473 memoria ethnologica # nr 4-5 = Colectia MARIA VLAD Obiceiuri si credinte din Salistea de Sus ita, fiecare om/birbattrebuiesi-si Fac cast sis pund un pom - se spune in Saligtea de Sus. Lrocul de casi se alege dup pozitia livezi, urmarindu-se sf aiba iesire la tlita/drum si 4 fle cu Faja spre rdsdrit sau spre miazi-zi (sud). Denia a na ocupa toata gréidina, grajdul gi sura se ficeau citre uli, fatr-0 parte a Misurarea locului de casi se Ficea lunea sau joia, considerate zile cu noroe. Fundatia, ptetrivtura, pnd nu denmult se ficea din piatr& de pe valea Buleasa, adust ca ciruja Se alegeau pietre mari slate, Fundatia nu se sipa decit fn ele pata ccolturi, unde se puneau lespezi mari Credinte. In Fieeare colt de casi se punea cate un ban de argint; acl nu aveau, puneau la temelie, int-o sticl8 micd nou grdunte de piper, nous gréunfe de gra, oud bucli de Lmie, sare mare gi argint viu: pentru a nu se Lega nici un ru de ast i de edseni, si fe casa bogatd, eu bani multi; sarea se punea s8 se jubeascd fntre ei, anit - si fie puterici, sinitogi ‘Daci sy masura umbra unui om gi se punea sfoara/baful fn temelia casei, acel om cra bolnav in zilele de dulce ~ mari, joi samba Sub pragul casei se pune o potcoava aflaté si un piaptin, pentru a picasa de ru, ct fig in casi noroc gi injelegere, tot ul s¥ rimand afard, sf nu treacd pragul case. La ridicarea hiizagului, dupa ce Se puneau cori gi leturile, in varf se pune, sub forma de steag, o naframd albi de pr, strut de flori~ pospan, tdru, alte flor -, eu spice de griu (in mérunti) Cu spieele de gréu fac 0 cre, de care se Teaga toate elelalte. Dupa terminarea casei, niframa, care este foarte scump8, se di la maistir, stratul se pastreazA de gazda casei. Se pune struj ca in casi si se nase inti fecior; snafvama si fie oameni vizufi Sn sat; culoarea alba - de bucurie si fericie. Dupt ce pat casa, se bea aldimagul isi, Se face mincare, e di de baut; participt mesteri tof cei care au ajutat Ia construct, Pentru siparea fundayei, adusul pietrei ete. se putea face gi clact, Dui terminarea case, im noaptea dint, nu dorm oamenit tn ea: se pune o mats or ‘cine, i tu se lege nimic de elseni, Casa se sfingeste de cltre popi, care face festenie, la care participa cdsenii,neamuri apropiae, vecini, dar si femei bitrane sau ‘race, Acum, in fiecare colt de casi, se pune eéte o uleicd cu flrind de grau, in care tate $10 lumfnare. Cand popa face rugiciunile, se aprind humdnarile jar diacul eseneazd eruci pe tori cel patra pereti. La sfargit,ulvelele se dau ta copii de 3-4 ani, ‘ale duct acasd. Dacli nu se face festenie, in east va fi neintelegere si pagubl ‘Cand dorm in casi noui prima noapte, visurile sunt fot atitea semne, de bine sau de rau, Dacd te visezi in cast mindrS, curata, iar gnzda e imbricata framos, dar supdrath, adicd severd, ¢ de bine; dacd te visezi in casi murdard, sparts gazda Noloasd, rizind - ¢ de riu. De visezi citi aduce cineva o farfuric sau alt object pe ‘care tu mu-l docest i fet las fn easa noud - nui de bine: acea femeie sau omul acela fi-a face ru, iti vrea rau, Casa $i toate celelalte acareturi sunt aparate de foe, de dulhuri necurate,hoti, tenete, furtuni, serpi~ prin rugaciune gi zile de post, Pentru foc - se fine Foca (23 fle) pentru tedsnete - Sf: Tlie (20 iulie), pentru gerpi - Alexile (5 marti), De Alexis nu se intinde fir de afi - si mu te muste serpii. Demult, se ficea “un mmez de d'em (ghem) de at si zivea ‘Nu fae d’em, Ci innod zerni Sa nu jas Inaintea noast() Apa trece, Pictrele riméin, julie - decembria ® 2002 (An I! 1215 Spalé, maicd, hainele Casi duc eitanile, ~ Dragu maichii, le-am spatat Nama nu s-o chiar wseat = Lasi, maicd, fie ude Ceage tebe la rigute Cénd io tare-oi asuda Hainele m-or stimpira 1216 Avut-am si io drigutt Si oram dat de crigmarit, Ceigmarita holo, Drsguta ostasilor. lo-i cer um pahar de vin, a-mi didu eiubsru plin Io seot bani sivi plates Ea mi-ntreabit ce dorese. =o dorese, mandrufi, bine, Si nu fiu dator la nime. bade, mani plat ‘Astari, dacd-i vin; ‘Om mete sisom da la junei Si ne-om iubi ca doi prune (Om mere si-om da la vaci Si ne-om iubi ca dot drag 1217 = Mami, cid tw ma set Doamne bine 0 put oi edna ef fac un prune Dac mea wat cs fit Simi hi aid aruneat intro margine de batt Molul i mit moleaset Timpezeasca mai teginat urn piior m-ai leginat Din gra mne-a cntat DDe-oi mur, s8 mor in foe Deo tri, si ream noroc Pe clu} ne-om cali Cireaseds8 daci ‘Numa cioantele-s dei 118 Di, di, di ou citugu Piin-om trece deli Di, i i ian i, Dic dl di clu, mai tare S-ajungem in sat, cu soare: Di, di, di c&fut cu ham ‘SA merem dup dohan: Dohanu om dohin:, Pe cau ne-om cil Calareasel-se dracii ‘Numa cioantele-s dei‘memona othnologica = nt. 45 @ iulie- decembrie ® 2002 (An tl) 474 219 De la Sibiu vine posta Va, amar suna trambita, Tuturor spre bucurie Supitare, numai mnie. lar tu, mniea pasdried Du aceasti cirtieied, Du-0, du-o cu oftare, Pune-a la badea-n cale De teraentreba de unde-i Spune-itu dragi ce vrei, Spunesi. spune-i cu oftare Cao duci din departare. 