ICS 93.080.10 IRS STANDARD ROMAN SR 10144-4 lunie 1995 Indice de clasificare G 71 AMENAJAREA INTERSECTILOR DE STRAZI Clasificare gi prescriptii de proiectare Developiment of intersections - Classification and design specifications ‘Aménagement des croisements de rues - Classification et specifications de conception APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la’14 ianuarie 1995, cu aplicare din 01 julie 1995 Inlocuiegte STAS 10144/4-83 mS CORESPONDENTA | La data aprobarii prezentului standard nu exist& nici un standard intemational au european care 8& se refere la acelagi sublact On the date of this standard approval there is no Intemational or European ‘Standard dealling with the same subject A Ia dats d'approbation de la présente nofme il n'existe pas de Norme Intemationale ou européenne traitant du méme sujet DESCRIPTOR! TIT | Strad&, siguranta circulatiei, dispozitiv de semnalizare, indicator de directie, clasificare, ie de proiectare INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L.Calderon 13-70201, Bucuresti, TP (401) 2107401; (401) 2113296, TF (401) 2100833, . ee ons Reproduceres sau uslizeren inegiald sau pariih @ prezenhdul standard tn oxoe publ wi prin orice procedeu (electronic, ‘macaric,fotocopere, micofimare tc) est nteris8 ach nu exathacordd ects a IRS Ref. SR 10144-4:1998 Editia a 2-0PREAMBUL - Prezentul standard reprezinté revizuirea STAS 10144/3-83 pe care 1! Inloculegte. ‘Standardul a fost elaborat inifial in anul 1983. . Prin revizuire au fost aduse urmatoarele modifichri: '- s-a actualizat clasificarea intersectillor, - s-au detaliat parametrii gi condifille de projectare; - + Imbunitit metodologla de calul# dmenslonare a elementalr stuctirae ale Intereectilor = s-au completat exemplele de amenejare a intersectiior pentru cazurl cu apiicabiltata frecventl 9i s-au actualizat ‘elementele privind capacitatea de circulatle pentru tipurl caracteriatioe de intersecti Projectul prezeftulul standard a fost elaborat de dr. ing. V. Gutu. “SR 10144-4 1 GENERALITATI 1.1 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabilegte clasificarea si prescriptile de proiectare pentru amplasare, amenajare gi calculul elementelor componente ale intersectitor de strizi de diferite categoril tehnice din localitatile urbane $i rurale. Prevederile prezentului standard nu sé aplicd la lersecfile drumurilor din afara localtatilor, din incinte industriale, pracum gi ale drumurilor de acces si de ‘exploatare interzise circulatiel publice; . = amenajarea pietelor agroalimentare, piefelor aferente unor dotiiri soctal-economice (exemplu: expoziti, stadioane) care indeplinesc alte functii majore decat cele de circulatie general; ~calculul capacitatii de circulatie pentru intersectille de strézi, care se efectueaz conform prevederilor STAS 10144/6; ~ echiparile tehnice speciale privind dirjarea cuntralizatd a traficului urban ta intersect 1.2 Alcatuirea g! amenajarea intersectiilor Alcatuirea gi amenajarea intersecillor trebuie s& asigure: + fluenta circulatiei de vehicule, pietoni contort; i bicicisti cu consum minim de energie gi timp, in condili de sigurant& gi = rezervarea spat Girjare a circulatiel; necesare amplasiriiretelelor tehnico-ediltare gi a echipamentelor tehnice de semnalizare gi ~ Incadrarea ansamblului de lucrari aferente intersectillor in specificul zonei urbane limitrofe; < rediceres la atrictul necasar a erenului ocupat gl @ volumelor de keri corespunzitoere gradu de ocupare a tetenului $i condijilor topografice, geotehnice gi hidrologice: : = posibiltatea realizari in etape sv -cesive a ansambiului de Iucr&rl tohnice gi echipdir aferente intersecfilor principale corespunz&tor cu evoluia y.censific&riltraficulu, 1.3 Prevederi generale privind proiectarea interseotiilor de strazi Amplasarea gi proiectarea intersectilor se fac in corelare cu planul urbanistic generai al localtéii gi pe baza Studiului de dezvottare si erganizare a circulatiel, intocmit pentru o perioad de perspectivé de minimum 15 ani, Cazurile admisibile de intersecfi de strizi de diferite categorii tehnice gi de relafi ale traficull, treb corespunda prevederilor STAS 1014/3. 