Prefatd le editia romand A serie 0 prefatd potrivitd pentru o carte a cirei valoare este icgitit din comun, este 0 sarcing la fel de di ed aceea de a gist o ramé adecvatit pentru un tablow genial... Lectitle de fizicd ale projesorului Richard P. Feynman, pe care Editura teh- nici Ie pune ta indemina cétitorului din fara noastrd in versiune romdneascd, si-au istigat deja un bine meritat renume mondial, datorité unor calitati care, veindo- ieinic, vor sitrut admirafia cititoritor nostri, Exist o unanimitate de pdrer! a celor ce le-au citit cu atentie, profesori sau studenfi, ci nick un superlatiy nu este exage- rat atunct cind este ‘vorba de a le estima valoarea intrinseci. Dupi cum este la fel de adevirat ct exista si detractori. Din fericire, majoritatea acestora se recrt- teazti din rindul acelora care nu au avut rébdare sé dezgroape toate comorile cunse in aceste lecfii, mulfumindu-se sa le rasfoiascd superficial, Profesorul Richard P. Feynman, laureat al premiului Nobel in anul 1965 este unut dintre fondatoril jizicit moderne i tr acelayt timp un animator neobostt al cercetirilor actuale. Alituri de alte citeva figuri proeminente ale fizicit contemporane, Richard P. Feynman a contribuit substantial ta inldturarea dificultafilor intrinsect ale elect dinamicii cuantice, deschizind astfel drumul spre dezvoltarea impetuoasd a fizicit particulelor elementare. Lucrérile sale stiinfifice, model de claritate gi tntuire a as- Pectelor esentiale ale prablemelor, ist gdsese astdct aplicare in numeroase domenit ale fizictt — de la teoria stirdor de agregare pint la teoria partieulelor elementare. In acelast timp el este autorul unor bine cunoscute lucriri de sinterd, in care ana- Uzeazd cu o deosebita Inciditate bazele electrodinamicit cuantice’ si chiar ale mecaniclt cuantice, infatisind, in aceastd privintd, o conceptie personald unitaré. Asa cum recuité si din’ prejefs autorilor, materialul prezentat aici este rezul- tatul pretucrarié, uneart sumare, @ lectitlor finute de profesorul Richard P. Feynman studenfilor din anit I st IT at Institutulut de Tehnologie din Caltjornia. Faptul ci adesea este reprodust fard modéfictirt expunerea verbald a profesorultd Feynman, are o serie de consecinte interesante. Astfel, stilul este vioi, atractiv, stimulind Participarea plind de interes a cititorului ta desfasurarea lectiel. Dar in acelasi timp, tranepunerea in scris a unor lectii vorbite ¢ legata de unele iconveniente apreciablie. Céttiorul, fiind lipsit de posibilitatea de a rma intonafia vorbitarului, destuseste mat greu sensul wnor fraze. Aceastii difieultate pre- Zenta in textil original s-a résfrint uneort sf asupra textulus tradus. Dexia fost uneort nevoie sii ne abatem de la litera textutué original {sperm nu sé de la spiri- tu acestuta) am avut grijd st oferim cititorulut nostra un text cit mai apropiat de cel original, Recitind de doudi-trei ort o jrazé care nu ni se parea clara la inceput, am observat ci 0 data descoperita intonatia potrivité, continutul se dezviiuia de la sine, De aceea nu ne-am indepartat de text decit ecole unde ar simfit ca este absolut necesar. Ceea ce impresioneacti pe aricine citeste ateut accasté opera monumentala este spiritul ci inuoitor, profunztinea conceptilor pe care se bazeazd sé extraordinara bogitie de imformatie. Bvident toate acestea sint recultatul miltestrdet destinirsite « profesorulut Keyn- man, dar st al unud efort remarcabil de a presenta un tablou ckt mat complet ot Hi contemporane,6 PREFATA LA EDTTTA ROMANA Pind nu demult se uorbea despre o firicd teoretied st una expertmentald in- treun' sens foorte bine precizat, Multi teoretictent se indeletniceax cu rezolvarea tor probleme care adesea nu aveau nict o contingentd cu Dractica de laharator, Yar care qveau selujii matematice elegante st, adesea, imediate. Proprietatile corpu- gor Tnateriale erau intr-atila idelizate incit iegatura cu realitatea ea de cele mai multe ori pierdutt. Ta rindul lor experimentatorii misuran ce le tesea in eale, jard a preexisia 9 concepfie clard asupra jelulué final at experimentului. Accastd etapd a avut un ocospondent nejavorabil in manucle $i tratate — dintre care uncle mai cireuld, ain Guoate, sh azt Manualul de fizicd teoretied de acest tip deseria fenomene ideatizate Plows Sirecean in medi materiale, idealézate si ele, iar manualul de fizled gene~ etd doseria cu diblcle jenomene, dar atunci cind se trecea la explicarea acestora se Tilt Giataw lacune in concepfia autorului. Considerdm cd facem un act de echttate Sfirmind c& daca prestigioasa serie de manuale de fisted teoreticd elaboratt de Poo Tanda sf EM, Lifsit a mareat o mare cotiturd in concepfia manualelor de fisted teoretict, lecjiile lui Feynman marcheazd o cotiturti simalard in. conception Selrualelor de’ fizich generald, Cdci astdzt este de neconceput o jixtck teoretict Teapringd de realitates materiald concreta si la fel o fizted experimentald tépsitd de aencttates teoretica de a injelege fenomencle. Or, una din ealitisile fundamentale a tectillor profesorului Feynman este aceea c& insoteste Jenomenub fizic cu exp! Sufia'sa corecta, far atunci cind aceasta nu existd, citttorut este adus in fala enig- nelor ce le are de rezolvat fizica vittorulué. ‘O alté insusire eseutiald- a lecfillor este densitatea extraordinar’ de informatie. Dect analizim eu ateufie majoritatea manualelor $2 a tratatelor folosite curent, Putem consiata ed 0 mare parte din tert este introdus doar pentru a tlustra prin tavinte, prin cit mai multe curinte, o idee centralé. Copitole intregt se pot reduce 1a citeva fraze sau formule, fard a se pierde nimic din confinutul informativ. Foarte adesea, eapitole intregi sint destinate recol- Dar unel singure probleme particulare, pe care un citiior aient o poate rezolva Singur pe baza ecuatiilor generale, Or, valoarea lectitlor Iné Feynman consid to mal in foptul ef informatia suplimentard introdusa in féecare caz se imbind per- fect cu ideea contratd, potentind-o, aducind-o mai aproape de problemele concrete ite fiicii, Considerdm ci nimeni nu ar putea prezice confinutul efectly al unei leetiz, din simpla citire a titlulul, Aceastd calitate fundamentala a lectitlor deter- mind 52 greutatea insusirit Tor. Clct, oricita strddante ar depune un citttor, lecjile mu pot fi reduse ta un schelet Stmpku si comod, deoarece informatia suplimentaré este Ia fel de esenfiald ca si ideea centrald, ‘Se cuvine si mai facem o precizare. Am avut prilejul si consultdim manuale sau trataie eu o exprimare deosedit de pretioasd, in care se anolizeazd cu lux de aminunte detalii de exprimare, legaturt tntre tot tipul de unitatt, etc. Or, profeso- Tul Feynman stte prea bine od fizica nu este un joc de cuvinte potrivite, x mu se poate reduce la un amuzament cu inmulfiré st trpairfiré. ‘Marea fizicd ce se poate intrezdrt din aceste lecfii are in fati probleme deose Dit de grele si interesante, care nu pot fi cuprinse in forma extertoare perfecie st nici nu pot ji rezolvate prin trucuri iefiiue. De aict rezulié uncle negléjenfe votte de exprimare, atunci cind este varba de aspecte evidente # neesenfiale Revening Ia ideea exprimald 1a inceput, noi credem cé traducerea in limba roménd a lectiilor Tui Feynman va aduce un servicin imens fizicil romdnesti; citines atentd sf injelegerea confinutului celor tei volume va permite orieui, fizicianulnt, chimistului, biologulud, inginerului, si spund linigtit cd are 0 bazd corespunzitoare pentru a aborda orice problema speciald de fiziel. St acesta nu este puyin lucru. In ‘acelasi timp apreciem ci procesul instructiv in facultatt #1 chiar in ultimete clase Ge licen va marca un progres simpltor ca rezultot al posibiietdtit de a dispune de a carte intr-adevar bund. Decembrie, 1969 Prof. dr. Oliviu GhermanPrefafa lui Feynman ee Avesta este cursul de fizicd pe care Iam predat, in cet dot and care att tre cut, studentilor din anti I si HL de la Caltech.)) Desigur, lectille nu sint redate cuvint cu cuvint — uneorl cle au fost prelucrate extensiv, alteori in mai micd ma- surd. Lectiile formeazt doar o parte a cursului complet. Acesta a fost audiat de tun grup de 180 de studenfi, care se intruncau de doud orl pe siplémind trun amfiteatru, apoi se tmparjeau in grupe de 15—20 de studenfi pentru gedinge de semi- nar sub conducerea unut asistent. In plus, o daté pe stptdmind avea tac o sedinjit de laborator. Problema pe care am urmilrii-o in mod special in acest curs a fost de a trezi interesut studenfilor entuztastl st copabili, care veneau la Caltech de pe bincite geolllor medit. Acestia auzeau o mulfime de Inerurt despre cit de interesanta si cap- Hoantt este ficica —- teoria relativitatii, mecanica cuantic# si alte teorts moderne. Dar dupa ce urman dof ani acest curs, asa cum era predat anterior, mulji eran foarte descurajaji, deoarece de japt Hi se prezentau prea putine din ideile gran- dioase, noi, moderne. Erau pusé si studieze planul inclinat, electrostatica si asa mai departe, iar dupa doi ani erau cuprinsi de decamégire. S-a pus problema daca este sou nu posibil sa fie conceput un curs care si-t salueze pe studentul maf avan~ sat sf mat capabil, menfinindu-i entuziasmul. Cursul de fazi nu urmdreste sd acopere toate domentile fizicti, dar este foarte dificil. M-om gtudit si # adresez celor mai inteligenti dintre auditort si sd mi ast- gus, dacé se poate, ct chtar st acestia vor inlimpina dijicultdfi in a cuprinde intreg Confinutul cursuini, sugerind aplicarea édeilor si conceptelor tn diverse directit stu~ diate in afara directiei principale de atac. Cu toate acestea, am incercat cu insis- tenfd si fac expunerea cit mat precisi, subliniind in fiecare caz cum sint incorpo~ Tate in fiztcd jormulele matematice si ideile si in ce sens vor putea fi ele modificate © data eu acumularce de noi cunostinje. De asemenea, am stmfét cl pentry acesti student e important si se indice ceea ce or trebui ei sé fie in stare st deducd {dact sint suficient de ageri) din cele ce sitau dinainte gi ceea ce era nou introdus, Cind aparea cite o idee noud, incercam fie si a deduc, dacd putea fi dedust, fie sa explic ci este o idee intr-adévar nowt, care nu este bazatd pe Tuerurié invdfate an- terior si nu putea fi demonstrata. La inceputul acestué curs presupun oi studentii cunose anumite lucrurt din Ueen — cura ar fi optica geometrict, ideile de bazd ale chimiei ete. De asemenca mu vid nici un motiv care si mi oblige sd jin lectiile intr-o anumita ordine stricta, in sensui oi nu as avea nevoie si menfioner un fapt pind cind nu as fi in stare sd-1 diseut in detaliu, Am menfionat cu anticipatie, fard o diseufie completa, o mulzime de probleme. Discujia completa urmeazd: mai tirziu, intr-un stadix mai avansat al eursulud. Ca exemple pot fi date nofiunile de inductanta 31 nivele de energie ato- flee, introduce mai fnlit tntrun mod foarte caltatto ‘st dezvoltate apot mai let. 1) Institutul de Tehnologie din California (N. Red.8 PREPATA LUT FEYNMAN In timp ce vizom pe studentul activ, doream de asemenca si and oeup st d¢ cel pentru eare rajinamendcte si aplicaytite taterale nt produc decit ingrijorare st cel Pent pun tnceput este de asteptat