1220 Minca-te-ar, bade, amaru (Cand it mere-n jos et caru; Numa-amaru te minanee Si rotile ise stice, Caru si duci, la edie Si hati la meee 1221 La cules de eucuruz Spusu-am bade, tam spus, La mine si nu te uit Unde-or bi mai puts Oui 28) 84 fe ai mn 1292 Mincate-ar amaru amar Mult te-am but din pahar Am crezut c4 beu paline Sram baut amar de fried 1223 Amira trturi Cand rmine singuries Zboara, zboard pan-ce pic Si nu mai stie nimi Zboatavatr-o pidure deast De-a iei viati nui mai past Zboard-nt-o pidure-adined Niet mu bea, nei nu miindned Unde vede-o apa buna la Fuge ea o nebund Unde vede-o apa rea Ea-o tulburi si-0 bea Unde vede-un vanitor Ea fuge la el in zbor Wandtoru s-0 pleased Sa nu sii mai nicajasea De pe lume s-o sfirgensea Sima due din s-loe ri Liga sotioru mneu, 1224 Foaie verde bob uscat oli voinicii vin prin sat In aceste zile femeile nu lucrd. Cine vrea si lucte, trebuie si afume casa: inainte de ‘isiritul soarelui,aprind o carpi i inconjuré casa. detrei ort, De gase marie, cdnd este marti inire tunuri, nu-i bine sé tey, s tai emne, 88 Iai = pentru cd te tund (irzneste), Este obiceiul si se pund deasupra usii de la intrare matisoare, "mate" sfinfite $i 0 Piatra giurita tot pentru a feri casa de fulgere ji trisnete. O parte din “mite”, cand vine furtund mare, se pun pe foc. Tot pentru furund, se scoate lopata $i cociorva din cuptor 5i se aruncé in ocol eu gndul de a impritia ploaia; dupa ee trece furtuna, se pun Ia Toc. {La constructii nu se foloseste lemnul cu dou inimi, se zive cd ifi mar copii si nut merge bine. ‘Cid pocneste ceva in casi, se deschide usa de la sine, sau cade o icoana ori talger este sem rau, fi se va intimpla ceva ru, Mai demutt, pe varful casei se punea cruce sau cocos de tabla. Se puneau pentru a Dizi casa de rele, iar capul fumitiei s& fie puternic, sindtos, ca $i cocosul Cand se face cuptor nou, se punea un cap de coco$ in el, in temelie, si fi purer tare si train. Din casdi nui bine si dai jar din vated - poate sii ia laptele de la vacd, Vinerea nu-i bine si stergi hornul, primejdie de foc nd sar sedntei spre tine din foc, se scuipa in foe si se zice: "sirii in ochii tizmasilor (dusmanilor)!", Atunci se zice, te vorbeste cineva de ru, Daci tiie focul, se face ger mare, Valfa este un fel de presimire. Ciind iti vine si céngi moreste , ai valfic& va mu cineva din familie, sau ise va intimpla 0 nenorocire, Animalele mugese, cali au au stare. Cind este foc (incendiu) in apropiete, cdinele ura E semn rau cind canta gtina cocoseste. Atunci se prinde gina, numai de citre femeie, intra cu ea in cast si mAsoaré de la mas, incepind cu capul, pani la prag Dacé ajunge cu capul pe prag, fi taie capul si gdina este pregitia si se manned tata, in afara de cap. Capul se tagroapa - ca si ingroape riul - in livada, sau oriunde este un loc mai ferit, Dacd pe prag se vine coada, atunei i-0 tae si last shina sd trdiasc, dar fra coada ‘Sarpele casei, La fiecare casi se afla un garpe, care nu-i bine si fie omorit « ‘moare, piere, se pierde norocul casei. Redim, in continuare, doui intdmplai: 1- «Se zicea ci, mai demult, 0 fituys, de ede ori minea, iegea ‘afar sii mandnee, spunind: "Ma duc sii dau de mincare $i la puiutu meu. Cei din asd n-au bagat-o in samd, din tomna pind in primivard, Int-o zi, o facut de Inincare cotoz, Fatuya 0 iesit afar si deie de mancare gi la puiut, Mama-sa gi tata 80 0 mirs sf vadi cui i d& de miincare, ce puiu are. Ftita era in eolejnd, agezati pe ‘ietor. O pus jos, linga ea, blidul eu cotoz gi 0 zis: "Hai, pit, ef tam adus de mancare!". Prinji o vizut un zerme mare cum se asazi in poala fitutei si incepe ‘i mindnce: o dati ea, o dati zermele. Ma-sa o lesinat, Tatl-so 0 mars gi 0 omordt zermele. Da’, a tria zi, i-o pert tte oile, vacile, porci si gainile. Fatwa o stat tit supirati dup& puiuyu ei si zdera merewn. IL - «0 fatutd iegea, dimineata si seara, si manince afaed lapte ace cu coles& cald, spundind ed in casi i pré cald. O vari intreaga parintii lisat-o a§é, sii mince unde a vré. Dacl 6 vinit vremuri mai rec, parinti 0 urmirit-o pe fatuté: ea manca in dosu casei. $-o mirat cénd, ajunsi acolo, fia o Suierat si, la gurl ei, o vinit un zerme mare, eit o botd de capita. El venea cu ura ciscatd si dind din coada de bucurie. S-a cuibarit in poal la fituts si au ‘mincat impreund. Fata il tot mingtia 5 il alinta, spundnd: " Mandned, seumpul ‘meu fratior!” (fituta nu avé ali frat), Parinié 0 sfadit-o pe fatd gio omorit zermele. Timp de ti zile fituta 9 plins, apoi o muri. Raindunelele si porumbii daca-si fac cuib la casi - semn cf noroc yi cinste vei avea, Pentru cas se pot face vraji: cu noud Incite noi, incuiate pe un gaind, si incuiate, se pun sub prag gi se zice: Ma dusei in pidurice Lisi dowd Dupa oud de bobice Ca bobicea s& mai oud. Lum noua, myo)475 memoria ethnologica @ ny. 4-5 a lule- decembrie » 2002 (An I!) = Nu fnchid licatle Ca tnchid gura dusmanilor mei! Hrana ind se piteste mincare noui - se aruncd de trei ori cite putin din ea, jos, de sufletul mortior, apoi se zice Mancare nou In guri veche, Di, Doamne, Si nu se ciunte, scoata clopul din cap, dacd nu gi-! scot este In timpul mesei batbati tebuie si- pvat mare, lepe o paine se face pe ea, cu cutitul, semnul erucii. De muljumire Inainte de co avem. Painea nu se pune, niciodata, cu faja in jos, este mare picat, Se zice cf "iti Tntorci fata de la Christos”, "11 intorni spatele” Cand ai vaci eu lapte, nu dai sare din east. Cine di sarea, isi dt laptele de la vac $i se pot face vrij cu sarea. ‘Tinecii-i bine si poarte la ei sare mare, sfinfiti, e8 nu se leagi nimic de ei (vrij, uri, deochi> ‘Vinerea si miercurea nu se da din eas de dulce, sé n-aiba pagubs Somnut ‘Apa pentru ciupaitl copilului se aduce inainte de asfingtul soarelui si nu se aruncd Gecit a doua 2i dupa rasarit, pe flri: "si sie coconul, cdnd a si mare, iubit ca forile” Se zice ci om este bine si doarma pe o cruce mic’, pusd sub perind Cand nu poate dormi copilul mic: ‘Mama is un piaptin, merge la fereasta si zice: ~ (Numele copilului) si se hodinea, Celilalt se pedepsea! ‘poi poarté piaptinul prin fata ochilor copilului gi ice: = Mai (numele copilului), veri tumnina? Je-ti somnul si hodinat Dupi aceea mama pune piaptinul sub pena copilului. ‘Alte femei iau 0 fitoaie in cap, se uit la lumina prin piaptim si zc: = Ey mi uit la lumnina, ‘Si-mi ieu sommu si hodina! Lumnina sf se potolea, CCoptilul si se hodinea! Ate femei fac de rau, Unde vid lumind, marg la tietor si ian surcele