8 Srigrea, cirulatiei si traversBinle de pletoni tn intersect se fac conform cu STAS 1848/1, STAS 1848/3, STAS 1848/4, STAS 1848/6 precum si cu alte reglementiirtehnice specifice {nlensitateatraficuli total, care poate fi preluat n condi corespunzBtoare de cB inersectile de diterit tipur ai ‘amenajari tehnice, este dat& orientativ in STAS 1014/3, srepcleita inerseclilor impune iucrari de sistematizare pe vericalb care trebuie efectuate corespunzator Fribvere tehnice a strézlor ce so intersecteazd, stabilindu-se cotele de nivel gl pantele calor ee circulatie finandu-se seama si de amplasamentele gi cotele refelelor tehnico-ediltare, Qiganizarea cicilatiei in intersectile din zonele dena constnite cu fond istoicartitectural valoros se solutioneaza in functie de spatiul disponibil, stabiindu-se capacitatea maxima de ircylatie in-conditile mentinerii fondului construit existent.PRE. Preze ‘Stand Prin Leo SR 101464 1.4 Referinte STAS 1848/1-86, Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere Clasitiome, simaoluri gi amplasare. [STAS 1848/2-86, Siguranta circulatiel. Indicatoare rutiere. Presonpti teh STAS 1848/3-86, Siguranta circulatici. Indicatoare rutiere. Scriers. mod de alcaiuire. nice (M- SR 8/87: 10°88) ‘SR 1848/4-95, Siguranja circulatiel. Semafoare pentru dinjarea cir=ulatiei, Ampiasare gi functionare. STAS 1848/5-82, Semaforizare nutier’. Indicatoar STAS 1848/6-77, Semaforizare rutiera. Semafoare pentru dirjarea circul re luminoase pentru circulatie, Condit tehnice de calitete, Conaiti tehnice generale de calitate. STAS 10144/2-91, Strézi. Trotuare, alel de pietoni zi piste de ciclst. Prescriptii de proiectare. STAS 10144/3-81, Elemente geometrice ale strazilor. Prescriptii de proiectare. STAS 10144/6-89, Calculul capacitati de circulatie a intersectilor de strézi 2 CLASIFICAREA INTERSECTIILOR 2.4 Din punct de vedere functional si al reglementéri desfisurariltraficului, intersectile s@ clasificd conform tabelului 1. Tabelut 4 Tipulintersectieh I Wod de reglementare Mode ecnpare) | 7 reglementare pe baza prion de ereapia « reglementare pe baza priori de E Intersectio la | Cu circuatio a acelasi nivel | necanalzata Teglomentare pe baza prior de | - indicatoare cedeazA trecerea sau stop ftux gi de dreapta pentrs reall | (dup8 caz) enone + indicatoare si marcaje de circulate + ex dinjre aternanta T ereulajje continu’ pentu fuxurle | - insule de dirjare, benzi de stoca), mare Sale “iconinah | ocr tinge, rapa et canalzeta, eventual dit pentru cu un pose} | fuxurie secundare aoe derivelat verebei gi eget cu | 7 Semator do averizae gi indicator de ee erate priontate | continua gi canalizat® pentru fluxunie priontare si cu dinjare | - semafor cu program fix — Pentru relatile secundare de trafic | gemafor eu programe multiple donivelat® = semafoare gi instelai cu self-control si comand’ | instalati_ gi semafoare sincronizate lavand. programe coordonate in sister ‘met matte pesojo | = Inver, travers ‘gi legit avira | 64 Und verde pe une eax foul direct? denwelate Greulatie continua si canalizats, faré | - indicatogre de cirulat, marcaje, | puncte de confiet pentru toate | cenalizarea cu insule de cirjre, benzi felatile de trafic de accelerare-decelerare, spit stocaj i ate 7 \ = instalati de semafoare de diferite tipuri | functionaie pentru relafila de