ca me va putea astinila mare parte a materia- care de J urs, pentru un asemenca student am vrus sa existe cel putin am, nucle tutui die a wn far conductor pe care carl poati apuea, Chiar daca ny pe infelege contrat simurs, sper ed mu il voi face sb devind mervos. Nu ii cer sd inteleagd totul, fotul din wile’ ele mai directe st centrale. Desigur, @ neceeard 0 auumila, dort de oi doer afd din partea sa, pentru a vedea care stint ideile ef teoremele principale st inteligen #4 yoblemele mai avareate, latercle, eventual aplicalifle pe care te poate fntelege numai in anié urmdtori. Fe Tmpul prediris acestut curs a enistat 0 dificultate majora: in condifttie, i care jer tinat cursul, mi am avut nici o ieformatie asupra reacitet siudenllir. Care a aie covcit ae bine se desfdsoara lectitle. Accasta a fost o dificultate foarte care aa inaifol incit mu sein de fapt cit de bun e in reaiftate cursul. Towl ¢ fort in scrione, expericufa, tar dacd or fé sd 0 repel. nu ay mat face o in acclest mad (de Gene oper of mu va trebui Bo repet!). Cred, totus, c&, a ceed ce priveste fiztea $e primal an Iuerurite s-au desfasurat tn mod. satisfacator Te anul at dollea rx om mal fost atit de mulfumit. In prima parie @ curs, eferitvare la electrictiata si magnetism nu am putut kmagina un mod intr-adevar geteritvare Ve cuiare -- sou wn mod care va fie substanflal mai interesant deci! cel eect. Tn eonsecingl, mi cred ca am realizat prea mult ir loctitle despre electri- eee, magnetism. Inifial, avusesem intentia ca la sfirsitul auuiut al deren, dupa citate fare magnetism, si continus cursul fintnd eiteva leeflt despre propristdlte cect at is mat ales, sa tratez probleme cum ar it oscilaslle proprit, sollte sea a dafusel, sisseme oscilante, uncfiz ortogonate etc, dezvoltind, primele elas coualici Hees neama. th mod curent ,metodele matematice ale fizicil | Prtuint “ccospectiv, eved ea dae af mai fine 0 datd cursul_m-as intoarce la aceasta idee Taitlal Inc&, jiindea mu s-a pus problema sit mat jin ined o data acest eure oe aie cd ar fi bine sa prezint o introducere in mecanica cvanticd; ea se gaserte fu volumul IIT ‘rate absolut clar c& studenfit care ipl aleg fizica ca specialitate pot astepio rat TIT pentra a studia mecanica cuanticé. Pe de aita parte, 5-0 argumen, pind im omiru malji. dinire studen{il care urmarese acest curs, ficlea reprezint? tot 4 Penadru pentru tnteresele Tor primordicle din alte domenti Modul obimuet do in Ja vrnecamiee cuaniied face inst ca acest capitol st j8e aproape tnabordobit Genera merea majoritate a siuderdilor, deoarece le cere foarte mult tine. Cv toate eee tn aplicaliile sale (én special in aplicafiile mai complexe, cum at ft electro. schotea sf chimia) nu se udlizeacd de fapt intregul aparat at ecuativior diferentiole. eee eam incercat si descriu principiile mecanict! cuantice inirun mod corg ce ares eunoagtere prealabild a tcoriet ecuatiilar cu derivate parféale, Cred ot Mcmarea de preconia mecanica cuanticd in aceastd manterd neobisnuitd pre- 0 tncer cares ecesant chiar pentre un fiziclan — din motive care vor rezulia din jectlite tasesi, Totusi, cred ca experienta referitoare Ia portea de mecantcd cuantioe ie iat complet reugita, in mare masura flinded rat am aput suficient timp ta Mirsit. (De exemple, av fi trebuit s& mat am inca tret sau patru sedinfe, pentru a see mat complet chestinnt ca denzile de energie si devendenta spafiala a ampli tudinilor), De asemenea, finde nu mai prezentasem miciodcte subtectul in acest inod, necunoasterea reactie’ studenfilor a fost o diftcultate sertvasd, Actm ered od wmecanica cuanticd trebuie predatd mai tirziu. Poate od voi avea cindve ocazia de ao preda din nou; atunci o vot face mat bine ‘Motivul pentrn care nu exist lectit asupra modului in care trebuie rezolvate problemele este i me existd sedinte de seminar. Dest te primul an am introdus iret Jedinje privind modut de rezolvare a problemelor, ele nu sint ineluse aici. A mat Seistat o leofie despre navigatia tnerfiald, care se situeazd dupa Tectta refertioare la Sistemele in rotajie, dar care din nejericire a jost omésd. Lecfille 5 sé 6 se datorese Jui Matthew Sands, intrucit eu am fost absent atunctPREPATA LUI FEYNMAN 8 Iatrebarea este: cit de bine a reustt aceastd expertenté? Punctul meu de te- dere ¢ pestmist, ins el nu e impiirtiistt de cea mat mare parte a celor care ax luerat cu studentit. Nu cred ed am reugit prea bine. Considerind modul in care majoritatve studentilor au tratat problemete la examene, ma gindese ci sistemul reprezinté in esec. Prietenii mei imi atrag atenfia eG au existat vreo sece-dundzect de studenti care — in mod suprinedior — au injeles aproape toali materia din curs si care eran foarte activi la studiu, preocupindu-se de diferttele probleme cu entuziasm si inieres Cred ei acestia au acum o cultura generala solida de fizicd — si sint, in definiti aceia carora m-am adresat in primul rind. Dar ,.guterea educatici are rareort 0 efi- cacitate apreciabila, cu exceptia cacurilor fericite in care ea este aproape fmutila” (Gibbons). Totust, nu ar vrut sf las si rdimind tn urmit nict un student, aga cum poste vd 4a intimpiat in realitate. Cred ed un mod de a-i ajuta mai mult pe student ar ft Sd se depund mat multe eforturi pentru elaborarea unei culegeri de probleme cit mai bune, care sd elucideze unele ided din curs, Problemele ojerd 0 bund ocazie de a com- pleta materialul cursutui si ele concretizeacd, completeazt st Skveazi in minte ideite expuse, Cred, insd, cd nu exist alta solutie a problemei educatiei decit in recunoasterea faptului ca desfaguraree optima a procesulvi de invatamint poate avea ioe muanat atunci cind existé o legatura directa intre siudent si un profesor bun — o sttuazte in care studentul discutd si mediteazd asupra idellor. F impostbil si inveti prea multe asistind pur sé simplu la un curs, sau chtar rezoivind problemele care iti sint indicate. Dor in timpurile noastre moderne avem atit de mitlti studenti carora trebuie 48 le predtim, inelt trebuie sd ircercim sa gasim un substitut pentru solutia idead. Poate cil acest curs va aduce o oarecare contribufie. Poate cé undeva, tuir-un loc mai retras, unde existd o legatura strinsd inire projesor sf student, acestia ror putea extrage din el uncle idei si sugestit. Poate cit le va face piicere 94 il infeleacd sau sé H dezvalte mai departe. Ihulie 1963 Richard P. FeynmanCuvint inainte Aceasté carte este bazata pe wn curs introductiv de fizicd, inceput de projesorul RP. Feynman ia instituiul de Tehnologie din California, in anzl untversitar 1961— 962 gt Continuat in 1962—1963. Cartea cuprinde materia din primul an al acestut curs de dot ani, urmat de tofé student anilor I si Hf de la Caltech. Lectitle consti- fuie 0 parte majord a revizuirsi fundamentale @ cursului introductiv de fizicd, revi- zuire care a avut loc intr-o pericadd de patra ani. Necesitatea unci revizuiri fundamentale a recultat atit din dezvoltarea rapid a ficicli in ultimele decenii, cit si din abilitatea matematicd crescind’ a studensilor intrafé in anul I, ca rezultat al imbundtijirii pregdtirit matematice din lice. Am in- cereat sé profitim de aceasté pregitire matematicd imbundtapita si sa introducem suficieate probleme moderne, pentru a face cursul interesant sf mai reprezentativ pentru fizica de astizi. Pentru a avea cit mai multe idei asupro materialului care urma a fi inclus in curs si osupra modului de preentare, un mare numar de membri ai facultatii de fizicd au fost solicitati si-gt ofere idetle, in forma unat program general pentru nowt cars. Au Jost prezentate mai multe asemenea programe, care au fost discutate temei- nic pf critic. S-a cizut de acord aproape imediat cd 0 revizwire fundamentola @ cursuln nu putea fi infaptuita prin simpla adoptare a unus alt manual, seu chiar prin serierea untia ab initio. Noul eurs trebuia sd fie centrat pe o serie de lectit, Prezentate in ritmul de dowd sau trei pe siptiimind, texiul seris urmind st recults ca 0 operafie secundard pe misurd ce cursul ar fi avansat. Trebuiau efectuate 9 experiente de laborator adecvate materialului predat, In conformilate cu acestea, a fost stabiit un plan aproximativ al cursulut, recunoscindu-se ins faptul eG acest plan era incomplet, provizoriu, susceptibil de considerabile modificirt din partea Persoanet care urma sii-st asume rispundered pregétirii ejective a tecfiilor. dn ceea ce priveste modul in care cursul trebuta in cele din urmd sé copete tiafd, aw fost uate in considerare mai multe variante. Aceste varicnte orau in general destut de asemiindtoare, ele implicind efortul colectiv. al unet echipe alediuite din N membri, care si-st impart sarciua totald in mod simetric st egal. Flecare membru urma st-yi asume raspunderea pentru 1/N din material, sé predee lecfiile sf sd redacteze textul pentru partea sa. Totusi, lipsa uncd echipe suficient de numeroase $i dificutiatee mentinerti untd punct de vedere unitar, datorita diferentelor de Personalitate si puncte de vedere a partiefpangilor, Jdceau aceste veriante practic tnoperante. Tdeca cé, de fept, posedam mijtocul de a crea wu numai un curs de fizicd nou, ¢é poate chiar unul unic, a apiirut ca o inspirafie fericité a profesorului Sonds. Ela Sugerat ca profesorul R.P. Feynman si pregiteascd gi sti pind leoftile, eare si fie in~ Tegistrate pe banda. Transcrise #i edttate, ele urmaw 8 devind manualul pentru noul curs, Acesta este, in esenfd, plant care a fost adoptat. Ne asteptam ca munca de edttare st fie netnsemnatd, ea constind mai ales in Punerea le punct a figurilor st verificarea punctuafict si structurié gramaticale. Cre- deam cd ea va fi efectuatd de unul sam dot studenft div andi superiort, Din nefericire12 CUVINT INAINTE aceasta speranja a fost de scurtd duratd. In realitate, transcricroa textului vorbit geen rnd care si poatd fi cilitd (chiar Jard reorgantzarea sau tevederea fondulu, intro Jormeari necescra), a constituit o complerd operajte editariald, Nu era o munca Care Georedactor sau de student, of una care cerca atentia permanentd a unui fiat ee ihiperimentat, timp de zece pind Ia dowdzeci de ore pentru o singurd sedintd de curs! ‘Difteultatile muncli de editare, impreund cu necesitatea de a pune Ia disporitia studentitor ell se poate de repede materialul, @ Umitat drastic gradul de ,finisare” see ed’ am fost jortafi . - 2 ss ‘ ivitatit 20.2. Feuatiile rolatiel scrise cu 15, Teoria refativitatii restrinse . , 242 untonul produselor vecloriale 316 151, Principinl relativitayi 242-203. Giroscopul + sys Be 152. Transfermarea Loren‘z 23 204, Mamentul cinelic al nui 18.3, Experienta Michelson-Morley 246 corp solid. es BOE‘TABLA Dz MATERIL ts © 24 Oscilatorul armonie - <3 26.5. Un enunt mai precis al prin- 21d. Ecuslii diterentiale lintore 325 cipiului ul Fermat . . . . 401 21.2. Oscilatorul armonic . . . . 926 26.6. Ce se petrece de fapl? . . 402 213, Miscare armonlcd si tals- 27, Optica geometrica 404 care circular... . 320 214, Conditii initiale . 231 27.1. Tntroducere » =~ 408 218. Oscilafii forfate . . 2. + 882 272. Distanta focal a unei supre- feje sferice . . 