare an la Stambul spre a i se inftia i a-i aduce
tributul, Radu a prestat, spre sfaritul domniei i un jurmant
de credintil regelui Ungariei. S'a ferit prin urmare de dumnia
celor puternici i. a vrut, mai presus de once, pacea. Era i un
om bolnavicios; podagra 1-a flout s sufere mult; In ultimii ani,
11 duceau cu radvanu1 din loo In loc. Insemnatatea lui Radu eta
in activitatea de ordin bisericesc i cultural pe care a desfaurat-o ;
i.
128
www.dacoromanica.ro
ORGANIZARE
129
www.dacoromanica.ro
130
tene. A facut, In acest scop, apel la un patriarh de Constantinopol, cu numele Nifon, pe care Turcii 11 indepartasera din scaun,
invinovatindu-1 c ar fi vrut &a-0 insueasca averea predeceso-
rului sau. L-a adus in tara (anul 1504), 1-a facut pastorul ei sufletesc i i-a urmat planul de reorganizare bisericeasca. Reedinta
mitropolitului, care pana atunci fusese la Arge, a fost fixata
la Targovite, lnga scaunul domnesc. In Oltenia, era de mult,
Inca din vremea lui Vlaicu, o mitropolie deosebita, de fapt
o episcopie (vezi i vol. I, p. 412-413). Titularul ei sttuse, pe
cat se pare, mai intai la Severin, apoi, dupa caderea cetlii in
mainile Ungurilor, prin manastirile oltene i la Ramnicul
Nifon hotarate ca acest episcop sa fie supus mitropolitului din
Targovite. Apoi, fiindca populatia Vrii se inmultise, pentru
mai bung priveghere, infiint o noua episcopie In partea de rdgrit, anume episcopia de Buzau, avanduli reedinta in oraul
Cu acelai nume. Astfel, teritoriul muntean fu impala In trei
eparhii, in loo de dou ate fusesera Oda atunci, iar raporturile
ierarhice precizate. Cu toata situatia eminenta pe care o avea,
Nif on n'a ramas pana la sfarit in Tara Romneasca. Impotri-
www.dacoromanica.ro
.1.,,
---,,- -1
:41 -.
-:--
,o
:-..-' .77
it ,..,.......,,,Ino.,,,,..,,,,,,,,,,,,..-,A.,..,-
131
'
..A5gk,...
.0
,''
.,14,,,,Z,;.,'-;t.'ti::
I 4 .t. .
"
:. ':
G-3-4:,---- , ,,-,,--Ar -Ne,0
$,.-'
W1%tfa;
AR, ..,
'"--
e.
''.7, A , 4','
.4,,,
"I.
,4:.^, :
14:44140"..101 .-
117:."'...' 1-
--
.......1,
.
"
,,,
ri',1
''
.411
4,41
4
tip,
,
r
'at,
_
ft,
...
,,fewsmrs,i08.01.8.
...-..,..L.
tka, '
"i
,.
'
..
.,
-'-',. NE
- ..i? ,7"(
.. - -2
--lit
,,,,'
' ''.
'
--
,. - i. ,,
Fig. 34.
.., ...
,.
....7.-
-,
a 6,
. ..
'se 411..i
.- L t .
it s -r-4.7.--.
c
F.
Z.". .
'
O-
-.."--VV, '---rjZ--'
'
- i'..L .
L-- ,
.....
,,
- i.C.... .
- '11
-4.,,:
..,,
1.:
-
9.
www.dacoromanica.ro
'132
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
133
fnainte de 6, dacs ne lu'm dup o stire din Buda, Radu inceteaz din viat, jelit nu numai de ai si, dar si de popor care avusese parte, mai bine de 12 ani, de liniste. armuirea fusese blajin, fr ucideri, fr rsmerite, judecdtile drepte. Prin firea sa
bland, prin aplecarea sa spre cele spirituale, voevodul stiuse s-si
atrag6 stima tuturora. and trei ani.dup aceea, In 1511, Ienicerii se revoltar impotriva lui Baiazid, aruncandu-i vin c' e
prea pasnic si slab, ceea ce aduce pagub6 i lor i imprtiei,
Sultanul le dAdu drept pild tocmai pe Radu care cu toate c
era in cea mai mare sl'biciune a puterilor sale, s'a purtat cu cea
mai mare desteptciune i cu toate c apte ani fntregi a fost
pus In rdvan i dus din loe In loe, totusi a cArmuit Tara Romnilor spre deosebita multumire a supusilor. Acestia, cu toat
firea lor schimbtoare, nestatornic, nu s'au instrinat, din cauza
slbiciunii si a podagrei, de Domnul lor bun, drept, Intelept
destul de potrivit pentru carmuire prin superioritatea sufletului
su . Aceste aprecien i au fost inregistrate de un strin: istoriograful Leunclavius:, care a serfs, in veacul al 16-lea, o istorie
a Turcilor. El nu poate fi bnuit de p'rtinire pentru Radu; putem
deci privi elogiul pe care fl reproduce ca pe o sentint a istoriei
Radu cel Mare a fost ingropat la Dealul, in frumoasa sa ctitorie. Vieata Patriarhului Nifon , ne spune c mormntul se
afla in tinda bisericii , iar Cronica lui Radu Popescu adaog6
c' era cioplit in piatr i c' voevodul si-1 gtise singur .
BIBLIOGRAFIE
Radu eel Mare: 1. ST. NICOLAESCU, Notitele volumului de Documente
slavo-romdne Cu privire la relagile retrii Romilnegti si Moldovei cu Ardealul
2. G. BAL$,
www.dacoromanica.ro
BOGDAN AL 111-LEA
TEFANIT
nu la fire.
Nu se ispr'vise anul dela moartea lui stefan, cA Bogdan se
gandi s se astoreasc6 i trimise, in acest scop, in Iunie 1505,
o solie la Alexandru, regele Poloniei, spre a-i cere pe sora sa Elisabeta de sotie. Pentru ali face atmosfer favorabil, el restitui
totdeodat Pocutia, cu cet`tile: Kolomea, Tysmienica i. Czeszybiesy. Craiul multumi pentru dar, in ce privete ins5 c'gtoria,
annanA rspunsul. Mama Elisabetei se opunea, din pricina deose-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
t.:;,,,.; i.
'1 t ,.T -
e Ad
.. if
.1
J $ IN , V . i
0 ot,
'':.
s , ....,
fit'f % ,... 11,
',.,...
,.
P.-',
.,1
.i
'
'
'1
0 s'l
'
1
T.' ',*eF7'1'`'.'',.
,,...
'''..;
ir,,
..t0
`,...,'...Y.Ittlett,::
1.
t:rtr.
k...
, ,.....,
'f,
*,
-.4
1
)1
IL?
% hi?
/...1'
136
BOGDAN AL 111-LEA
1 37
138
S'a crezut multd vreme cd, dupd sfatul lui stefan, Bogdan ar
fi inchinat, in 1513, tara Turcilor, obligAndu-se sd le plateascd
un tribut anual. Se cita chiar i actul de Inchinare care ar fi fost
distrus de &Are Sobieski, regele Poloniei, In 1686 i care cuprindea
www.dacoromanica.ro
STEKANITI
139
ea'
interesele Moldovei
140
prieteni, ss nu dea azil pretendenti/or la tron. In cazul and Sternit ar fi silit s p6r6seasa tara, el sa g6seasa aclpost In PoIonia, iar in cazul and s'ar face o expeditie generar impotriva
Turcilor, atunci s6 participe in persoand, cu intreaga oaste moldoveneasa. Nu e un tratat de recunoatere a suzeranittii polone,
ci o conventie intre parti egale; Moldova 1i p6streaz situatia
pe care o dobandise in timpul lui Stefan i care fusese consacrat
_111$14110116
pig t
lliftWilijailk
TM_
MikitititifiERDEGIVEDItt
itialfiliilitgiNkffillgit
,iiisfoorr
Fig. 36. Pisania bisericii St. Gheorghe din Suceava, arAtInd el s'a 1nceput de catre
Bogdan voevod In anul 1514 i s'a savagit de cl.tre Stetanit5. In 1522.
STEFANITA.
141
multi din Tiitari au per, multi in Prut s'au inecat i s'au fost
'
Mr
,,,,,..
...
I.
..-
..
'
....
t.,
.
1 .''''
'
'
..
,-
.
A
.
c
-.1.
,1
'
. Eu '
01
'
11
ei
,..
a
.
.,
.
4,
:1
,
lo
'
a ...
'
'
'.
..
,
'.
,.. ,j.
.
'.1
' .r.
t'
ie.,1
-.- r,-,,l,e,
'. 6.1.
. . %. ,.. ,..
..,
..
/ r, S ' .0 fl :
..
: I.
.1
''')
:74
J111
..:;-.
.
0
'
s,
'
,'
.
n
r
,. 11
o.
'
t. 41.A-4
A
,,
,,o, 4.,
,.
:: .'
'
.,
AO
1
....I^, ,in.1;.r
,a,
'
.i...
t: Tir
.,,'
"
:ie
a.
''.:0
''
oi.
i .0
0.
'
7,
V ,..'?
rr-It1
r'..61.
i A .. , _, 4i.1s
.
.0,. :'4
4.
.r'
o.
4 ce
I --.
...74
dr'
.4
1k
4. ,
'
ilP '
'
-1
..
AV,
A' -J..'
,e
',
.1
.. r
3"
t*,
-.
off' '
,
S.
F-
.,
li
D,,- ,`
rAt
'i .1
9...
P.
,
A &i.
.,
r.
...,-
' , tM
,...,...
,.
!I'''.
'
41
i
O.
s
.',43,,. ^44 ,
r. 2
..,..f;
-.1.
...
.%
, . (=
- .4" _1.1
.0. . 0 ,o,
,' ,,j
'. I:.
.4
V .,
._,,..;
,-7. '-''...
,,-
ti
4L---,
7',
,);rhii
,
......;::.7%7
' i,......,
-,...
;,,..
..
...
"-Li)
' 's......,
';,ti
(....
'
1 ...
'
'
"..
'T)
"
' r r :-
'
.....
ti
4
-- - ,............,,, ...,...
.,
.
,
;-
.V
f.
.1
,r-ft'
.,2,-,
I.
,.
..
'
'''' . , 7
Fig. 37. Chipul lui Bogdan, Hui lui $tefan cel Blare, pe tabloul ctitoriceac
al bisericii Sf. Gheorghe din Suceava
1 42
Ardealului, pornind dela faptul a sub Bogdan, pAralabul Ciceiului refuzase sa se judece pentru satul Snmrghita pe care-I.
www.dacoromanica.ro
STEFINI TA
143
revendica nemeul loan Desewffy, ba mai mult chiar, amenintase pe acesta cu sabia, deschide proces. tefanita, bine Inteles,
nu se prezinta i e condamnat, In lipsa, la amenda i ca odi-
putini au haladuit la locurile sale , spune cronica. Urma un rastimp de linite, Oda la Inceputul anului 1526 and *tefanita Intreprinse o expedilie 1mpotrivaTarii Romaneti. Pricina a fost o noua
jignire tot In legating cu proiectele sale matrimoniale. Neagoe
Voda Basarab fagaduise tnarului domn al Moldovei sa-i dea de
sqie pe una din cele doua ffice ale sale i anume pe aceea pe care
va voi s'o aleaga. Dar atunci cand fu sa' se Indeplineasca aceasta
fagaduiala, tefnita se vazu pus In fala unui fapt Implinit: fiica
dupa nunta intra i Radu cu oastea lui In Moldova ca Ali intoarca dela noul su cumnat paguba pe care acesta i-o Meuse In
lama. La 4 Noemvrie se tia la Sibiu ca domnul muntean s'a
Intors biruitor i cu multa prada din Moldova )). Dar StefaniV
nu era om sa lase fara raspuns un asemenea gest. 0 noua expe-
www.dacoromanica.ro
144
ditie avu loe, in cursul c'reia oastea sa trecu pe unde i-a plcut sunt cuvintele cronicarului Macarie. Intors in Moldova,
teidnitd, care se imboldvise Intre timp, muri Indat dup5 aceea,
la 14 Ianuarie, In cetatea Hotinului.Letopise-tml lui Grigore Ureche
stirea intru tot semna cu urea mosu-su lui -tef an Vod cel
Bun, c' la rzboaie Ii mergea cu noroc, cd tot izbaidea i lucrul
sAu 11 stia purta, mdcar c era tan'r de zile ; amintrelea era om
mnios si pre lesne vrsa sAnge . De pe urma lui a ranas un fiu
nelegitim loan, caruia istoricii i-au zis cel Cumplit , dar care
merit mai degrabd numele de cel Viteaz . Tot din vremea lui,
avem si un ideas dumnezeesc, ridicat in 1519, de care postelnicul Cozma arpe la curtea sa din chiai (judqul Roman).
BIBLIOGRAFIE
I. Bogdan al la-lea: 1. CONST. GIURESCU, Capitulagile Moldovei Cu
Poarta Otomand, Bucureti, 1908, 65 p. in 80; 2. IULIAN MARINESCU, Bogdan
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAFIE
145
10
www.dacoromanica.ro
Mihnea cel Bii . La moartea lui Radu ce! Mare erau doi
dou mArturii In aparent contrarii se pot impha admitnd ch. era intocmai ca i Rare, Lpuneanu, Iancu Sasul
attia a4ii fiu nelegitim al voevodului arnintit. In cazul cAnd
informatia cronicii e inexact ins, atunci el rrnne fiu legitim,
mama sa fiind acea rudd a lui Iancu de Huniedoara pe care Tepe
a luat-o de sotie. Mihnea ii datorete porecla de cel ru faptului c' a tiat o serie de boieri. La inceputul domniei, a fost
pace ; dupd cum serie el Insui Sibienilor, toti trecuser de partea
lui ; avea i sprijinul puternicei familii a Craiovetilor. Acest
mAndru neam de boieri olteni 10 are Inceputul ascensiunii cu
Neagoe dela Craiova, in timpul lui Vladislav Voevod (1447-1456).
www.dacoromanica.ro
147
c-'t4
,.
.
,,
..
'
''-
'
".'
,..''
J_ -.
'
-, --
'
% ' . r..
I.,,
'
....,,
,"r A
E=7
-.. ,,
'.
-.
-,'.
lit
.. -' i
14:7,
..,
,........,
'1111Y,,,,
.,1
, t.
...:-.
.,
,,filii.
.7---
''
-, ...r:-'.
. .:,,,,-
.4.-x
-- ,
.....1,-LX.-r
.r
;.?,;
,p.5,.;t:
t....;.-
.---J
,ej,....,..,,..t, ,',,,":. 1
,
,'
4.1....t.:',G.---,--
'
.--.
,-
'1:".1.1.
vi .1.V.-
'T
-..
,..)2,.t
'F
....
,..,
_4
..
._
..
-,
,....4.4,
.,
-,
.1...,e76,-.....
Lt.,
,
'0,,,,r." 7 .`
.!
rA
'
n1 -'-:- .- .
4.14, .
,
.
,-'ut
,.
' :,
.t
'
..
'o
El'
,.
,,,,
3..-A.
-t-g.ttl.
., : r
..,T,T.4.. ..
.' -''
is,-,
'
....s....z.,A.,.
v.......
..
,..:
Fig. 38.
.....-445.-.%
.- ....
ii
10e
www.dacoromanica.ro
148
pe unii dintre boieri i-a muncit , adic6 i-a chinuit, pe altii i-a
omorlt, iar preotilor de prin sate, tuturor le-a tiat nasurile .. .
0 se ispitea 0 se sftuia s ard pe toti egumenii dela toate mnstirile .
comploturile: Danciul din Ardeal i0. Meuse se vede iar partizani. Vand represiunea, Craiovetii se tem ca s nu le vin
0 lor rndul, prsesc deci pe domn 0 piibegesc peste Dunre.
Iar Mihnea Vodd poveste0e cronica dac pribegir boierii,
au trimis de le-au prdat casele ; i le-au sfrmat Oda in prnnt,
condus de vtaful de vntori Neagoe viitorul domn surprinde la mnstirea Cotmeana pe Mircea feciorul i asociatul
la domnie al lui Mihnea ; 0 lovindu-1 UM% veste, noaptea, au
scApat numai el cu o slug a lui, Stoican, pre o fereastr, iar Wile
s'au rsipit . Faptul s'a petrecut la Inceputul anului 1510, in cursul
www.dacoromanica.ro
149
fiii (filios)
desi era si o flea: Ruxandra, viitoarea soSie a lui Bogdan ce! Chior
Moneta mica
de argint, anepigrafa, dela
VIAdut. (Colectia Academid Romine).
Fig. 40.
www.dacoromanica.ro
150
dregatori, inaintea Craiovestilor. Acestia continua totusi a sprijini pe Vladut, aldturi de care sunt si la 28 Noemvrie. Credinla
lor o dovedisera si pe cdmpul de lupta, respingdnd in cursul aceluiasi an, la Gherghip, pe Mircea ptetendentul, fiul lui Mihnea,
venit cu oaste ungureasca sa ocupe tronul. Dupd Noemvrie
'se produce conflictul dintre domn i Craiovesti. Acestia, invatati
sa ocupe lntotdeauna primul loe, priveau cu ochi ri autoritatea
de care se bucura Bogdan. Se addugase apoi i faptul c Vladut
fleas*
Neagoe Basarab. In privinta originei lui Neagoe Basarab, isto-
NEAGOE BASARAB
151
cronica, omitnd s aminteasca ins c in prima parte a stapanirii au existati raporturi Incordate cu Moldova. Bogdan cel Chior,
urmaul lui Stefan, dadea sprijin cumnatului &Au Mircea, fiul lui
Mihnea cel Rau, spre a ocupa tronul Tarii Romneti. Ca raspuns
152
tului i episcopilor Vdrii, a patru mitropoliti din rAsarit, a douzeci de egumeni dela Muntele Athos, a tuturor egumenilor din
lki.i.*X'Ar
Fig. 41. Biserica episcopad din Curtea de Arges, ctitoria lui Neagoe
Basarab; reconstruid de Regele Carol I.
NEA G OE BASARAB
153
154
alte daruri a fdcut mnastirii Xenofon. Fra niciun fel de exagerare, se poate spune ca Neagoe a fost sus%inatorul intregei orto-
tio
F'ESJit"4
.71
RI
Neagoe, pe atunci
gil
_d.
Lizufiroatu-,.
F3464E0(712' 4.,
,-otr'
afurisania pe care o
aruncase
ce!
plecat.
Ajuns domn, el se
...-_, .1
'
Fig. 42.
.!,
moatele acestuia in
igt
tara. Cu deosebit
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
155
Neagoe a fost casatorit cu Elena, fiica din flori a despotului lovan Brancovici din Serbia ; ea flied de despot i se da In
acte i In inscriptii titlul de Despina. Au avut mai multi copii,
dintre cari unii au murit In frageda varsta. Tabloul ctitorilor, la
sotia lui Radu dela Afumati, iar St ana, sutia lui Stefanita al
Moldovei.
in calugarid i s'a zis monahia Platonida a mai trait treizeci i ceva de ani; rapusa de eiuma, la Sibiu, la 30 Ianuarie 1554,
BIBLIOGRAFIE
L Mihnea col Rau: 1. AL. LAPEDATU, Moartea lui Mihnea cel Rdu, In Cony.
www.dacoromanica.ro
156
mnstirii Curtea de Arges restauratd in zilele M. S. Regelui Carol I si sfinlitd din nou in ziva de 12 Octomvrie 1886, Bucuresti, f. a., 102 p. in P; 5. N.
IORGA, Fundatiunile Domnilor romdni in Epir, In An. Acad. Rom. Mem.,
Sect. se., t. XXXVI (1913-1914), p. 881-915; 6. AL. LAPEDATU, Mormtintul Doamnei Despina, in Rev. 1st., VII (1921), p. 23-26; 7. ST. NIC0LAESCU, Domnia lui Neagoe Basarab voevod, 1512-1521. 0 danie la meineistirea
Re'. Ist. Rom., I (1931), p. 241-250; 9. T. G. BULAT, Din domnia Qomdului Neagoe IV Basa,rab. Relatiunile cu Ungurii f i Sasii Ardeleni, in Inchinarelui Nicolae Iorga, Cluj, 1931, p. 73-83; 10. ST. NICOLAESCU, Un pretioschivot dela Neagoe Basarab voevod 1512-1521 in meinistirea Dionisiu din
Sfcintul Munte Athos, Bucuresti, 1923, 8 p. in 80; 11. EmIL VARTOSU, Odoare
www.dacoromanica.ro
7.
Radu dela Afumati. Moartea lui Neagoe Basarab a fost semnalul unor lupte Indrjite pentru domnia Trii Romnesti. Urmasul i fiul su, Teodosie, era nevarstnic i bolnilvicios; regenta
158
schimbacios. La
Gubavi si la Stefeni pe
sd se
deci la Constantinopol pe
slbnogul Teodosie, si el
iasez6
subalterni,
subasi ,
adia
administratori
Constantinopol i se dkluse
domnia, In urna unei cereri
pe
Fig. 43. Radu dela Afumati dupa tabloul
ctitorlcesc al Bisericii Episcopale din Curtea
de Arges. Astazi fresca se afla la Muzeul de
Arta religioasa din Bucuresti.
care o Mcuse.