circulatie _ ees | discontinu’ “THOTA. Deterinave. madi de echipare dings dip inter oon eceneme' (ae intersceye) oul do modal de reglementare, asigurdndu-se conte functionale 9 do Yo+3. SR 10144-4 2.2 Din punct de vedere geometric, al numarului de accese (braje sau ramuri concurente), precum gi al dispunerii Ta plan, intervectile la acelagi nivel se clasific’ in: : + intersectii cu trei ramurl cu sau férd insule, care pot fl oblice fig. 1a, normale (in T) fig. 1b, sau bifurcafi (in Y), fig. 1c. Intersectia se consider& normala daca unghiul dine famurile adiacente este cuprins tntre 75°...105%; * b Fig. 1 ‘+ intersectil cu patru ramurl (Incrucigéri) fig. 2, cu sau faré insule, care pot fi normale (in cruce) cAnd unghiul dintre ‘ramurile intersectiei este cuprins intre 75*...105° (fig. 2a), sau oblice (fig. 2b).. ral a b Fig. 2 au ~ intersectii cu cinci sau mai multe brate; < intersect girstori prevazute cu insula centrald(circulard sau de alté form& geometric8) de dimensiuni mari care permit ca crcutatia 68 fie continu pe un inel perimetral, derexemplu:girafe cu pau remuri normale (fg. 38), cu 8 amr (fg. 3), giratie in turbind (Big. 3c) gi giratie normald cu trecere secanta pentru direcfia principal echipat 8 seimatoare (fg, 3d).SR 10144-8 245 Fig. 3 2.3 Din punct de vedere geometric al numrului de accese gi de parcaje la niveluri dferite, intersecile denivela'e se pot clasifica astfel: = cu trei ramuni in form& de triunghiuri cu trei pasaje (fig. 4a), in forma de trompeté dublé cu pasaj la dou’ niveluri (fig. 4b), in torm3 de trompet dubla cu dou’ pasaje (fig. 4c), tn forma de trompet& simpla cu un singur pasa} (ig. 44) - cu patru ramuri gi cu pasa denivelat dupa caz in forma de trfoi cu patru fol (fig. 42), cu dou’ bucle (fig. 4"). forma de romb (fig: 4g) sau cu accese bilaterale (fig. 4h) Fig.48. SR 101446 2.4 Din punct de vedere al diepunerii geometrice gi al organiza trafculu, pietele de circulatie se clasiticd tn: = piete cu circulatie di de categoria tehnicd | Pus longitudinal, rezultate din amenéjarea mai multor intersectii apropiate ale unel strézi 1 I (fig. 59); plete cu traversare directa a fixurilorprioritare gl inel giratoriu (fig. 5b gi fig. 5c); ~ Blote cu circulate diepusd perimetral pe una sau mai mule latur (fig. 5d). Fig. 5 1 3 AMPLASARE $I PRESCRIPTII DE PROIECTARE ae ontrpectile se amplaseazé, pe oft posbil, th aliniamente care se intersecteaza fn u le 90° gi cu deciivtiti de pand la 2,5%. inghiuri c&t mai apropiate . Elementele geometrice ale arterelor functie de viteza de baz& a arterei principale, sunt Soncurenta mn Za hereon Drecatontbota2 Mul 2 eee ( Ehients geonstice ae] Viana gobuads aa papa) | _ crete concrete Co eee Salen ec aroom| aaa eres [esi mse 3 2 [as [3a Racor convene east a | “00 | “| “a sth evans in a | 3.2 La sistematizarea strazilor gia intersecfilor exist diferite amenajiri care s8 asigure fluenta circulatiei cum sunt: tea apropiate, corectarea axelor strazilor in ‘nlersecti pe cat posibil la 90°, mentinerea unor intersecfiiSR 10144-4 lor trebuie s8 se tind seama de: 3.3 La aledtuirea gi amenajarea interse 2) caracterul crculatiei, care poate fi = discontinud, cu sosiri intamplitoare sau intermitente de vehicule; «continua, eu sosiri la intervale relativ regulate; ») retail dntro curenti de trafic pot (ig. 6): + secanti, normali (fig. 6a), sau oblici (fig. 6b); de inserfie (ig. 6c), pe o singura parte sau pe ambele part - divergent de ocole la stanga- la dreapta sau tn ambele pat (fg. 6); = pareleli (fig. 66); = de impletire Intre doi sau mai multi curenti, (fig. 61). Fig. 6 ©) modul de dirjare a traficului care poate fi cu accese libere pe baza priortiti de dreapta sau de flux cu acceso dirjate in mod atternant, 4) ordonarea