1. | + 405 we Algebra 2 es 888 278, Distanta focala a net len- 22.4. Adunare gi Inmulfire 339 tle so. ee 69 22.2, Operatiile inverse... . 337 274. Marirea Lo a 223, Abstractizare gi generalizare 397 27.5. Centile compuse : 418 224, Aproximarea numerelor ira 27.8. Aberatii =... ad fionale . + 838 277. Putere de rezolufie . a5 225, Numere complexe add wats ‘i 226. Exponenti imaginari , 247%: Radiafia eleetromagnetich - 18 28.1, Electromagnetismul . . . . 418 2%. Hewnantla 2... ss. 880 289. Radigjia. . 12 23.1, Numerele complexe si mis- 28.3, Dipolul radiant 423 carea armonicd 350 284, Interferenta « 426 22. Oscilatorul forfat_amertizat 983 29.3. Rezonanja clecirici . . . . 956 2% Mnterferenta . - 428 234, Rezonanja in naturh . . . 360 29.1. Unde electromagnetice . . 428 tori 29.2, Energia radiajlel =...» 430 24. Begimul tranzitoriu . . - . . 366 29.3. Cree rocodate ve ABE 24.1, Energia unul oscllator . . 368 294, Dol dipoli radianti . . . . 432 24.2, Oscilafli amortizaie + 369 29.5, Matematica interferenjel . . 436 243, Regimul tranzitoriu tn elec- tricitate avi 30. Difractia 6. - 4a 25, Sisteme liniare si o vedere de an- 20.1. Amplitudinea rezultantii da- smmbla + 8S torita unui numar de m os- 25.4, Ecuatii diferentiale Jiniare . 375 Gilatori identici . . . + 44 25.2. Suprapunerea solutifior . . 377 90.2. Rejeaua de difractie . “a 25.8, Oscilatii ale sistemelor Ii- 303, Pulerea de rezolufie a unei niare . - . 882 refele 2 + + soe HAD 234, Analogii in fizic’ |. | 908 so. Antena parabolicg .. . «480 255, Impedanje in serie si in pa 30.5. Straturi colorate; cristale . 452 rah. ++ 387 308, Difractia pe ecrane opace . 463 i plan de sarcini U.. 2 Optica, Princfpiat timpatat minim gop 307 Lltnpul paul Pla fe 96 261. Lumina |. s+ 888 282, Rellenia si rebactia. | | | 391 St Originea indicelul de refracjic . - 45) 26.3, Principiul Tul Fermat al tim- 311, Indicele de refraclie + acl pului minim. 2... 333 81.2, Cimpul datorit materialului 466 204, Aplicatit ale principiulut lu B13. Dispersia . 468 Fermat . te 396 214. Absorbtia . 42a2. 34. 35. 16. 31.5, Hnergia transportaté de o unda electric’... 316, Difractia tuminil pe un eran Erinarea prin radiate, Imprast rea luminii s,s. 32.1, Reaistenta de radiatie . . 22.2. Puterea radiata te 92.3. Frinare ‘prin radiafie . 324, Suse independeme . 325. Imprastierea luminii . Polarizafia ee Bai, Vectorul clmpului electric at une! unde 2urninoase : 33.2. Polarizatia fuminii impri tte 383, Birefringenta | 33.4, Polarizori se 33.8, Activitaten optic . 336. Intensitatea luminii_refle: tate wae 33.7. Refractia anormala . . . Elecle rolativiste in radiatie . S41, Surse in migcere . 34.2. Determinarea micas wapa- rente* 34.3. Radiatia de sinerevotn 344. Radiatia de sincrotron cos- mick. aan 345. Radiatia de frivare. | ‘46. Efectul Doppler we . 34.7. Cuadrivectorul m. i 348. Aberatia foe 349. Impuisul luminii hee Vederea in culori . 38.1. Ochiul omenesc 35.2. Culoarea depinde de intensi tate . 35.3. Masurarea senzatiel de on- loare te 35.4. Diagrama cromatic’. . . 35.5. Mecanismul vederii ii: eulori 956. Firlochimia vederii colorate 495 496 499 501 202 805 582 337 539 BAL TABLA DE MATERD 26. Mecanismul veder : 36.1. Senzafia de culoare 262. Fisiologia oebiului . . 3. Bastonasele . . . . . | Ochiul compus al insecteter 36, 26.5. Alie tipuri de obi... 26.6. Neurologia vedersi 2. 31, Comportarea enantica Mecanica atomica © experienta eu glo © experienj& cu unde STA, O experient’ cu electroni 37.5, Interferenta undelor electro nice, rn Observind electronit Primele principii aie moca- nici cuantice | 378 Peinetpiul de incerlitucine . 30 38, Relatia dintre punctele de vedere ondulatoriu si corpuscular. , 98.1, Amplitudini de unde de p:o- babitiiate ne 382, Masurarea poritici si impul- sulni bee 888. Difractia pe cristale | | 364. Dimensiunile atomuiui 38.5, Nivele de enerste 28.6. Implicatit filozotice 39. Teoria cinetica a gazelor 29.1. Proprietatile materiel... B92. Presiunea unui gor... 393. Compresibilitate raciajiei . 304, Temperatura si energia cine. tei 295. Legea yazelor perfecic 40. Prineipiile mecanicii statistice 40.1, Atmosfera exponentiala 402. Leen iui Boltzmann 40.3, Eyaporarea unui lichid 404, Distributia vitezclor motecu- Bare 405, Cildurile specitice ale #5 jor. _- 40.6, Bgecul titattclasiee 545 549 549 Bod 558 560 561 507 367 369) StL 5a 515 877 582, 583 586 587 5a 595 oe 598 602 604 609 10 616 20 020 a3, 824 626 631 oad +‘TABLA DE MATERIL 0 4L Miscarea browniand see 638 473, Beuatla undetor 40 41.1. Echipartitia energ.ci 638 47.4, Solujiile ecuatiei undelor 3 412, Eehilfbrul termic al radi 475. Viteza sunetului LS tee ee 682 : 413, Echipartitia si oscilatorul 48. Bata vee a7 cuantic. 2... ae 48.1. Compunerea a dous unde . 747 414, Migcarea intimplétosre | | 482. Note de batal si modulatie | 730 icatit ‘ei cineti . 48.3, Benzi laterale 2 18 42, Aplicafit ale teoriei cinetice - 5 484. Trenuri de unde localizate | 788 42.1. Evaporarea . . . 655 48.5. Amplitudiai de probabilita 422. Bmista termiontct . 689 pemtru particule 2 2... 758 42.3. Jonizarea cermick ce oo 486. Unde in trei dimensiur: . . 260 424. Cinetica chimica . . . 487. Moguri normale 2... 761 425, Lexile radiatiei ale tui Ein- stein 866 Moduri- . . . 764 42. Pifuzia oe. Bit 49.1. Reflexia undelor . 74 aga Cloeniri ‘intre molecule en 49.2, Unde limitate, cu freevonte {82 Liberal parcurs ei

, a fost depusa in tot acest rastimp, e posibil si se condenseze intr-o mare 'y m&sur’ aceastd enorma cantitate de rezultate, gisindu-se legi care rezuma 2! foatdi cunoasterea noastra. Totusi, legile sint atit de greu do inteles incit ar fi necchitabil fat& de dumneata dacd am porni in explorarea acestui ubiect vast fard un plan sau o schité a relatiilor dintre o ramura a tiintei si alta. De aceea, conform acestor observatii preliminare, primele “‘trei capitole vor schita legatura fizicii cu restul stiinfelor, legiturile stiin- ‘Yelor una cu alta si semnificajia generald a stiinfei, pentru a ne ajuta 8,88 -ne dezvoliém un ,simj al sublectulul, . “i. Ai putea si intrebi de ce nu se poate preda fizica dind legile de baz “pé prima pagind si apoi arStind cum se aplicd ele in toate imprejurérile Bo aga cum se face in geometria euclidiand, unde se enund axiomele lat apoi se fac tot felul de deductii. (Astfel, nemulfumit de a fi obligat fnveti fizica in patru ani, ai vrea s-o inveti in patry minute?) Nu putem ja aga din doud motive. Mai intii, nu cunoagtem inc toate legile de ; exist o frontier in expansiune a ignorantei. In al doilca rind, enun- @ corecti a legilor fizicii implica unele idei foarte putin obisnuite, care fF © matematics avansatd pentru descrierea lor. De aceca, este necesar’ titate considerabild de instruire pregatitoare chiar pentru a infclege semnificatie au cuvintele. Nu, nu este posibil si procedim in modul ta. Putem s& o lum numai din aproape fn aproape.ATONE IN MISCARE 20 15 Fiecare bucaté sau parte din intregul naturii reprezinta intotdeauna doar 0 aproximafie a adevarului complet sau, mai bine spus, a adevarulut complet in masura fn cere il cunoastem noi. De fapt, tot ceca ce cunoagtem (ste doar o oarecare aproximatic, fiinded stim ci nu stim incit toate legile. ‘De aceca, lucrurile trebuie invatate doar pentru a fi dezyfate din nou sau, ‘mai probabil, pentru a fi corectate. Principiul stiintei, aproape definitia ei, cste: proba oriedret cu- noasteri este experienta. Experienta ¢ singurul judec&tor al ,adevarului** gtiintific. Dar care-i sursa cunoasterii? De unde vin legile care trebuic werificate? Experienta inségi ajuti la gisirea acestor legi, in scnsul ne da sugestii. Dar e de asemenea necesara multi émaginafie pentru a crea din aceste sugestii marile generalizéri — pentru a ghici minunatele, sim plelo, dar foarte straniile structuri aflate dedesubtul tuturor si apoi a experimenta, spre a verifica iardsi daca am ghicit bine. Accst proces de imaginare este atit de dificil incit a dus la o diviziune a muncii in fizicdi: exist fizicieni teoretictent care imagineazii, deduc si ghicese noile legi, dar nu fac experiente; si apoi, exist fizicioni experimentatori care experimentca’, imagineaz’, deduc si ghicesc. ‘Am spus cf legile naturii sint aproximative: ci inti le gasim pe cele ngresite, jar apoi le gasim pe cele ,corecte“. Dar cum poate fi 0 expe- rientd ,gresita“? In primul rind, intr-un mod banal: daci ecva nu e in ordine cu aparatul si nu ai bagat de seam&. Dar aceste lucruri pot fi puse la punct user, verificind minutios aparatura, Aga ci, fri a ne lega aastfel de lucruri minore, cum pot fi gresite rezultatele unci experiente? Dear fiind neprecise. De exemplu, masa unui obiect mu pare s& se schimbe vreodat4: un titirez care se invirteste are aceeasi greutate ca gi unul in repaus. Astfel, a fost inventaté o lege“: masa este constantd, indepen- denta de vitezi. Se constata cA aceasta ,lege‘ este incorect’. Se gaseste ci masa creste cu viteza, dar cresterile apreciabile necesita viteze apro- plate de aceea a luminii. O lege adevératé, este urmatoarea: dacd un obiect se misci cu o vitezi mai mic& decit 100 kilometri pe secunda, masa © constant& pind la 1/10%. Intr-o astfel de forma aproximativa aceasta este © lege corecta. Ne-am putea gindi c& in practic noua lege nu aduce vreo deosebire semmnificativa. Da si nu. Pentru viteze obignuite o putem desigur uita si folosi legea simpld a masei constante, cu o ound aproximatie. Dar pentru viteze mari gregim, si gresim cu atit mai mult cu cit viteza ¢ mai mare. In sfirgit, gi deosebit de interesant, din punct de vedere filozofic gre- sim complet cu legea aproximativa. Intreaga imagine pe care o avem asupra lumii trebuie modificaté chiar dacd masa se modificl numai cu foarte putin. Acesta e un lucru foarte caracteristic pentru filozofia, sau ideile, din spatele legilor. Chiar un efect foarte mic reclam& uneori schim- bari profunde in ideile noastre- Atunci, ce s4 studiem mai intii? Sa studiem legea corecti dar nefa- miliard, cu’ conceptele sale strani si dificile, de exemplu teoria relati- ‘vitajii, spatiu-timpul cuadridimensional si aga mai departe? Sau sa stu-‘MATERIA ESTE FACUTA DIN ATOME a diem mai Inti legea simplé a _,masci constante" care este dear aproxima- tiva, dar nu implicd idei atit’ de dificile? Prima este mai intoresants, sinunati gi mai distractiv’, dar a doua ¢ mai usor de scsizat la inceput $1 reprezinté un prim pas in intelegerca cele: de a dous. AceastA chestiune apare iarasi si iarasi in. tot studiul fizicii, La momente diferite va trebui s& 0 rezolvim in moduri diferite, dar fn Becare etapA merit& si inviitkm ce este cunoscut in prezent, eft de precis este aceasta, cum se potriveste eu toate celelalte fapte si cum ser putea schimba cind vom afla mai mult. SA trecem acum la schita noastré, sau planul general, al infelegerii noastre de astazi a stiintei (in particular a fizicii, dar de asemenea si a altor stiinfe de la periferia ci). Astfel, cind ne vom concentra mai (irziu asupra unei anumite probleme, vom avea o idee despre intreg gi vom sti de ce problema in cauzd € interesanti si cum se incadreaz’ ea in ansamblul structurii, Agadar, carc este imaginea noastré general despre jume? 1.2. Materia esie