de Hang el, cn gindul si ia somnul copiluls Cand copilul mic este vizut de cineva, oricine, este bine 88 ieie par din eap, de pe ccojoe, de pe cergl sis se punt la copil sub fay, zicdnd: = Pru, piu, piu! ‘Na-ti somnu i tata! Aceeasi Marie Cu altd palarie. Eu pa ti sam intrebat Pe-al mneu unde Tati i Ei mni-au spus of Faw lsat in cimiti la Stalingrad = Minded de tri dor de mine Siti p& tren, cd trenu vine Pini-n Rusia la mine Si-acolo tu te da jos Unde-i singele mai gros De-i vedea singe de-al mew Teel in raph du-l acasa Si-]ingroapa sub Fereastrs Si-i pune la cap un strut Si stie od ti-am fost rig ‘Siri pune Ia cap o pank SA gti e-am murit e&tand, 1225 Padure, dragh padure, Nu ma mai spune la lume = C-am varat © varientine asi sii md spuie franz, (Ci ea mi-a finut umba, = La mine gi la mandra Padurice, deasl esti (Si m-ai deasd o si cresti) Padurice de stejar Lasi-ma si tau un par Si fac orice la car ‘S& cobor manda din deal + S-o cobor din dealin vale, Pini-n ulifa cea mate, 1226 Moldova - cea bitrand ii plaingca sora cea bund nd sttea ingriorat Nestindu-t de-a ta soa In ribo! tea azvelit Si se-aleagl, in fist i vei fi birutoare (Ori vei fi itt tare Soarcle se-ntuncea Singele paréu curgea Ostsi Bi voinici ‘Au gist i mari gi miei ‘Si-au luptat canis lei Ca tot foculinimel 1227 Suplirat ea mine nus Numa prin cucului Cand il las maiea lui Ci-1 las fad ari si pene ‘Ar cbura da-réu si teme © vinit bdiata turture ‘Si-o Tuat puii la ie. S-o-ntors cucu inti-o vreme $i-o aflat puii cu pene.memoria ethnologica # nr. 4-5 m julle- decembrie = 2002 (An II) 476 Haideti put ta tara vost Dute tatd-n bata ta Nu ne-ai ereseut mneta Ca ne-o erescut maicuta Tat cu graw di pa ogoard Si eu apa din izvoars, 1228 Cuculet de Ia pidure Du-te la manda gi-i spune (Coo si mairg la ea edatd (Cind 0 fi frunza mai lati Si dragosten mai curata 1229 Bate vant din rast Badia n-o mai vinit Vantu bate tit mereu a nu vine badea mneu, 1230 Pa sub Lund, pi sub Stele ‘Si due gir de randunele Da ele, mu-s rindunele Cis ginduri de-a mandri mele 1231 Cucu cinta, mnierla zboard Doru badi mi omoari Badia mni-i maior Dupi el, eu stau si mor, 1232 Asti-noapte te-am visat Mandrd cd te-am ruta M-am sculat siam pipiSt Da nimnied n-am gasit Numai done inimii Seris pe fata perini Cu certeala ochilor ‘$i duleeaqa buzelor. 1233, Ma dusei Ia plug pe coast Cu boii de la nevasta Si-arai doug-ri brizduta Si vini si-a me drag Cu ghina fripta-n pola (Cu oiaga subsioars: = Bun lueru, bade, la plug, Bine-ti merg boii la jug! MBA uitai in jos pe vale, Vad nevasta cu mincate: ~ Duste, hid, inapoit = Nu md due 4 am dat boit = Pate, hada, c-am mancat, Cind te vad m-am siturat! Inbricimimea Hainele intoarse pe dos - intoareerea riului ficut de cineva, Daci i-iriu cuiva marfea, joia si sbi -i-a ficut cineva vrji, Atunci se ia ccimesa cu care se imbraca omul, in ziua c€nd ii ri, se ia ase, nespdlatd, gi se duce la o femeie care stie de intorsurd. Femeia ié cdmese, 0 intoarce pe dos si 0 bate cu dunga praneculu, de la us la masd, de noua ori. Se risuceste cu mina stinga si, in acelagi timp, cu dreapta, se bate cu pranecu. De noui ori. In timp ce face toate acestea,zice = Nu lau eimese, Intore rul pe (cutare)! Si frdmbdia - braul este bun la vrij, Dacd vrei si faci sf moard cineva, "i ie Iut «lin urma si-i faci chip din el, In chip, bagi nous ace de gimalie, cu numele femel Cu frimbdia ei se teaga chipul (papusa) in horn, Se pune si un lilac viw in pod (podul casei), int-o cuscutd, $1 se di mancare si apa, Cat timp rezistaliliscul si cchipul in hom, atta timp tlieste Femeia, La femeie fi este rat marta, joia si simbita, Cele noua ace se pun: in cap, inima, plan, mai, stomac, maini, picioare, burtd si organe genitale [Nu se poate face de intorsurd dacd nu ai chipul femeii Conput Nu trebuie si pleci, dimineaya, nespalat pe fata, Se crede cd "in ceataltl lume ii slrufi in cur pe tofi pe care-i vezi in ziua aceea". Parul se tunde cdind este lund noua gi, pirul tuns, se pune intr-un plop sau richits, cu gindul sa ereasci ca gi plopul sau salcia, Unghiile se taie cand scade luna, in orice 2, In afar de Duminied. Unii cameni pun unghiile fiate in sin, ait le pun, cu o bueaté de lem, in foc = pentru ca, in cealaltd lume, lemnul si dea seamé ce a ficut cu unghie Parul care cade ednd te piepteni, sau cdnd il tai - se strange intr-un sicule gi faci perind din el pentru cand va muri, 8 i-o pui mortului sub eap. Duminica si in slsbatori mari - nu-i bine s& te speli, si nici copilul, cf Maica Sfinta te spalt cu foc in ceea lume. (Cand strimut, stregini , i se zive + Voaie bund, noroc si sinitate! ‘Trebuie si spui = Mulfumesc lui Dumnezeu si dumitale, De esti récit gi strnuti si tise zice: + Voaie bund si sindtatel, - Multumescu-ti de cuvint, Dar de voie, nicidecdt Drumut La drum se pleact, de obicei, lunea, dar Martea este zi becisnicd, celelalte zie, in afard de marti ind iti tae calea o pisicd saw un iepure, poti sa te intorni din drum, e& nucti imblé bine, Daca ii iese in cale vulpe sau caine, ¢ de bine, sunt animale norocoase, La drum, ca si fii apirat de duburi i vraji, este bine si ti la tne: noua boabe de piper, now’ boabe de griu, noua buedti mici de tame, sare mare gio coaja de Dowd temne, Si mai multe mananyele, Fodo-lermne (waisyy 18 easy Cetin AUGUSTIN. MICU, City 1987 Dela Gav Gere toarr memoria ethnologica « nr. 4-5 a julie =decembrie 2002 (An Il) Jemn care se deslipeste singurd, Toate, se pun intrun siculet mic de pani, la bricinar, zicindu-se: ” Cand s-# lipti coaja inapoi pe lenan, atunci si se leus de mine riul!