Daca
www.dacoromanica.ro
159
pareau Ca vor avea un sfarit fericit la un moment dat succesul fusese chiar anuntat la Brasov nand, in urma opozitiei
lui Mehmet, tronul fu dat unui al treilea, lui Vladislav, nepotul
lui Vladislav al II-lea (1447-1456). Noul domn avu la inceput
sprijinul Craiovetilor (Tillie 1523); putin timp insa dui:4 aceea,
se ajunge la conflict. In Septemvrie, Parvul banul nu mai e in
divan; in Noemvrie, spre sfaritul lunei, rasculatii izbutesc sa
inlature pe Vladislav ci sa aeze pe ruda lor, comisul Baclica.
...
160
ROMANESTI
primeascd, ei ii tdiard
capul ; aceiai soartd avurd i boierii care-1 intovrdeau (Ianuarie
vruarie 1525, reintors In Ord, domnul putea anunta Braovenilor cd-i intocmise treburile la Constantinopol. Era, In fond,
o Infrangere pentru acela care timp de ani de ziJe luptase contra
Turcilor. Experienta Ii ardtase Insd cd nu se putea altfel ; boierii
ne spune cronica ajunseser la aceiai concluzie: hind putini i tara mica'... nu vor putea s sd tot bat cu un Impdrat
ce au luat i au cuprins atatea tdri i are multime de oameni .
C aveau dreptate In acest rationament, o va dovedi, un an numai dupd aceea, lupta dela Mohacs (29 August 1526). Ungurii
de altfel nu fuseserd In stare sd pdstreze nici cetatea Severinului,
care In 1524 cade In mana Turcilor. Iar dacd ocupaserd, In schimbul
161
www.dacoromanica.ro
162
crim
lui Radu a fost dus apoi la manastirea din Curtea de Arges ; dea-
Fig. 44.
Cu mantia fluturand.
lunga inscriplie pomeneste toate
razboaiele pe care le-a purtat:
primul f Ara indicarea localitatii,
apoi la Gubavi ; la satul tefeni pe Neajlov ; la Clejani ; la
Ciocanesti; la cetatea Bucuresti ;
la cetatea rargovistei ; la raul
Argesel ; la satul Plata ; la Alimanesti, pe Teleorman ; cel mai
iute i cel mai vartos din toate
razboaiele, la Grumazi, cu 7 san-
www.dacoromanica.ro
MOISE VORA
163
rabilor, numirea unui strain fiind socotita ca o pedeapa p entru pacatele noastre .
Supus ascultator al Sultanului, Moise \Todd trimite, la porunca_
acestuia, armata in Ardeal spre a da ajutor lui loan Szapolyay, pe
care Sasii nu voiau sa-1 recunoasca. Pentru acest serviciu, el pretindea cele &ma
Vintul de Jos i Vurptirul, pe care predecesorul su Radu dela Afumati, le stapanise pana la sfarsitul domniei
11
www.dacoromanica.ro
164
si, chiar cu acest prilej, sunt taiall unii boieri din partida adversa.
Ceilalti pribegesc si in curand se intorc cu oaste turceasca si cu
un domn nou, Vlad, fiul lui Vladut. Au loc cateva ciocniri in Mai,
favorabile lui Moise; la sfarsitul lunei ins sau in primele zile ale
lunei urmtoare, inainte de 4, el e nevoit &A paraseasca scaunul s'i
&A fuga in Ardeal. Capatand ajutor unguresc, reintra in tard pe la
Bran si, impreuna cu Barbu Craiovescu, intampina pe Vlad la
Vii,soara, in apropiere de Slatina. Lupta a avut loo in ziva de 29
August 1530 Analele Secuiesti dau data de 28 August si s'a
sfarsit printeo infrngere totala: intre cei czuld au fost insusi Moise
si cumnatu-sau; comandantul corpului de ajutor unguresc, ,Ftefan
Mailath, a fost facut prizonier. Mormantul lui Moise se gaseste
In mngstirea Bistrip, ctitoria Craiovestilor ; anul morlii, 7040
(= 1532), este insa dat gresit in inscriptia de pe lespedea funerara.
165
Vlad Innecatul. Era fiul lui Radu cel Mare; una din cronicile
Tarii Romanesti 11 area, Inainte de a ajunge la domnie, ca judet, ,
www.dacoromanica.ro
'166
.i
Carlig Orbul. Rezultatul acestei de a doua revolte a fost pierderea Biailei, pe care Turcii o obSin in schimbul ajutorului dat
gi o transforma in raja. E un nou punct de observaSie 0 de control pe malul stang al Dunrii, o nou ameninlare in caz de neexecutare a poruncilor Sultanului.
www.dacoromanica.ro
RADU PAISIE
167
;44
.._7 ; -21
.,
.r2.iiii".'"=.=
III! lllllllllllllllllllllllllllllll L=TY'r1.1
r--,t-ra i=e!."- -II.
1iii -
ImalitLilitirit~144:,2-L1,!4.111-31FS_FiTriitieirlRairt,.
1,,,,,,,,
,7
1-t:z-J:p
,__,__RALI, . ..
lii
,, fiii-.71-11,-1''''''''-,=7,-17.
- ,17,,
,....:.-..-.F.,-..--..
120iu
j ial
_7= _-_,,..-.
--"" - -_,-.E.,A
'''-'41-_,,,,,,-r- 1
'111.1.Mai
b131
Fig. 45.
la Rin-
168
Laiot Basarab a
1541,
el merge cu armata sa in
Ardeal asupra lui Mailath
care se revoltase inch' din
Octomvrie 1539 Impotriva
lt
f,
..-.
fill
- iC ;AI:' '
-/
tr:
www.dacoromanica.ro
BIBLI 0 GRAFIE
169
BIBLIOGRAFIE
Radu dela Alum* 1. AL. LAPEDATU, Din posesiunile domnilor nostri
In Ardeal. Vinful f i Vurperul, in Bul. Com. Mon. Ist., 11 (1909), p. 40-44;
2. ST. NICOLAESCU, Documente istorice Cu prioire la Radul Vodei dela Afu-
www.dacoromanica.ro
170
Mem. Sed, Ist., t. XXXVI (1913-1914). p. 517-528; 5. Em. GR. NICOLAESCU, Moise Voclii, In Arh. Olt., XVIII (1939), p. 406-429.
Vlad Innecatul: 6. D. CIUREA, Domnia lui Vlad Yodel Inecatul (Iunie
1530Oct. 1532), Ia0,1940, 17 p. in 8. (Extras din Cercet. 1st., XVI, vol.
2-4).
de lumina, X, p. 263-269.
i p. 15, nr. 5; p. 236, nr. 19.
V. Radu Paisle: 10 ELIE NICOLESCU, In jurul lui Basarab Laiot din
prima jumatate a sec. XVI, In Arta fi literatura Romdna, VII (1903), p.
641-663; 11. IoN D. TRAIANEScu, Schitul Stianevi (Vcilcea), in Bul. Com.
Valea din judqul Muscel. 0 ctitorie necunoscuta a lui Radu Paisie, In Bul.
Com. Mon. Ist., XXIV (1931), p. 11-19; 14. ST. NICOLAESCU, Domnia lui
Radul Vocla Paisie fi a fiului sciu Marcu Voevod, 13 Iunie 1535-17 Martie
www.dacoromanica.ro
. .
172
173
www.dacoromanica.ro
'
%
16.1
,.
...Kr
Fig. 47, 11minele cent!' dela Feldloara, Ij vecinitatea arela s'a dat lupta Intre Moldoveni si Imperial!, la 22 Iunie 1529.
www.dacoromanica.ro
175
www.dacoromanica.ro
176
garnizoane moldoveneti in totul 1.400 de oameni s se retraga. Rare, furios, ti strange armata i pornete lmpotriva lor,
hotarit sa-i nimiceasca. Era aa de sigur de izband, Incat luase
Cu el i un car de funii ca s lege pe viitorii prizonieri. Soarta
armelor a voit insa altf el. Dei Polonii erau cam de trei ori mai
putini, totui, prin superioritatea tacticei comandantului lor i
trebue sa addogam prin slabiciunea boierilor moldoveni, sld-
biciune care pare sa fi mers la Obertyn chiar pana la tradare, ei au invins totui. S'au dat cloud batalii: una de proportii,
mai reduse, In ziva de 19 August, la Gwozdziec, unde avangarda
lui Harm comandat de Toma Barnowski, parcalabul de Cernauti i de Vlad, parcalabul de Hotin, a fost respinsa, dei a dat
trei atacuri consecutive; a doua, hotarItoare, in ziva de 22 August,
la Obertyn, unde invinsul a fost chiar Rare. Polonii erau Incon-
177
sa Inldture pe Szapolyay, spre a-i lua bou!, ca In Tara Romaneasca vrea sa aeze pe un fiu al sau, iar In Moldova, pe un prieten,
www.dacoromanica.ro
178
anual pentru serviciile pe care i le va presta In Ardeal. Ii asigura de asemenea, adgpostul, In Orile sale, In caz eh' ar fi trebuit s" p5rseasc6 Moldova.
179
carii, daca i-au luat seama, cu dragoste 1-au priimit. Iara Petru
Vod infricosandu-se de dansii, s'au speriat, iar ei cu jurmnt
s'au jurat inaintea lui, cumu-i vor fi cu dreptate i nimica sd nu
se teama; iara el le-au dat lor 70 de galbeni. i daca au vazut
ei galbenii, cu bucurie 1-au primit, i 1-au dus la otacul lor, de
1-au ospatat cu paine i cu peste fript, spat pescaresc, de ce-au
avut i ei, i daca au inserat, 1-au imbracat cu haine proaste de
a lor i cu comanac in cap, si de aci 1-au scos la Ardeal. i fiind
oastea ungureasca tocmit de straja la margine, i-au intrebat pe
dansii: ce oameni santeti? Ei au zis:
gil
santem pascari, i asa au trecut prin
straja ungureasca i nimenea nu 1-au
cunoscut . La 28 Septemvrie, dimineala <( in rasarita soarelui , Flares
ajungea In cetatea Ciceiului; sotia
Monetil de argint
Fig. 48.
dela Stefan Licusti. (Colectia
copiii II precedaserd, Inca dela inceAcademiei Romine).
putul ostilitatilor.
In acest timp, Soliman primea Inchinarea boierilor i aseza ea
domn In Moldova pe Stefan (vezi fig. 48). Tighina deveni raia
turceasca i intreg Bugeacul fu anexat: pierderea teritoriala era
considerabila. Noul domn ajunse lush' in foarte scurta vreme antipatic: inconjurat de o garda de 500 de Ieniceri, avnd nenorocul
ca In timpul scurtei lui stapaniri, lacustele s pustiasea tara (de
aceea i s'a zis si Lacusta), el nemultumi pe boieri cari se hotarir"
sa-1 suprime. In Dechemvrie 1540, ceata conjuratilor, in fruntea
carora era hatmanul Mihu i logofatul Trotusanu, patrunse intr'o
noapte in foisorul unde dormea Stefan si-1 ucise. In locul lui, fu
ridicat domn un fiu nelegitim al lui Bogdan al III-lea, anume
Cornea, portarul de Suceava; el Ilia numele de Alexandra
Voeuod. Polonii 11 recunoscura indata si-1 indemnara sa porneasca impotriva cetatilor turcesti dela granita. Chilia, Cetatea
Alba, Tighina careia acum noii stapani ii spuneau Bender,
adiea port si Oceacovul fura
luate.
atacate, nu putura
lush' fi
14.
www.dacoromanica.ro
180
181
Turcilor care 11 inchiserd pentru tot restul vielii ln lnchisoarea celor apte Turnuri din Constantinopol. Indatd dupd
aceea, In Septemvrie 1541, Soliman intra In Buda, care devenea
reedinIa unui pad, regina Isabella, vdduva rdposatului Ioan
Szapolyay, trebuind s se mute, cu nevArstnicul ei fiu, in Ardeal.
In fata pericolului tot mai amenintdtor, principii germani hotdrird
sd intreprindd o expedilie; ea trebuia mai Mai ad elibereze Buda.
Petru Rare crezu cd a sosit acum momentul pentru a incerca
sd scape de Turci; Incheie deci, la 1 Martie 1542, un act secret
cu conducdtorul expeditiei, PrinW1 Ioachim al II-lea, Electorul
de Brandenburg, indatorindu-se ad sprijine cauza cretind, ad dea
inform4ii despre puterea i mirrile dumanului i, In momentul
hotdritor, ad se intoarcd chiar, cu intreaga sa armatd, impotriva
'182
r. ' o
:
P'
'
-1-'
..
E4f.
t ort
.- ..,,,T
,.,-
:4
..
I:1..-
o .,,, ?
"
,.
.'
''-
' .'. 6
L 'i
'
...
I,
-w,0
plr
,
.:(
, .. V
,_
;::'
,.,,*
-.
.,....
?I
,-..
I,
'
,1
,'
r.,,
.i' .4'4
'..
...,
it,
5'--
''
...,,,,
'
'
:,
m.
'
!ha.)
Fig. 49. Blserica mandstirll MoldovItel (Vatra Moldovitel), etItoria lul Petru Rares, terminati de zldit In 1532 al zugravIta In 1537.
www.dacoromanica.ro
184
fi
Ot4b;:k1.04.
\
,
Ns'
;
_
-, -
Ire -1--,
i 11,
'
I.
'
fi'
I ,.
'
:,
tg
'i
'N
'
I:'
''' ' -
'
."..".:t --
''.
Fig. 50.
ce____--1,114 .d91
:,
ilr,..-'
'
,
tifr
_,
_..ri..A ..4.7..'--..
r. .
.-',7
www.dacoromanica.ro
;,,
CTITORIILE
Fig. 51.
www.dacoromanica.ro
185
186
1535
(vezi fig.
52);
ea cuprinde
"E.
+."
Bogdan,
li*INEattagHttgnitaViliiir
Ig11004:110%KipiaitAgt)111..(1.501.
,:.,%iv6vitqksitanstiv
AirocittionfiRANHO.40
wrologolgimitiQN ti4
Fig. 52.
Pisanta bisericli Sf. Dumttru din Suceava, ctitoria tut Petru Rares; In ranaui
penultim, se vede data and s'a lnceput constructia: 7042 (1534) st data cftnd s'a isprAvit
ea: 7043 (1535).
CTIT 0 RIILE
187
Fig. 53.
188
.Il i
rt-,
r,._
...,
11
rr,
rr
i l' ';.'il
,.- r
rf
-,.i
',
1,.. NA -
,,
\ 1,, .
Too
e
I n . .,..,
. t,
),11,
1J r
I.:'
-,
e-t
14
'3,
,r,:a c
tii,
1`,
-:.
'N
il - i
'
;1
'.-.
14 If
..
'I)
l0'
'''
'
-'i6
'
....
,,
A 1,,,
V r .6\./
,'''
./
7_.
),...;
.1.
il '
'L
1)
9 ..!!
,t
fr,t,
I
i
>,,MIP-4--
5".
'
'
,,--.
Jr/
"
Ir
,..,
it
e
o
I)
..
.;"
44
Fig. 54. -Platra de mormint a Mattel, solfa Jul Petru Rare, la manasUrea Putna. Se di data decesului:
t529, Junte 28.
www.dacoromanica.ro
in zilele
ILIA5 VOEVOD
189
vaIata, dar, dupa cat se pare, apriga (vezi fig. 55). Ea s'a amestecat in treburile domniei sub fiul ei Ilia i a ispravit in 1552,
sugrumata din ordinul lui Lapuneanu. Mormantul ei se afla,
Impreuna cu al sqului, la manastirea Pobrata. Din a doua casatorie, Rare a avut mai mul# copii: trei baieli, Iliaf, . 'tefan i
Constantin, dintre care primii doi au domnit, iar ultimul a murit
tartar la Constantinopol, i doua fete: Chiajna, casatorit cu
Mircea Ciobanul, domnul Tarii Romneti, i. Ruxandra, sotia lui
Lapuneanu. Nelegitim a fost Iancu Sasul, avut cu o Sasoaica,
Ecaterina din Braov, pe timpul expediliilor In Ardeal. Cunoatem
Ilia Toevod, fiul 1 urmaul la domnie al lui Rare, n'a semnat de loo parintelui Eau; mai mult chiar, prin lepdarea de
.crediqa stramoeasca f apt unic In analele stapanitorilor Mol-
190
cr.
il !IT
5.1
ItA11/14:111-
04e4t1,1,,it-
ft
"."..
,
-
r,
:1a
,00
Oil
M.,
f*
:
r =,
4.
'
-.:
1:
-...4...,,n--,.....,
.,
.
:
.. 7--.._,..ziAk;
'
-,.....,...!
.7_
........_
,..,,..
0 '.
,,
'i
,.
.1: : -'---., :
2.:....-a-_-_,......,...
-- \ .
-,,,
Fig. 55.
Petru Rares, Doamna Elena si fill lor Dias si Stefan, dupd tabloul ctitorIcesc
dela MoldovIta ; Rare Inchlnd Mantuitorulul ctitorla sa. Doamna poart ti, sub coroan.
un vAl alb. Plctura este dintre cele mal/de seamd.
www.dacoromanica.ro
$TEFAN RARE$
191
medanism. Trit la Constantinopol, ca z6log al taalui su, c4tigat de luxul i stralucirea de acolo, Inconjurat i ca domn al
Moldovei de prieteni i iitoare turceti, avand In sfArit, exemplul unei rude dupg mam, rucr care, turcindu-se, ajunsese la o
iar dinluntru lac Imputit dar nu se mai Intoarse. ImbratiOnd legea lui Allah i schimbanduli numele
spuneau
acuma Mohamet el cpdt paalacul Silistrei; aci statu doi
ani. Apoi, pArIt de dumani, fu mazilit la Brusa, In Asia Mick"
i de aci la Alep, unde muri la Inceputul lui Ianuarie 1562, de
inima rea , zic ai notri, poate Ins6 i otrvit , daa e s" credem
un raport francez din Constantinopol. Numele lui a fost ras In
inscriptia dela proscomidie a Bisericii Domneti din TArgulFrumos, ctitoria printelui su, precum i In Evangheliarul dela
Voronet, scris In aceast vreme.
Iunie
Stefan. Dup Ilia, veni la tron ,. 'tef an, frate-gu
1551). Domnia acestuia confirmat de Sultan dup5 o sporire
a haraciului cu 5.000 de galbeni, a fost scurt si a avut un sfarit
sAngeros. In chestiile ardelene, el Incerc manevra pe care o Meuse i tat-sdu ; la Inceput pru a se apropia de Ferdinand, cerand
acestuia un subsidiu pentru plata oastei de mercenari i st60nirea Ciceiului i Cettii de Bala. Neobtinnd ceea ce dorea,
intra alturi de Turci, In Ardeal, prd In Scuime i mai departe,
192
RomAnul e tolerant, avnd chiar, in ce privete credinta In Dumnezeu, o vorbA caracteristic: s trdiasca fiecare in legea lui *.
Dar In afark de aceast trstur, neobinuit la noi, a intolerantei religioase, Stefan mai avea i un alt cusur: desfrnarea.
Familiile boiereti, continuu lovite i amenintate in onoarea lor,
se hotrir s reactioneze. Se form deci cu tirea i, mai mult,
Cu sprijinul lui Castaldo, un complot. In noaptea de I. Septemvrie 1552, pe cnd domnul se odihnea inteun cort, pe malul Prutului, la Tutora, conjuratii printre cari se gseu i oamenii
generalului imprtesc, nvlir asupra lui vi-1 uciser. Trupul
acestui de al doilea fiu nevrednic al lui Rare, fu dus i inmormntat in mnstirea Pobrata, unde se vede i astzi piatra funerar aezatd de doamna Ruxandra, sora celui ucis.
BIBLIOGRAFIE
L Petrn Rare: 1. I. URSU, Grozav vornicul, In Cono. Lit., XLI (1907),
p. 105-109; 2. I. URSU, Die ausvpiirtige Politik des Peter Rareg, Fiirst von
Moldau, Viena, 1908, 180 p. in 80; 3. I. URSU, La politique orientale de Franfois I, Paris, 1908, 204 p. in 8; 4. G. CORIOLAN, Petru Rareg Enainte de urcarea sa pe tron f i Petru Pribeagul, Bucuresti, 1909, 44 p. in 8; 5. N. GHICABUDESTI i GH. BAL$, Mnstirea Probota, Bucuresti, 1909, 56 p. in 40; 6. C.