facutd din atomi Dac&, intr-un cataclism, intreaga cunoastere stiintificd ar fi distrusd * $i ar fi transmis’ generafiilor urmitoare numai o fraz, ce enunt ar coatine ‘cea mai mult informatie in cele mai putine cuvinte? Cred eA aceasta este ipoteza aiomisticd (sau faptul atomic, ori cum vreli sé-i spuneti) con- “form elircia toate lucrurile sint facute din atomi — mici particule care se ‘mised continuu, atragindu-se una pe alta cind sint la mica distanfi, res- sPingindu-se cind sint inghesuite una intr-alta. Veji vedea ci in aceast’ sami fraza existi o cantitate enorma de informatie despre lume, dacd folosim doar putin imaginatic si gindire. Pentru a ilustra puterea ideii atomistice, si presupunem cA privim 9 picdtura de apd co diametrul de o jumatate de centimetru. Daca privim 3 de aproape nu vedem nimic decit api —- apa omogena si continua. ‘$4 0 m&tim cu cel mai bun microscop optic disponibil de vreo dous mii Se ori: atunei picitura de apa va avea diametrul de circa doisprezece _Metri, cam tot atit de mare cit o cameré mai spatioas’. Daci am privi ‘Mestul de aproape, inc’ am mai vedea api relativ uniform’ — dar ici §i.colo mici lucruri de forma unor mingi de rugbi inotind incoace si in- ‘Selo, Foarte interesant. Acestia sint paramecii. Ne-am putea opri la acest munct, devenind atit de curiosi in privinfa paramecilor, cu eilii frematind “S-sorpurile lor care se rdsucesc, incit s§ nu mergem mai departe decit Boate ca si m&rim paramecii incA si mai mult ca 4 vedem fnduntrui lor. ‘cesta, este desigur un subiect pentru biologie; dar trecem mai deparie Brivim si mai de aproape substanja insdgi a apei, marind-o iarfigi de inti de ori, Acum picdtura de apa are circa 24 de kilometri diametru cli o privim foarte de aproape vedem un fel de forfotd, care nu mai un aspect uniform — arati cam ca o multime de oameni la un joc2 ATOM IN MISCARE de fotbal, vazuti de la distanté foarte mare, Pentru a vedea ce este cu se vontd forfola, 0 vom mari de alte dowd sute cincizect de ori si vom aCGea ceva ascmandtor cu cea ce este aritat in fig. 1.1. Aceasta este ® imagine @ apei mSrit’ de un miliard de ori, dar idealizaté fn mai multe faeal. In primul rind, particulele sint desenate simplificat, cu margini nete, ceea ce e inexact. In al doijlea rind, pentru simplitate ele sint repre- Fig. 14. Apa mirita de un miliard de ort. ventate schematic intr-o aranjare bidimensional4, dar, evident, migcarea lor xe face in trei dimensiuni. Observati ca exist doua feluri de cercurl —— unele negre pentru a reprezenta atomii de oxigen si altele albe pentru btamii de hidrogen; fiecare oxigen are doi bidrogeni legal de el. Wiecare grup de cite un oxigen cu cei doi hidrogeni ai sdi_se numeste molecula.) Fnnagines este idealizaté mai departe prin faptul c& perticulele reale din sated se agit continun, sar, se rotese si se invirtesc una in jurul celet Lite. Va trebui sa va reprezentati aceasta ca o imagine dinamicé, nu ca alte, wtied, Alt Incru care nu poate fi ilustral intz-un desen este faptul ca particulele ,sint legate Jaolalts* — cd se atrag una pe alta: accasta de aici e atras’ de cealalta ete. Intregul sistem de particule este ,,legat laolalts", ca 84 zicem asa. Pe de alta parte, particulele nu patrund una prin alta. Daca incercdm s& inghesuim doua din ele prea aproape, ele se resping. ‘Atomii au raze de 1—2-10-# em. Lungimea de 10~* cm se numeste angstrém, aga ch spunem ci el au raze de 1—2 Angstrémi (A). Alt mod deva ne seaminti mirimea lor este acesta: dac& este marit un mir pind ja dimensiunea Pimintului, atunci atomii din m&r devin aproximativ de marimea marului initial. ‘Acum imaginati-va aceasti mare picituri de apa cu toale particulele ei in agitatie legate laolalta si urmitindu-se una pe alta, Apa isi pas treazi volumul; ea nu se desface in parti, din cauza atractiei dintre molecule. Dac 0 picdtura se afli pe o pant, unde se poate migca dintr-un foe intr-altul, ea va curge, ffir si dispara pur 9i simplu — lucrurile nu se destac in’ buciti, datorit& atractici moleculare. Migcarea de agitatic este ceea ce noi ne reprezentim drept cdidur’: cind eregie temperatura, sporeste agitatia. Dac& incalzim apa, agitatia creste, spatiul dintre atom! ce mareste, iar dacd incdlzirea continua vine momentul cind atractia dintre molecule nu mai este suficientA pentru a le tine laolalti — ele sc imprigtie si se separa una de alta, Aga fabricim abur din apa ~~ crescind temperatura: particulele se indeparteazi din cauza agitatiel sporite.‘MATERIA ESTE FACUTA DIN ATOME 3 In fig. 1.2 avem o imagine a aburului. Aceasté imagine e gresiti jntr-o privinja: la presiunea atmosferici cbisnuita intr-o camer’ intreaga. ar putea exista doar citeva molecule si, desigur, ar fi mai putin de trei in aceasta figura. Cele mai multe dreptunghiuri de aceasti marime nu ar contine nici o molecula, dar in desen avem intimplator doua si juma- tate sau trei (astfel incit ea si nu fie complet alba). Acum, fa cazul abu- rului, vedem moleculele caracteristice mai clar decit in cazul apci. Pen- tru simplitate, moleculele sint desenate astfel incit intre liniile care unese centrele atomilor existi un unghi de 120°. De fapt unghiul este de 105°3', iar distan{a dintre centrul unui atom de hidrogen gi central unui atom de oxigen e de 0,957 A, astfel incit cunoagtem aceasta mole- culé foarte bine. . S& vedem care sint unele propriet&ti ale aburului sau ale oricirui alt gaz. Moleculele, fiind separate una de alta, se vor izbi de pereti Tmaginafi-vé o camera cu un numar de mingi de tenis (0 suta, de exemplu} sarind prin ca in toate directiile in necontenité migcere. Cind ele ciocnesc peretele, acesta esie impins. (Desigur ci trebuie sé reusim si finem peretele pe loc.) Aceasta insemneazd 4 gazul exercita o forta intermitenté asupra oricirei suprafeje, forfa pe care simturile noastre o:resimt doar ca o impingere medie (noi insine nefiind mérili de un miliard de ori). Pentru a limita un gaz trebuie si aplicim o presiune. Figura 1.3 arat& recipientul standard pentru pastrat gazele (folosit in toate manualele) — un cilindru cu piston. Nu conteaz& ce form’ au mo- Jecutele de apa, aga c%, pentru simplitate, le vom desena ca pe niste mingi de tenis’ sau mici cereulete. Aceste obiecte sint in necontenitaé Fig. 12. Abur, Fig. 13. Cilin- dru cu” piston continind = un az. Tnigcare in toate directiiie. Pistonul este lovit de atit de multe dintre “ele, tot timpul, incit pentru a-l impiedica s4 fie incet-incet scos afara recipient de aceasta lovire continua, va trebui si-1 apAsim in jos cu anumiti forta, pe care 0 numim presiune (in realitate, forfa este pre- iumea inmulfita cu aria). Rezulté clar ci forta este proportionalé cu aria, cci daca marim aria dar menfinem numérul de molecule pe centi-2 ANTOMI IN ATISCARE: motru cub acelasi, numiirul de clocniri eu pistonul creste in aceeayi pro portie in care a crescut aria, S& punem acum de dou’ ori mai multe molecule in acest recipient. dublind astfel densitatea, si moleculele si aiba in medie acceasi vitezi. Sgied temperatura. Atunci, cu o bund aproximatie, numarut de ciocnirt se va dubla si intrucit ficcare dintre ele va fi tot atit de ,energicd ca $i inainte, presiunca este proportional cu densitatea. Daca consideram adevarata naturd a fortelor dintre atomi, ar trebui ca presiunea si des— Sfeased putin datoriti atractiel dintre atomi si s creascA pujin din cauza. Solumului finit pe care-! ocupa acestia, Tolugi, intr-o aproximalic satis Hieatoare, dacd densitatea e suficient de joasi, astfel incit sé nu existe: prea mulii atomi, presiunca ¢ proportional cu densitatea, $6 observa ined ceva: dacd mBrim temperatura fara a modifica densitatea gazulul, adici marim viteza atomilor, ce se va intimpla cu presianea? Fi bine, atomii lovese mai tare deoarece se migcé mai repede $i, lotodatd, lovesc mai des, aga cil presiunea creste, Vedeti cit de simple sint ideile tcoriei atomice. SA consideriim alta situatic. Inchipuiti-va c& pistonul se migcd spre inauntru, astfel incit atomii sint comprimati incet intr-un spatiu mai mic. Ce se va intimpla cind un atom loveste pistonul in migcare? Evident, el cistiga viteza din ciocnire. O puteti experimenta de exemplu fScind sa ricoseze o minge de ping-pong pe o paleté care se migca inainte i voli constata ci mingea este intoarsi cu o vitezd mai mare decit cea cu care @ lovit. (Exemplu particular; dac& un atom se intimpla s& stea pe loc, iar Distonul il loveste, el se va pune cu siguranti in migeare.) Aga cii atomit sint ,,mai fierbinti* cind se indeparteaz’ de piston decit erau inainte de al Jovi. Deci, toti atomil care sint in vas vor fi cistigat vitezd. Accasta fnscamna cA atunci cind comprimim incet un gaz, temperatura gazulut creste. Astfel, la compresie Jenti temperatura unui gaz va creste, lar la destindere lent& temperatura va descreste. SH revenim acum ja picdtura noastré de apa si s4 0 consider’im din alt punct de vedere. Inchipuiti-v c& agitatia moleculelor din, apa des- cregte continuu. Stim ch exista forte de atzactie intre molecule, asa ca de ia o vreme maoleculele nu vor mai fi in stare sii se agite atit de liber. Ce se va petrece la temperaturi foarte joase este indicat in figura 1.4: moleculele se imobilizeaz’ intr-o noul structura, care ¢ gheafa. Aceasti diagram schematic a ghetii ¢ gresitd, pentru ca e in dous dimensiuni. dar ea este corecti din punct de vedere calitativ. Interesant este faptul eA in gheata fiecare atom are un loc definit. Puteli intelege ugor c& dacd, Intr-un mod oarecare, am mentine tofi atomii de la un capat intr-o anu~ mita aranjare, cu. fiecare atom intr-un anumit loc, atunci din cauza struc- turii rigide a interconexiunilor, celdlalt capét, la kilometri depirtare (la seara noaswa maria), va avea o pozitic bine determinata. Asa ci, daci fam tine un ac de gheata de un capat, celilalt eapat rezistii_unei impin- weri laterale, spre deosebire de cazul apei, in care structura este rupta din cauza agitajici mai mari a atomilor ce se miged dezordonat. Solidele“(MATERIA ESTE FACUTA Div ATOM no os diferd deci de lichide prin aceea ci intr-un solid atomii sint aranjati fntr-un fel de retea, numité refea cristalind. Chiar po distante mari pozi- fia lor nu este intimplatoare; pozitia atomilor dintr-o parte a cristalului este detcrminata de aceca a altor atomi aflati la milicane de atomi dis- tanti, in ccalalta parte a cristalului. Figura 14 reprezinté o aranjare jmaginali a stomilor in gheaja si cu toate cd are multe -caracteristici Fig. 14. Gheaja. ‘corecte, nu este ins aranjarea resld. Una din caracteristicile corecte este faptul cd apare ceva din simetria hexagonal. Puteji vedea ca daca rotim imaginea in jurul unei axe cu 120°, imaginea revine la ea insdsi. Exist intr-adevar 0 simetrie in gheaté, care explicd aspectul hexagonal al ful- gilor de ziipadi. Din figura 1.4 putem vedea si de ce gheata se contract’ tind se topeste. Structura cristalului de gheata consideraté aici are multe gauri in ea, ca si structura adevirati. Cind organizarea se rupe, aceste uri pot fi ocupate de molecule. Cele mai multe substante simple, cu exceptia apei gi a aliajului folosit la tipar, isi marese volumeul prin