™. Alfi oameni se edntiresc ia pielea goald cu argint viu si sare mare sluiiti, fsindu-se cdntarul si se balanseze de trei ori. Toate acestea Se poartt la bbriu, tot timpul Lucrit, Munca (Cand incep Tucrul, rani spun; "Doamnne-ajutd-mi! ‘multamescu-tic& mi-ai aja!” "and termi: “Doamne, Vinerea oui bine sii mituri in casi: if mananca uliul sau hulpea gainile Nu se miturl seara, nici noaptea. Dacl se mitura, se incepe maturatul de la us’ spre masa gi se las gunoiul acolo, paint dimineatd Gunoiu din cas nu se scoate dupa sfinitul soarelui, Dac8-l scot, se zice ott intra diavolul in eas ‘Closca se pune, de obicei, duminica, atunci cénd is camenii de la biseried, Dar nu se pune cand este mort in sat - si nu iasd puit mort. Ouse se ia gi se pun mai fnta in nafeama femeti, apoi se pun in poal8. Daca vrea sf aibi mai multe puicute, se pun nume de jid Ie fiecare ou: Faig, Seny, Mina, Surd, Rafea, tt tanta ete) Pamantul Batranii din Salistea de Sus spun ci pmdntul e Aleut de Dumnezeu in cele sapte zie de la inceputul lumi Lliul n-a vrut ea Dumnezeu si fack fintani si nici ape, de aceea nu La ajutat cu nnimie, Dumnezeu |-a blestemat sf nu bea api decat de pe frunze si din apa de plloaie de pe pencle tui Cioara a fost blestematd si nu deie nici un edntec, sf nu aibi nici un fotos si si 0 ‘urasc toata lumea, Cucul nu a vrut nu poati canta deedt de 7 april ‘ce ip pierde elasu Pupaza n-a vrut sh ajute la seminatul grdulu, A fost blestematd si-si piard& glasul e451 cucul, iar cuibul sii fie puturos, nu se apzopic nimeni de el Pamntal fost, de a inceput, rotund. Se credea ea sté pe apa, pe doi pesti mari lana, plmantul se indepfrteaza de soare pentru ci cei doi pesti se cufunda in jos din 22 septembrie pind in 21 martie. Din marte, pesti se ridic8 si pamantul se incalzeste. Cutremure sunt atunci cid se migc8 pest, Sfirsitl pimantului nu va mai fi din aps, din potop. Semn c& nu va fi din potop este curcubeut. ‘Spre sfarsit, lumea igi va pierde credinfa in Dumnezeu si vor veni pasiri cu clont dde fier asupra pAmantului si vor lua torul, Oamenii nu vor mai fi stépani pe nimic. Se vor bate inte ei, ca la inceputuri, la "venire”, Sfirgtul va fi prin taiore gi tizmi tatd va taia pe fecior, frate pe fiate, mama pe fat Cand trece induniea peste holda de grav, graul se apleacl lin; cind trece scorpia ~ spicele se bat tare unele de altel. Mama pmantului este femeie. Avea ochi ca dovi fliciri de foe, capul era ineoronat, seliptor, La inceputuri, mama pimantului vroia ea fiecare familie si idea prima fatd niscutl, ca jertf, Asa a fost mult timp, pan8 a venit un om mai tare ‘ca ea $i sau infeles sii dea fiecare cate o vit& pe an. Apoi, oamenii s-au sftuit si scape de ea, Au ficut 0 groapa mare, cu margini de fier si cu eapac tot de fier. In ‘broapl, inainte de a veni ea, au pus rigind. In locul capacului au pus 0 pani mare, fatbi. Cand a venit Mama pimantului, oamenit i-au spus ci+i prea mult si dea o vita pe an de fiecare familie, sf lase mai puin. Ea s-a supsrat si sa repezit la ei svi Inindnee, A cSzut in groapa, a-a mai pututiesi. Oameni at pus eapacul de fier peste ea, Groapa era numitd slop. Oamenii au fatrebat-o unde este casa ei, Ea let Spus c& Se aflé Intr-o padure lntunecata, la marginea satului Ei au mers acolo gi a si acd cuib, et locuia fn cuibul altor pasar. A fost blestemat si pnd in 29 iunie si nimeni si nu-l cunoasc& dup Aschia nu sare departe de tietor. 1234 Verde-ifrunza cea de fag Tristii viata ce 0 trag \erde-i frunza cea de nuc Tristd-i viata ee o due. 1235 Maicuta, cfnd m-ai niseut Mai bine-a i facut Dou fantinele rect Tze douit dealur sei Mama, cine-r f recut ‘Api reee-ar fi but 51 pomaai fl avut ease, mam, pentru mine Nea pom de la mime (On, sma fi fie fata Sin ma ducd-n arma Si am summna gi zadie Si nu fiw in ctinie Deage, mai cut fecior Lumea s-o-neonjor Si tries Fir nore Inconjurat de foe “Torus fo, in juremprejur Doamne greu mis singur Tine, mama, zle multe Rod in pine, pace-n tar $i lui Hitler, moarte-amara Hitler, domnu nemilor Dudi cord carnea-nzbor - Numa el, mami de vid Ca mind pritd sirsing 3 plee eu wen iar Maicutd-n alti yar Unde-i numa foe si par 1236 ‘Trecui valea, mor de sete Mi-ntdinii eu dou fete Dos fete-n haine now’ - Sarutale-ag pe-amindow’ {As jubi pe cea mai mare ‘Cea mai mici-mi place tare {Ag iubi pe cea mai mics (Cea mai mare-i mai voinicd 88 fac o lege now Si le jubese pe-amindous (0 si fac, 0 lege veche ‘Si-mi iau una din pereche Scrisori de pe front Caietele GHEORGHE BOITOR, Basesti, n. 1910 1237 Foaie verde trei carine ‘Cum merg cu trent pe sine,‘memoria ethnologica # nr.4~5 wm iulie~ decembrie ® 2002 (An Ii) ibe, Eu uitinduema napoi Ma gindesc mereu la voi Tot Ia voi imi este gindu Si mereu mb ateed plans Ca in loc sk Fu acasa, S& au Sapa, si jaw coast Sis mai plugu si car, Of, cum imi creste amar C-am plecat in alti jard, Nu stiu end of ini inna Nu stiu dacd ined 0 daa Mi-or mai zice pruncii, cata, Vino si mé ia in bratd Sima manga cu dulciag’ Foaie verde de trifoi, Mult mi tot gindese napoi, Ce am lsat mai gisi-oi? Lisaiu casi, Hisaiu sur Si sotia me. singura, Lasai_ vie, strugurasi Si Scumpii mei copilasi, Efsai toatl a me mosie Sram plecat in cftinic, ‘Am lust trenu si calea, Sesu, lunea s-apoi valea Si mergind ase departe Pe tenuy cu multe roate Ce-am sat mai gisi-oi, Nevasta i scumpii prunci, Campiile §-apoi lunci, Zieind la tot; din Comund ined o data ziua buns Ziua bund a mea sori, Eu ma due, Dumnezeu ‘stie Cind oi intoatce napoi, Peste unt an sau peste doi Ai grije. de copilasi Care ne sunt drigilasi, Ins tail ceresc. stie Ce sorta imi este mie insa zilele de azi Le petree cu mult néeaz, Nici un prinz si nici o ci Na te petree eu hodind Si aye trdiese mereu Plingéndu-mi binele meu, Binele meu cel de-acasi $i viata ce frumoasa Pe care din civilie O-am schimbat in catanie OF si ce viatl amard Si fac citinie jard! Lasat copii irk tata Si sotie suparara fntr-o tara. indepartata Cu tot lucra