GIURESCU, O carte despre politica externd a lui Petru Rareg, Bucuresti, 1910,
15 p. in 80; 7. I. NISTOR, Die moldauischen Anspriiche auf Pokutien, Viena,
1910, 182 p. in 80; 8. I. URSU, Btlia dela Gcvozdziec gi Obertyn (1531), in
fratele lui Petru Voda- Rareg, in Cercet. 1st., VIIIIX, nr. 3, p. 349-351;
11. G. BAL$, Bisericile moldovenegti din veacul al XVI-lea, Bucuresti, 1928,
397 p. in f. (Bul. Com. Mon. 1st. XXI); 12. DR. ANDREI ANTALFFY, Miinga'at al-Salatin al lui Rukhsanzade Ahmed Feridun, Et-Tevkii (pomenit
f i supt numele de Ahmed Feridun Bei Nisangi) ca izvor pentru istoria Ro-
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAFIE
193
13
www.dacoromanica.ro
Felul in care au InfAiat cei mai multi dintre istorici pe Alexandru L'Apuneanu este inexact: exagerat, In unele privinti,
incomplet In altele. Atmosfera creat de povestirea cronicei lui
Grigore Ureche i Simion Dasaul pe de o parte, de nuvela lui
Negruzzi, pe de alt6 parte, i-a fost cu totul defavorabild: acest
domn ajunsese prototipul stApanitorului crud, tlind cu o plcere
sadicd boierii, aproape egalul lui Vlad Tepe, cellalt nedreptAit
al istoriei. Uti nu repet5. i astAzi: capul lui Moto cerem ,
MA. BA' tie, c6 In ce privete acest episod, povestirea talentatului Negruzzi e inventat6 pe de-a'ntregul i cd, In realitate, celebrul vornic a pierit la Liov de mna c416ului polon, iar nu sfAiat
de multimea Infuriatd a targoveOlor din Iai. Cercetarea obiectivA a mdrturiilor contemporane ne arat c.6 Lpuneanu, dac4 a
I ARDEALUL
195
chestie ;
Cu Turcii, raporturile au fost cele normale. Le-a pltit tributul regulat i n'a Incercat s se ridice Impotriva lor. Le-a ajutat,
In primvara anului 1553, s reinstaleze In Tara Romaneasa pe
Mircea Ciobanul care fusese alungat de pretendentul Radu Ilie ;
a contribuit de asemenea, prin corpul de oaste trimis sub comanda
vornicului INAddbaico, la lnlocuirea aceluiai Mircea Ciobanul, azut
www.dacoromanica.ro
196
www.dacoromanica.ro
197
Era sprijinit de Imperiali; Ferdinand, care dumanea pe Lpuneanu din pricind ca ajutase pe Isabella sd reia Ardealu1,1i. dadu
8.000 de florini pentru plata mercenarilor i un salvconduct. Dar
prima lncercare pe care o facu acest aventurier de a catiga cu
puterea armelor tronul Moldovei &kW gre; armata lui Despot,
In care esentialul era contingentul lui Albert Laski, fu impraOiat, din ordinul regelui polon, de palatinul Podoliei, Dimitrie
Wiszniewiecki, descendent dupa mama', din *tefan cel Mare.
Lpuneanu, prevenit, 1i stransese de altfel oastea i. era gata
sa IntAmpine pe pretendent, dac acesta ar fi trecut hotarul. Silit
s re1nceap experiel4a, Despot recurse acum la o stratagemd.
Facu anume FA se raspandeasca svonul ca a murit i. pe ascuns
recrut o nou armat. Lpuneanu, indus In eroare, fu surprins
cand i se anunt, In Noemvrie 1561, ea dumanul sail, impreuna
el
198
Fig. 57
baza, sd porneascd la cucerirea Constantinopolului i sd se incoroneze Impdrat. Boierilor le vorbea de originea lor, din vitejii
Romani cari fdceau s tremure lumea intreagd , el lnsusi se intitula, pe monete: Heraclid Despotul, p6rintele patriei, rdzbuniitorul i apardtorul
patriei , precum i loan Voevodul,
patronui Moldovei (vezi fig. 56, 57, 58). Sub raportul religios, voia
www.dacoromanica.ro
199
impotriva Ttarilor cari ar fi nsvlit din nou in tail nvliser, de fapt cu un an mai inainte
convinse pe Despot s-i
dea o parte din mercenarii unguri i nerati, de cari era 'neonjurat. Pe drum, la satul Seipoteni, dincolo de Prut, acestia
ueisi si Toma se intoarse Impotriva domnu/ui sau. Inchis In
cetatea Sucevei cu vreo 700 de sold* dintre cari 400 de Unguri
iar ceila1i amestecatd, Despot ar fi putut rezista mult vreme,
mai ales eh' izbutise s se impace cu Laski si astepta s-i vie acesta
in ajutor. Fu ins trdat de proprii si ostasi, infuriati de asasinarea Cpitanului lor o nou greseal a lui Despot care acoperise pe ucigas
multele
www.dacoromanica.ro
200
cendent al lui stefan cel Mare, cg ar putea ocupa tronul Moldovei, trecuse Nistrul in timpul and Despot era asediat In Suceava. Boierii, prefIcandu-se, Ii trimiserg vorbg cg 11 asteapt
cu mare bucurie ; la satul Vercicani Ina', pe apa Siretului, 11 lovirg.
spuie
201
e greu de precizat; mai verosimil pare prima cifr, de doisprezece. In ce privete motivul, el e identic, credem, aceluia care
a determinat pe Rare la un act similar, in imprejurdri similare:
trklarea sau viclenia boierilor cari, doritori de schimbare,
prAsiser' pe L'Apuneanu i se al6turaserd lui Despot. Dup at
se pare, la lupta dela Verbia a fost trdare ; f apt este c6 multi
dintre dregdtorii lui LApuneanu ocup slujbe i sub Ioan Vod .
www.dacoromanica.ro
202
'
203
'14
1t
Fig. 60.
www.dacoromanica.ro
204
BIT NM
IMINIMS11111110
titiffaiit
Fig. 61.
Pisanla bisericil minastirii Bistrita, zidite de Alexandru
Ldpusneanu. In randul ultim se clteste data 7062 (1554), Mai 26.
www.dacoromanica.ro
205
206
soseste Ing dup ce voevodul incetase din viat, asa c' se Intoarce Indrt, ducand cu el o scrisoare a noului domn, Bogdan,
din 16 Martie. Traditia consemnata In letopisetul lui Grigore
Ureche si Simion Dasalul, cum c'd Lpusneanu ar fi murit otrvit
si anume chiar de doamna Ruxandra, ni se pare lipsit de temei.
E foarte putin probabil s fi ucis evlavioasa doamn pe sotul ei,
cu care trise mai bine de cincisprezece ani si avusese at:Aida copii.
Adevrat e numai faptul c' simVndu-si sfrsitul aproape, Lpusneanu a cerut s fie clugrit si ea dorinla i s'a lmplinit, dndu-i-se
numele de monahul Pahomie. Trupul su odihneste In mnstirea
Slatina.
BIBLIOGRAFIE
I. Alexandru Lipupeanu: 1. PAUL GORE, te fan Alexandrovici, Voevodici
volaychii* Schit istorico-geneologicii, in Reo.
V. si p. 133, nr. 1.
H. Despot Vodil: 7. M. N. BURGHELE, Despot Vod Ereticul, domnul
dovei, In Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., t. VIII (1927-1928), p. 1-62; 12.
N. IORGA, Un # Heraclide et Montpellier et un courtisan valaque de Henri
HI, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., XVII (1930), p. 23-48; 13. MARIE
KASTERSKA SERGE SCU , Albert Las/ti et ses relations avec les Roumains, In
Rey. Hist. Sud-Est, VIII (1931), p. 253-276.
V. si p. 206, nr. 4.
www.dacoromanica.ro
la 2 Octomvrie 1569, un tratat cu Polonii prin care Bogdan f604:lui, sub jur6m'Ant, credint regelui i ajutor, in toate imprejuchiar and va fi chemat de hatmanii regali; se oblig de
asemenea s nu intreprind nimic fdr aprobarea suzeranului
Era o infeodare complet, aqa cum nu se mai intamplase 0116
acum. Se adogar i relaVile de rudenie: pe una din surorile
sale o cstori dup nobilul Gaspar Paniewski, pe o a doua o
fgdui lui Cristofor Zborovski; el insuO voia BA ia de sotie o
208
209
www.dacoromanica.ro
210
ori, nu se putea altfel: boierimea, bogata, numeroasa i puternica ajunsese, de fapt, neguvernabila; vesnic intrigand sau chiar
ridicandu-se cu armele impotriva stdpanului legiuit, erau necesare actele de represiune. i chiar asa, tot nu se invata minte.
Nu-i de mirare deci ca atatia domni au fost obligati s taie boieri.
alte cereri
de tara. Le fagaduise apoi sa lupte, cu pretul vietii si-i asigurase d Impreuna fiind vor izbAndi. Asa Ion Vod
umpland pre toti cu nadejde, cu glas mare strigara ca Mug&
dnsul vor peri told i jurara credinta pe Sfanta Evanghelie.
In acest ceas greu, domnul Moldovei nu se putea bizui pe vreun
ajutor nici din partea Polonilor, nici din partea Ardelenilor, deoarece i unii si ceilalti erau In bune raporturi cu Turcii. Numai la
www.dacoromanica.ro
LUPTELE Cu TURCII
211
Legends
Munteni st. TUPC/.
M/scarea Mo/cloven/-
Jilis les
/or si Cazan/Ion
- de satul Jili.te
Slobozia-Ciordsti
www.dacoromanica.ro
212
prini insd de un atac fulgerdtor al lui Ioan \Todd care izbutise prin
avantgarda sa, comandad de vornicul Dumbravd, sd ucidd sau s.
prind intreaga strajd a adversarului (vezi fig. 64). Lupta, inceput
In zorii zilei, se sfarsi printr'o cumplit infrangere a celor doi frai:
Iintuit de poarta curtii domneti. Intre timp, loan pornise impotriva Brdilei i o asediase. ()rap' cdzu i fu dat pradd solda; cetatea putu insd rezista. Si aci Turcii avura mari pierden;
un izvor contemporan ne spune cd se rdcu mdcel infricoat
si ca. sangele curgea parau
in Dundre din grdmezile de
morti . Dela Braila, o parte din armata moldoveneasca. i Cazacii pornesc impotriva Turcilor dela Chilia i Cetatea-Alb ;
are loe o lupt in Bugeac in care pdganii sunt iari invini, sea.pand cu vieat, se pare, numai vreo, mie dintre danii. Urmeazd,
impreund cu loan Vod, atacul Tighinei. Oraul e cucerit i ars,
cetatea insd nu poate fi luatd. O noud lupt cu o armatd turco-
LUPTELE CU TURCII
213
214
BIBLIO GRAFIE
215
BIBLIOGRAFIE
Bogdan LAputpeanu : 1. TH . HOLBAN, Bogdan Vodd Ldpusneanu, in
Istoria armatei romiinesti, vol. III, ed. 2-a, Bucure0i, 1929-1930, 383
-I- 255 p. in 80; 4. SEVER ZOTTA, 0 mistificare genealogicd: leremia Golia,
In Inchinare lui Nicolae Iorga, Cluj, 1931, p. 431-438; 5. MIHM COSTA.:
CHESCU, Neamul lui Oand, dvornic de Suceam, Si satele lui, in Cercet. Ist.,
noi din domnia
VVII (1929-1931), p. 41-79; 6. AL. CIORANESCU,
lui Ion Vocla' cel Cumplit, In Rev. Ise. XX (1934), p. 166-175; 7. C. GRECESCU , unde a fost Jiliftea? In Rev. Ist. Rom., VIII (1938), p. 239-240.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
MIRCEA CIOBANUL
217
In ce priveste relatiile cu vecinii, trebue s insemnam expeditia din 1550, facuta in urma unui ordin al Sultanului, in Ardeal,
218
Paltracu eel Bun. In locul lui, vine domn un fiu al lui Radu
Paisie, anume Piitraou. Era o fire blnd, IngAduitoare. Au
219
220
, 41P*
in./11CA.*
I.
ma-
mu, pm Ir.
woo :or.'
'
..i.-.-,,_
--
asp
L
owl -
*it
011"..10,01
Fig. 65.
Biserica domneasca dela Curtea Veche avAnd hramul St. Anton
(azI biserica studenteasca), ctitoria lui Mircea Clobanul. E cea mal veche
www.dacoromanica.ro
221
Impreun cu doamna Chiajna, el druieste de asemenea mnstirii Dionisiu dela Sf. Munte un frumos tetraevanghel, ferecat
in argint i anr, avnd pe una din scoar%e chipul su, al sotiei
a doi dintre copii. Petru i Stana. In timpul su, sunt amintite
in documente mngstirile Tisdu i Cdrnu, prin prtile Buzdului.
Petra Toda ce! Tniir avea, la moartea tatlui su, numai
doisprezece ani. A domnit deci sub tutela mamei sale Chiajna,
creia contemporanii fi mai spuneau i Mirceoaia , adic sotia
lui Mircea (Ciobanul). Era o femeie energica, de mare vointa,
aprig fat de dusmani, culta, dar fr scrupule i lipsit com.plet de moralitate si de pudoare. Un fel de Caterina a noastr.
tia turceste ; in exil la Alep a invlat i limba arab. Auzind
de moartea sotalui ei, boierii pribegi in Ardeal trecur. muntii
cu puin oaste , la inceputul lui Octomvrie 1559. Ciocnirea
avu loe la.satul Roma'nefti: Mirceoaia impreun cu Petru fur nevoiti s se retrag6 peste Dunre. Boierii tnrului domn, rmasi
in Giurgiu, se intoarser ins indat dup aceea, cu ajutor turcese, si izbutir s infrang6 pe pribegi la , erptIteqti. Inainte de
5 Noemvrie, situalia era restabilit. Un nou atac peste o sp-
Sub carmuirea efectiv a mamei sale, Petru s'a putut mensine aproape nou ani de zile, pn in Iunie 1568. Pribegii, cari
in urma infrangerii dela erptesti, trecuserd indrt in Ardeal,
n'au mai indranit s fac o nou incercare. Din pricina lor ins,
In Aprilie 1564, drumurile spre Brasov erau inchise ; in Septemvrie
www.dacoromanica.ro
222
acelai an, constatam ca raporturile se restabilesc i negustorii pot veni iargi cu marfurile lor In Tara RomAneasca. In
1566, intalnim pe un pretendent care-i zicea Nicolae Basarab,
fiul lui Barbu Nagorae (Neagoe?). Era poate vreun fiu al lui
Barbu al treilea Craiovescu; deci nepot lui Neagoe Basarab; poate
s fi fost lug i vreun simplu aventurier, cu o filiatie plasmuita_
Oricum ar fi, planurile lui nu reuesc: Petru Ii continua domnia
Mirceoaia avea legturi foarte puternice la Constantinopol, atat
printre dregatori sau meghistani cat i in haremul Impartesc,
fiind sustinuta de mama .i de favoritele Sultanului. Bine Inteles,
toate aceste relaii costau bani grei; de aceea ne spune cronica
adaus-au Petru Vodd cu muma-sa la bir cinci aspri , aa
dar o nou sporire a fiscalittii, destul de apsatoare i fr acest
supliment. Tot pentru
intari situatia la Constantinopol,
hotari Mirceoaia s intre In legaturi de rudenie cu puternica f amilie a Cantacuzinilor. Conducatorul acestei familii era pe atunci
pe una din fiicele Chiajnei in casatorie i rspunsul fusese f avorabil. Nunta avu loe la Bucureti; dupa aceea perechea porni,
urmata de multe care, cuprinand zestrea i darurile primite,
spre Anhial, pe tarmul Marii Negre, unde Ora un palat al lui $eitanoglu. Pe drum, izbucni lug un conflict intre so't, are trecuse
de cincizeci de ani, i sotie care avea numai cincisprezece. -"Rezul-
ALEXANDRU AL II-LEA
223
neascd ;
dela Curtea Veche, unde era ingropat tatd1 sdu i biserica cea
mare a mAndstirii Snagovul. S'd interesat i de mdndstirea Arge,
www.dacoromanica.ro
224
abia pot scpa cu fuga (vezi mai sus, p. 212). Domnul Tarii
Romnesti era s-si piard chiar vieata dac n'ar fi fost aprat
de fratii Golesti, dintre care unul, Albu clucerul, este ucis in
lupt, iar cerlalt, Ivascu vornicul, e r'nit. InvingAtorul trimite
pe Vintil, unul din fiii lui Ptrascu cel Bun, sa ocupe Bucurestii i 86 fie domn In locul lui Alexandru. Incercarea izbuteste,
dar patru zile numai dup aceea, boierii lui Alexandru se intorc
pe neasteptate i ucid pe noul voevod. In afar de rzboiul din
1574, domnia lui Alexandru a mai inregistrat si o alt incercare,
de alt naturg, a unui pretendent numit Oprea Gin Voevod.
Mind la Constantinopol, acesta Meuse pe Turci, prin ce mijloace
si in ce imprejurdri nu stim, s-1 numeasa domn al Trii Romanesti. Alexandru, informat la timp, izbuteste Irma s obtin anularea numirii i confisa toate bunurile indrznetului pretendent.
Dac4 acest curios Oprea GAind Voevod a pltit i cu capul Incer-
carea sa, nu stim, dup cum nu stim nici anul and ea a avut
loc. S'ar putea ins ea s fie In legAtur cu reclamatiile sau pArile
fkute de boieri la Poarta Impotriva lui Alexandru, in dou rnduri. Prima. dat, In Iulie 1576, vin la Constantinopol 70-80
de boieri, dar nu li se da crezare, dimpotriv, sunt bastonati *;
a deua oar, in Septemvrie, n'au mai mult succes; ba Inc, in
urma interventei i darurilor trimise de domn, unii dintre ei stint
www.dacoromanica.ro
225
A
cl
dff.
".*.
-
.1
a
4"-e -
e
.
:
_
Fig. 68.
Pecete de aur (s hrisovul o) dela s 1 Petru Voevod s, atIrnata
de un document dat manastlrli Cu hramul Schlmblrlt la Fat de la Muntele
pe care mai arziu nepotul ski Radu Mihnea a refAcut-o din temelie si care astAzi, aflAndu-se in insusi cuprinsul orasului, se nu-
www.dacoromanica.ro
226
r
t
,
I
/.\*
"
br
."
'
"-
Fig. 67.
purta Intotdeauna ne spune jesuitul Antonio Possevino un vemnt calugresc ; Cu el a i murit. In timpul lui
evlavios ;
sunt pomenite In documente mn6stirile Alunif (c. 1570) i Ciolanu (1577), In prtile Buzului.
Alexandru s'a chtorit, Inainte de a ajunge la domnie, Cu' o
levantina, o greco-italian6, anume Ecaterina Salvaresso din Pera.
www.dacoromanica.ro
227
www.dacoromanica.ro
228
Sub raportul fiscal, o noud greutate: au adaus in tar gleata , spune cronica amintit mai sus. Sub cel bisericesc, refacerea bisericii mnstirii dela Podul Colentinei. Intr'un hrisov
din 21 Octomvrie 1585, dela inceputul domniei de a doua, Mihnea
Mtute de repetatele argumente sunAtoare ale doamnei Ecaterina i de darurile ei i mai numeroase. Aa incat, Petru trebui
136 atepte mai bine de doi ani pn Sg.-1 vaza visul indeplinit.
In Iunie 1.583, soseau carele cu tributul frii Romneti; indat
www.dacoromanica.ro
PETRU CERCEL
229
'
'
,...i,
2
1,,t.-
Fig. 68.
Petru Cercel ii fAcu intrarea In Bucuresti In ziva de 29 August stil vechiu, dupg ce stause mai multe zile la Adrianopol.
Prima impresie fu excelent: boierii, cdrora noul domn le dklu
ospete, 11 primir cu simpatie; gfcimea, ocrotit, era pentru
el. Petru avea planuri mari, din care nu se realiz' cleat o mica
www.dacoromanica.ro
230
ima
JI
/
......,... ,
*
e
..
';
tf...
,i
.U
/ete"E
'
,J
f-
"
. 1..
,Ite'f:ftp.
ri
.A
, ....4
1 "---0
'"
...... 1
i'
.),
..A
L__,2 V
e)
a, 14
...
*-
..7;
,f,
is1.'
al.
,,
51,
,....-4104...,-,--...,,
-\,
rP
,,r.,i
N.,\:8
'
C''
_.:;1
.-1A6-'---.-.
%.) rs.
Ah ')
\.
-,
I j,
:
-1
(-A
.-._
.,,
41'
'
f.2A` fi
jk '
"
v aun 317.
i
41 t.
4,0
04/A1
.0,
. ....'
....
ajuns 0316 la noi gi se pAstreaz4 In Muzeul Militar din Bucureti; are pe el eterna %dril, vulturul 'cu crucea In cioc gi, de jurimprejur, urmOtoarea inscriptie: 4: A flcut (sub inteles: acest
tun) Io Petru voevod, fiul lui Petraco voevod, nepotul lui Radul
voevod (1- CkTISOPH TIV Binar HOHIOA CHk 11/11/AWKO ROFKOA, KHOIrKk
194,4yAr. goeKoA...) (vezi fig. 70). Petru Cercel era un spirit larg,
www.dacoromanica.ro
PETRU CERCEL
231
voia sa introduc o sum de inovatii; avea in jurul lui FranItalieni, cum era de pild secretarul Berthier, care II Insotise chiar din ordinul regelui Henric al III-lea. Boierii notri
Ins, spirite traditionaliste, incepur s'a' murmure ; nu voiau
s fie atinse vechile obiceiuri. Se ajunse astfel la un conflict cu
domnul, in urma cruia trei mari dregtori, Mihil vornicul,
Dobromir Banul i. Gontea paharnicul, pierird de mana clului
cezi i.