topire, deoareee atomii sint strins ingrimadifi in cristalul solid, iar Ja topire au “pevoie de mai mult loe pentru a se agita; o structurd cu goluri, insd, se “eontracti, ca in cazul apei. Cu toate ci gheata are o forms cristalind ,.rigida“, temperatura ei se Y'poate schimba -— gheata contine calduri. Dacd vrem, ii putem schimba ‘“gantitatea de cildur. Ce este cildura in cazul ghetii? Atomii nu stau pe jloc. Hi se agit si vibreaz’, Astfel, chiar daci exist o ordine precizatd “tn cristal —‘o structura definité — tofi atomii vibrcazi pe loc“. Pe ma- /sur§ ce crestem temperatura, el vibreazi eu amplitudine din ce in ce mai mare, pind cind se elibereazd din loc. Numim aceasta topire. Pe masura {ge sciidem temperatura, vibratia descreste din ce in ce pind cind, la zero absolut, ramine 0 cantitate minima de vibratie pe care o pot avea atomii, ‘diferita de zero. Aceasta cantitate minima de miscare nu este suficienta _Pentru a topi o substanta, cu o singuraé exceptie: beliul, Heliul isi micgo- Pyeaz’ doar migcirile atomice cit de mult poate, dar chiar la zero absolut ist destuld miscare pentru a-I impiedica s4 inghefe. Heltul, chiar Ja zero absolut, nu ingheaté, afari de cazul cind presiunca e facutad atit de mare ednelt atomii sint striviti laolaiti. Daca miirim presiunea tl putem face sd fi solidifice.ATOMI IN BOSCARE 1,3, Procese atomice ‘Atit despre descrierea solidelor, lichidelor si, gazelor din punct de vedere atomic, Totusi, ipoteza atomicd deserie si rocese, aga ci vom YCnsidera acum un numat de procese de pe pozijia alomista, Primul proces pe care-i vom considera isi are sediul la suprafata apel. Ce se petrece la Eiprafata apei? Vora face acum un dosen mai complicat — si mai realist SuPmaginndu-ne c& suprafata este marginita de aer. Figura 1.5 aratas aceasts suprafata. Ca si mai inainte, vedem moleculele de apa formind o faci de apa lichid’, dar acum vedem $i suprafata apei. Deasupra supra- felel gasim o seama de lucruri: mai intil, existé molecule de ap’, ca in doar. Acestea formeara vaporii de apa, care se gasese intotdeauna dea— Supra apei lidhide. (Hxisié un echilibra intre vapori gi api, care va fi Gexcris mai tirziu,) Is plus gisim alte molecule -- cind det atomi de oxi gen lipifi laolalta prin forte interne formind o molecuté de oxigen, cind Soi atomi de azot de ascmenca lipiti laolalt spre a forma o molecula Ge azot, Aerul este format aproape in intregime din azot, oxigen, ccva vapori de ap si cantitati mai mici de bioxid de carbon, argon §i alte Iucruri. Astfel, deasupra suprafetel apei este aerul, un gaz, continind ceva vapori de apa. Acum, ce se intimpl4 in aceastA situatic? Molecuicle din apa se agit mereu. Din cind in eind, una de la suprafaté se intimplé s& fie Jovitd putin mai tare decit de obicei gi e zvirlita afar. F greu de vazut aceasta petrecindu-se in. desen, fiindeA el este 0 imagine nemiscatd. Dar ne putem imagina ci o molecula din apropierea suprafefei tocmai a fost lovila gi zboard afar, sau poate cd alta a fost cea lovita gi pleacs. Astfel, e) ° @ Gugen — Hidroyen’ Azot wg. 15, Apa evaporindu-se in ser. moleculé cu molecula, apa dispare — se evapori. Dar daed inckiderr vasul deasupra, dupa un timp yom gisi un mare numar de molecule de apa printre moleculele de aer, Din cind in cind una dintre aceste mole~ cule din vapori vine in jos etre apf si se lipeste din nou. Astfel, vedem ca ceea ce araté ca ceva mort, neinteresant — un pahar de apa cu un capac, care sta acolo poate chiar de doudizeci de ani — in realitate con-PROCESE ATOMICE or dine un fenomen dinamic, interesant, care se desfasoara tot timpul. Pen- tra ochii nostri, ochii nostri nerafinali, nimic nu se schimba, dar dac& am putea vedea mirit de un miliard de ori am constata cd situatia se schimbA mereu: molecule parisesc suprafata, molecule sosese inapoi. De ce noi nu vedem nici o schimbare? Fiindc& exact atitea molecule pleacd cite vin inapoi! Una peste alta, ,nu se intimpla nimic. Dacd scoa- fem capacul vasului i sufldm la o parte aerul umed, inlocuindu-l cu aer uscat, numarul de molecule care pleacd este exact acelasi ca si mai fnainle, pentru c& aceasta depinde de agitalia din apa, dar numarul ce _soseste fnapoi este mult redus {lindcd exista mult mai putine molecule ‘deasupra apei. Agadar, sint mai multe cele care pleacd decit cele care ‘sosesc gi apa se evapora. Ca urmare, dack vreli sé evaporati apa, daji drumul Ja ventilator! Inca ceva: care molecule pleaci? Cind o moleculd pleacd, aceasta se {datoreste unei acumuliri suplimentare, accidentale, cu putin mai_multé energie decit cea obignutd, de care are nevoie molecula daci ar fi si scape de atractiile vecinilor sii. Deci, intrucit moleculele care pleac& au mai mult energie decit media, cele care rimin au 0 agitatie medie mai mit decit avusesera Inainte. Aga ca lichidul se réceste treptat daca se evapora. Desigur, cind 0 moleculé de vapori vine din aer in jos spre apa, apare 0 “atractie mare, brusci, atunci cind ¢a se apropie de suprafata apei. Accasta Saccelereaz molecula care soseste gi rezulté o generare de cdldurd; cind “goss inapoi moloculele genereaz cAldurd. Desigur cind nu exist o ‘evaporare net, rezultatul e zero — apa nu isi schimba temperatura. “acd suflam in apa astfel incit si mentinem o continua, preponderenta “fn numirul moleculelor care se evapora, apa se Ticeste. Deci, suflati in gps dacd vreti s-o raciti! “ Designr, trebuie si vai dati seama ci procesele deserise sint mal com- te decit am ardtai. Nu numai ci apa trece in aer, dar de asemenea, cind in ¢ind, una din moleculele de oxigen sau azot va intra si se pierde in masa moleculelor de apa, croindu-si drum prin api. Astiel, 1 se dizolvi in apa; moleculele de oxigen gi azot ish vor croi drum “Brin ap si apa va confine aer. Dac& scoatem bruse aerul din vas, mole~ “qnile de aer vor pieca mai repede decit sosese si procedind astfel vor pro- duce bule. Asta e foarte riu pentru scafandri, dup& cum poate cA stiti. *. §& trecem acum Ja alt proces. In figura 1.6 vedem, din punct de ve~ ‘dere atomistic, un solid dizolvindu-se in apa. Dac punem un cristal de fuare in apd, ce se va intimpla? Sarea este un solid, un cristal, o aranjare Motganizala de atomi de sare. Figura 1.7 este o flustrare a structurit tri- | Mimensionale a sirii obignuite, clorura de sodiu. Riguros vorbind, eristalut Misa e facut din atomi, ci din ceea ce se cheama font. Un ion este un atom sau are citiva electroni suplimentari, sau si-a pierdut cltiva electroni. tr-un cristal de sare gisim joni de clor (atomi de cior cu un electron plimentar) si ioni de sodiu (atomi de sodiu cu un electron lips’), In tea solida, ionii se leagd toti Iaolalta prin atractie electrict, dar cind Punem ia apa gisim, din cauza atractiilor oxigenului negativ si hidro- :e. 8 ATOM IN MISCAR! genulvi pozitiv pentru ioni, cA unii dintre joni se agit liber. In figura 1.6 edem un ion de clor devenind liber gi al{i atomi plutind in apa in formé Ye joni, Acest cesen a fost fAcut cu oarecare grijé. Observati, de exem- plu, ca este mai probabil ca partile continind hidregen ale moleculelor Fe api sa se afie lina ionul de clor, in timp ce lingi ionul de sodiu € mai probabil si gasim caplitul ca oxigen, fiinded sodiul este pozitiv. ca- lor Sodie Distente pind 72 + Orr 9 totes fe Fig, 16. Sare dizolyindu-se in Fig. 1.7, Structura cristali- apa. na a clorurii de sodiu. piitul cu oxigen al apei e negativ gi se atrag electric. Putem spune din acest desen daci sarca se dizolvd in api sau'daci cristalizeazd din api? Desigur ci nu putem spune, fiinded in timp ce unil etomi i talul alti atomi i se realstura. Procesul este dinamic, exact ca in cazul, cvaporarii si el depinde ce faptul daca este mai multi sau mai pufind sare in ap& decit cantitatea neceserA pentru echilibru. Prin echilibra in~ felegem acca situatie in care atomii pleaci intr-o masuri egal cu ma sura in care se intore. Dacd aproape ci nu exist sare in api, pleacd mai. muifi atomi decit se intore si sarca se dizolva, Dac, pe de alta parte, exist prea mulii ,atomi de sare“, mai multi se intore decit pleacd si sarea cristalizeaz’. In treacit, mentionam c& conceptul de molecula a unci substanie este doar aproximativ si exist’ numai pentru o anumitd clasé de substante. Este clar in cazul apei cd cci trei_atomi sint intr-adevar legati laolalta. Nu este Ja fel de clar in cazul clorurii de sodiu solide. Exist doar aranjare a jonilor de sodiu si clor intr-o retea cubici. Nu exista vreun mod natural de a-i grupa in molecule de sare“, Intorcindu-ne la discujia noastra asupra dizolvarii si preci i, i sint scogi creste gi la fel si ritmul In care atomii sint adugi inapoi. Se vadeste ins4 a fi foarte dificil, in gencral, si se prezica in ce sens se va desffigure fenomenul, daci se va dizolva mai mult sau mai putin din solid. Cind temperatura cregte, cele mai multe substante se dizolv{ mei mult, dar sint si unele care se dizolva mai putin. daci mirim temperatura solufiei de sare, atunci ritmul in care atorniiRBACTT CHIMICE 28 in toate procescle care au fost descrise pind acum, atomii si ionij nu si-au schimbat partencrii, dar exist’ desigur imprejurari in care atomii igi schimb% combinatiile, formind noi molecule. Acest fapt este ilustrat in fig. 1.8. Un proces in care intervine rearanjarea partenerilor atomici se numeste reactie chimicti. Celelalte procese descrise pind acum se numese procese fizice, dar nu exista o distinctie net& intre cele doud. (Natura nu se sinchisesie cum Ie numim, ea continud doar s& le pro- duc.) Aceasté figura se presupune cd reprezinté carbonul arzind in oxigen. fn cazul oxigenului, dai atomi de oxigen se leagii laolalti foarte puternic. (De ce nu se leagi laolalta trei sau chiar patru? Aceasta este una dintre caracteristicile foarte specifice ale unor astfe! de procese ato- mice. Atomii sint foarte pretentiosi; le plac anumiti parteneri, anumite directii particulare si aga mai departe. Este sareina fizicii si analizeze de ce fiecare atom doreste ceea ce doreste. In orice caz, doi atomi de oxigen formeazd, saturati si fericiti, 0 molecula.) SG presupunem 4 atomii de carbon sint intr-un cristal solid (care ar’ putea fi grafit sau diamant”), Acum, de exempiu, una din moleculele de _ oxigen poate ‘veni c&tre carbon si fiecare atom de oxigen poate culege un atom de carbon si pleca intr-o nou combinatie — ,,carbon- oxigen* — care este 0 moleculd a gazului numit oxid de carbon. i sa dat numele chimic de CO. © foarte simplu: Jiterele CO” sint practic 0 imaginc a acestei molecule. Dar,carbonul atrage oxigenul mult mai mult decit oxigenul atrage oxigenul sau carbenul atrage car- bonul. Deci, in acest proces oxigenul poate sosi doar cu o micd cner- Fig, 18. Carbon arzind in oxigen. Lot gie, inst oxigenul si carbonul se vor arunca unul asupra altuia cu © ‘emaipomenita invergunare si orice altceva aflat in apropierea lor va gtiga onergic. Este astfel generaté o mare cantitate de energie de mi: are, energie cinetic’. Evident, aceasta ¢ arderea; obtinem edidurs dia combinarea oxigenului si carbonului. CSldura apare de obicei sub forme. 