incredinjat, Fit batbat si fii muiere, Griji de prunci si de avere Si te las cu Dumnezeu C& perzi ajutory meu, Griji de copii $3 de tine Laibit-o; era plin de mangiritare gi de aur. Au luat tot din casa, au facut biserei i au ‘lmas bogati. Se rede ca in sa, in dealul Cetdteaua, se afla o cetate de fier, in care se afld bani, dar nu se poste apropia nimeni de ea, este pusd cu duh rau. Se ziee cd, ‘mai demult,niste porci au scos o lad de fier plind eu bani de angint. Banii aveau eo parte o coroand cu un animal urit, iar pe cealalta parte numarul sapte. Se rede of lada se afla gi acum la un om din sat Apa Apa.a ficut-o Dumnezeu in ziua a trea. Marea a fost ficuta dupa ce a terminat Pimantul, Se zice ei marea n-are fund si acolo sti omnul mari, jumatate om, Juma peste. Oragcle Sodoma i Gomora au fost inghitte de apa, pentru ci oamenii gi-au pierdut credinta in Dumnezeu, Jn sat sunt oameni anume care sapd finn si sifu s8 le pietruiased, Inainte de a ipa, se stropeste locul cu adezmi si se face semnul eruci Fntanile se sap de obicei vara, cind este seceté mare. Cerut Cru este apa. Numai al gaptetea cer este 0 ceafi deasi, ca o pinzi si tot poartd vizduhul. La inceput, cerul era foarte aproape de pamant si numai cu timpul s-a indepartat de el, Cerul se sprijn pe o ceatd tare i este jinut de Luceafirul de dimineata Luceafirul apare de patru pri pe an in forma de cruce. Se erede ei sunt sapte cerur, ficcare cu planeta lui si vremea lui, Vremea se schimba din sapte in gapte ani. Cele sapte ceruri se invirtese mereu, Cand fulgerd si sunt vremuri grele se zice c& se deschide cerul Soarele Soarele |-a ficut Dumnezeu in ziua a patra "Se zice ci mai demult, soarele s- ibdit cu 0 fata frumoask gi s-o edsttort. Fata ‘nu-l vedea decit noaptea. Cineva o invitat-o si aprinda o lumnind, cénd el doarme, sil vadi mai bine. Da’ el s-o trezit,o plecat suparat gio blestemat-o pe fata si nu ppoatd naste pand a veni cl la ea, Ea 0 plecat in edutarea lui, atunci s-0 dat sama ci eli soarele, Tot imblind, a nimerit Ia un batrin care avea albine ce stiau toate celea. Sapte dealuri o trecut pand o gisit unde locuia soatele. Ea s-o agezat in calea lui. Sara, la sfingat, soarele o venit © trecut peste ea. Age o putut naste”, [La inceput, soarele a avut infajigare omeneasca, Dar intrind in aps, Lo taghitit balaurul. La gapte zie, oamenii au reusit si prinda balaurul si sa scoatd soarele, dar ct a stat acolo si-a piedut infajigarea de om, Soarele apune in api si, peste noapte, tot in apa sti. Tot din apd gi rlsare. Apa poarta soarele, Cand intr in apa, de ficrbinte ce este, apa clocoteste. ‘Cand tree cerurile, atunci ele intunecd soarele, Inunecimile soarelui sunt semn de vremuri grele: foamete, rizboi, puhoaie, seceté, cutremute Poporul il numeste sfintul soare - el lumineaza si incdlzeste piméntul. Daca n-ar fi soure, nu s-ar face nimie pe pamant In zori zilei,inainte de rasiritul soarelui, la sirbatorile femeiesti- Foca, Alexia -se ‘aflumii casa cu o earpa aprinsd, pentru bube gi zeri, Tot inainte de rdsirit, in vinerea mare - vinerea sac - se aduc stropi de la moar: femeia merge cu un vas $8 ja stropi de pe roata mori; ct timp ia stropii, merge si vine inapoi, nu trebuie si vorbeascd nimic, cu nimeni, Stropii fi pAstreaza si-i folosesc la vindecarea unor boube. Luna Luna a ficut-o Dumnezeu deodata cu soarele, ca luminitor de noapte, Aves Inalt c&t casa, ‘Amar ca fierea, Verde ca mitasa, Dulce ca meres nom)479 memoria ethnolopica # nr. 4-5 m jul -decembre #2002 (An I!) infltigare omeneasca pana cind Cain si Abel au ficut primele omoruri pe piman Th hint se vid cei doi frafi iar intre et se afld un ejubar cu singe nevinovat care fot sarigd: "viata eer” Zia, luna este acoperitd de lumina soareli Se spune ef luna este mancath de varclaci stunci dnd se intunecd si nu se vede {cclipsi). Luna sti numai pe cer, nu coboarl in apa ca soarele. teste bine si se sideascd pomi cind e lund plind. Cand e lund nou, nuvi bine s& ta copacit pentru construct: se erede cf va muri capo familie. Cand ¢ lun nous teste bine sé se tundl pul gi si se 2iet: CCrai nou in fara Cégi te-0 vz in ias* sara ‘oti site iubea’ la vari, Tineriis& te iubea’, ‘Batrinii si te cinstea Cu mesele intinse, Cu paharele pline! “Aceste cuvinte le spune mana fete su oat femee care tae pul, 8 reased mare, ‘Cearcanele lumii prevestese vreme rea gi friguroas®, Luna este cea mai figuroasi de pe cer ‘A teia generate de mérindai, sau alii pe éare este blestem pe familie, nase copii Tonatici Lunatieii, in anumite perioade, ured noaptea pe ease, pe sirme, Nu-i voie so eraiesi cu ei cand sunt sus, ci sf faci semnul erueitcu un cufit, acolo unde te ffi, si a infigi in pamint. El se va cobot singur, firs sa i se intimple cev. Stelele Stelele au fost ficute deodati cu soarele gi luna, si le vad camenii noaptea. Cele ‘mai cunoscute in popor sunt: Carul Mic, Carul Mare, Drumul tui Traian (Calea Tactee), Jocul fecioarelor, Gainusa, Pesti, Gemenii, Steaua Polar’, Sabia ‘Viadicului si Steaua Fete, Sieaua Fetei este o stea de primiivari, Omul apelor a preffcut o fata frumonsi fn sea si nu o glseased nimeni. A aruncat-o in inima apelor si de acolo ea tot cnt Stelele cazitoare sunt copii care mor nebotezati. ‘Oamenii ered cf fecare are steaus lui Luceaffrala fost cel mai mare om in cer. A greyitfayé de Dumnezeu i a fost pedepsit, ra preficut in stea, Luceafirul umbla pe sub pamant si se vede de dou bri pe an: din martie pn in juni si din octombrie pana in ienuarie. Descamtece la stele , pent fete batrdne, nemaritae: ‘Sté, steluta mé, Du-te-n lume, Peste lume, La orfnda mé anume! Cu coada 0 lovelste), Cu limba 0 pomé, La mine sosé! “Acest descintec il zice seara, dupa ce risa stelele,o ferneie anume, pentru plat ‘Tor dupa ce rasar steele, se