Fig. 70. Teava unuia din tunurile turnate de Petru Cercel. Se distinge bine marca
trii cu inscriptia slava de jur imprejur ; deasupra marcli, un soldat cu un picior de lema.
(Muzeul Militar, Bucuresti).
232
din urn* acest rezultat fu atins: Petru primi ordinul sa se prezinte in fata Sultanului. tiind ce insemna un asemenea ordin,
el 1i stranse bogatiile, patruzeci i trei de care pline, gi lnsotit
de o mica oaste, porni, In ziva de 16 Aprilie 1585, spre Ardeal.
Dar de abia trecuse muntii, in Tara Barsei, cand ostaii cari mai
ramaseserd pe langa el celorlalti le ddduse drumul ii pradara averile, restul peste 125.000 de galbeni fiind confiscat
de guvernatorul Ardealului. Cereel insui este arestat langa Media i inchis in cetatea dela Hust, in Maramure. Aci a ramas
nenorocosul voevod pana In 1.587, and izbuti sa evadeze, scoborindu-se pe o funie, i sa se ducal la Roma, unde cpata sprijinul
Papei. Tabovi apoi catava vreme in Nordul Italiei, la Venetia,
la Mantova i Ferrara, i recatigand bunavointa regelui Frantei,
se hotari &Ali incerce din non norocul acolo unde se puteau capdta tronurile tarilor noastre, adica la Stambul Sosi aici la 25
Iulie 1589, inteun moment in care domnia Munteniei era pusa
tocmai in discutie.
Mihnea al II-lea a doua oar& Inteadevar, dup mazilirea lui
Petru, Turcii restabilira in scaun pe Mihnea care izbutise prin
uriaele sale daruri a-0 catige bunavointa Sultanului i a beglerbegului Greciei, demnitar cu mare influenta. Spre a-0 putea
plati datoriile insa, Mihnea fusese nevoit sd sporeasca i el pre-
stuia din urrna, fura mai mici decdt ale rivalului eau. Birui
prin urmare tot Mihnea i de uncl& venise ca mazil, porni indart
spre Ora iarai ca domn. Petru, pe care norocul nu-1 mai ajuta,
www.dacoromanica.ro
233
234
soare pe care
i-o
trimite, la 4 August
1595, tat-s6u vi In
care li spune: am
primit scrisoarea ta,
Fig. 71. Cele doul fete ale pecetii de aur aplicate de
Mihnea Voevod pe un document acordat mAnastirii Hilandar de la Muntele Athos, in ziva de 8 Fevruarie 1589.
curat de gnatatea
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
235
BIBLIOGRAFIE
Mireea Ciobanul: 1. N. loRGA, Prefata, vol. XI din colectia de documente Hurmuzachi, Bucureti, 1900, XCVIII p. in 4.
V.
iteazul,
Craiova, 1934, 32 p. in 8.
V. i p. 235, nr. 1; p. 235, nr. 8.
EEL Petru ce! Mar: 3. A. KURZ, Elena Cherepovith, sotia lui Petru
Domnul Tdrii Romne.sti, si mai In urnul al Moldaviei (sic!), In
Magazinu istoricu pentru Dacia, t. V., Bucure0i, 1847, p. 377-383; 4. ST. NICOLAESCU, Petru Voclif cel Pinar f i Petru Vodit Schiopul. O chestiune controversat din Istoria Romcinilor, BucurWi, 1915, 34 p. in 8; 5. N. IoRGA,
In Revista Arhivelor, I (1925), p. 249-265; 11. N. IoRGA, Piatra de mormint a lui Alexandru Vodif Mircea, In Bul. Com. Mon. 1st., XXII (1929),
p. 161; 12. N. IORGA, Biserica Doamnei Ecaterina in Bul. Com. Mon. 1st.,
XXIV (1931), p. 38-39; 13. ST. NICOLAESCU, McinCistirea VieroF din judetul
Muscel, ctitoria marilor f i vitejilor boieri din Golesti, Bucurqti, 1926, 15 p.
in 80; 14. N. IOR GA, Fcinteina lui Alexandru Vodif Mircea In Bul. Com. Mon.
www.dacoromanica.ro
236
1st., XXVI (1933), p. 32 (cu data dela Hristos a inscriptiei gre0t4); 15. G.
POTRA, Mdruistirea Cobia (Ddmbovita). Studiu f i Documente, Bucure0i,
1937, 64 p. in 8.
V. 0 p. 235, nr. 4.
V. Mihnea Tureltul: 16. GR. G. TOCILESCU, Raporturi asupra cdtorva
mantistiri, schituri fi biserici din lard prezentate Ministerului Cultelor fi
Invdttitruintului public, in An. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist., t. VIII (1888),
p. 151-238; 17. N. IORGA, Morraintul Doamnei Neaga .,9i neamul ei, in An.
Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., s. 3, t. XII (1923), p. 189-193; 18. V. DRA.GHICEANU, Sit peiturile dela Buda, Lapo f fi Tisilu, in Bul. Com. Mom. Ist.,
XXIV (1931), p. 159-176; 19. I. C. FILITTI, Neamul Doamnei Neaga
metniistirea Aninoasa (azi Buda) din Buzau, Bucureti, f. a., 19 p. in 80; 20.
N. IORGA, Un pact de familie f i o nuntd domneascd in 1587, in Mem. Seq.
to.
V. 0 p. 235, nr. 9.
www.dacoromanica.ro
PETRU CHIOPUL
Boierilor le era pdrinte, pre
carii la cinste mare ti !Mai pi din
stain' lor nu epia e,
(Letopisetul Tart' Moldovei
238
PETRU $CHIOPUL
Incercarea lui cu tot ajutorul dat de logofdtul Bdltatul, cumnatul lui Bogdan Ldpusneanu nu izbuteste hash% Vine apoi un
Nicoarcl; cronica 11 cunoaste sub numele de can, fratele Crefului; i se mai spunea i Potcoavd din pricind cA putea frnge
o potcoavd In mni. Nici aceastd incercare nu reuseste: o stim
dinteun document cu data 7 Aprilie 1575. 0 altd tentativa a lui
Potcoavd, In toamna lui 1577, e incununatd ins de succes. Ajutat
de un detasament nu prea numeros de Cazaci, el izbuteste s
batd pe Petru chiopul care e nevoit s fugd In Tara Romneascd.
0 a doua ciocnire, la Dorolina, se termind tot In favoarea lui Potcoavd. Acesta Ins, dei se Infdtisase In Iai ca domn (23 Noemvrie 1577) si luase i numele evocAnd vremuri recente de vitejie
IANCU SASUL
239
Iancu Sasul. In locul lui era numit lancu Sasul, o figurd aseminitoare, in unele privinte, cu Despot Vod. Protestant, ca si
acesta din urnag, deci pentru bstinasi, eretic >>, el a oblinut.
www.dacoromanica.ro
240
PETRU SCHIOPUL
tronul, dnd se spune o suma. consuderabila: 120.000 de galbeni. Unul dintre creditorii principali, albanezul Bartolomeu Brutti,
vine chiar In tara si e facut mare postelnic, dregatorie insemnat.
241
www.dacoromanica.ro
'AAA
."
rt_
4
.
'
.---.,..g,-c-, f
Fig. 72.
46.0:
--'. -
...
:
4.
itII.
I...
rm..,
..,.. -. 4.'
'
to ,
i
i
i
, ,
x:
:.-_-#4,S -"74
.------7-7,7-7---
II
i
44 ilf
-.
www.dacoromanica.ro
263
una din cele mai elegante 0 mai bine proportionate biserici din
cate exista pe intreg pArnAntul romanesc (vezi fig. 72-74); inainte
de 1584, constructia era gata. Pictura s'a fAcut ceva mai tarziu,
tabloul votiv dateazA din anii 1595-96 (vezi fig. 148).
ContinuAnd traditia, Petru chiopul dAdu ajutoare bogate
la Muntele Athos: mAnastirea Zograf u cpt un mertic anual
de 100 de galbeni ungure0i, in afarA de 500 de aspri pentru bolnit; mAndstirea Dionisiu, un mertic de 6.000 de aspri 0 un metoh
lang Ia0, la Hlincea, zidit i inzestrat de fiica lui Petru
Maria 0 de siftul ei; mAnAstirea Laura, tot 6.000 de aspri, iar
mAnAstirea Hilandar, 3.000 de aspri. Patriarhia din Constantinopol
www.dacoromanica.ro
1.%
4 ,i'F'417 471,
or.
/-
Ill
14-3
Fig. 73.
www.dacoromanica.ro
245
neascd tot Petru, fiul ski vzndu-si mai departe de joacd i figu*VA
i
,,
f a.'''Z','")*--`';% 41:l..
.06 .,..
-pi
id
,1
, 'J., t4,4,,,'
l'''. ,'
.'
' k....or
.-
,,,,..._-,,,,..
,i.
N..
" 'V.,-iti:,)..
.-..:-.1.....
-^
,,,,
..,"""a
a-
u'E,
5
,
rt
4-
0 Vi
-r-'
04
4,
41:
,--
/ IVIL14 '
",
.4 ".
,..
, : r . i . 4.1.
e.
,
,
i;',... . -
P :- 410,,...
1.: -
,:-.;:
11...-o''''
'
,,,, %::
.1."
,,,
,'''
:'
'''..."1.'
- i.
,,
1,
.?
- ,i1 itr
f'firigi"11
Fig. 74.
www.dacoromanica.ro
PETRU $CHIOPUL
246
rrie
u-I
rn
rn vt, C
4 14`
770, N7fri..7,7)
,
L.(
Fig. 75.
Ordin de plata, In 11mba romana, dela
Petru $ehlopul, avail," data 7098 (1590),
alai 15.
Fig. 76.
www.dacoromanica.ro
247
PETRIJ $CHIOPUL
248
1592;
B/BLIOGRAFIE
I. Petru $chlopul: 1. N. IonGA, Prefata vol. XI din colectia de documente
Hurmuzachi, Bucure0i, 1900, XCVII p. in 40; 2. AL. PAPADOPOL-CALIMAH,
Ccintecul Hatmanului Ivan Serpeaga, In Cent). Lit., XXI (1887), p. 999-1009;
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAEIE
249
3. B. JANUSZ, Zabytji moldawskie we Lwowie, in Wiadomosci Konserwatorskie, Lwow, I (1924), nr. 2, p. 52-64; 4. V. MOTOGNA, Ceva nou despre
Alexandru Votlti fratele lui loan Potcoavit (1578), in Rev. 1st., XII (1926),
p. 1-4; 5. N. IORGA, Intoarcerea unei pribege: Doamna Maria Minio, In
Mem. Seq. Ist. Acad. Rom., t. XII (1932). p. 225-229; 6. N. IoRGA,
noud privitoare la familia lui Petru iSchiopul, in Mem.. Sect. 1st. Acad. Rom.,
t. XII (1932), p. 285-290; 7. ST. NicOLAESCU, Date noi despre filiatiunea
lui Petru Vodd yS'chiopul, dornnul Tara Moldovei, 1574-1579; 1582-1591
f i tratatul comercial din 27 August 1588, incheiat cu Elisabeta, regina Angliei,
Bucuresti, 1937, 12 p. in 40; 8. MIHAI POPESCU, Fabricile de hdrtie ale lu.
Matei Basarab, In Rev. 1st. Rom., VII (1937), p. 384-388.
V. si p. 248, nr. 1.
www.dacoromanica.ro
251
252
Cazaci cu plata, patrunsesera chiar in timpul iernii peste Dunare, in Dobrogea, luasera Mdcinul i pustiiserd grozav intreaga
regiune. O armara turceasca, venind sa instaleze In Moldova, in
locul hainului, pe , telan Surdul, fostul domn al Prii Romaneti,
e batuta langa Silistra de &are banul Mihalcea al lui Mihai Vi-.
teazul. Dar ceea ce nu putuse face dumanul, facu prietenul
1595
un tratat cu protectorul
IEREMIA MOVILA
953
254
www.dacoromanica.ro
IEREMIA MOVILA
255
256
i'zi:Pgiriflit,419itAl0611619/1t81111/1/110F11i110M-kihilOhl',./j)
---
.)
I.
44"
li
Fig. 79.
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAFIE
25.7
BIBLIOGRAFIE
L Aron Tiranul: 1. I. MINEA, Aron Vodet fi vremea sa, in Cercet. 1st.,
VIIIIX (1932-1933), nr. 1, p. 104-436; 2. I. MINEA, Doamna lui Aron
Vodd gi fiul lor Marcu Vodd, In Comunicdri (Buletinul Institutului de Istoria
Romdnilor 4 A. D. Xenopor), nr. 2, Iai, 1942, p. 5-13.
II. $t et an Rfizvan: 3. N. IORGA, Originea lui S'tef an Reizvan, in Mem.
Secy. 1st., Acad. Rom., t. XI (1930), p. 157-160; 4. I. MINEA, Data de zi
a luptei dela Areni ( 13 Dec. st. n. 1595 ) In Comuniceiri, nr. 1, Ia.i, 1941, p. 3-8.
V.
logice. Adunate de pe la 48 mdrzeistiri gi biserici antice din Moldova, Bucureti, 1885, 318 p. in 8. 6. N. IORGA, o Doamna lui Ieremia Yodel )), In An.
17
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL
In tara mea ali fi putut sd rdmdn
linistit i sigur, fdrd nicio teamd, dacd
Tot mai puternic stralucete chipul lui Mihai Viteazul, tot mai
vie i mai luminoasa este amintirea faptei lui. Cu cat se adaoga
informatia documentara, cu cat cunoatem mai bine lupta, biruinta i &Adema acestui mare capitan, neInfricat luptator pentru
credinta i ctitor venic altsrii de astzi, cu atAt sporete In sufletul nostru admiratia. Alaturi de tefan cel Mare, Mihai Viteazul este lntruchiparea eroismului, este izvor de putere, de Incredere de mandrie pentru poporul romnesc.
Vieata lui e una din cele mai impresionante din cate s'au desfavrat pe pamantul stramoilor. Mihai iteazul a cunoscut din
plin .1 durerile i bucuriile vietii; a cunoscut dulceata biruintei
.1 amraciunea Infrangerii; a stapanit cat niciunul dintre voevozii
notri, pentru ca inteo clipa s'a piarda totul; a vazut pe cei trufai Inchinandu-i-se i a cazut prin tradarea lor. Nimic din ce e
omenesc nu i-a fost strain i faptul acesta ni-1 face i mai apropiat, 11 aduce la Intelegerea tuturora. Contemporanii, prieteni sau
259
ai lumii de ieri i de azi nu au fost .1 nu sunt de vita domneasca ; aceasta nu i-a lmpiedicat totui sd se ridice peste cei-care
se bizuie pe nobletea din hrisoave.
descoperit in ultimul timp. 0 mrturie polon il aratd ca negustor de vite; o alta, spaniold, afirmd cd ar fi fost negustor de
17*
www.dacoromanica.ro
260
MIHAI VITEAZUL
CM4 IlOKSHH)C reAg0 Mi 'ChM CritA1 RNA GAN KIMAIRCICH). Tot din
pe langa Biserica Alba pe vremea liturghiei, s'au rugat armailor sa-1 lase s asculte svanta liturghie i, lasandu-1, au intrat
in biserica i, rugandu-sd, s'au fgduit lui Sfeti Nicolae, fiind
www.dacoromanica.ro
261
0 narturie contemporand ungureasc6 insemnArile lui Szamoskzy afirm c6 s'ar fi ajuns chiar la condamnrea la moarte
i c' Mihai a fost salvat numai gratie faptului 06 tiganul c'616u
s'a inspimAntat i a zyMit spada. Cat' valoare prezint aceste
tiri, nu se poate spune in mod precis. Impresia noasta este, aa
cum am afirmat i mai sus, c6 Mihai, afrand de soarta ce i se pregtete, a fugit din Oltenia in Ardeal. Intr'un hrisov din 1594, el
spune de altf el limpede: 4 Ctind s'au inta'mplat domniei mele pribegie dela Craiova, am trimis domnia mea de am chemat cAlugArii
buiau trimise armatei turceti, in campania impotriva Imperialilor. In afar de acestea, se mai cerea, pentru aceeai armat,
cantitAti insemnate de miere, unt i sare. Ap6.sarea fiseal devenise
www.dacoromanica.ro
262
MIHAI VITEAZUL
thory cat i la Aron \Todd: la cel dint'ai pe Radu clucerul Buzescu, la cel de al doilea pe fratele acestuia, pe Preda stolnicul.
Rezultatul fu o intelegere deplina. Cei trei stpanitori hotarlra
ca 66 fie nedespartiti unii cu altii *. Cu drept cuvnt aadar,
www.dacoromanica.ro
263
264
MIHAI VITEAZUL
265
'%,
;)
to ne
-441
D.
lele.ter
dt, -rLt,
CLff.4
...fref,
Fig. 80. Portret contemporan al lui Sinan Pasa, de George Wickgram din Spin..
266
DIIHAI VITEAZUL
cel
www.dacoromanica.ro
267
*toate bisericile din stapanirile senintatii sale (Sigismund Bthory 1) vor fi sub jurisdictia mitropolitului dela Targovite
cloud asigurari: ea se va da ajutor in lupta impotriva Turcilor
cd se vor restabili vechile hotare ale Tarii Romaneti, atat in
spre Moldova cat 0 la Dunare, urmandu-se mijlocul albiei
acesteia, dela Braila pana la Ruava (Orova). Putem lesne banui
ce a fost In sufletul lui Mihai, cand a luat cunotint4 de condiliile
la care consimtiser lealii i desinteresatii &Ai boieri, con-
268
MIHAI VITEAZUL
www.dacoromanica.ro
269
dup o lupt care durase mai bine de 16 ceasuri. Iar unii dintre
boieri izvoarele vorbesc de Dan vistierul yi de Mirslu logof tul erau nemultamiti i, dup un pcltos obiceiu, gata s
trdeze. Tinand searn de toate aceste elemente, hotri domnul
retragerea la munte, spre a aytepta acolo ajutorul .znavnicului
Sigismund. Se repet deci povestea dela Rovine a lui Mircea cel
Btrn care, deyi biruitor, trebuise s se trag5. spre Argey. In
cursul noptii de 13 spre 14 August, pornir ostayii lui Mihai spre
Bucureyti. Dup un scurt popas la Copkeni, pe Argey, si un al
doilea la Vcreyti, in timpul cruia Ungurii lui Kirly
ostayi jefuir orayul, retragerea continu spre Trgoviyte; de aci
se merse pe Dmbovita in sus, Oda' la Stoenefti, in munte, unde
fu ayezata tabra. In acest timp, Turcii intrau in Bucuresti, unde
construiau o fortificatie de pmnt, o palanc6, in jurul mnstirii numite astzi Radu-Vod , a crei biseric6 fu transformat
In moscheie. Dup aceea, ajungeau la Trgoviyte (26 August) si
construiau yi acolo o fortificatie, in care ayezau 40 de tunuri yi o
garnizoan de trei mii cinci sute de oameni, sub comanda lui Ali
ftuq luati robi; altii atacau de capul lor cetele rslete ale duymanului ; aya au fcut feiranii din Buzdu, cari nimicird cu coasele
un detayament de 400 de Turci, trimis dup5. provizii.
!-
'
417.:
AA,:
:
.7-_____..ortyx
.3t
.......*. -
48,0\VIYA..
'
41.
'
&
.,'IVe=
- i.tLlAne%11,1
/.3i AP,,
slt-j,
,
odp;'''r
E !Al- lr'scisn
.4m
Li
F.D.-IL.; .
i
51,Tryt.j. if,
L ABRIS.DER BELEGRvNG TEFLGovIsT vND DLR. SCHLAq-rr sovom ye, VON SIBENiVKGN GESCHEttEN.ANO. t$9s l: -
--
Fig. 81.
.. _
ei
Stampl contemporani IntItisind asediul TArgovistel In Octomvrie 1595. In partea de sus e Intitisatl Intrangerea si ruga
Turellor; se vede si podul de peste Dunire, rupt de ghiulelele erestInllor,
www.dacoromanica.ro
271
Fig. 82. Inceputul luptei dela Giurgiu 0 retragerea Turcilor pe malul drept al
Dunarli. Cre$tinii n'au rupt Inca podul. Gravur contemporanl.
272
MIHAI VITEAZUL
273
luptele anterioare, ci ... Sinan Pava care necontenit 11 prigonise, dadu un raspuns echivoc: va incerca sa ridice cre0inatatea, dar daca nu va putea, va Incheia pace , neuitand, in niciun
caz, Tara Romaneasca. Mihai Intelese. Un rezultat pozitiv avu
totu0 aceasta vizita la Alba-Iulia, dar nu In ordinea politica',
ci In aceea religioasa: se lngadui ridicarea, In marginea oraului,
pe o colina situata la circa 100 de stanjeni (= 188 metri) de coltul
sud-vestic al cetatii, a unei biserici pentru vldica ortodox Ioan,
care avea sub ascultarea sa potrivit unui act al lui Sigismund,
18
www.dacoromanica.ro
IiIIHAI VITEAZUL
274
din 1595
resti, af ail de acele biserici peste care, cu Invoirea noastr, pastoreste Vladica Spiridon, care e si dansul Roman .