in plan a benzilor de deplasare a fluxurlor alternante sau continue astfel incat s&'se asigure fluenta deplasirilor, reducerea numérului de puncte teoretice de conflict, precum gi a timpllor de asteptare, intrare gi traversare a intersectiel; ¢) asigurarea vizibiltstii la apropierea de intersectio gi la traversarea el; {) corelarea solutiei de amenajare a infrastructurilor gi de funtionare eficient& a-echipamentelor de dirijare ps diferitele categorii de participanti la trafic: pietoni, miloace de transport tn comun, bicicligti, vehicule de diferite categorii ete.; 9) intersectile g1sietele se sistematizeaz® cu asigurarea unor axe geometrice de amplasare a elementelor de infrastructurd convenabile ca Incadrare estetic& gi urbanisticATo 3.4 Elementele componente ale intersectiei la acelagi nivel constau in principal din (fig. 7): a) intrarile in intersectii care cuprind: + benzi principale (1); = bonzi secunttare (2); = sector de preselectare a traficului (3); = band de Incetinire gi oprire (4); . + spatil de stocaj (5); + banda de ocolire ta dreapta gi la stanga ( + insule de dirijare gi de separare a traftcului (7); + treceri pentru pietoni (8); b) zona centrald a intersectiei, care cuprinde: = benzi de traversare (9); = spatil de stocal, cAnd traversarea se face altemativ pe directii (5); + insuld de asigurare (de exemplu insula centrals); . ~benzi de ocolire (5); ©) iegirle din intersectie care cuprind: bona de evacuare (11); + benzi de accelerare (10); - insule de separare; + treceri de pietoni. SR 10144-4SR 10144-4 8. 3.4.4 Benzile de accelerara gi de decelerare (Incetinire) vor fi prevazute Indeosebi la intersectile din zonele preoragenesti nesemaforizete gi la intersectile cu pasaje denivelate. La intersectille la acelagi nivel echipate cu semafoare, c&nd nu se dispune de spatiul necesar, rolul acestor benzi poate fi preluat de benzile de traversare direct gi de ocolire in care caz se amplaseazh indicatoare de avertizaro gi sogiementare a vitezei de deplasare. 3.4.2 Dispunerea benzilor de sens contrar gi de ocolire trebuis 33 genereze ct mai putine puncte teoretice de ‘comict intra curentii oponenti de circulatie care se dispun pe cirectii ce formeaza unghiuri cat mai apropiate da 90° (ig. 8). Fig. 8 3.8 Amenajarea benzilor pentru schimbarea directie! spre dreapta se face de pe prima banda de circulatle. Pentru ‘ocolirea spre sténga se rezolva In functie de conditile locale conform exemplelor din fig. 9 In cazul intersectilor fa acelagi nivel gi ig. 10 pentru intersectile denivelat ste F-9- SR 101444 Dispunerea bezilor pentru curentii de circulatie ocalitori din zona centralé a intersecfillor la acelagi nivel, se poate face ca in exemplele din fig. 11 4 PARAMETRI DE PROIECTARE 4.1 Proiectarea intersectilor se face tn funcfle de urmatori parametr Fig. 11 4S lS = intensitatea fluxurilor incidente gi a curentilor de ocolire exprimata in diagrame ale traficului prin numérul (~ __eehivalent de autoturiame la ore de vart, iar pentru anumite.categoril de trafic greu, ‘numérul de vehicule fzice la ora de vir. (fg. 12); Fig. 12 transport in comun ete. $i prin + Intensitatea fuuxurtor de pietoni gi de bicicligt la traversarea intersectiel la ore de varf conform STAS 10144/2; + vitezele de baza caracteristice pentrs ale intersectie, conform tabelului 3; ‘arterele de circulatie concurente $i pentru celelalte elemente componente Taboluls Categoria ea | Fora Boral] Boral Bonaldo clr Ta principale | inarecyet | principale | secondare stingn anu droopta Viezh de bara, ah 1 denivetats '50..60_] 40.50 30...50 28...40_ rragitral | seein | 30-60 | 300 35.30 35.30 7 denveiata —| 40.60] 30-50 25.40 25.30 de legatur’ acelagi nivel 30...60 25...40 25...30 25...30 docile | 2celeyinwet | 0.20 | 25.20 20.25 20.28SR 101484 -10- 4.2 Aegerea vitezelor de baz8 din tabelul 3 se face astfel incdt sh se asigure fluenfa circulafiei pentru artera pronitara i respectiv micgorarea vitezei pentru directile subordonate din intersectic. 