ia un bru si se descint: Brdu, briusoru meu, Bréu, brdugoru meu, iste sarpe Tau, gi la ursitu meu ‘Sarpe balaur (Ori de unde-ar si Cu totul de aur, Cu limbile stl impungi Cu 24 de picioare mergitoare, $i strapung 24 de limi impungstoare! Si la mine sil adit Se zice de tei or, de fiecare dats ficandu-se cite un nod, ca si fe pe bru tei novi Apo! braul se face cole, in care se infige un ac. Se pune sub peri peste noapte gi iii visezi orinda, Aschia ou sare departe de trunc Si te roagd pentru mine La Dumnezeu cetesc tat8 ‘Si md adued acast o dati Si ca sh ma scape iard De asta viayd amar’, Zile negre, mu senine, Mestecare eu suspine. Mult mi mir e% cum traiese $i de rele nu plesnesc. De ednd de acasi am plecat Numa tot de rele am dat, ‘Tot de rele si de ginduri De suspine si de plansuri Foaie verde aca wen jos mi pune, Foaie verde mar rotat Unde pe noi jos neo dat Muster Lagir [-au chemat Si iar verde foaic lata De fa gari la casarma, ram citi frumza si iarb, Eram mii si eram sute ‘Toate eaile-s umplure Si tol tineri ca si mine De prin satele vecine. Frunzi verde de alun Cand fu marti pand-n Crdeiun ‘Am pleeat din nou la drum Supsragi ca vai de noi, Mincayi de multe nevoi, Desbricayi, mane: 51 goi Dar acuma n-am mits mult i Ja barici am ajuns, Aci la Ineru ni-o pus Sine di supa, mai frate, Cu cartofi_necuritite Cu lacrdimi invite Si ne-au dat paturi curate, Hai si ne culedm, mai frate Meam cleat si-am adurmit Cam fost tare obosit Cum eram asa culeat Un vis frumos am visat ‘Am visat cl-mi vid sotia, Pruncii, casa si mosiea Si prin somn aga_gindese, Doarnne, fe-timulfumese Cam ajuns casi iar, fin a me iubits tard, La a mei prunci, a me sotie. 1238 Foaie verde tre carine lace primivara vine Si devas fi gi eu acest {Ag prinde In plug pe coast ‘Ay aa sag simina Srapoi cu grapa ay grips Cind veme de supa vine Meas duce in holdé la mine Gu nevasta. dimprenmemoria ethnologica a nr. 4-5 Veseli si cu vonie buna, Dar Dumnezen cel sfint stie Cand of mere in sat la mine Si-mi mat samin cel ogor Dupa care pling cu dor, Pling ew dor si cu suspine Siew lerimi din inima Ca biata new © rimas_ prea singuré Si pruneii ne sunt prea miei Neare cine-i plogisi Si Dumnezeu cel sfint sti Cita vieme avem pe aice fnt-a asta fark ee Cu mime Germanic Vut 0 fi ea blestemata De Dumnezeu cerese tata C2 toc ru ce am avut De la ié 5-0 inceput Age rau cum aici este Neam auzit nici in poveste Ca n-avem nici ce minea, Nici hodina in gara_ asta Cind si ai un pie hodind [ati i alarmi suni, Trebe si fui, frate draga, SA te-ascunzi si nu te vada, Si noi vada hainele sunt din Germanic, Cantiri Maieli Domnutui (selectie de Dumisri IUGA) 1239 Venti. crestini, ta rugctune Veni, erestini, la rugiciune Jn casa Domnului Preasfant, Veniticrestini, plecati genunehii Si frunten voastrd la pamant Cind clopotele-neep si sune in zori cu glasul lor duios, Rasund-n undele lor tainiei Chemarea Domnului Christos “Veni cei osteniti la Mine, Ceiosteniti $i apasay Odihnd, pacea Mea cea Sfanti Si mangaiere—0 si aflayi" Raisund muni risund dealur, Pamantu ~ ntreg de glasul Stint, Se pleact-m fatd-1 toaté firea, Vazdubul tot cu nori si int. Dar omul, singura fipeurd, impodobit cu chip ceresc, Azi ou mai vrea si ia aminte La glasul col Dumnezeiese julle -decembrio = 2002 (An It) 460 Diavolut Oamenii igi inchipuie pe drac negru, cu coame, coadf, la un picior copitd de cal, celilat ca la om. Ate mai multe nume: Ucigi- toaca, Necuratul, Nichipercea, Sirstila, Searaofehi sau Satana sefil dracilor -, Ducd-se pe pusti Intunecila, Michiduta, Impelitatul Dracula fost lisat de Dumnezeu pe lume ca sa incerce credinja amenilor gi a+iispti la rele. $i ‘Adam gi Eva au fost izgoniti din rai din cauza diavolului schimbat in samp. Diavolul sta, de obicei, in piette gi i adinci, intunecate, In anumite case il atrage necredinta in Dumnezeu, betia, curvaria, Nu intra in casele unde este eredinga in Dumnezeu, pace si omenie oa Poate fi scos din casi prin postr ge fn pores Pee et 200 ‘jun si rugheiuni, Dracul iese pe pimint mai ales in case si mori pusii, la inftigare de mat, sta in focuri necurate: mori paste, sini, in case in eave nu sea Ficut festanie, Se zive ct! Necuratul poate face 99 de isprivi Despre oamenii care incearcé si se spanzure sau si se otriveasca si sunt salvati, se zice es vinduyi dracula Feciorul strain Lao moar pustie au facut fetele sezdtoare. Stiteau mult in gezitoare, lucrau, ‘rideau, jueau - dar totdeuna plecau acasi inainte de miezul nopti Intr-o seard, au rés, au jucat, au glumit, au spus povesti $i au rimas dupa miezul opti. Una dintre fete gia terminat lucrul, eaierul, gi s-a culcat pe cuptor. La un timp au vizut intrind tn casa un fecior frumos. Toate se intrebau de unde at fi feciorul, c8 nu |-au mai vizut pind atunci. Una dine fete a scapat fusul jos; aplecdndu-se si-!ridice, a observat c@ are copite de cal la picioare. Ba leva enunjat pe fete si toate au iegit afar, uiténd de fata de pe cuptor. Cand au ajuns la o casa ‘mai apropiatd, au intrat repede in casa, dar au vazut cd lisaserd fata cealalta acolo, S-au intors, toate, scheme si pe ea, dar au vizut e# acolo erau mai multi, 10-12 feciori cu copite, care jucau $i strigau fard glas de om: Pe tt cui - miicuin Sipe horn - un cap de om, Ele au vazut pe hom capul fetei, iar pe euie, ingirate, matele ei, S fugit 9 au dommit tite la 0 casa, Desednteeul la soe Intro sear, fetele au vazut cd nu le vin feciori in sezitoare. Au zis si margé la un S06, si descdnte ca s8 aducd feciori, S-au dus la soe cu un cutit gi au zis lei tijoc din soc, Site pun pe foc, Focu si-nedlzased, FFeciorii ne sosasc! Cand au sosit inapoi la sezatoare, au venit si nistefeciori frumosi, tot instrutati cu verde, Cand le-au luat la joc, au vizut cX 1ofi au eopite de cal, De