La 7 Ianuarie 1.597, Hasan Pasa din Belgrad dadea de stire
ca. Sultanul a trimes steag de domnie lui Mihai Viteazul asa
a atat acesta cat si Intreaga Tara Romaneasca se gaseste in pace
bung . In Mai, domnul insusi seria cancelarului Poloniei, lui loan
Zamoyski, in legatura cu un negustor de blanuri din Liov: o pentruca trebue sa platesc tributul si A' trimet cateva zibeline imparatului Turciei .
MIHAI VITEAZUL
I IMPERIALII
275
ceata, deed vazura peirea, ei se intoarsera cu mare krborie asupra lui Mihai Voda. i atuncea se alese unul den Turci cu sulita
si o imponcisa asupra pAntecelui lui Mihai Voda si o infipse in
pAntece, iar Mihai Vod daca vazu ea piere, el apuc sulita cu
amAndou mAinile de fier i cauta in toate partile, ca sa-i vie
cineva den bojari ajutoriu sa-1 izbaveasc den peire. Si Mtn mai
aproape nu se aflara far 2 boiari anume Preda Buzescul i cu
frate-sau Stroe Stolnicul, ci grabira i tajara capul Turcului si pre
celelalte sotii ale lui i izbvira pe Mihai Voda din mAinile Turcilor
. Dela Vidin, inaintard
stile muntene, pradAnd, pana la Cladova unde cAstigara o nou
Mare. In Ardeal se petrecuser in ultimele luni evenimente Insemnate. Sigismund B'thory, ne mai putAnd suporta, se vede,
permanenta incordare pe care o impuneau imprejurarile, se
18*
www.dacoromanica.ro
276
MIHAI VITEAZUL
www.dacoromanica.ro
.,
,;.
r
G
N
-1"..act..
t.
Za:134,.
ot,
- ..SirMI.,
. 04. 4
AN, , .,
--,14:-''
t...,..fro.,4:91te
`o
.11111-
....
.A.
'
kk
-Li.
1, ..f
'
1
...k
-411111411.
Li,
IL
= ,.- ..iwo..
,.........____--
AL.,' TF k CoNTM1ACTVR.
-ii...
/
...,__________,......_.,_..,- -
.....
',..
41111'5.717-4
,oak,./- _oft,
.L1k. 4'
2......e.
,,
---.---40rfk>4.11
i'
'
3.
.,-ih.... 14
.6"W tl'
-4-
i:Nbo.
112:111V4-4
;11"-: o tiall
t
.......
..
offj
4.',444--t-'
1..44
- - -mow
IN viLfTkrt:<, c,uos N,WeAni 0...0: uBfR vstGriE wit' off Vor,i Tv1,(C10, BELEGRT.T CEVST.S1._A17_9
F1g. 83, Ased1u1 OrAz11 Marl de eltre Turel, In 1598. Stampl contemporana,
www.dacoromanica.ro
, r5
278
MIHAI VITEAZUL
MIHAI VITEAZUL
I IMPERIALII
279
firmarea dela 26 Iunie. Mihai era lug acum prevenit. Vzndu-se amenintat s fie scos din propria sa tar', se hotr4te s'o
ja inainte i s atace el pe adversar. Boierii erau de acord; impratul Rudolf, sezisat In Iulie 1599 printr'o solie alcgtuit. din
Stoichit vistierul i Petre Grigorovici, 1i dkluse asentimentul.
Cand ii sosi, In August, rspunsul dela Praga, Mihai era in tabr,
la Ploieti. Expeditia intArzie totui mai bine de o lun, din
cauza ezitrilor lui George Basta, generalul imperial, care trebuia s atace la rndul lui Ardealul din spre apus. Vzand
lucrul se lungete i Ca' Rudolf nu trimite lui Basta un nou ordin
dumanii Bthoretilor acetia le rpiser vechile lor privilegii i inteadevr el izbuti: Secuii alergar In mare numr
sub steagurile muntene. Saii din Braov trimiser daruri i asi-
280
MIHAI VITEAZUL
Se/Imberg
9 diminea0 de care
MIHAI/VITEAZUL $1 IMPERIALII
281'
110111A0.
TeZA.vaav.
ff:STC
6:Tilafe ORE
HA
aLLI:
Fig. 85.
fig. 85).
www.dacoromanica.ro
282
MIHAI VITEAZUL
www.dacoromanica.ro
283
284
MIHAI VITEAZUL
mai Inainte, statuse in manastirea Prislopului, din Tara Hategului (v. i mai jos p. 322). In partile de miaza-noapte, ale Maramureplui, era Inca mai de mult, o episcopie ortodoxa, cu reedinta in oraul Munkcs. In ultimul timp, pdstoriserd aci
tenii ; In 1597 insa, Mihai trimite, cu voia lui Sigismund Bthory,.
pe un Roman anume, pe Serghie, egumenul Tismenii. i in alte
parti au fost adui clerici romani; izvoarele ne vorbesc astfel de
calugdrii munteni i moldoveni aezati in mnastirea din Alba-
CUCERIREA MOLDOVEI
285
altfel, sub raportul economic, militar 0 politic, erau In inferioritate. A se sprijini pe cei dintai i a-i ridica impotriva pe toti
ar fi fost o Incercare extrem de riscata ; Mihai nu s'a
simtit destul de tare ca s'o faca. Iobagii din sate s'au micat, e
adevarat, 1ndata ce s'a rspAndit vestea biruintei dela Selimbar
0 au inceput s atace pe nobili. Cronicarul ungur Szamoskzy
ne spune chiar ca ei faceau aceasta Intemeiati pe Increderea
,ce le-o da un principe din neamul lor. . Totui micarea a
fost Inabuita, iar prima dieta, adunat. la Alba-Julia, obtine
dela Mihai Intarirea vechilor privilegii; 11 roag In acelai timp
sa vesteasca ca toti iobagii sa asculte 0 de acum lnainte de
omnii lor ... i sa le fie supui, aa lncat darea Mariei Tale 0
aprovizionarea otirii s'o putem aduna . Nici Indemnul marei
majoritati a boierilor munteni cari ar fi vrut s puna mana pe
moiile nemeilor din Ardeal, n'a putut determina pe Mihai la
o masura radicala ; el s'a multurnit s dea doar catorva dregatori
unele proprietati: astfel banul Mihalcea a primit Uioara, armaul
Saya, domeniul Jeciu, Stoica postelnicul o parte din fostele proprietati ale arhiducesei Maria-Christerna, sotia, pentru scurt
-Limp, a lui Sigismund Bthory. Incolo, nobilii ardeleni i-au
vazut moiile Intrite, ha multi dintre ei au primit chiar i altele
noi; tot aa ormelor li s'au confirmat vechile privilegii. Ceea ce
n'a impiedicat fug pe aceia0 nobili ca, la cateva luni doar,
se ridice Impotriva celui care le lasase nu numai vieata, dar 0
averile 0, la multi, chiar dregatoriile.
Cucerirea Moldovei. Fata de atitudinea ostila pe care o adoptase
Ieremia Movila, Mihai se gandise, Inca din 1597, s. ocupe Moldova i scrisese In acest sens lui Sigismund Bthory. Primind
insa sfatul sa mai atepte, expeditia fusese atunci amanata. Dupa
.cucerirea Ardealului Insa, el revine la vechiul sau plan. Pe lang.
motivele anterioare foarte serioase de dumanie, se adaogase acum i faptul ca Ieremia care adapostea la curtea sa pe
fostul principe al Ardealului, incercase s omoare pe Mihai ea
otravei saa prin trcidare . Indepartarea acestui Inverunat adversar
se impunea; o cerca nu numai siguranta personala a biruitorului
dela Selimbar, nu numai linitea Trii Romaneti la al card tron
ravnea Simion Movila, fratele lui Ieremia, dar i ratdunea Insa'i a
luptei duse de coalitia cretina. Prin izgonirea domnului Moldovei,
www.dacoromanica.ro
286
MIHAI VITEAZUL
spre rdsrit, se revenea la situatia din 1594-1595, cand tustrele tarile romanesiti luptau solidare impotriva aceluia durnan.
numai decat, mai mult de spaima decat de lupt, apratorii infricondu-se ea au de infruntat pe Mihai. O a doua batOlie, chiar
In fata cetatii Hotinului, se isprvi iardi defavorabil lui Ieremia.
Acesta se inchise in cetate i, putin dup aceea, fugi peste Nistru,
spune ca acetia i-ar fi cerut chiar pe fiul sau, pe NicolaePatracu, ca domn i scuti de dari timp de ase ani pe locuitorii
oraelor i satelor distruse in timpul rkboiului. In acelai timp,
deoarece tara ramdsese rara carmuitori bisericeti mitropolitul
i episcopii insoldsera in exil pe Ieremia Movild Mihai convoca la Iai i un sinod, sub conducerea mitropolitului Dionisie Rally, care caterisi pe ierarhii fugiti i numi pe altii noi
in locul lor. Preedintele sinodului, Rally, deveni mitropolit al
Moldovei, Anastasie fu uns ca episcop al Ridautilor, iar Filotei
www.dacoromanica.ro
CUCERIREA MOLDOVEI
287
allA*ACKOE
KKCOE
3f MAN
MOA,I,OgeKOH
288
MIHAI VITEAZUL
INFRANGEREA
289
unguri; Mihai insu0 o anunta la 23 ale lunii arhiducelui Maximilian, fratele lui Rudolf. La 1 Septemvrie, trebuia s se strAng
dieta la Sebeul-S6sesc spre a hofri sumele necesare unei noi
expeditii militare, impotriva Timiparei; in loe BA' vie la locul
fixat, neme0i se strAng ins4 la Turda, proclam4 rdscoala i aleg
drept conductor pe . tefatz Cski, unul din cei cari se bucuraser
totu0 de favoarea lui Mihai. Moise Szkely, un alt favorit, fugise
mai dinainte i trecuse la Poloni. Clujul, Bistrita, Sibiul 0 In
cele din urm i Braovul, se ridicar 0 ele. Ostaii 1'100 ai domnului erau nesiguri, deoarece nu fusesera pltiti; unii din ei
vreo trei sute de Unguri au trecut chiar de partea rsculatilor ;
o parte din armatd se afla in Moldova, alta in Tara Romneasc:
situatia lui Mihai era grea. Totu0, el ar fi putut Inc6 s sfrkne
s5, impr4tie pe neme0, dac6 acestora nu li s'ar fi adogat
generalul imperial Basta cu lntreaga sa armatk
Pricina care a determinat pe Basta s" acorde ajutorul &Au
Asculatilor a fost atitudinea curtii imperiale fatA de domn. Dup
Infrngerea dela Selimbr, s'a pus problema stApAnirii de lirept
a Ardealului. Rudolf voia s fac6 din aceast tail o provincie
austriack iar Ondul lui Mihai era s5. Ostreze cucerirea pentru
sine. Pe dosul actului cuprinzand cererile Infliate comisarilor
hotaru Ardealului.
Pohta ce-am pohtit, Moldova, Tara Rumdneascei . Au trebuit
zece luni de tratative, cu propuneri i contrapropuneri, Intr'o
atmosfer de bnuieli 0 de intrigi, pentru ca, in cele din urm,
8 se ajungd la o solutie intermediar: Ardealul va rAmAne in
stApAnirea lui Mihai, acesta purtnd Ins titlul de guvernator, ca
reprezentant al imp6ratului j fr recunoa0erea dreptului de
succesiune. Din nefericire insk solutia s'a dat prea tarziu, la 22
Septemvrie 1600; cu ccIteva zile mai inainte, la 18 Septemvrie,
avusese loc lupta hotrltoare dela Mir4s15.u. Basta, vAzAnd ezitdrile 0 bnuielile curtii imperiale, asistAnd apoi la prAd6ciunile
neoranduielile Mcute de mercenari In Ardeal, fiind In sfAr0t,
socilitat insistent de cdtre neme0i rAsculati, trecu de partea aces-
tora. Era o eroare politick care s'a intors apoi Impotriva lui
Rudolf, aa cum au atatat-o evenimentele ulterioare.
Raportul de forte in lupta dela Mir6s1du a fost defavorabil
lui Mihai. Acesta avea 10-12.000 de oameni, in blind parte oaste
19
www.dacoromanica.ro
290
MIHAI VITEAZUL
cinat In tabara dugmanului se aflau nu numai nemesii rasculati, dar chiar i oamenii Impgratului Rudolf, comisarii pe
care acesta Ii trimisese In Ardeal nu mai putu restabili, ca odinioara la Calugareni gi la elimbar, situatia. Vz'and lupta pierdut si oastea in risipa, el trecu Mureul, cu calul, innot,
de trei Cazaci si purtnd asupra lui steagul cel mare al otirii.
Patru mii de soldati pierir in aceast Mahe, unii de glonl, si
de sabie, alii innecati.
La 20 Septemvrie, invingtorii intrau In Alba-Iulia, ucideau
pe toti Italienii, Grecii, Srbii i Rom'anii din ora, cleirdmau
biserica roma'neascei zidit cu trei ani mai inainte gi Orndu-li-se
www.dacoromanica.ro
INFRANGEREA
291
tomvrie acetia erau in fata taberii lui Mihai. Lupta avu loe a doua
zi i se termind prin retragerea a lor notri. Ploetii furd ocupati de
Inaintand cu greu pe drumuri desfundate, se ajunse la I-Argovite, unde Simion primi 0 din part,e'a Turcilor steagul de domnie..
In acest timp, Mihai se retrsese dincolo de Olt, la Craiova ; tot,.
www.dacoromanica.ro
292
www.dacoromanica.ro
293
Trt',7= z
,,
;.,
if,-
.`
;:
-
!'t
?,_
Vfr
8, '
...
.
7
'
,r
::
r'. .
'
41
'
--..:t ...,
,4
,
.'
i...%4..."
,
.
-7.
'''
._ %IA
7.
'
: '.-.
, .
,
t -'4A,
.
-
',
.
'
'
\N
rQ
Fig. 86.
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL
294
295
-I
ICHAL
afifflo.
,
Fig. 87. Un alt portret contemporan a lui Mihai Viteazul. Gravur8 pe arami,
reprodus5. de Domenicus Custos7in opera sa Atril Heroicii.
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL
29R
04k. ! '::.
.7"
-:.
I#
Ell.
.,-
''
:d
sy.444,......;,...:"Nr--",,,, *--2,
2,
.2
-411
,;..,
4 111" -''
: --..71Altlity' .
...!
kr:
11
a nr
'
,V74
6,LAkT6,74.3
titst
Fig. 88.
Gravura. contemporan3 InritiOnd, In partea superloarl, lupta dela Gorisllu
lar In partea Inferloari, aducerea la Praga, Cu solemnitate, a steagurIlor cucerlte In
aceasta lupta. In legenda., numele lul Mina' e pus Inaintea acelula al lul Basta.
voevodului nostru e trecut sistematic cum era de altf el natural inaintea aceluia al lui Basta. Pe verso foii de titlu al
acestei descrieri e reprodus i un portret al lui, in xilografie.
www.dacoromanica.ro
297
insa pe neateptate venisera pe un drum ocolit, prin murrtii biruinta ramase a lor ; Simion abia putu sa-i scape viata,
trecand prin vad Milcovul (3 Iulie).
Solia trimis de boierii munteni la Mihai spre a-1 cherna,
st'panitor, in Ord, intalni pe dorm la intrarea in Cluj (11 August).
298
MIHAI VITEAZUL
Tordei i cAnd I-au ucis Neamti, ani au fost 7109 (1601), In luna
Avg. 8 zile. AceastA piatrA o-u pus jupan Radu Buzescul i jupAneasa Preda *.
Dup unele mArturii posterioare, trupul Vovodului ar fi fost
reinhumat mai tArziu In ctitoria sa din marginea oraplui AlbaJulia, In biserica ridicatA pentru VlAdica loan (vezi mai sus, p. 284).
www.dacoromanica.ro
299
Cum ing aceast biserick impreun cu intreg complexul cldirilor alcAtuind resedinta Vldic4i i mnstirea de acolo, au
lost rase in 1714-1715, cu prilejul reconstruirii si mririi
nu putem ti intru cAt sunt adevdrate mrturiile amintite.
Familia lui Mihai. Boierii. Ctitoriile. La vArsta de 26 de ani,
in 1584, Mihai s'a cdstorit cu Stanca, vaduva lu Durnitru postelnicul din VAlcdnesti i nepoata lui Dobromir, marele ban al Olteniei. Stanca avea doi frati, pe Dragomir, fost mare postelnic in
timpul lui Alexandru Vodd si pe loan M onahul care in 1613,
dAnd o mrturie pentru niste mosii ale surorii sale, isi spune
cumnat al rposatului Mihail Voevod .
300
MIHAI VITEAZUL
BOIERII
301
btrani cari slujisera multa vreme sub predecesorii lui 0 care, obi-
302
sol
MIHAI VITEAZUL
el isi trimite ierarhii pe mitropolitul Mihail, pe episcopul Partenie de Rmnic si pe episcopul Luca de Buzau sa ia parte
sinodul ce s'a tinut la Iasi, sub presedintia lui Nichifor dascalul,
care exista aci, si care fusese stricat pe vremea lui Petru Cercel,
www.dacoromanica.ro
1
!"""..
6-
1%r .4 oN.2..u,..1
S.
44 ii
,1
-,,,,
L.;
c. ,
,-
1
.-..
.
11.1.
fi
wca .
4'4 7
,
`..V*1.'.p
4;
..,,Itit.-
....,4,,%
...-
:....e.
,.,,s6
re
...._ ...,.
;_
. -'-T
S,
..:
.---.1...i........
V-
a
,_
4.-
-.,,,_
"
.....
u
--
,,........-
Fig. 89. Biserica Mihai Voda. din Bucure5t1, In cursul restauraril. Astazi, pridvorul Cu stalpl, din rata, nu mal exista;
p'au adaogat In schimb doul turle mici In spatele turlel centrale; e o lntrebare Insa daca aceste turle micl
existat Inteadevar la biserica ridicati de Blihal Viteaaul,
www.dacoromanica.ro
304
MIHAI VITEAZUL
Domnul a ridicat o nou6 constructie, inconjurat de ziduri puternice, servind i ca loc de apkare; i-a dAruit apoi nu mai putin de
patrusprezece sate dintre care treisprezece cumpdrate de el insu0
dela moneni cu suma de 472.000 de aspri i unul d6ruit de sotia
305
la ace0i boieri
Deci Mihail voevod, domnia sa aa au fost
fAcut aezAmAnt atunci, cum care pe unde va fi, acela s fie
rumAn venic unde se va afla . Acest pasagiu a fAcut pe Nicolae 1361cescu sa atribue lui Mihai Viteazul introducerea rum5.niei sau erbiei In Tara RomAneascA, iar pe Xenopol s sustie
cA e vorba nu de introducere rumAniei ci de consfintirea sau
IntArirea ei printeun asezAmAnt formal . O ce.rcetare am5.-
Paa a provocat o mare perturbare In Intreaga tar; multi rumAni au fost robiti, altii au fugit, ascunzAndu-se prin locuri mai
ferite; dup5. retragerea Turcilor, o surnA de sate au fAmas pustii,
In timp ce altele vi-au vAzut sporit populatda prin fugarii
In ele. Incasarea impozitelor pe temeiul vechiului recen-
www.dacoromanica.ro
20
MIHAI VITEAZUL
306
Dar dacd Mihai Viteazul nici n'a introdus, nici n'a consfintit
sau intrit rumnia, nu e mai putin adevArat a situatia tfnimii
i in special aceea a micilor proprietari de p6mant, a monenilor,
a fost din cele mai grele In timpul domniei lui. Si mai inainte, in
intreg veacul al XVI-lea, aceti moneni au dus-o rau. Birurile
erau din ce in ce mai mari i mai numeroase, in urma 16comiei
celor dela Constantinopol. Din cauza acestor biruri, multi dintre
moneni ii vand moia i, odat cu ea, i libertatea, devenind
vecini sau rumani. In timpul lui Mihai Viteazul, pr. ocesul de rumanizare se accentueaz: o sumedenie de sate ajung proprietatea
boierilor, un mare numr sunt luate domneti, pe seama vistieriei,
din cauza dajdiilor neplAtite. Acum se formeaz6 imensele
latifundii ale fratilor Buzeti ; Radu clucerul, de pild, cumpr
satele Curtetii, nureii, WrpAnatii, Cioroiul, Otietii, Gotta,
Costetii, Urluianii i Raetii. Mihalcea banul devine proprietarul satelor Var4tii, Periatii, CdlugArenii lui Manea i CAlugdrenii lui Stoica ; Teodosie logortul Rudeanu cumpr SlAtioara,
Foletii, Popetii, Fumotetii i Negrenii. Toti boierii 1i spores
averea; Mihai insui cumpdr un nurnr foarte mare de sate.