1 Se poate arde diamant tn aer.30 ATOM IN MISCARE migciril moleculare a gazulut fierbinte, dar in anumite imprejuriti ea poate fi atit de enormd incit genereaz’ lumina, Asa se obtin fldcirile. fned oxidul de carbon nu este tocmai satistcut. E posibil ca el sist atageze un ali oxigen, astfel ineit am putea avea o reactie mult. mai fomplicata, in care oxigenul se combind cu carbonul gi, in acclagi timp, comPuimpl $4 aiba loc 0 clocnire cu o moleculd de oxid de carbon. Un Sande oxigen s-ar putea ataga la CO gi in final si formeze 0 molecylé., fompusé dintr-un carbon si doi oxigeni, care este desemnata prin CO, gi numité bioxid de carbon. Dack ardem esrbonul eu foarte pitin oxigen, Shiro reactie foarte rapidé (de exemplu intr-un motor de automobil, unde explozia este atit de rapid inci nu ¢ timp ca ea sé product bioxid de carbon), se formeazi o cantitate considerabila de oxid de carbon, In (athe astfel de rearanjari ee elibereazA o mare cantitate de energie dind nagtere Ja exploaii, flaciri etc., in functie de reaciiile respective. Chimigtii pasiudiat aceste aranjari ale atomilor si au gasit cd ficcare substanté reprezinta un tip de aranjare a atomilor. Pentru a iiustra aceasta idee, si consideram un alt exemplu. Dacd mergem printr-un cimp de violets, stim ce este ,acel miros". Este un ant” etal de molecula, sau aranjare a atomilor, care si-a croit drum in nasul nostru. Mai fatii, cum 3i-a croit drum induniru? Asta ¢ foarte Simpl. Dacd mirosul este un anumit fel de moleculi din aer, aceasts agitinducse si find izbita in toate pirtile, si-a putut croi in mod aceiden~ te drum in nas, Desigur ci ea nu are vreo dorinfa special de a ajunge in nasul nostra, Ba este doar o parle neajutorata a unei multimi de mole- cule ce se imbrincese $i, in hoindrelile-i far tel, acestei bucdii particulare de materie j se intimpla s& ajunga in nasul nostru. Chimigtii pot lua anumite molecule, cum este parfumul de violete, s& le analiveze gi sd ne spund care-i aranjarea exact a atomilor tn spar Fig. 19, Parfumul violetetor. {iu. Stim ci molecula de bioxid de carbon este dreapté si simetrich: O_C_0, (Aceasta se poate determina usor si prin metode fizice.) Totusi, chiar pentru aranjirile de atomi mult mai complicate care exist in chimie, se poate, printr-o lung’, remarcabilé, operatie de muncit detectiva, si se giseasod dispunerea aiomilor. Pigura’1.0°este o imagine a aerului in, ve- SSpatatea unei violete; din nou gasim azot si oxigen in acr gi vapor de apa. (De ce exista vapori de apa? Fiindca violeta e umedd. Toate plan-RRACTU CHIMICE 31 tele transpiri.) Ins vedem de asemenea un ,.monstru“ compus din atomi de carbon, atomi de hidrogen si atomi de oxigen, care au ales 0 anumiti structura particulara pentru a se aranja, Este o aranjare mult mai com plicata decit accea a oxidului de carbon; de fapt, este 0 aranjare cnorm de complicati. Din nefericire, nu putem infitiga tot ce se cunoaste chi- miceste despre ca, fiinded aranjarea precisé a tuturor atomilor este fapt cunoscutii in trei dimensiuni, pe cind desenul nostru e doar in doua dimensiuni. Cei sase carboni, care formeaz4 un inel, nu formeaza un ine! plat, ci un fel de inel Jincretit® Toate unghiurile gi distanjele sint cu— noscute. Astfcl, o formuld chimic& este pur si simplu o imagine a unei astfel de molecule. Cind un chimist serie aga ceva pe tabla, el inceared sa ,deseneze", grosolan vorbind, tn dous dimensiuni. De exemplu, vedem un ,inel"' de ase carboni avind un_,,lant de carboni atirnat de el, cu un oxigen al doilea de la capit, trei hidrogeni legati aici, doi carboni si wei hidrogeni legindu-se dincoace etc. . Cum afla chimistul care este aranjarea? El amestec’ laclalta sticle pline cu substanle si daca sc coloreazi in rosu asta fi spune c& are um ; hidrogen. gi doi carhoni legafi aicl; daci, pe de alta parte, apare albas- *. tru, lucrurile nu stau deloc asa. Este una din cele mai fantastic smunct I detective care au fost facuie vreodati — chimia organic’. Pentru a desco- peri aranjarea atomilor in aceste retele enorm de complicate, chimistul priveste la ceea ce s¢ intimpli cind amesteci dowd substante diferite jaolalta. Fizicianului nu i-a venit niciodat& si creada ca chimistul stic cu adevarat despre ce vorbeste cind descrie aranjarea atomilor. De circa douizeci de ani a fost ins4 posibil, ia unele cazuri, si se priveasci la Basemenca molecule (au chiar aga de complicate ca cele ale parfumului de vivlete, dar la uncle care contin parti din acestea) printr-o metoda E fizicd si a fost posibil s4 se localizeze fiecare atom, nu privind la culori ci misurind pozifia lui. Si ce s& vezi, chimistii au aproape intotdeauna ‘dreptate! Se vadeste, de fapt, ci in parfumul de violete exist trei_ molecule Bputin deosebite, care difer’ doar prin aranjarea atomilor de hidrogen. Una din problemele chimiei este de a denumi o substanté astfel incit si stim ce este ea, Gisifi un nume pentru structura din figura 1.10! Nu umai ci ‘numele trebuie si ne indice forma, dar el trebuie de asemenca Bsi ne spund ca aici e un atom de oxigen, dincolo unul de hidrogen ~~ exact ce fel gi unde se afl fiecare atom. Astfel, putem aprecia de ce de~ Baumirile chimice trebuie si fie complexe pentru a fi complete. Numele ubstan{el din figura 1.10 in cca mai completa forma care vi va spunc uctura sa este 4-(2,2,3,6 tetrametil-§-ciclohexanil)-3-buten-2-ond, $4 sta vii spunc si care ¢ aranjarea, Putem aprecia dificultatile pe care le fav chimistii si infelege de asemenca de ce existi nume atit de lungi. PNu finde’ ar vrea si fie obscuri, dar se afla in fata unei probleme ¢x- ‘trem de difieile atunci cind inceared s& descrie moleculele in cuvinte! De unde stim ci exist atomi? Printr-una din metodcle mentionate anterlor; facem ipoteze ci exist atomi gi unul dupa altul rezultatele apar————EEE———— 92 ATOME IN MISCARE in modul in care le prezicem, aga cum ar trebui si fie daci Iuerurile sint facute din atomi, Existé de asemenca dovezi ceva mai directe, dintre ee ua bun exemplu e urmatorul: atomii sint, atit de mici incit ne ii puteii vedea cu un microscop optic — de fapt aici chiar ou un microscop eee ienie. (Cu un microscop optic puteti vedea numai lucruri care sint fault jai mari.) Or, dacd atomii sint mereu in migeare, 5 zicem in apa, Cy Hs 5 H. C: ” Hye Ndi tap—t-c, i; [os BK -E. C==CH, We “oF 4 Fig. 110. © formull chimicd U (substanja desenali este 4 irona). ‘si pune 0 bilK, indiferent din ce material, in aps, o bild mult mai mare Beit atomii, bila se va agita — cam ca intr-un joc de ,push-ball”, unde G mninge foarte Taare e impinsi de o mulfime de cameni, Camentt im- ‘ping in directii diferite, iar mingea se migcd pe teren intr un mod nere- Zulat, La fel, in acclagi mod, ,,bila cea mare‘ se va migca din causa Feegalitatilor ciocnirilor dintr-o parte si din-alta, de la un moment ja ‘Timitorul, Asadar, daca privim la niste particule minuscule din apa {eoloizi) printr-un ‘microscop excelent, vedem o forfoti permanent? a Sarticulelor, care este rezultatul bomberdamentului atomilor. Aceasts for- fot se numegte miscare browniand. Putem avea noi mirturii despre atomi in structura cristalelor, In multe cazuri, structurile deduse prin analize de raze X se potrivese in Mformele lor spatiale cu formele pe care le previnta cristalele in teali- Yate, aga cum apar ele in natura. Unghiurile dintre diverscle fete" ale unui eristal se potrivese, pind la sccunde de are, cu unghiurile deduse pe baza presupunerii cd un cristal este fécut din multe ,straturi de atomi, Torul este flicut din atomi, Accasta e ipoteza cheie. Cea mai impor- tanta din oat’ biologia, de exemplu, este c& tot ce fac animaicle se dato” reste atomilor. Cu alte cuvinte, nu existii nimic facut de flintele vii care Sa wu poatd fi infeles din punctul de vedere ci ele sint constituite din ‘atomi acfionind in conformitate cu legile fizicif. Aceasta nu e-a stiut de Ja inceput: a fost nevoie de cxperimentare si teoretizare pentru a se sugera aceasta ipotezi, der acum ca este acceptat gi ¢ cea mai utila teorie generatoare de noi idei din domeniul biologici. Daca o bucaté de otel sau o bucatd de sare, constind din atom aflati unui alituri de celalalt, pot avea proprieti{i atit de interesante; daci apa —- care nu este nimie altcova decit accste mici particele insirate, Ii ‘Jometru dup& kilometru pe intreg pamintul — poate forma valuri stREACTI CRTSICR 33 spumi, poate face agomote puternice si figuri ciudate cind curge pe ment; dac& toate acestea, toaté viaja unui curent de apa nu este nimic altceva decit 0 ingrimadire de atomi, cit ,mai mult" este postbil? Daca, in loc de a aranja atomii intr-o structuré anumits, iardgi si iarasi re- petati, tot mai departe, sau chiar de a forma mici buctiti de © comple- xitate ca aceea a parfurnulni de viclete, facem o aranjare care este merew diferita de la un loc 1a altul, cu diferite feturi de atomi aranjaji in modurt multiple, care sc schimbi incontinuu fri si se repete — ce posibilitali de comparare nebiimuite pot aparea? Este care posibil ca acest ,,lucru care se plimba incoace gi incolo in faja dumneavoastra, vorbindu-va, s& fie 0 mare ingramédire de astfel de atomi, intr-o aranjare complex, asifel incit pura sa complexitate si faced $4 sovaie imaginatia in privinta a ceca c@ poate el si realizeze? Cind spunem cd sintem o ingramidire de atomi, nu intelegem c& sintem pur si simplu numai atit, cici o ingra- midize de atomi care nu se repetd niciodata poate avea foarte bine po- tatiic pe care le vedeti cind privifi in oglinda din fata dumneavoastré, Fisica modeiné vol. 12. Concepfiile de bazd ale fizicii 2.1, Intreducere In acest capitol vom examina cele mai importante idei_pe care le avem asupra fizicii, descriind natura lucrarilor aga cam © vedem in pre- aver Su vom discuta despre modul tn care ain aflat c& toate aceste idei zonk saevarates veti vedea aceste detalii ta trapal potrivit. ucrurile de care ne interesim in stiinta apar in-nenumirate forme si cu o multitudine de atribute. De exemplu, dacé stam pe mal si pri- Sion marea, vedem apa, valurile spargindu-se, spull. miscarea apei, percepem sunetul, aerul, vintul si norit, soarele si cerul albastru, totul Pealdat in lumini; se aiid acolo nisip gi se afl ‘stinci de diverse tari $i durabilitay, culori si structuri, Se afl animale si alge marine, foamete, fi boal si observatorul de pe plajas poate cA exista chiar fericire 91 cam Grice alt colt din naturd are o bogitie similar de Jucruri gi fn- frepatrunderi, Este intoldeauna la fel de ‘complicat, oriunde s-ar gasi. Hepettatea cere si pine intrebiri, 8 inceredm. 