atunci fetele nu ‘mai merg Ia soc si descante pentru a aduce feciori Oamenii tupi pe Cetitea In varful Cetijeli este o poarti mare de fier In joia mare, seara, este foc mate: ard Servetel virgat Peste casi aruncat qnseniainy)461 memoria ethnologica # nr.4-5 w iuie-decembrie 2002 (An Il) Danii care se zice ef-s acolo si in jurul focului joacd draci Tn vinerea mare, o fetta a mers acolo si euleagi brindusi i a vzut o haiti de lupi, jar unui din ei schiop. Deodata s-au dat detrei ori peste cap si s-au facut oameni $1 ‘a intrat pe poarta acces. Siragoaica Si oamenii spdnzuraji sau otrévii umblaw noaptea pe pimant, pani la sase sptiméni, se ficeau strigoi. © fatd so ibdit ew un fecior gio rimas tiroasd, Feciorul n-a mai vrut so icie de nevasti si ea, Fledndu-gi si piard’ copilul, a musit. Dar mai umbla noaptea prin sat ( prietend de-a ei sa sculat edtre doui-tri noaptea sii manga cu un fate dupa fn fa deal, Vizand ef nu este apa in eas8, a mers sf aducd. La flntdnd o vilzut of sti prictena ei, despre care stia ed-i moartd, care i-a spus = Ce te uiti aga la mine, tu Mati, ori nu ma cunostit Fa a aruncat galeata gia fugit in casi. Le-a povestit eelor din casi ce a vazut si apoi i-a curs singe din nas. Pocitania de pe pod 0 Femeie s-o intélnit noapiea, trziu, venind de la sezatoare dupa miezul noptii, eu f pocitanie de om pe pod, La capatul poduli era un verigor de-al ei sii spus ce-0 ‘aut, Atunei verigorul o stigat tare: + Hei, cine esti? De unde esti? Nu i-o sfspans, Dupii ce a ajuns acasi, 2 sti lampa si sa culcat, Numa ce aude cH se deschide usa si cineva zie: = Is aici, cet trebuie? El si-0 fleut cruce cu mana sting si # zis Priu, ucigite crucea, dar tu epti, diavole? Odiowe $i Varvar’ Mai demult, umbla dracul pe pamint, insojit de dous femel si tot striga = Odote ma man’, ‘Varvara mi-ntosarce, Da’ ce focu meu m-oi face? Cele doua femei erau vrdjitoare, ele fl manau gi chemaw pe diavol si umble pe ulti, ‘noaptea, pind la cantatul cocosilor. ‘Moasa si dracul Era o femeie care a mosit la tot satu. Int-o noapte a venit cineva la fereasti si a strigat-o si vind ef nu-i poate naste nevasta, Ea $-a imbricat si a fest cu aceta. O ‘mers pind in capatu satului, unde era o coast cu ptietre albe. "A deschis o stincd mare gi au intrat in Jontru. Era parc o pesterd, eu mai multe jncaperi. Into Tnedpere erau numai capuri de oameni, in alta era o femeie frumoasd: care aven dureri de ficut copil. Dracul le-a lsat singure. Moasa o fntrebat-o eum ‘dea ajuns acolo? Femeia i-a spus c& mi-sa o tot trimitea dracului, pnd tao roapte, edd a venit sia lua. Dupa ce a most, s-0 ndscut fecior, dracul a dus-o Ia 0 grémad mare cu bani sisi ia citi vrea, Fa ga luat bani eat o putut duce. Dracul i-o zis si nu spun la nime ce-a ficut aici, e-a si vai de capa ei jus aces, birbatw 0 intrebat-o de unde are atin bani. Ba a spus nd moses. ‘Dar cand o fost pe patul de moarte, ea o povestit a barbat unde o fost si ce-o ‘vazut $i, atunci, barbatul 0 vAzut ed ceva nevizut o tot Fidicd in sus si o 63 cu ccapul de perete gi de pat, pind o omorit-o strains de Catana cu saped rosie © femeie avé o mitusa intt-un sat vecin, da” £8rd copii. Cand s-o imbotniivit, 0 ‘rims dupd nepoat [Biiteina i-0 povestt eX-i slaba g-a muri, dar ea s ia tite hainele ei, care era A seapat. Ca prin urechile acului. Crestinii nostri din vechime Pe sub plimint zideau altare Si pe furis in miez de noaple, Mergeau cu tofii la nchinate. ‘Azi stay Ticagurile sfinte Pe insltimi strSlucitoare, Dar citi crestini Je calcd pracul in ailele de sitbatoare ? Vai, masa Domaului ¢~ tins, Dar cei pofiti nu vin tn ea: Ej n—aud glasul Lui ce strgé Veniti crestini, la masa mea! Veniti, venisi eu umilinga In fafa Sfantului Altar, Veniti si dezbricim picatl Si ne—nnoim eu al Siu har! 1240 De nasterea Preacurate! Nasterea Ta, Preacurats Maica Soarelut Veseleste lume toatd Maica Soaretui Soarele-i lisus Christos Fiul Maicit_preafrumos. Tu, Luceafinul din zori Cer de-a pusuri Riri nor Coborit sisi dea viata Pentru pieatos, Seard toati astemnutd Cu frumoase flor Tu de mi ai fi sosit Nici Christos nar fi vent Tu esti Seara cea de flort Ca un capat peste nor Sari dacs nu era, Domnul nu se cbora, ‘Tw esti Cerul preafrumos Si-ai atras pe Domnul jos ‘Tw esti minunatul Rei, Lai atras pe ~ al nostrw plat Numai sinu ti Preacurat Veednic Sicgi 1-0 aflat Si coboare Ce Preasfint Pe al nositu trist_pimantmemoria ethaolegica w nr, 4-5 a iule-decembrie w 2002 (An il) 482 La vederea Ta, Marie, Ne~am umplut de bucurie Si-am cémtat un cant duios Ca s~apropie Christos: Si ne~adues iar lumina, Sine manuie de vind Tu prin Fiul Tu Preasfint Dat~ai pace pe pimint Si-ai Aleut si vind iard Mult dona primavara De aceea noi, Marie, Lauda ~Te-om in vecie ©, Marie, dulce nume, Mai coboard-n asti lume Care plinge si suspina Ispasindu - si marca vind Fie-i mild, dulce Mama, $i de cei ce nu Te cheama, Maicd Sfanta si Fecioara, Lumen ~ntreayi Te imploara Si ne~aduei Tu paces iad Ca trai: viatd amar Paceasfanti, cea de sus, A PreabliinduluiIsus Si cu noi sf tot ramaie Pind Te—om vedea, Marie, Si-om vedea pe Fiul TSu, Pe Preabunul Dumnezeu. Alte: refremuri Zori de nu s—ar mai ivi, Soarele n= ar rasa; Si de n—ar fi soate, toate, Toate ar pier Tu gti Raza. Soarelui Si vestesti venirea Lui Si cd iardsi va deschide Parts raiului La surdsul Tau preasfint Toate ~au izbuenit in ent, Toute cite sunt in cenuri Si pe ~acest paimant ingest—av céstt in cor Ci Tu esti Regina lo leré noi i est Miicua Noast@= 2 turer pregitite in desagi, sie ase in capitu satulu,c& de nu, va fi vei de capu ei Nepoata nu s-o indurat se lase inte hotare gi le-o purtat ea. Dups un timp, 0 dat ef in fiecare noapte intra o citani cu sapcd rosie Ia ea. A noua seard ero deschis usile si feestite si