De multe ori se faceau i abuzuri, luandu-se moia cu sila; ni
s'au Ostrat o serie de documente in care sAtenii spun c au fost
rumanild frd voia lor sau pe nedrept.
unele mirdri 1,6rneti. 0 asemenea mirare a avut loe in judetul Dolj, la inceputul anului 1596. Tranii n'au putut pl.ti
dajdea grea care se pusese de curnd i atunci cnd au aflat
cg, impreun6 cu agentii executori, sosete i un detaament de
300 de Cazaci, au hotArit s" se opund. Au chemat deci opt sute
de Turci dela Vidin; impreund cu acetia, au surprins noaptea
pe Cazaci i, luAndu-i prizonieri, i-au trecut peste Dun6re. Inteadevar grea trebue s fi fost dajdea pentru ca Vranii s' recurg
La astfel de solutii !
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAM
307
BIBLIOGRAFIE
Mibai Viteazul: 1. IOAN BOGDAN, Patru documente dela Mihai Viteazul
ca domn al Tara Romeinayti, al Ardealului .,si al Moldovei, In Prinos lui D.
A. Sturdza la implinirea celor .,s aptezeci de ani, Bucuresti, 1903, p. 149-170;
2. D. ONCIUL, ,Stefan cel Mare i Mihai Viteazul, Douit cuvdnairi comemorative, Bucuresti, 1904, X + 70 p. in 8; 3. DR. ION SARBu, Istoria lui Mihai
Vodei Viteazul Domnul Tetra Rom:Maya, vol. I I I , Bucuresti, 1904 si 1907,
XVI + 596 si VIII + 344 p. in 80; 4. STOICA NICOLAEScU, Portrete istorice.
Domnita Florica, fiica lui Mihai Vodei Viteazul Fi a Doamnei Stanca, Bucuresti 1912, 15 p. in 80; 5. $TEFAN D. GRECEANU, Genealogiile docunwntate ale familiilor boiereFti, vol. I (publicat de Paul St. Greceanu), Bucuresti,.1913, 432 p. in 40; 6. CONSTANTIN GIURESCU, Vechimea rumdniei In
Tara Romdneasce gi legatura lui Mihai Viteazul, In An. Acad. Rom. Mem.
www.dacoromanica.ro
20*
308
MIHAI VITEAZUL
i SuBLOCOTENENTUL IOAN
Con-
italianci a lui Giulio Cesare Croce despre Sinan Pasa i vitejiile romnesti,
Bucuresti, 1936, 10 p. in 8; 29. I. IONA$CU, McIniistirea Izvorani (Buzau)
ctitoria Episcopului Luca (1583-1604), Buzdu, 1936, 67 p. in 8; 30. CH.
GLLNER, Quelques plaquettes franFaises contemporaines sur Michel le Brave,
1940, 143 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
STAREA SOCIALI
I RELIGIOASA A ROMANILOR
310
albine, nici darea sau censul numit popular ako. In fiecare an,
lnainte de srbdtoarea Inltdrii, se vor strange pe dealul Bobalnei reprezentantdi trdnimei cate doi bdtrani de fiecare sat
impreund cu cdpitanii lor si vor cerceta dacd nobilii n'au adus
www.dacoromanica.ro
311
vreo atingere acestei conventii; cel care va fi aflat ea' n'a respectat-o, sa fie proscris.
Pentru moment, neavnd incotro, nobilii consimtir la aceste
conditiuni ; indat Insd dup aceea, Mcurd o legAtur cu
cari avuseser i ei de suferit de pe urma micrii, i cu Secuii;
actul incheiat la Clipdlnea, in ziva de 16 Septemvrie 1437, prevedea o uniune fr6teasca , fiecare parte obligandu-se s ajute
Rezultatele uniunii nu Intarziard sd se producd. Tranii, Infranti in luptele care avurd loe, fur siliti s incheie la 6 Octomvrie, o mud intelegere, in conditdi mai grele deck, cele anterioare.
Se prevedea acum c iobagii trebue s plateasca stdpanilor lor,
312
trai In teap pe dealul din fata ormului Turda. Dintre conducatorii Romanilor trebue mentionat Mihai din satul Vireag, c,ari
In documentul din 6 Octomvrie 1437 poarta titlul de capitaneus ( Michael Volachus de Virgosberek, Capitaneus ).
Rezultatul micarii a fost o inreiutiitire a starii iobagilor, o Ingreunare a conditiilor lor de vieatA. Ei ajung aproape cu totul
In puterea stap'nilor lor ; zilele de lucru se inmultesc; dreptul de
stramutare este, in f apt, suprimat. In 1463, In constitutiunile
militare ale celor trei ntiuni transilvanene, adica ale nobililor,
Secuilor i Sailor aprobate de regele Mateia, se introduce o
noua msura care ne arata a pe langa apasarea socialei, se adauga
acum i una de caracter national: se prevede anume, ea in caz
iobagi
Lipova sunt ocupate; armata conclusa de stefan Bthory i de episcopul de Cenad Nicolae Csky, e sfaramata. In
acelai timp, o alta ceat de tarani, avand in frunte pe popa Laurentiu, cuprinde Oradea i pustiete comitatele Bihorului i Slajului. In Maramure se pare c inii nobilii au tinut cu
www.dacoromanica.ro
31a
lucru se va ordona mai tarziu o ancheta. Nici partea de NordEst a Ardealului, regiunea Rodnii vi a Bistritei, nu e crutata,
dei aci pagubele au fost mai mici. Un grup de rasculati patrunde,
cu voia oravenilor insa, vi In Cluj, prdand averile catorva nobili de acolo. In cele din urma, Dosza asediaza Timivoara. Bthory, vzand ca regele nu-i poate trimite ajutor, se adresa atunci
voevodului Transilvaniei, lui Ioan Szapolyay, rugandu-1 sa intervie cu armata sa pentru a inabuvi rascoala. Inteadevar, acesta
sosevte In fata Timivoarei i, in lupta pe care o da cu taranii,
Invingd i sal fac prizonieri pe Dosza insuvi, pe
izbutevte
fratele acestuia Grigore vi pe o suma dintre capetenii. Pedeapsa
aplicata conducatorului a fost cumplit, impresionand prin ferocitatea ei, vi pe cei mai cruzi: Dosza a fost avezat gol, pe un tron
de fier incins, i s'a pus apoi pe cap o coroana tot de fier, incandescenta, i i s'a smuls cu clevtele inrovit in foc, carnea, bucata
314
obiceiuri
Mihai avea nevoie de 'J'aura conducstoare, de cei cari reprezentau statul i puteau asigura sumele i proviziile necesare intretinerii armatei sale. Daca stipanirea asupra Ardealului s'ar fi
prelungit, cu sigurant ea Mihai ar fi luat msuri pentru uurarea
starii iobagilor romni; inceputul 11 si fcuse, prin crearea de.
islazuri i prin scutirile acordate preotilor (vezi mai sus, p. 283);
din nefericire, desfaurarea evenimentelor opri brusc acest inceput.
Cnezii au continuat, In veacul al XV-lea i. al XVI-lea s administreze satele de iobagi, s faca legnura intre acetia i ata-pana moiilor (vezi vol. I, p. 270-2). S'a pastrat i deosebirea
filtre cnezii obinuiti ( communis kenezus ) .1 cnezii confirmati
de rege, cari aveau dreptul cnezial ereditar ( knezus per nostras
litteras regales in suo kenezatu roboratus ). In timpul luptelor
necontenite cu Turcii, din veacul al XV-lea, in special din prima
www.dacoromanica.ro
315
316
317
liului lui loan Szapolyay (14 Martie 1.574 Este Ina invins In
Jolla lupte de &Are stefan Bthory; mai tarziu ajunge colaborator statornic i devotat al acestuia, ajutandu-1 in razboaiele
,cu Muscalii.
318
s'a ridicat in 1384 biserica din Rdfnov: asa ne spune cel putin
pomelnicul si o inscriptie de pe zidul din fata. In 1398 e amintad in documente biserica romneasca din satul Rediu (comitatul
C ojocna). In Tara Hetegului si in Huniedoara in genere Bunt a
serie de biserici vechi. Astfel in Sdngeorz-Streiu, biserica are a
inscriptie in limba slav care cuprinde data 20 Octomvrie 6917
(1408) si numele ctitorilor: jupan Chenderes si jupanita lui
www.dacoromanica.ro
l'
r'
')
-:
Fig. 90.
,17.
www.dacoromanica.ro
319
320
al XV-lea o bisericA ortodox6, sau cel putin ruin ele ei ; inteadevAr Ladislau, fiul lui Iancu, d un privilegiu In ziva de
30 Noemvrie 1456, ingAduind ca pe locul celei dinainte s6 se ridice o capel de clre Sarbii i Roranii locuitori in acel tArg
( in loco pristino unam capellam edificare ). La Deva a fost
de asemenea, paa acum cteva decenii, o veche bisericl, cldit
ambele au fost Inmormantate aici. Mai spre miaz-noapte, in tinutul Zarandului, gAsim dou biserici vechi: una in Criscior,
-ctitoria voevodului Blea, la srritul veacului al XIV-lea (c.
1385-1390), cealaltd In Rib4a, ctitoria jupanilor Vladislav i
Mielan isprbrit de zugrAvit la 15 Iulie 1417. In Maramure e
amintit, In afar de biserica din Jeud, aceea din Ama de mijloc,
la 1428 i aceea din SArbi, la 1532. In sfArit mentioam cele trei
biserici ridicate de Mihai Viteazul In timpul scurtei sale stapAniri
-asupra Ardealului: una in Ocna-Sibiului, ispravnic fiind vistierul
Vasile, cealalt In satul Lufardea, In judetail Someului, a treia in
marginea cettii Feigirafulut.
In ce privete mdastirile, cea mai veche constatat documentar e m'astirea din Peri, In Maramure. In August 1391,
Antonie Patriarhul de Constantinopol d un act din care afl'm
o sum de detalii asupra acestui 16ca. Ni se apune anume
m'n5stirea are bramul Sfantului Mihail, .c6 e proprietatea voevozilor Balit i Drag, care o aveau dela arinfii lor , deci dela
Sas, fiul desc6lectorului Moldovei i a Drag a venit la Constan-tinopol spre a o pune sub supravegherea i apharea patriarhal6 .
De aceea, Antonie numete aceast rn6astire stavropighie i
intrete pe egumenul ei Pahomie ca exarh peste f srile supuse
mgastirii adicA Slagiul, Ardudul, Ugocea, Beregul, Ciceiul, Ungu-
-r
www.dacoromanica.ro
..geo..7
321
ago
,
J.
.'
LA' "
)1
i.
1.1
^
1
"4,
.4
V.-
'r
-.!!;:.,,
.,.
"v.
.Of js'
,,,-L'
Fig. 91. Biserica din Densus. Biocurile de piatri din care e alatuit zidul provin dela
o veche constructie romanl. SI se observe In special blocul culcat de deasupra usel.
21
www.dacoromanica.ro
322
323
in partea stanga a drumului, pe o colink aproape de apa Byrckes . La 14 Fevruarie 1533, cand episcopul Ilarion obtine o
nou intiirire dinpartea sfatului orgenesc, mangstirea avea ceva
avere: o moue, fdcut chiar de Ilarion, Cateva curaturi, cump6rate
de acelai, o NO de Odure, donat de Bistriteni i nite pdune.
www.dacoromanica.ro
324
evanghelie, ferecatd in argint, mitropoliei de fapt episcopiei din Feleac. Nu tim cAnd a murit Daniil, in once caz inainte
de 1534. Dup el gsim in 1538 pe Petra; cu acesta se incheie
irul episcopilor de Feleac pe care-i cunoatem astdzi.
Obtinnd dela regele Mateia cetatea Ciceiului, de care depindeau zeci de sate, precum i Cetatea de Baltd, stefan cel
Mare se gAndi s." dea acestor noi supui ai &Ai nu numai conducatori militari i administrativi, adicA pArcAlabi, dar qi un conducator bisericesc. Intemeie deci m6nAstirea dela Vad i f Acu pe
egumenul ei episcop peste tinutul pe care-1 stApAnea in Ardeal.
Nu tim cum s'a numit acest prim episcop de Vad, nici Cat a pastorit el; cunoatem insA pe Varlaam, in 1527, apoi pe Anastasie,
BISERICI, MANASTIRI
I EPISCOPI
326
numele vreunui episcop de Silva; existenta unei resedinte episcopale In aceast manastire se poate deduce Insa Cu siguranta
din titlul pe care-1 poarta, In veacul al XVII-lea, mitropolitii
de Alba-Julia: dupa al Vadului acestia isi spun al Silvasului .
Si la Ineu, pe Crisul Alb, spre nord-est de Arad, gasim la sfar-
episcopale, nici de o impar(ire precisa a teritoriului supus jurisdictiei fiecaruia, asa cum constatam dincoace de Carpati, In Tara
Romaneasca si In Moldova. Uneori simpli egumeni implinesc
atributii episcopale: e cazul egumenului din Perii Maramure-
BISERICI, MA.NASTIRI
I EPISCOPI
327
328
www.dacoromanica.ro
individualitate proprie, juridic6 i administrativa. Este incontestabil o greveald. Transilvania vi-a avut o vieat a ei deosebita
inainte de 1526; aceasta explic in parte, de ce s'a putut ajunge
in veacurile XVI vi XVII chiar la o formatie politicd deosebit,
la principatul Transilvaniei, in lupt adeseori cu partea cealalt,
ramass sub dominatia habsburgicA. E caracteristic faptul
tinuturile dela vest de muntii Apuseni, alipite la principatul Transilvaniei, se numeau pktile ungurevti (partes regni Hungariae)
nu numai pentru noi, dar chiar pentru oficialitatea ardeleang.
Conducdtorul administrativ vi militar al Transilvaniei poart
numele caracteristic de voevod : e o moftenire dela yoevoziti
romOno-slavi supu,si de Unguri. Dad n'ar fi avut loc cucerirea
strAinA, atunci in Cate i trele urile romAnevti, in Muntenia, in
Moldova, in Ardeal, cArmuitorul statului ar fi purtat acest titlu
www.dacoromanica.ro
R30
www.dacoromanica.ro
SZAPOLYAY
331
332
vistiernic si judector suprem. Acesta va fi ajutat ins in carmuire de un s at de 22 de nemesi. Dieta urma s se intruneasc
anual pentru a fixa impozitele si a rezolva chestiunile referitoare
la armat si la aprarea trii. Cu un an mai Inainte, In 1543, se
www.dacoromanica.ro
IMPERIALII IN ARDEAL
333
334
tinut pna in 1571. Nici Ferdinand, nici urmasul acestuia, Maximilian (1564-1576), nu voira sa-i recunoasc titlul de rege.
In timpul lui, avu loc, In 1.566, o nou'd expeditie a batrAnului
Sultan Soliman, cand fu cucerita cetatea Szigetvdr, la nord de
raul Drava; tot in acest timp, se tinura dietele prin care fu recunoscut i organizat In Ardeal calvinismul (1564 si 1567) si unitarismul (1571). Ultima confesiune, avand ca principiu esential negarea treimei, era sustinuta cu multa caldura de medicul
George Blandrata.
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAFIE
335
BIBLIOGRAFIE
Romani' din Ardeal In veacul al XV-lea si al XVI-lea: I. Starea sociald:1. NIC. DENsUsIANu, Revolutiunea lui Horia In Transilvania si Ungaria, Bucuresti, 1884, 523 p. in 80; 2. IoAN BOGDAN, Despre cnejii romcini, in An.
XXXVI + 596 p. in
80.
Die Geschichte der Ungarn, vol. II, Pressburg, 1900, 572 p. in 7; 15. G.
MOLLER, Die Tiirkenherrschaft in Siebenbiirgen. Vert assungsrechtliches Verhiilt-
www.dacoromanica.ro
IN VEACURILE XV $1 XVI
.... Au venit in fata noastrd cinstitii si bunii bdrbati... toti Vlahi
buni... rugdndu-se si cerdnd dela noi
bunele si cinstitele /or legi... (de) cari
s'au servit ei si bdtrdnii loro.
(Hrisovul din 1435 prin care se
confirma vechile privilegii ale
Vlahilor din valea Cetinei, In
Dalmatia).
INDELETNICIRI $1 ORGANIZARE
337
www.dacoromanica.ro
338
339
le ziceau Cici sunt aezati In Istria. Pe litoralul acestei peninsula i In regiunea Carstului, Impratul Ferdinand I distribuie
Cicilor in 1539 intinse teritorii. In acelasi an, car voie sa se stabileased In Istria doua mii de familii de Morlaci. In imprejurimile
oraului Pola au loe numeroase colonizari, In 1556, 1580-81,
1585-87. Se intemeiaza sate noi, se raimpopuleazd cele parasite.
www.dacoromanica.ro
multa lin4te
i.
linitea linutului. Pentru acest serviciu, ei erau scutiti de impozite; demnitatea de capitan se putea lasa motenire fiului.
Familia Buia a dat dela 1495 pana la sfargitul veacului al XVI-lea
Ceileire0,
BIBLIO GRAFIE
341
Despot si avnd un sfrsit asemntor. Din Epir a venit frumosul ginere al lui Petru chiopu1, sptarul Zotu Tzigara; e o
intrebare dae n'a avut snge vlah In vine; ea se pune pentru
lane Epirotul, unchiul lui Mihai Viteazul.
BIBLIO GRAFIE
Romanii din Peninsula Baleaniel In veaeurile XV st XVI: 1.
IO
CARAGIANI, Studii istorice asupra Romeinilor din Peninsula Balcanied, < Bucureti, 1891 >, 272 p. in 8 (republicat de Pericle Papahagi la Academia Romana In 1929); 2. VICTOR LAZAR, Die Siidrumeinen der Tiirkei und der an-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
346
NUMELE TARII
347
A
A
re5A
Fig. 92.
Hart& din 1584, Infatiand Tara Romaneasca si Moldova. Intre altele, citim
numele localitatilor: Pitesti, (o Pitesd o), Poenari (a Ponjar s), Slatina, Floci, Mangalla
(o Pangala o), Caliacra (Academia Romani).
348
i Maurovlahia (Mccupo-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CD
.0
,..y
c.
'e:r. 0'4
zz
--.
CD
crg
$:0(
CM1
P.'
CD
CD
0,
CL,
CD
c'z
g
0 te
eD
- wM
Z.
Ja.
'do
.......................%
...
."-
--..---,...'
VMQ, ReGla, 1
2,1'M TY !WS i
FINITIMA kt
"MOLDAVUE,1
4)
Ck,.. Alt
rOIWCZE.
Fig. 93.
-...,.,
10,1
Tina
j.j..
-'
.A.4- ..,,
'
AM,
1 .)
"
SYR it
rs
LI7TSE,.z.b A V I -A
,.
.1.1,;
_AL
._ - .
_ 4 - :Et::: - --er.,:...-1,c,:....--dr::.-%.Y.,k4.-
-.;V-r..7..47-itt ::..:.,:-.-:*:
biLq./fRi.. PA RS
.. .a.,,.........,a, Ti a ; .., -ii.,..,=......1=,....____,.......
' -,
, , 4 b.,.
-_,-;
__. ..____"2._
'
."
tiT.
1rD O L
..-
":4
,1
;11-Yi:
fi
Harta Moldovel, de Relcherstorf (1541). Intre altele, citim numele localitItilor: Putna, greipt pus tt gi
pe BArlad, Galati, Rent, Schela, TArAsauti, Lipugna, Badeuti.
-.. - r .A.,-__...-,-G-'
. it = s,_ --_-_-,....'-:
350
www.dacoromanica.ro
NUMELE TARII
351
Fig. 94.
Harta din 1559, Int4isand Ardealul. In coltul de nord-vest, lAngl
Sorites, sunt mentionate, In mod special, Satele Romanilor s (s Ville Valachorum s) (Academia Roman1).
352
BIBLIO GRAFIE
Numele poporului sl al trail: 1. N. DRAGAN, Din vechea noastrd toponiBdrsa, In Dacorom., I (1920-1921), p. 135-145; 2. P. CANCEL,
mie.
Despre Rumdn * i unele probleme lexicale slavo-roindne vechi, Bucureti,
1921, 97 p. in 8; 3. V. BOGREA, Ungrovlahia, In Anuar. Ist. Cluj, 11 (1923),
www.dacoromanica.ro
D OMNUL
t Eu cel infra Hristos Dumnezeu binecredinciosul i binecinstitorul f i de Hristos iubitorul
www.dacoromanica.ro
DOMNUL
354
1141111NAIM% KOEKOM,
TITLUL
355
(MACTTIO
CHSTFO.
23'
356
DOMNUL
babil de alugri i nu de diacii obinuili ai cancelariei domneti, titlul ja forme mai pompoase, mai incrcate. Se adaug5.
adjectivul credincios i expresia robul sfpanului meu Iisus
Hristos ; Iara e numia Moldovlahia , iar nu simplu Moldova
ca in hrisoavele interne, lipsind Irish', cum era de ateptat, mentiunea cu mila lui Dumnezeu . Chiar urmaul su, Stefan,
care e cel mai supus Polonilor i are fat de ei obligaiile cele
mai mari, se intituleaz: Noi Stefan voevod al Trii Moldovei .