34 grupam Jucrurile Tauiaita sf incorcdm s& infelegem aceasté multituding de aspecte ca re- gultind poate din actiunea unui numér relativ mic de lueruri si forte ele- Zonlare care se pot manifesta intr-o varietate infinit de combinatii. ‘De exemplu: este nisipul altfcl decit stincile? Adied, ne este oare nisipul alteova decit un mare numir de pictre jninuscule? Este Luna 0 vies mare? Dacd injelegem stincile, vom intelege de ascmence nisipul $i Luna? Este viniul o migcare a acrului analogs, miscarea apei_din wre? Ce trasdturi comune au diferitcle migcdri?, Ce este come dite Pitelor feluri de sunet? Cite culori diferite exists? Si aa mai departe. Tn acest mod incercim treptat sa analizim toate lucrurile, si le grupam Jaoleita pe cele care la prima vedere par diferite, in speranta ci vorn fi in stare s4 reducem numarul de lucruri dijerite gi prin aceasta si le injelegem mai bine. fiom citeva sute de ani a fost inventaté o metoda de a gsi raspun- suri partial la asemenea intrebari, Observagia, rafiune’ ai experienta Tar neary ceca ce numim metoda stiinpificd. Va trebui si ne limita Ja sorcerers sumara a ideilor Lundamentale care sau nascot prin aplica~ o cescridel stiintifice, idei numite citeodata si nfizied fundamental&.4 a SNTRODUCERE 25 Ce vrem sa spunem prin ,a infelege ceva? Ne putem imagina ci aceasti rejea complicaté de lucruri in migcare ce constituie ,Jumea‘ e asemanitoare cu un mare joc de gah jucat de citre zei, iar noi sinter observatori ai jocului, Nu stim care sint regulile jocului; tot ceea ce ni se permite si facem este si urméirim jocul. Desigur, dac& il vom urméri destul de mult, putem eventual pricepe citeva dintre reguli, Re- gulile joculut sint ceea ce intelegem prin ,,fizicd fundamentala“, Chiar daci am gti ficcare regula, s-ar putea, totugi, si nu fim in stare s& in- felegem de ce in decursul jocului se face o anumitd mutare, pur si simplu fiindcd ea este prea complicata, ier mintile noastre sint limitate. Dac& jucati gah trebuie si stiti cd e usor de invajat toate regulile si totugi este adesea foarte greu de sclectat cea mai buna mutare sau de infeles de cc un jucttor joac& intr-un anumit fel. Aga este si in natura, doar ci mult mai complicat, Poate inst c& vom fi in stare cel putin si descoperim toate regulile. Deocamdataé nu le cuncastem pe toate. (Din cind fn cind se petrece ceva asemindtor cu rocada, ceva ce inci nu am reugit s& injelegem.) Abstractie facind de faptul cd nu cunoastem inc’ toate regu- We, ceea ce putem intr-adevar explica prin aceste reguli este foarte Jimitat, fiindcd aproape toate situatiile sint atit de enorm de complicate, incit practic nu putem urmari desfagurarea jocului doar aplicind regulile, cu aiit mai putin si prevedem ce se va intimpla pe urmi. Trebnie, deci, s ne limitiim ia problema mai de baz a regulilor jocului. DacA cunoas- tem regulile, considera ci ,,inelegem" lumea. Cum putem spune dacd regulile pe care le ,ghicim" sint intr-adevar corecte, de vreme ce nu putem analiza prea bine jocul? Exista, in mare vorbind, trei cdi. Mai intil, pot exista situatii in care natura sa fie simpli (sau noi si aranjim ca ea sd ne apara astfel) si si aiba atit de pufine Piir{i tneit s4 putem verifica cum functioneaz4 regulile noastre precizind exact ce se va petrece. (Intr-un colt al tablei de gah se poate si fi ramas doar citeva picse de joc, iar aceastA situatie si 0 putem intelege exact.) © a doua cale potrivit’ pentru a verifica regulile este de a deduce din ele altele mai generale. De exemplu, regula de mutare a unui nebun pe o tabla de gah este cd el se mised numai pe diagonal. Se poate deduce, indiferent cite mutéri au fost fAcute, cA un anumit nebun va fi totdeauna pe un pitretel alb. Astfel, fir a fi in stare si urm&rim detaliile, putem Vverifica totdeauna ideea noastrii asupra migcarii nebunului cercetind daca el este mereu pe un patrétel alb. Situatia sc va mentine intr-adevar asa mult vreme, pind cind dintr-o data 11 gisim pe un pitritel negru (cea ce s-a petrecut este cd intre timp el a fost Iuat, un pion a ajuns pe ultima si a devenit nebun pe un patratel negru). Aga ¢ si in fizicl. Multa ‘onteme vom avea o regula care functioneazi in general excelent, chiar Mack nu putem urméri dctaliile, iar apoi la un anumit moment putem escoperi o noud regula. Din punct de vedere al fizicii fundamentale, cele “mai interesante fenomene eint desigur cele din locurile unde regulile nu ctioneazi — nu acelea din locurile unde ele funcjioncaz’! Acesta este widdul in care descoperim noi reguli.36 CONCEPTILE DE BAZA ALE FIZICHE ‘A treia cale de a spune dacii ideile noastre sint corecte este cam B= coland, dar ¢ probabil cea mai putcrnici dintre toate: aproximafia gro- siera. In timp ce nu sintem in stare ‘84 spunem de ce Alehin muta 0 siete piesa, poate c& putem intclege aproximativ ci el isi adunii piesele in jurul regelli pentru al apara intro oarecar® miasurd, intrucit acesta e lucrul normal de facut ir imprejurariie date, In acelagi mod putem ade- fea inteloge mai mult sau mai pufin natura, fara a fi in stare sa intelegem te face fiecare mici particicd a el. La inceput fenomenele natarii au fost impartite in mod aproximativ in diferite categorii, cum ar fi cdldura, clectricitatea, mecanica, magne- Hemul, proprietati ale substantelor, fenomene chimice, jumina sau optica, tome, fizica nuclear’, gravitatia, fenomenele mezonice etc. Totugi, seopul este de a vedea intreaga naturd ca aspecte diferite ale aceluiagi aneambln de fenomene. Aceasia este problema $a fizica fundamentala arerotiod astizi — de a gist legile din spatele experienfei; de amalgama tosste categori’ de fenomene. Din punct de vedere istoric, am fost tot- ceauna in stare si le amalgémim, dar pe mésura ce timpul trees gisese lucruri noi, Procesul de amalgamare mergea foarte bine, pind Grad dintr-o dati au fost descoperite razele X. Apot sa continuat cu amalgamarea pind cind au fost descoperiti mezont ‘Asadar, in orice sta~ diu_al jocului, situatia se prezinti cam incileiti, Foarte ymulte lucruri sint puse in ordinc, dar ramin merev o mullime de sirme si fire atirnind fn tonte directiile, Aga se prezinta astii situatia pe care vom Incerca sa o descriem. Citeva exemple istorice de amalgamare sint urmétoarele, Mai intii, sh ludm edldura si mecanica, Cind atomii sint in migcare, cu. cit a mai multa migeare cu atit mai mulla cfldura contine sistemul st astfel cdil- dura gi toate efectele de temperaturt pat fi reprezentate print legile me- cenit, Alta amaigamare extraordinar’ a fost descoperirea relatiei dintre Cieciricitate, magnetiom si lumini, care s-av gasit cd sint difcrite esppete ale aceluiasi luctu, pe care il numim astazi cimp electromagnetic. Inc& © amalgamare 0 constitule unificarea fenomenelor chimice, @ diverselor proprietiji ale diferitelor substante, cu comportarea ‘particulelor atomice, ceea ce a dat nagtere la chimia cuantict Intrebarea este, desigur: va fi posi se descopere pur gi simplu ci aceasté lume reprezinté diferite aspec dle unui singur Iueru? Nimeni mu stic aceasta. Tot ceca ce gtim este ch, pe masura ce inaintam, constatém: ci putem amalgama parti, iar uneori gasim parti care nu se potrivese si continudim s8 incerctim s4 asamblim figura noastra Ja un loc. Dacé figura are un numar finit de piese, daci tes wren limité, aceasta nu o stim, Nu so va sii niciodaia pind end ne seen aesévirsi figura, daci vorn putea realiza aceasta vreodata, Crea 6 Neem sa facem in cele co urmeazi este 54 vedem tn ce masurd $-@ des- Bigurat acest proces de amalgamare si care e in prevent situalla in. infe-FIZICA INAINTE DE 1920 37 tegerea fenomenclor fundamentale prin intermediul unui ansambiu cit mai restrins de principii. Pentru a ne exprima intr-un mod simplu, din ce sint facute lucrurile si cit de pufine elemente existi? 2.2. Fizica inainte de 1920 E cam dificil si ineepem cu aspectul actual al fizicii, asa cdi sa vedem mai intii cum arata situatia prin 1920, iar apoi sé extragem citeva conclu. vii din aceasté imagine. Inainte de 1920, imaginea noastra. despre bins era cam aceasta: ,, scena’ pe care se desfagcara universul este spat geometric tridimensional, asa cum a fost descris de Euclid, ier lucruril: se schimbi intr-un mediu numit timp. Elementcle de pe scena sint pari! eulele, de exemplu atomii, care au anumite proprietdfi. Mai inti, pro tatea de inertie: dack o particuld se migc& la un moment dat ea va conti- nua sii se deplaseze in acecasi directie, in afar de cazul cind asupra ei actioneaz& forfe. Deci, al doilea element sint forfele, despre care se credoa pe atunci ci sint de doui tipuri: Mai inti, un fel de fort de interacti enorm de complicata, care mentine diversi atomi in diferite combinati si determina, de exemplu, daca sarea se va dizolva mai repede sau mai incet cind ridicim temperatura. Celalalt tip de forta care se cunostea era qforté cu razi mare de actiuye — o atractie continua si uniform’ — care variaza invers proportional cu pitratul distantei, numiti gravitafie. Aceast lege era cunoscut& si era foarte simpli. De ce continua sA sc miste lucrurile dup& ce au fost puse in miscarc, sau de ce exist’ o lege @ gravitatiel, acestea erau desigur necunoscute. Ceea ce ne-intereseaz’ in cele ce urmeazii este o descriere a naturii. Din acest punct de vedere, un gaz, si de fapt foati materia, este constituit dintr-o mullime de particule in migcare. Astfel, multe din lucrurile pe care le vedem in timp ce stim pe malul marii pot fi imediat corelate. Mai Intii presiunea: aceasta provine din cioenitile atomilor cu obstacolele ce le stau in cale; deplasarea atomilor, dacd ei se miged, in medie intr-v singura directie, formeazi vintul; migcarile lor dezordonate $n interiorul cerpurilor reprezinti edildura. Daci s-au aduat prea multe parti intr-un Joc, apare un exces de densitate, care. di nastere la unde. de .com- e ste 0 realizare enorma sa fii in stare Unele dintre ele au fost descrise in fapitolul precedent. Cite eluri de particule exist&? Se considera o& ele erau 92 la vre- fea aceea: 12 de feluri diferite de atomi au fost descoperite in cele din ; Ei aveau nume difcrite asociate cu proprietiitile lor chimice. Urmatoarea fajéi a problemei era: care sint fortele cu razi scurté dé 1 getune? De ce atrage carbonul un oxigen sau poate doi oxigeni, dar nu i oxigeni? Care este mecanismul interactiei dintre atomi? Are deci + ¥¥eun rol gravitatia? Raspensul este au. Gravitatla e cu mult prea slaba i Hi insd o forti analoga gravitatici, variind invers proportionalos CONCEPTELE DE BAZA ALE FIZICIt cu patratul distantei, dar mult, mult mai puternicd i fn plus avind o Shosebire. In gravitatie existé numai atrac\ie, dar acum imaginati-va cd eisté dowd foluri de ,corpuri™ si c& aceasti noua forta (care ¢ forte Slectricd, desigut) se prezinti astfel incit corpurile de acelagi fel se resping, iar cele de fel contrar se atrag. ‘Acel ,,ceva care poarté aceasta interactie puternicd se numegte sarcind. ‘Atunci care ¢ situatia? Inchipuiti-va ci avem dou’ sarcini contrare, care se atrag una pe alta, una plus gi alta minus si ca ele se alipesc foarte string laolalti. Inchipuiti-vé ci avem o alta sarcinii Ia o anumith distant. Va resimti ca vreo atractie? Ea nu va resim{i practic nici und, indo’ dac& primele sint egale in marime, atractia pentru una si respin~ gerea pentru cealalti se echilibreazd. Agadar, forta la o distanta aprecia- bila e foarte mica. Pe de alt parte, daca ajungem foarte aproape cu sar cina suplimentar®, apare o atracfie, fiindca respingerea color de acelagi semn $i atractia celor contrarii va tinde si apropie contrariile una de alia si si indeparteze pe cele de acelasi semn, Astfel, se ajunge tn situatia fn. tare respingerea va fi mai micé decit atractia. Acesta este motivul pentru care atomii, care sint constituit! din sarcini electrice plus i minus, su- fer foarte