iar o vinit eftana. Ea s-0 speriat so fugit pe fereastl gia {it strigat dupa ajutor: Nime n-o auzito. Citana i-o omorit eopil Omul eps si dracu Un om betiv si-o vandut sufletul si partea lui de rai penit 0 lt oapte, find bat, s-o intalnit pe pod eu dracul, care ico zis: ~ Hai, cf esti a meu, e& doara tai vandut partea de rai! Atunei elo zis: ~ Uciga-te erucea’ si o cumpirat doi litri de ied si 5-0 riscumparat partea Tui de rai Cat © cumpirat de la dra, -0 dat-oinapoi de dowd oti mai mult pentru rascumpararea celor vind, de fuick. Invo Fata si drocul Lao moari pustie era yezitoare si im fiecare noapte venea dracul sub forma de fecior O fall manda 3 eredincioas’ si-o fBcut cruce gio zis edtrecelelalte fete 4 mang ‘casi c@ ea rimane si-I sperie pe drac s& nu mai vini acolo. © rimas. Dupi miezul noptii © venit un fecior frumos, A tot cAutat pe acolo zicand CEI miroase a carne de om, Tot chuténd prin moard, io sit fata in spate ho batut mar pe fecior, zicndu-i sf mu mai vind pe acolo: = Du-te in viile saci ‘Siem stdncile reeit De atunci dracul nu s-a mai apropiat de moard ‘She De idan a A A Gen A agh a Ne a Atmosfera Nori sunt aburii mailor si apelor Prosia este trimis de Dumnezeu. Despre potop se stie numai din biblie, Ploile cu Ducioasd sunt semn ci oamenii sau pierdut credinga, Ca si vind ploaie se foe slujbe si rugdciuni de catre preot gi oameni. Aceste rupiciunt se fac la biseried, unde vin femei vaduve gi cop Ca si alunge ploaia, se trag clopotele la biserica, Ca st oprestifurtunile mar tunetele gi fulgerele, se pun pe foc majgoare sfinfite in ia de Flori, Sau se seoate cociorva gi lopata de la cuptor, in eure Tot penta indepdrtarea furtunior, un baiat mezin, sau fetté mezind iese afard cu cdetula sau héframa in mand, le azvarle spre noti gi eu fata spre cer rosteste, aritdind in toste dlitectite: Dut, ploaie, incolo 51 incolo Si nu frdma ocoly Dacé se aud clopotele de depart, se zice c& va ploua ‘Tunetul si trisnetul nu se apropie de casi dacl ai pus la casé o piatd ghuria i imate sfintite, Este bine si se zied gi rugdciunea "Visul Maicii Domnalui" (Cand tund prima dati se ia 0 piatra si se di in cap de tre ori, zicand ‘Aga si sie $i capul de tare Ca piatea, ‘Vantul este tinut legat de Omul apelor sii 64 drumul numai ednd vrea el Roua este folosté de femei pentru a vindeca ulcioarele de la ochi, Dimineata, ‘naimte de ristritul soarelu, se ia roua de pe fereastr gi se d pe la ochi, zivtad. ‘Cum se trece roua de pe fereastri ASE sii se ducd 5 ulciorul de la ochiul meu! Alte femei se vitd la un gard de scénduri, unde e sarit cepul si zice: Cum o siritcepul, ‘Age si se duci si uleiorul meu Cui in ain(sta) sar ‘Si nu sie pe diseara! Dacd negura se Iasi peste sat si peste Iunci, va fi vreme bund. Cand se duce prin * vai si dealur si sti la vart, va fi timp urat gi ploaie, Ceri rotund Si firs fund? (org)483 Cureubeut |-a arate semn cf nu va mai plows. memoria ethnologica = nr. 4-5 a julie decembrie «2002 (An i) vésat Dumnezeu ea semn ef nu va mai omori lumen cu apa, Cand se Im prima 2i din an cind se vede curcubeul, se wit ‘are culoare este mai lata, aga va fi recolta din acel an: = verde - fi = galben - gray, = rosu - secet milsi: « albastru ploaie. ‘Oamenii cred ci cureulbeu! se las Intr-o apa, si beie, Cine poate si merga in comte si gerunte pind acolo, va aven 0 mare bucurie sau va si o comoar Cind curcuibeul este pe cer, se descanta de gus Curcubiu, bau, Bé apa in tu, Be de unde-i bé, Bé dinto uleé, Be din sgusa mé Gusa mé cit o marge, Sia ta cito uleé Gusa m né cit o mangic’, Gusta eat o ulcied! Jertfe Demul, se jertfeau din toate animalele omului cele niscute i dat la prima fatare- primal viel. primal mel, primal parcel, primul pui ete, Acestea srebuiau si fie sinatouse. Se tineau sase luni, sau securea, ci erau omorite cu lr nu curs ‘dupa care se jertfeau. Ele nu se taiau cu eutitl sme sau infepate cu un ac ce se infigea in cap, re. Lemnul sau acul erau pistrate pentru jertfele urmatoare, Fiecare familie ficea o vated anume pentru jertfi, unde se ardeau animalele, far cenusa se puna int-un vas cu ap, anume fct, Vasu se fScea ditr-un gorun, se cioples ca JP covati, ca si Incapd cenusa si apa, Gorunul 7lalegea capul familie, care is tducea aeasa sil cioplea. Cenusa cu apd st nasi se spilau toi ai casei, apoi se arunca pe pimant, Find jertf lui ‘era sfintita de preot imediiat Gupa ardere. In vasul Credea ea astfel pamantul va da roade bogate, Vasul in eare se amesteca apa cut ‘cenuga era folosit numai pentru aceasta gi se pistra in podul casei Acestea se A trecut ca iceau demult, astzi lumea le-0 eg Mepra est Ia Si Soules, Slit Sa valiza prin gari ©, Marie, nume sfin. AAai caind vii pe~ acest pamint SA ne —aduci gi haruri_ multe De la Cel Preasfint Sa ne—mpaci cu Fivl Tau, Sa ne scapi de tot ce ~i rau Si cu tomii si fubim Pe bunul Dumnezeu, 124 Mita Maicii Dommulut (chi preablinzi milosi, de Mam, Mila Mie) Domnului Tot erestinid a7i Te cheams, Mila Maicii, Dorpelui Pleact-Ti ochii blénzi, Preabuns, vezi fiii cum se-adund. Vezi eum pling si cum suspini Dupa blinda Ta lumina ! Tosi venim cv doruri multe Ca Maicuta si ne ~ asculte Cet bateani vin azi, Fecioari, Poate cea din urmi oari, sae Si si- 41 ceard~o moarte buns. mai faci 9 cunund Seapi-i Maied de osindi Ca sii- ti vada fata blinds, Pentru cinstea ce i ara Du =i la vesnica risplati ‘Vin birbai-mincati de rele Si femei in mare jele, Vin si- si pldnga jalen lor La Maicuta: miletor Vin sii ceard uyurare CA esti ultima scApare, $i —ajutor vin si i ce Pruneii bine si sii crease’ Ca dup’ aveasté cate lung Toji in ceruri si ajungi Vin $i fete gi feciori Cu un Tung sirag de floris SH- i plzest curati si sfint Cinstitori de ~ ai lor paring Vin si scumpii copilasi Sa-i pésirezi tot ingerasi