4.3 in situatii grele de relief sau de ocupare a terenului, viteze de baz’ a intersectiel,se poate reduce pand la 0,8 din valoarea vitezei date in tabelul 2, constituind vteza de apropiere care trebuie semnalizats cu indicatoare de circulate. 5 PROIECTAREA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE INTERSECTIEI 5.1 Prescripfii privind benzile principale de circulatie 5.1.1 Intersectille arterelor principale de circulatie se prevad pe ct posibil normale (90°) sau cu oblicitate de cel mult 45°, Cand unghiul de intersectare a arterelor este cuprins intre 60°...30° sunt necesare lucrai suplimentare pentru asigurarea vizibilitSt, a racordatilor ¢i spatilor de stocal 5.1.2 Elementele geometrice ale intersectillor situate Tn curbe, cum sunt razele trasoului, razele racordiriior la bordura, amenajarea curbelor In plan gi pe verticald, precum si latimea $i supralargirea parfii cerosabile se stabilesc conform STAS 10144/3. 5.1.3 Decivitatea arterelor principale la traversarea intersect secundare (bretele, rampe etc.) nu va depagi valorile din tabelul 5. stabilegte ‘conform tabelului 4, iar a arterelor . Tabelul 4 | Declivitaten Viteza de baz’, km/h 60 Ey 40 30 Minims, % 02 02 | 02 02 Maxims, % *) 25 3 35 4 Exceptional, % *) 3 35 4 45 “JNOTA- Se apick pentru rampe de aobos la pod pasole danivelate in condi dae de tere. Tabetul 5 Declivitat Viteza de baz, kr 50 40 30 25 Maxima, % 4 45 | 50 55 Exceptional, % *) 5 55 ies “JNOTA- Raza inion carbo cu decvial maximo excapfonala wa sablossJoOrd seam 5.8 Vizibilitate in intersectii 5.8.1 Asigurarea vizibiitati la intersec{ii permite sesizarea in timp @ ansambiului de lucriri, deplasiiile reciproce: ale autovehiculelor, prezenta si semnificatia indicatoarelor de circulate, a marcajelor gl semafoarelor luminoase, Tn acest scop, trebuie s& se asigure cel putin cAmpurile de vizibiltate conform distantelor previzute tm STAS 10144/3. 5.8.2 In cazul intersectiei a doud strazi care au vitezele de Vy $i V2 88 asiguré un camp tri de ~ Valitat alo ca lahat Dy Dsrezuta conform STAG TOvadia ty 24h? a Fig. 24-19- SR 101464 6 STRUCTURA INTERSECTIILOR 6.1 La proiectarea structuriiintersectilor se fine seama de elementele geometrice ale arterelor concurente, curbe, aliniamente, racordar la bordura etc:, stabilite in functie de categoria acestora, conform STAS 10144/3. Pentru finile de tramvei, elementele geometrice se determina corespunzator normativului de proiectare a linilor de teamvai, 6.2 Pianul de ansamblu privind structura intersectilor se stabileste in functie de: intersectiei; importanfa gi categor ~ caracteristicile fxxurilor gi relailr de trafic; = conciile locale si de realizare etepizat corespunzbitor dezvoltari traficulul + realizarea elementelor componente structurale ale intersectiel pentru diferte func (deplasiri, manevre, stationéri etc), 86 solufioneaza corespunzAtor condiilor tehnice privind dinamica deplastirlor vehiculelor dup. cum 80 exempific’ fn fg. 25...32. 6.3 Pentru alcStuirea intersectiei prin asamblarea elementelor structurale componente se are in vedere si realizarea unor diepuneri ordonate, simetrice etc., conform urm&toarelor exemple orientative: - inlersectie cu trei brafe cu insule separatoare gi pist& pentru ciclisti (fig. 25); Fig. 25SR 10144-4 =20- + intersectie cu trei brate cu insule separatoare Inierbate (piata de circulatie), (fig. 26); Fig. 2610000 Intersect denivelate multiple cu mai multe pasaje denivelate gi circulatie continua pentru fuxutle majore