Cu a-La mai mult, titlurile lui Alexandru cel Bun i Stefan cel
Mare nu vor cuprinde vreun termen specificAnd recunoaterea
suzeraniVtii. Alexandru, in dou din actele pe care le d lui Vladislav /age/lo, pune i expresia din mila lui Dumnezeu . Ea
revine i in dou acte similare ale lui Ilia, din 9 Aprilie i 3 Iunie
1433.. Lipsa ei e singurul element din care se poate deduce, judecAnd numai dupd titlu, recunoaterea suzeranitAii unui monarh
vecin. Si Inca* aceast regul nu e consecvent aplicat, deoarece
Stefan ce! Mare in cele dou acte din 2 Martie 1462 prin care f6gduete credint regelui Cazimir al Poloniei, are, intiounul din
ele, in titlu, expresia amintit, i nu o are in. cellalt.
www.dacoromanica.ro
ATRIBUTIME DOMNULIII
357
lnalti
DOMNUL
'358
vom cita numai pe aceea din 13 Martie 1466 prin care opreste
pe pralabii de Nearnt sau pe starostii acelui tinut, pe globnici,
pe pripdsari, pe osluhari si pe gonitorii de urm' 86 intre in satul
Negoestii, proprietatea Episcopiei de Roman, locuitorii acelui sat
fiind scutiti de once ddri i slujbe atre domnie i avnd dreptul
s fie judecati numai de episcop sau de imputernicitii acestuia.
ATRIBUTIILE DOMNULUI
359
sfatul boierilor
360
DOMNUL
ATRIBTJTIILE DOMNULUI
361
362
DOMNUL
depaeasc insui valoarea bunului In litigiu. La Inceputul veacului al XVII-lea, sub domnia lui Alexandru Ilia, se hotarate
-chiar sa nu se mai ajunga Oda la 48 de megiai pentru caci
acea lege i acel obiceiu au fost calcat i parasit, i au ramas jos
de multa vreme, Inca din zilele Mihnei Voevod . Hotarlrea Insa
un fel de proprietate superioara chiar asupra satelor ra24eti . Cercetarile mai noud au aratat ins c o asemenea
i
www.dacoromanica.ro
DOMNUL $1 PROPRIETATEA
363
proprietatea boiereasc, nu vi-o putea insui, cleat In urmatoarele trei cazuri: 1) in caz de Inalt trdare sau de hiclenie
ardor; atunci movia era luat ori de rudele sau megievii cari
acopereau ei datoria, ori de domnie. In afar de aceste trei cazuri,
'emote sorrkpocn,
veneau prin cele trei ci artate mai sus, Domnul mai avea vi toate
locurile pustii adic6 neocupate de alti proprietari. In Tara
Romneasc6 asemenea locuri sunt foarte putine; druiri din pustiu se Intalnesc arareori In documentele muntene. In Moldova,
364
DOMNUL
VENITURILE DOMNULUI
365
r4i proprietari fie pentru a le darui apoi Putnei sau altor manastiri, fie pentru ali spori patrimoniul sal, constituinduli-le, ca
in cazul satelor alipite de targul Vaslui, uric cu tot venitul .
Acestea sunt si numai acestea diferitele categorii de proprietali care apartin domnier. Asupra celorlalte, domnul nu are drept
de stapanire. Dac proprietarii lor isi indeplinesc oblig4iile fiscale si daca nu incearca vreun act de hiclenie , ei nu au a se
teme de vreun amestec din partea domnului. Acesta nu le poate
lua mosiile spre a le da altora, nu poate dispune prin urmare, asa
cum s'a crezut, de averea lor.
366
D OMNUL
www.dacoromanica.ro
INSEMNELE DOMNIEI
367
coroana i buzduganul, poate sceptrul. Coroana are, att In Moldova at i. in Tara Romneasa, cinci vArfuri, uneori trilobate,
cum este coroana lui 5tef an cel Mare din miniatura evangheliarului dela Homor, alteori simple, ca la coroana lui Mircea eel
B.-Aran, in tabloul ctitoricesc dela Cozia. Pietre pretioase impodobesc coroana pe care o poart 5tefan In portretele dela bisericile Ptruti i. SI. Ilie i dela mnstirile Voronet i. Dobrovt.
Forma coroanei noastre arat'd influent apuseand, in timp ce
diadema tarilor bulgari Indreapt spre Bizant,.
Buzduganul era purtat in mod obinuit de marele sptar care
sttea la ceremonii in spatele Domnului; tot acest dregtor purta
al lui Radu voevod a fost luat . In cazul and termenul e intrebuintat In intelesul lui obinuit, atunci avem dovedit existenta
acestui insemn la domnii munteni. In cazul ins and el inseamnl
steag aa cum a fost tradus de unii cercettori, atunci e o
intrebare dac inteadevr sceptrul a existat la noi.
Pe unele din monetele lui Mircea cel Baran, este inf4iat
Domnul, tinAnd intr'o mni spada, iar In cealalt globul cruciger,
care se tie, constituia un insemn al Impratilor bizantini i germani. A avut inteadevr i Mircea acest insemn sau suntem, pur
www.dacoromanica.ro
368
DOMNUL
de aur, dovedete rafinamentul la care ajunsese, la finele veacului al XIV-lea, curtea voevodului dela Arge. Bine inteles,
costumul militar, de razboiu, se deosebea de costumul obinuit,
din vreme de pace. Am cunoscut i noi armura medievala, de
metal, carnaa de zale, coiful. La Biserica Domneasca din Curtea
www.dacoromanica.ro
SUCCESIUNEA LA TRON
369
dintre nri, vezi cazul lui Niculae Milescu I). Prin aceast pedeaps,
respectivul pretendent era insemnat deci inapt pentru domnie.
www.dacoromanica.ro
370
DOMNUL
ni le-a adus acest sistern, atat in ordinea material cAt 0 in ordinea moral, favorizand desbinarea, intriga, lipsa de continuitate 0 de credint, surpand caracterele i Incurajand tildarea,
au ardtat generatiilor trecute, dup secole de suferint, necesitatea de a avea o dinastie din afara hotarelor 0 un singur sister.
de succesiune la tron, anume acela in linie direct, descendent,
Cu dreptul de primogenituil. Dup multe lupte i invingnd mari
acest ideal al inaintasilor notri s'a realizat. El ne-a
i
ne
d
putinta unei desvoltri normale, linitite, ferindu-ne
dat
de luptele interne. Simple trecere in revist a realizeirilor, In ordinea politic', economic, social i cultural, din cele apte decenii de nand am asigurat stabilitatea i eontinuitatea institutiunii
supreme a statului, e suficient pentru a arta i celor mai Indrtnici avantaj ele incontestabile ale noului sistem. i e uor de
inteles prin urmare, de ce once Incercare de a modifica sau de a
inltura acest sistem trebue considerat de toti aceia care, cunosand trecutul, au grija viitorului rii, ca un act de inalt tildare.
Reedintele domneti. .5i In Tara Romaneasc 0 in Moldova,
capitala n'a rmas mereu aceeai. Ea s'a schimbat, In legtur
cu desvoltarea teritorial a tdrilor i cu interesele politice ale Dom-
RESEDINTELE DOMNE$TI
371
mutarea rerdintei la Curtea de Argef. In 1330, cu prilejul razboiului cu Unguril, tim ca exista un castru adic o cetate numita Arge; pana aci a inaintat oastea lui Carol Robert. Este fria
o intrebare daca prin acest castru trebue s intelegem chiar orarl
unde se constata' apoi curtea dorrineasca, sau el se refer la ce-
lui Vlaicu Vocia, Curtea de Arge era rerdinta (vezi fig. 95).
Documentul din 1369 privitor la catolicii din Tara Romaneasca.
este dat in Arge . Iar despre documentul celalalt din 1372,
prin care Vladislav face o donatie rudei sale magistrul Ladislau
de Dobica, se spune i mai l'amura ea este dat in Arge, in rerdinta noastra . Aceeai expresie gasim i in actul din 1391 al
lui Mircea ce! Batran: diacul adaoga la urrn: scriptum in sede
nostra Argiesiensi .
Insai numele de Curtea de Arge, arata Jasa ca mai puteau
fi i alte curti , in alte locuri. Inteadevar, constatara ca Domnul
www.dacoromanica.ro
372
;'.1
T
E,
,
'., ,:t
,,,'
r
1
i
..
'
L4
V.
"
'
, .,:
...
,,,,
..
''. , tr,
I t;ki.
' '
Ili*
;-.
T,1
I-'"-
.4.,
4.0,
;
r,
.kr
bfrA
,,,,I
4.4
.;
it+
11," '70
D 0 MNUL
r,
1,
oI
i.,1
Jgd
'
1- '''/
.
rii, i `' 'i, ei. '
,..,...,
'i
' ,
)(SE
.tss
''
www.dacoromanica.ro
Fig. 96.
www.dacoromanica.ro
374
D OMNUL
Intr'unul din ele, purtnd data 30 Ianuarie 1431, se afl chiar mentiunea expresa: In orasul de scaun Thrgoviste (kt% HACTOMIEM
won't; Tp-hroglittin). Tot asa se spune i In actul din 8 Aprilie 1437,
dela Vlad Dracul. Domnii urmAtori dau i ei unele din hrisoavele
lor in Trgoviste ; mai ales Vlad Clughrul i Radu cel Mare au
mai multe din actele lui Alexandru cel Bun, ale fiilor s.i i ale
lui Stefan cel Mare sunt date din acest oras. Ca si In Tara Romaneasc6 Ins, i In Moldova, In afar de curtea din cetatea de
www.dacoromanica.ro
RWDINTELE DOMNE*TI
275
sum de acte din anii 1436-42 sunt serse in acest oras. Nici
domnii urmtori n'au ocolit Vasluiul; Stefan 10 cldeste aci case
de piatr; tot el innalt si o bisericA, in 1490, de sigur in amintirea
DOmNUL
376
BIBLIO GRAFIE
Domnul: 1. I. BOGDAN,
10
p. 27-53 si 716-753; XXXVII (1903), p. 16-30 si 209-231; 3. R. ROsETT1, Cronica Bohotinului, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. Ist., t. XXVIII
(1905-1906), p. 157-324; 4. CONST. GIURESCU, Despre boieri, Bucuresti,
1920, 129 p. in 8; 6. CONST. C. GIURESCU, Organizarea financiar a T'ara
Rorndnefti in epoca lui Mircea cel &Urda, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t.
VII (1928), p. 1-157; 5. CONST. C. GIURESCU, O noucl sintezet a trecutului:
nostru, Bucureyti, 1932, 163 p. in 70; 7. IOAN C. FILITTI, Despre vechea organizare administrativa a Principatelor Romeine, Bucuresti, 1935, 76 p. in 8;
8. CONST. GRECESCU, Iw din titlul domnilor romni, Inteun numdr viitor
al Rea. 1st. Rom.; 9. I. IONA$CU, ,,Scoale la Buziiu pe lcingei episcopie inainte
de 1836, Bucuresti, 1938, 20 p. in 8; 10. ST. NICOLAESCU, Istoricul oro.sului.
Bucurefti. Ccind au ajuns Bucureptii scaun de domnie al Tirii .Ronuine,sti,
Bucuresti, 1939, 21 p. in 80; 11. DAmIAN BOGDAN, Despre jurcitori f i
ryese din secolul XVI, Bucureti, 1939, 13 p. in 80; 12. CONST. C. GIURESCU,
Yechimea afeztirilor ronuinesti dintre Prut ;si Nistru, Bucuresti, 1941, 14 p..
in 8. (Extras din Revista Fundatiilor Regale, VIII).
www.dacoromanica.ro
incasarea darilor
378
Din capul locului, trebue relevat marea asemnare in ce priveste organizarea administrativ, dintre Tara Romneasc6 si
Moldova. Aproape aceiasi dreg6tori, aceleasi nume, aceleasi atri-
BANUL
379
380
Vornicul sau dvornicul este nurnit in redactia latina a tratatului de comer t acordat de Mircea Braovenilor, judex et pala-
hotii
. . . .
0 parte din
LO GOFATUL
381
Bun. In secolul al XVII-lea, pe vremea lui Miron Costin, existau doisprezece subalterni cu acest nume. Alai erau apoi, ca i
In Tara Romaneasc, dvorniceii.
Logoffitul poart In unele documente muntene, serse latineste, titlul de summus cancellarius et secretarius sau numai
summus secretarius . El era apdar eful cancelariei domneti,
avea grija redact:6ra actelor i a scrisorilor i purta, la inceput,
cea mare pentru actele i hriprobabil amndou pecetile
soavele solemne sau definitive (vezi fig. 97 si 98), si cea micA
,
3 82
Taxele variau in raport Cu natura actului i cu felul pecetii aplicate. Un document din 11. Septemvrie 1570 ne arata ca la acea
data se platea pentru un hrisov de mosie 50 de aspri. Se adaugau
apoi, ca la toti marii dregatori, darurile sau plocoanele subalternilor. Cuvantul logoft este de origina greaca (XoyoOk-tx); el ne-a
venit impreuna cu dregatoria, prin intermediul Sarbilor sau al
Fig. 97.
dela Bizant unde <4marele logofat (6 phyag Xoyoarqq) era seful cancelariei imperiale..
In Moldova logofatul are aceleasi atributii ca i in Tara Romneasca ; de el depind, in plus, hotarnicirile de mosii. In secolul
al XVII-lea, avea si comanda asupra curtenilor , o breasl&
boiereasca alcatuita din proprietari de mosii, cu un regim fiscal'
deosebit. Ca rang ierarhic, pe vremea lui Stefan cel Mare, logofatul pare a fi inferior vornicului; in a doua jumatate a secolului
al XVI-lea i in secolul al XVII-lea insa, el este cel dinti dintr&
dregatori, corespunzand prin urmare prim-ministrului de astazi.
Dintre dieci, unul era pentru limba polona, altul pentru cea turca.
www.dacoromanica.ro
VISTIERIIL
383
'Z_
4.,,,-N =
..,
3.
.7 .4-- ,..:
.3
,..,,
'
.fd*
i.";4 yarr.
41
ttt
-.._
/1 ar'"2/').,
r It+
'
ar-
,...
t
3 ye!
..
.r
ri
r
.,...--;-
cr:
1e.,
m
o
!.:
Fig. 98.
'10
A
41
2".
:,
li 3,
.,...,
..4,
,-,
Panca-
Caraci, vtori vistier, pomenit in 1539 In pisania schitului Verbila, pe al treilea i, corespunzAnd grdmaticilor sau diacilor
din cancelaria domneascd, pe logofefii de vistierie. Prin sate erau
vistiernicei, grupati pe cete, alcatuind toti Impreuna o breas14,
www.dacoromanica.ro
384
Pe vremea lui stefan cel Mare, a lui Bogdan ce! Chior i a lui
Petru Rare &fin pe vistiernic avand i dregatoria de mare vamef.
Spiltarul numit uneori in documentele slave i AU(10110Wit adica
purttor de sabie (gladifer) era dregatorul care Iinea spata domneasca. Mai tarziu, in veacul al XVII-lea, el comanda i oastea
clare; pe campul de rzboiu, vine indata dupa Domn, cu exceptia
banului i vornicului. Ca subalterni are pe vtori sptar i pe treti
spdtar; In sate erau sptareii, breasla boiereasca, avnd, ca i
vistierniceii, o organizare militara, pe cete, cu Mal i. in frunte.
Venituri are dela calaraii de sub comanda sa, care se impart
In cruci , fiecare cruce cuprinzand dela 1 papa la 4 oameni,
dupa starea fienruia. Dela fiecare cruce, spatarul primea anual,
pe vremea lui erban Cantacuzino, cate un leu, o banita (modium) de grAu i una de orz, un car de fan i un car de lemne .
Cat va fi primit mai Inainte, nu tim. Numele spatarului poate s
vie i din bizantinul np i.-rocurxWcptog, dregatorul care comanda
cele trei corpuri de sptari , candidati i mandatori impe-
PAHARNICUL
385
mester In Ungaria, ntyxkpvlq la Bizant, Mundschenk In Germania, chanson In Franta, etc. Inainte de a oferi paharul Domnului, el trebuia s ia credinta , adicd sa guste cu un pahar
mai mic spre a vedea deed vinul n'a fost cumva otravit. Paharnicul cel mare dela o vreme n'a mai servit el personal decat la
srbtori i in imprejurri deosebite ; pentru mesele obinuite era
vtori paharnic i treti paharnic. Prin sate erau pahrniceii, in
seama carora ego:lea strngerea darii numite o bani de pahrnicie
www.dacoromanica.ro
886
unii la curte, alIii prin sate: acetia din urm strngeau dijma
din pe0e1e prins In Dundre 0 In baltile de lng Dunare. Constituiau, ca i pabarniceii, spatareii, etc., o breasla, fiind organizati
PocaL-
387
care Inseamn pat; el se intalnete atat la Sarbi cat i la BuIgari, cu acelai inteles ca i la noi. Stratornic a fost derivat de unii
cercetatori din bizantinul strator (a-rpecaop ; constatat i la Butgari), caruia Slavii i-au adaugat apoi sufixul -nic. A1ii II deriv
ing din cuvantul romnesc strat care In vechea noastr
avea i Intelesul de pat.
In Moldova, acest dregator poarta numai titlul de postelnic.
Atributiile sunt la inceput aceleai; cronicarul Macarie 11 defi25*
www.dacoromanica.ro
:388
de politica externa. Atributiunile tuturor acestor mari dregatori erau 0 administrative 0 judecatoreti 0 militare. Nu exista
o separatiune de puteri. Ei puteau judeca nu numai In divan,
dar 0 In cuprinsultrii; cele mai mari drepturi In privinta aceasta
le avea in Muntenia banul i vornicul, In Moldova vornicul. La
razboiu participau cu cetele lor de subalterni, dela curte 0 din satele tarii. Nu piimeau leafa, ca astazi, ci beneficiau de anumite
venituri legate, duph cum am vazut, de atributiunile lor. Primeau
i daruri: mai intai dela subalterni, att cAnd ti numeau In slujba
cat 0 in cursul anului, la anumite epoci; dup.' aceea, dela diferitii particulari cari apelau la ei, fie pentru a-i sustine in judecati
sau a-i scdpa de pedeapsa, fie pentru a le ()Mine o dregatorie, o
scutire de dari sau o alta favoare domneased. In zilele lui Bar-
novschi inseamnd Iiculaki stolnicul In izvodul sat' de cheltuieli cand m'am 'Yarn cu spatariul Dumitru, cheltuit-am 12
zloti i lui Gavrilaf vornicul un unel de aur de zeaci galbeni. Iar
389
patru boi 0-i trecuse in Tara Leeascd, Stefan ajunsese la inchisoare la Dorohoiu, pre mAna postelnicului Dumitrasco , i
,
390
mari
hrisoavelor care atestd credinta tuturor boierilor
mici. Rand la sfIritul domniei lui Radu ce! Mare in Tara Romneascd (1508) i a lui .5tefan cel Mare In Moldova (1504), se
dan in ordinea cronologicd a primelor
constatd documentar
mentiuni urmdtorii dregAtori de acest f el:
Pivnicerul apare pentru intia datd inteun hrisov al lui Mircea
ce! Batrn, din 8 Ianuarie 1394; in Moldova 11 tut/Muhl-1 sub Ilia
i stefan, la 16 Aprilie 1441. Dupd cum 11 arath numele, era dre-
391
392
ARM A$1..TL
93
394
forma taxa numit in Moldova ciubote, in Muntenia treapeid pe care o plateau aceia cari, refuzand sa execute
dela inceput o sentina domneasca, erau ob1ig4i s'o faca ulterior, in prezenla armaplui venit la fala locului. Aadar era o
tax de deplasare pentru ruperea ciubotelor similara aceleia
care exista in tarile din Apus.
Medelnicerul apare in Moldova pe vremea lui tef an cel Mare.
DREGATORII DOAMNEI
95
muntean se schimba cu totul, el ajungnd o mai mare peste carele i caletile curtii . Are ca subalterni pe vtori i pe treti pitar
1 mai multi pitrei. Unui Costea pitrelul fi intarete stefan
'Gel Mare, prin actul din 17 Martie 1492. satul Tomicetii, pe Crasna,
396
BIBLIOGRAFIE
Organizarea administrativa. Dregatorii: 1. LAZAR *EINEANU, Influenia
orientald asupra limbeisi culturei romdne, I-II, Bucuresti, 1900, CCC XXXV
407 p. + 279 p. in 80; 2. STEFAN D. GRECIANU, Genealogiile documentate
ale familiilor boiere.,sti, vol. I, Bucuresti, 1913, p. 428 + 54; vol. II, Bucuresti,
1916, p. 444 + 26; 3. CONSTA.NTIN C. GIURESCU, Noi contribufiuni la-
www.dacoromanica.ro
110110CTIL
In Ardeal, administratia
cu intemeierea statului. Primii domni au trebuit Ali aib reprezentantii lor in diferitele regiuni ale trii; altfel n'ar fi putut
stpAni efectiv teritoriul supus autoriVtii lor. Este complet lipsit de temeiu prin urmare afirmatia pe care o face autorul Cronologiei T abelare, alatuite in veacul al XVIII-lea, c.nd sustine,
In genere, In Tara RomneascA, judetele s'au format de-alungul raurilor, care le-au dat si numele. Doljul (care inseamn
www.dacoromanica.ro
398
hova, Buzaul, Ramnicul-Sarat, Ialomita intra In aceasta categorie. In Moldova i in Ardeal, fra ca sa lipseasca modul de for-
dintre judge s'au alcatuit in jurul unor centre, orae sau cetati,
luand numele acestora. Astfel sunt judetele Bacu, Roman,
Neamt, Cernauti, Dorohoi, Botoani, Iai, Falciu, Hotin, Soroca,
Chilia, Cetatea-Albl iar in Ardeal, Alba, Clujul, Turda, Fagaraul,
Aradul, etc.
Ca i celelalte institutiuni, i judetele n'au ramas neschimbate,
www.dacoromanica.ro
JUDETELE OLTENIEI
399
HAN WT exArrito ropumS Mimo). lar intr'un act din 12 Septemvrie 1534, aflrn ea pe vremea lui Vlad cel radar (1510-1512),.
un boier anume Radul a fost ... strangator de bir In judetul Jiului de jos (S cS,AsTito AOANII Min). Numele judetului
Mehedinti pare a insemna cei dela Mehadia, Mehedia , -inti
fiind un sufix care arata locul: compara Cu Duncirinti, locuitori
de la Durare i cu numele satelor Hrisomuintii daruit de Radu I
manastirii Tismana, Bahninti, pe raul Vodita, pomenit In actul
amintit din 1444, Bintinti, din Ardeal, satul lui Vlaicu, Leurinti.
pe Barlad, sat pomenit In hrisovul din 13 Iunie 1436 dela Ilia
i stefan, Brainti i Vaculinti, sate moldoveneti mentionate
intr'un act din 29 Noemvrie 1443. Din numirile administrative
Gor-Jiiu (Jiul de sus) i Dol-Jiiu (Jiul de jos) s'a facut cu vremea
numele judetelor de azi Gorj i Dolj. E unul din putinele cazuri
400
401
www.dacoromanica.ro
402
Ungureni ; aa se
irtorsura
o Busialui
4.
Varna Burdurai
LEGENDA
I
1
11.
ta,
,I
V
R Bratocea
Asez5ri ardelene
CD
Gura
S.17, PTatalta
regra.
1,-
8.isca Ras'
NeAdas
Alta;
5dsca
Sian,
Star Chiojd
i.
Maneciu Ungu
oCerasul
'
a+
hamoraci Ung..
V.Anel Ungur
:'-otLipnogiaunrearli"
-Mierlei.
SLANiC Teisarn-Ung.
1
'
serf%
Chi*
d.Sus
..)
t..
'-------.
Bughea
Bres erne, o
St........7,
Parnanteni
.N
..
'
L.Vechi
'Sr
arohra
P%
TVaru
)d
C)
BUZ .,kil
...
i ,p,,ge.
,,Inug uren,
L
f,e,,
Tohani .Tohaneanca
PLAVIA
Fiintanelele
"-
/rot n
Albepii ur
o
oiduga
...,
1,,-,"".1,
M5rginean
d.Sus
-*.)
Clare,
%
Ggen
Ungdrenit'
uRLATI
Radda
,..-@ MIZIL
CoPror
BUCOV
PLOESTI
II
T5rourti :
::Zcheilor
'Mocesti
AHOVA.
Pulesc;i
JUD.
opes%Ungureni
PODENI VECHI
'darde,s,
risJu
Chraidearca
Garner
Gra-idara
Soil.,
Tres,aara
rip,ffre
Mdgura
Ungur:Faiier T'rleP
`01 VALENI
'...
JUD
..........
oducer
ous,..
d.Jas
V.Viei Ung
PosesidUngurs
Bodesti
Calvini
V st.ipuru,.-,9
Bughile d Sus
SI BICI
eo
....
I'
Barad,"
Clodeara Cirhg :
A...,
te
1.,
"1,
*,...o........7,.. s''..
10
15
2
0Km.
JUD. I ALOMITA
Polaris
Fig. 99.
40a
pota
sa pe pretendentul Mircea.
Judetul vecin al Ramnicului 1i trage numele tot dela apa
care-1 strbate. Ramnic e cuvant slay: vine dela raba (phisa)
care inseamna pete; deci rabnic i apoi rmnic, rau cu pete,
iaz, eleteu. In scrisoarea amintit a lui Stefan, judetal e numit
simplu RAmnic (PINIEHHIM in actele cancelariei muntene gasim
ing denumirea Siam-Rdmnic adica Rmnicul-Srat. Acest adaos
www.dacoromanica.ro
404
Brdild (din Braie) dup cum Chitila vine dela un Chitil (cel
care chitete adicd ochete). La 1481, stefan cel Mare trimite o
scrisoare i tuturor boierilor, judecilor, judecgorilor i gracilor
din tot tinutu/ Brailei (WT KI&Cfli AirkCAK* EIMHA*).
lurile cdruia se constat aezri omeneti Inca din epoca preistoric6. Jalo v (tanog-k) in slavonete inseamng neroditor, ne-
lucrat ; de aci s'a format numele lalovnifa, adic6 ap ce strabate prin locuri neroditoare, nelucrate (Britanul !). Sub aceast
formA, gAsim numele rului in hrisovul din 1387 al lui Mircea
cel adtran pentru m6n6stirea Nucetul (Cozia !) prin care-i intreste 1364i1e dela DunAre, dela Sapatul pari la gura Ialovnitei ,
In acela din 17 Noemvrie 1431 dela Alexandru Aldea care dAruete
mnstirii Dealul satele Alexeni pe Ialovnita (11/1011111 HA MACKF1H111) i Rzvadul, in srarit in acela din 1473, dela stefan cel Mare,
in care se vorbete de arderea oraului Floci i a tinutului Ialomitei
Ilfovul poartd tot un nume slay. In actele slave ale canoelariei muntene i chiar in unele din cele scrise romneste, i se
spune Elhovul i aceasta ne arat etimologia. Elha (IGA914) In
vechea slav6 inseamn6 arin; Elhov este deci tinut cu arini
(arini). Din Elhov s'a ajuns la forma Ilhov astf el e scris, de
exemplu, numele judetului In actul din 20 Septemvrie 1602 prin
care Nicolae Ntracu, doamna Stanca i domnita Florica, aadar
sotia i copiii lu Mihai Viteazul, dau bisericii din cheii Braovului satul Miqunestii de in judetul Ilhovului (I-InKoKSati)
iar din Ilhov s'a fdcut forma de astAzi Ilfov. (Comuna actuald
llovita din Mehedinti se numea in secolul al XVI-lea Ilhovifa).
Cea dinti mentiune despre judetul Ilfov o Osesc in documentul
din 23 Martie 1482 in care e vorba de satele pe care le are m6ngstirea Snagovul in judetul Elhov (KOAHKA cu HAUT CTH
MCHACTHII ov CA,A,CTKO eAr0g8).
405
406
Vrancea. Judetul i-a luat numele dup5. AAA care-1 strbate dela
dou tinuturi ca formnd unul singur ? Intr'un document rom4nesc din 7 Martie 1621, se vorbete totui de satul Blidereni ot
-vlos Toutru i de o moie pe aiutul cel Mare, ce este In tnutul Thutrusului *. O mentdune similar6 gsim la 5 August 1670
cnd e pomenit locul ce s. chiarra Sctura, la tinutul
Trotuplui , unde Mouse vel logofAtul Solomon Brlkleanul o
www.dacoromanica.ro
407
mnstire. Cum pe de alt5. parte, in lista lui Miron Costin, Trotuul nu mai apare, rezult c desfiintarea acestui vechiu tinut
moldovean ar fi avut loo intre 1670 i 1684. Numele ar fi cred
de origine ungar: el a fost dat dup. acela al
unii filologi
eaului respectiv. Astzi, r'aul se numete Trotu: asemenea modificsri de pronuntie am mai constatat i la alte nume de rauri
i judete.
Spre rgrit de tinutul Putnei, este tinutul Tecuci; numele ar
fi, dup unii cercetaori, de origine slava i anume ar veni dela
verbul teti, tekon (TEUITH, TEKM) care inseamnd a curge . Forma
tecuci (TEKStrIt) ar indrepta spre Slavii de nord ; pentru o
fi
boierului Ion Urecle p6hArnicel, pentru a lui dreapt i credincioas6 slujb6, satele Warglani pe Rarlad i Stanigeanii i
la Tecuci (H GT'KEIHHCANH H GjVhali 114 TEIC84).
408
www.dacoromanica.ro
409
tit mai sus, sub forma de Horinczowski (al Horincei). Numele li vine dela apa Horincei i este, dup toate probabilittile,
de origine slavd. Reedinta acestui Iinut pare s fi fost la Oancea,
astazi targuor pe Prut in nordul judqului Covurlui, unde exist
inc plasa Horincea; aa s'ar explica merrtiunea inteun document din 26 Fevruarie 1588, a lui Glt staroste de Oancea ;
acesta fusese mai inainte staroste de Tecuci . In cele dou
liste din 1591, tinutul Horincea nu mai apare: el se contopise
probabil cu Covurluiul.
Un alt judet disprut a fost acela al Beirladului; el era situatin partea de miazzi a actualului judet Tutova i avea ca reedinV oraul Brlad. Il gsim trecut att In lista din 1566, Cat i
in cele din 1591; el exista IncA pe vremea lui Vasile Lupu, de
oarece e amintit inteun document din 1642. Dup aceea ins
dispare, contopindu-se cu -tinutul vecin al Tutovei. Miron Costin
nu-1 mai mentioneaz in 1684. Numele de Brlad intalnit nu
numai In toponimie, dar i in onomasticei ar fi, dup unii cercettori, de origine slav, din rdcina berlo care inseamnd
nuia, creang, de unde colectivul berlad, dup altdi, de origine
pecenega sau cumank din bild trg sau ora prin excelenta .
Mai probabil pare prima explicatie.
Tutova poart un nume slay: tut (TSTrk) In limba rug inseamn murei; tutova, prin urmare, e tinutul murelor . Aa
cum fuseser impresionati de multimea arinilor in Ilfov, a stejarilor in Dmbovita, au fost impresionati nvlitorii slavi in
410
tot
(AepactusS
W(T)
T8TOghl
T(Yhrh
fipdAtt AliCK61H
Crlt
Ira*
13.0AOCTH10).
vi
411
412
413
lard ins ca
414
www.dacoromanica.ro
415
In partea de miazanoapte a Ardealului, era comitatul Maramurefului mentionat ca atare In secolul al XIV-lea. Spre apus,
In spre Tisa sau, cum s'a spus mai tarziu, In partile reaplicate*
au fost trei comitate: Solnocul de mijloc, Crasna i Zarandul.
Vecine cu acestea erau comitatele Bihor i Satmar. In sfarit, In
Banat i In partea de miazazi a Tarii Criurilor au fost comitatele
Arad, Cenad, Caraf, Haran, Cuvin i Banatul de Severin.
dincolo de Carpati ca i dincoace, constatm, in decursul
timpului, o suma de modificari In impartirea administrativa a
tarii. Unele comitate sau Beaune au disparut, fiind Inlocuite cu
altele, limitele lor au variat, atributiile conducatorilor s'au
schimbat i ele. Numele au fost date in genere dupa reedintele
respective; uneori linsa i dupa raurile care le strabat.
Maramureful pomenit In documente la sfaritul veacului al
XII-lea (1199), a avut in primele secole ale stapanirii ungureti,.
un regim deosebit, aproape autonom, sub con ducerea voevozilor romani de aici. Abia la inceputul secolului al XIV-lea apar
primii comiti: un Nicolae fiul lui Mauriciu, avand i titlul de
voevod, pe langa acela de comite de Maramure i de Ugocea,
la 1303; apoi un stefan, fiul precedentului Nicolae, la 1326. Numele vine dela apa Maramure, ce se varsa in Iza i pe care documentele veacului al XIV-lea o numesc fluvium Maramorosii ..
416
www.dacoromanica.ro
417
Bistrita cu conditia, foarte interesanta, ca locuitorii ei sa aibh aceleasi drepturi ca si orasenii din Bistrita; cam in acelasi timp (1474),
in consecint6 numele de scaun . Ca atare apare el in documente, incepAnd din anul 1409; mai inainte, tinea de scaunul
27
www.dacoromanica.ro
418
Ciucului. Numele este dacicul Maris (la Strabo Mc'eptcroq, la Constantin Porfirogenetul, in veacul al X-lea, Mop-11(34 ugor modifloat prin conviquirea cu Slavii. Un alt scaun a fost Odor-
419
'tionat pentru prima oar in 1276 i-a luat numele dela cetatea Hunyad, pe ungureste Hunyadvar , c.are apare sub
forma Hunod in 1276 si Huniad in 1278. In veacul al
XIV-lea, Tara Hategului forma un district (districtus Haczag)
www.dacoromanica.ro
426
Cenad, avand toate sufixul topic unguresc -ad, -od, (Hunod, ()rod).
PARCALABII *I COMITII
421
Tibissus. Identic cu cel de azi, apare numele in opera lui Constantin Porfirogenetul, din secolul al X-lea: Ty.lio-Lq si Tttdicr/g.
Se poate deci admite o mostenire din epoca dacica; se mai poate
face insA si o alt ipoteza si anume o mostenire dela Slavi (Timi5).
AdAogAm cA acest nume topic se mai intAlneste si in alte parli
ale pAmantului romanesc: in judetul Brasov, valea Timisului; In
judetul Bacu, plaiul Timisului; apoi In formele derivate Timisesti, in judqele Neamt si Suceava. In once caz, numele nu
deriv din ungarul Temes, care e ulterior. Spre apus de comitatul
romanesti: Chiojd si Cuejd. Dup retragerea Turcilor, la inceputul veacului al XVIII-lea, comitatul n'a mai fost infiintat.
Comitatul Torontal apare ceva mai tarziu, pe la inceputul
veacului al XIV-lea, si a fost, pan la cucerirea turceasc, cel
mai mic comitat din Banat. Numele pare a fi unguresc.
Rezumand constatarile fAcute asupra vechilor judete din
Ardeal, observAm ca." dacA multe din ele si-au luat numele dela
cetAtile in jurul cArora s'au desvoltat, altele s'au numit dupb."
cursurile de apA care le strAbAteau. 0 sum dintre vechile
numiri romano-slave sau chiar anterioare acestora au fost
pAstrate (Maramures, Bistrita, Crasna, Timis, Brasov) sau traduse
In limba cuceritorilor (TArnaya, Alba). Ele constitue 'Inca un
el vine din porkolb care, la randul lui, este o diformare a gerrnanului Burggraf. In unele judete de margine ale Moldovei si
anume in Putna, Tecuci, Hotin, Neamt, CernAuti, Soroca, parcAlabii s'au mai numit i starofti, dup modelul dregAtorilor asemAntori din Polonia. In actele latinesti, parcAlabilor li se spune
www.dacoromanica.ro
422
domnul se adreseaz tuturor credincioilor notri, mari dreglori, parchlabi ( castellanis ), judeattori, vamei, slugi domneti... , poruncindu-le s nu le ja mai mult, nici s nu-i impiedice in exercitarea comertului lor. Termenul latin castellani
inseamnd parcAlabi . Un an dup aceea, cu prilejul rzboiului
dintre Vlaicu i Ludovic, regele Ungariei, aflm din cronica lui
loan de Kiikiill c una din armatele muntene era sub comanda
comitelui Dragomir Valahul, castelanul de Dambovita ( comes
Dragmer Olachus, castellanus... de Domloyka ).
In Moldova prima mentiune se gsete in actul din 1387 al
boierilor lui Petru al Muatei care adeveresc c domnul a prestat
omagiu regelui Vladislav Iagello dup sfatul i vointa lor. Cel
dintai dintre aceti boieri cari sunt numiti i consilieri supremi ,
este Dzula capitaneus adicd starostele. In Ardeal, primul
conducAtor de.comitat apare la Cluj, in 1173: e Toma castelanul.
PARCALABII SI COMITII
423
cand normele de cancelarie sunt pe deplin fixate, ordinea inirarii parcalabilor este aceasta: In frunte yin parcalabii sau starotii de Hotin; dup ei urmeaza aceia de Cetatea Alba i cei
de Chilia, apoi parclabul de Neamt, parclabul de Orhei i cel de
zis dela Bistrita ne spune ca au fost taiate capetele parclabilor , iar femeile lor robite.
parcalabii n'au insa insemnatatea pe care o constatam in Moldova; ei nu sunt trecuti in lista de martori dela sfaqitul documentelor domneti decit in mod incidental .7i atunci exista motive
speciale. Acesta e, de pilda, cazul lui Gherghina, parclabul ceValli dela Poienari, care apare in tratatul lui Radu cel Mare cu
Ungurii, din 1507, ca primul dintre martori: era ruda cu domnul,
unchiul acestuia dup mama. Nici in Ardeal, comitii nu sunt trecuti in lista de martori a documentelor regale.
Parcalabii aveau atributii administrative, judecatoreti i militare. Ei reprezentau pe domn In teritoriul supus autoritatii lor
.1 erau, de fapt, in aceste teritorii, nite mici domni. Aveau sub
ordinele lor mai multi subalterni: documentul moldovenesc din
13 Martie 1.466, amintete pe globnicii starotilor din tinutul
Neamt, adica pe cei cari incasau amenzile sau gloabele. Tot de
www.dacoromanica.ro
424
ei credem c depindeau i pererubtii, dreg5torii mici care scorneau sau manau oamenii din sate la lucrul domnesc. De ase-
BIBLIOGRAFIE
425-
BIBLIO GRAFIE
dndete, tinuturi, comitate, districte: 1. GHENADIE ENACEANU, Din
istoria bisericeascd a Roma' nilor. Mesterul Manole i Petru Movild , Bucure0.i,
1884, p. 352 + III.; 2. AL. STEFULESCU, Gorjul istoric fi pitoresc, TArguJiului, 1904, LXIX + 423 p. in 80; 3. G. WEIGAND, Ursprung der
siidkarpatischen Flussnamen in Rumiinien, in XXVIXXIX Jahresb.
XVI-lea, in Arhiva, XXXII (1925), p. 90-98 si 245-254; 8. D. NICHITA, Prclbia Moldova pdnd In veacul al XVII-lea, In Anuarul Liceului si .,Scoalelor
ComerLale. M. Kogeilniceanu, pe anii 1922-1932, Iasi, p. 53-75; 9. N. DRAGAN,
Toponimiesi istorie, Cluj, 1928, 178 p. in 8; 10. G. WEIGAND, Die Namen der
rumdnischen Judele im Altreich, In Balkan-Archiv, IV (1928), p. 168-177;
G. WEIGAND, Bukarest, Satmar, In Balkan-Archiv, IV (1928, p. 478-180);
AL. PHILIPPIDE, Originea Romdnilor, vol. II, Iasi, 1928, 829 p. in 81
V. MERUTIU, Judeiele din Ardeal f i din Maramures /And In Banat, Cluj
1929, 239 p. in 4; 14. V. LUNGU, Tinuturile moldovenesti pdnd la 1611, in
Cercet. Ise., IV (1928), partea a II-a, p. 97-109; 15. AL. ARBORE, Toponimie
putneand , in Milcovia, I (1930), p. 5-39; 16. ST. EGYED, Das ungarische
Komitat, In Ung. Jahrb., X (1930), p. 365-376; 17. N. DRAGANU, Romeinii In
veacurile IX-XIV pe baza toponimiei si a onomasticei, Bucuresti, 1933, 684, p. in
80; 18. I. DONAT, Judelul de Baltd f i Banatul Severinului, in Arh. Olt., XIII
(1934), p. 12-17; 19. CONSTANTIN C. GIURESCU, Vechimea satelor Star-Chiojd
1937, 8 p. in 80; (Extras din Omagiu Profesorului D. Gusti); 23. AUREL SAVA,
Documente privitoare la tdrgul gi tinutul Ldpusnei, Bucuresti, 1927, 322 p. in 80;
24. CONST. C. GIURESCU, Din trecutul jucleiului Putna, Focsani, 1937, 26 p. in 80
(Extras din Tradiiiei actual itate ronuEneascd, vol. III); 25. CONST. C. GIURESCU,
Oltenii si Basarabia. Colonial ri muntene En sudul Moldovei In veazurile XIV
fi XV, Bucuresti, 1941, 10 p. in 8 (Extras din Reo. 1st. Rom., X) ; 26. GH.
NASTASE, Tinutul Sorocii, in Viata Basarabiei, XI (1941), p. 194-203; 27.
ZENOVIE PACLI$ANU, Despre districtele romdnesti din Transilvania, comunicare
www.dacoromanica.ro