putin influenta forfei cind sint separati printr-o distanfé mare fabstractie facind de gravitatie). Cind se apropie, Zenomenul se petrect fa si cind ei ar privi unul induntrul altuia si tsi rearanjeazt astfel. sar- Gnile, rezultatul fiind o interaclie foarte puternica. Interactia dintre atomi este de natura electrict. Sntrucit forta de atractie electrici este ait de mare, toate sarcinile se vor aduna in mod normal laolalta cit de string se poate. Toate Iucrurile, chiar noi ingsine, sint facute din parti fin granulate, incdrcate cu plos gi minus, interactionind enorm de pur temic, toate frumos echilibrate. Din cind in cind, accidentel, putem depirta prin frecare citeva minusuri sau cfteva plusuri (de obicei mai ugor si indepartim minusuri) si in acest caz apare 0 forta electric ne- echilibraté, Putem atunci vedea efectele atractiei electrice. ‘Pentra a avea o idee cit de mult mai puternicd c clectricitatea dectt gravitatia, sA considerim doud graunte de nisip, de un milimetru dia- sretru, aflate la treizect de metri distant. Dacé toate sarcinile s-ar attage, in loo ca sarcinile de sen contrar sa se respinga’ producindu'se in felul reesta o eompensare de forte, ce forja ar apare aici? Intre cele doud griunte ar exista 0 fortd de tret miléoane de tone! Dupfi cum vedeti, este cecesae on foarte, foarte mic exces sau deficit in numarul de sarcini po- itive sau negative pentru a produce efecte clectrice apreciabile, Motivul Pentru care nu puleti vedea diferenta dintre un obiect tncircat si altul Princéreat electric este faptul ci obiectele in cauzd au atit de putine par- Hauie inedroate in exces sau deficit, incit acestea mu produc vreo dife- rena in greutatea sau m&rimea lor. Cu aceasti imagine atomii rau mai ugor de inteles, Ei erau con- ceputi ca avind un ,nucleu in centru, incaseat electric pozitiv sf foarte ma- civ, inconjurat de in anumit numér de ,electroni", care sint foarte usori $i inearcati negativi. Acum sirim putin inainte cu povestea noasta, Te~IZICA INAINTS DE 110 a0 marcind c& in nucleul insusi se aflé dou’ feluri de particule, protoni si neutroni, aproape de acecasi masa, relativ foarte mare. Protonii sint incarcati electric si neutronii sint neutri. Dacd avem un atom cu gase protoni inauntrul nucleului sau, care este inconjurat de gase electroni (Particulele negative din lumea obignuitd a materiel sint toate electroni; acestia sint foarte ugori in comparatie cu protonii gi neutronii din nuclee), el va fi atomul numérul gase din tabloul periodic al elementelor gi osie numit carbon, Atomul numérul opt se numeste oxigen etc., fiindci proprietatile chimice depind de electronii exteriori i, de fapt, numai de citi electroni exista. Astfel, proprietatile chimice ale unei substante de- pind de un singur numar, numdrul de electroni, (Intreaga list’ de cle- mente a chimistilor s-ar fi putut reduce de fapt la 1, 2, 3, 4, 5 ete. In loc de a spune carbon“ am putea spune ,elementul sasc, intelevind gase electroni, dar, desigur, cind au fost descoperite intfi elementele nu se gtia cd ele puteau fi numerotate in acest mod gi apoi aceasta ar face ca totul 84 arate destul de complicat. E mai bine si avem nume si sim- holuri pentru aceste clemente decit sé le numim prin numere.) Si mai multe lucruri s-au descoperit despre forta electric. Interpre- tarea natural a interactiei electrice este cA doud obiecte se atrag pur gi simplu unul pe altul: plus cu minus. Totugi, s-a dovedit ci acesta este un mod nepotrivit de a reprezenta situatia. O reprezentare mai adecvata este sii spunem ci insdsi existenfa sarcinii pozitive crecaz, intr-un anumit sens, o stare speciala in spatiu, astfel c atunci cind introducem o sarcind negativi, asupra acesteia se exercita o forja. AceastA capacitate de a produce 0 fort4 se numeste cimp electric. Cind introducem un electron intr-un cimp electric, spunem c& el este captat. Avem deci doud reguli: {@) sarcinile produc un cimp si (b) asupra sarcinilor in cimpuri se exer- ¢itd forte care le pun in migcare, De ce se intimpla asa, va deveni clar din discutia urmdtoarelor fenomene: daci am incarea electric un corp, 8&8 zicem un pieptene, iar apoi am ageza o bucata de hirtie incdrcata la © distant si am migca pieptenele incoace si incolo, hirtia va raspunde orientindu-se mereu ciitre pieptene. Daci tl miscim mai repede, vor des- eoperi ci hirtia ramine putin in urmd, existd o intirziere in actiune. primul stadiu, cind migcdm pieptencle destul de incet dim peste o eomplicatie care este magnetismul. Influentele magnetice au de-a face U sarcinile in miscare relativa, asticl cA fortele magnetice gi fortele ¢lectrice pot fi in realitale atribuite unui singur cimp, ca doud aspecte siferite ale exact aceluiagi lucru. Un cimp electric variabil nu poate ‘exista firs magnetism.) Daci mige’im hirtia incdrcat la distanté mai mare, intirzierea e gi mai mare. Atunci se observi un lucru interesant. ‘Desi fortele dintre dou obicete incarcate ar trebui sd varieze invers pro- ‘Pertional cu pétratul distanjei, se gaseste ci atunci cind © sarcin’ osci- jebz4, influenta ci se extinde’ cu foarte mult mai departe decit ne-am Mitepta dupii aceasta lege. Cu alte cuvinte, efectul ei descreste mai incet It dupa legea inversului patratului.wo CONCEFTILE DE BAZA ALE FIZICIE tati o analogie: dact ne aflém intr-un bazin eu api si tn imediata noastra apropicre pluteste un dop, putem qigca acest dop direct impin- gind apa cu un altul. Daca afi privi doar le dowd dopuri, tot ce ali Sine eee fi ca unui s-a migcat imediat ca réspuns la misesrea celuilalt vedea, @ un fel de interactie intre ele. Desigur, eeea ce facem, reali- Gate este perturbarea apef, iar apa perturba apot celilalt dop. Am putea fate ta legea’ dupa care daca Impingem putin apa, un oblect apropiat uiNSapa se va misca. Dacd cel de-al doilea cop ar fi mat deperte, desigur din, APE gste condilil abia dac& se va urni, deoarece noi misclm apa doar ca De de alta parte, daca agitam primul dop, intervine un alt fenomed, oeaeere migcareaapel se propagi din. aproape in aproape sub form de in fare vista astfcl 0 infiuenja la distanga meult mai mare dectt inainte, © influenta oscilatorie, care nu poate fi infeleasd cu ajutorul interactiei o poette Pideea interactiel directe trebule inlocuita prin ceva care si {ind seamia de exemplu de existenfa apei sav, in cazul electric, de ceea ce numim cimp electromagnetic. Cimput electromagnetic poate purta unde; unele dintre acestea consti- tule lumina, allele sint folosite In emistuntle radio, dar numele lor gene eae eee unde eloctromagnetice. Ele pot avea diverse frecvente. Sin Wuorg eare ¢ intr-adevir diferit de la o undii la alta este frecventé gure Ylafie. Daca migcam 0 sarcind incoace si incolo din ce in co mai repede objinem o gama intreagd de efecte diferite, care au toate in co- sere aptel cai Sint caracterizate doar de un singur numér, numérul de Tmajlalit pe secundi. Obigmuita ,alimentare pe care o obfinem de 1a te feaua cleciricd din zidurile unei cladiri are_o freeventi cam fe ¢ suta ant die secunda, Dac& matim freevenja la 500 sau 1000 de Kilocicli @ Kilocielu—1 000 cichi) pe secund, ajungem, s4 corhunictim wprin ger", oe eeata cate domeaiul de frecvente folosit in emisiunile de radio. (De" sigur ca aceasta nu are mimic a face cu gerul! Putem avea emisiuni de radio gi fara aer.) Dacd mirim din nou freevenfa, ajungem in domeniul Tolesit pentru MF gi ‘TV. Merging incl mai departe, ajungem la anumnite nde skurte folosite de exemplu pentru radar. Mai deparle nu mai aver nevoie de un instrument ca sd »vedem‘* undele, le putem »Vvedea* cu reve fe Gemeniul de frecvenie ‘de la 5-104 Ta 5-10 cicli pe secunds Gehil nogiri ar vedea oscilatia pieptenulti incBrcat (acd T-am putea face SB oscileve atit Ge repede) ca Tuming rosic, albastra sau violet, in funclie de freeventa. Freeventele sub acest interval formeaza domeniul infraroyu, far cele de deasupra sa, domeniul ultraviolet. Faptul cé putem avea sen- zati! vizuale intr-un acumit interval de freevente nu face acca Parte @ Spectrulul electromagnetic mei deosebité pentru fizician decit eclelelte Parti der din punct de vedere general omenesc ea este fr Indoialé mat Prleresanta, Dacé mergem inc& mai sus cu freeventa, dam de razcle X. Razele X nu sint altceva decit Jumind de inalté frecventa. Daci mergem timai cus, obtinem rezele gamma. Acesti doi termeni, raze X si rae gamma, sint folositi aproape sinonim. De obicei razele electromagnetice sore provin din nuclee sint numite raze gamma, pe cind cele de mareFIZICA CUANTICA a energie din atomi sint numite raze X, dar la aceeasi frecvenja ele repre- zinta acelasi lucru, oricare ar fi sursa lor. Daca mergem la freevente $i mai inalte, s’ zicem la 10* cicli pe secunda, gasim ci putem produce aceste unde in mod artificial, de exemplu cu sincrotronul de aici de ia Caltech”, Putem gsi unde ‘electromagnetice cu frecvente uluitor de inalte — cu o oscilatic chiar de o mie de ori rapid’ — in razele cosmice. ‘Aceste unde ou pot fi controlate de noi. Tabela 3.1. Spectrul electromaguetic rcouots ta Desumten Streamate 10? Perturbatie eloctrica Cimp 5-10 S10") Rmisiune radio x MF—TV 10 Radar } Unde 5.1010 | Laming 10% Raze X 10% Razo Y, auclearo i 1o* Raze ¥, artificiale } Pasticute 1g Rae Y din radiatis cosmicd 2.3. Fizica cuantica Dupa ce am descris notiunea de cimp electromagnetic si faptul o& acest cimp poate transporta unde, aflam curind cA aceste unde se com- port in realitéte intr-un mod straniu, care pare foarte neondulatoriu. La frecvente mai inalte ele se comporta mai mult ca particule decit ca unde! Mecanica cuantict, descoperiti imediat dupa 1920, explich aceasta comportare stranie. In anii de dinainte de 1920 conceptia spatiului tridi- mensional si a unui timp independent de el, a fost modificati de Einstein, mai intii printr-o combinatie pe care o numim spatiu-timp, iar apoi fntr-un spatiu-timp curbat, pentru a reprezenta gravitalia. Astfel ,,scena‘ a fost transformati in spatiu-timp, iar gravitatia este, peremne o modifi- gare a spatiu-timpului. Tot atunci s-a gasit cd regulile descoperite pentru gene wantin ‘lor erau incorecte. Regulile mecanice ale ,inerjiei* si vfortei* — legile Iui Newton — sint incorecte in lumea atomilor. S-a it ci objectele de dimensiuni microscopice nu se comporti delac la fel ca obiectele de dimensiuni macroscopice. Aceasta face fiziea dificilit si foarte interesanta. Fizica este dificil fiinded modul in care se com- Porta obiectele microscopice ¢ foarte ,nenatural'; nu avem o experienté in acest domeniu. Aceste obiecte nu se comportd deloc asa cum Sintem obisnuiti, astfel incit e imposibil sA le descriem comportarea in. alt mod decit analitic. E ceva dificil si cere multi imaginatie ——__ 4) Institutul de Tehnologie din California (N. Red).a CONCEPTOLE DE BAZA ALE FIZICIE Mecanica cuantic’ are matte aspecte. In primul rind, ideea cA 0 par~ ticula are 0 localizare precisa gio vitezd precisi nu mai cste acceptata, find Incorect. Pentru a da un exemplu de cit este de gresité in aceasta privint fizica clasicl, exista o regula In mecanica cuantic’ care spune ca er ee pot determina simultan cu certitudine pozitia gi viteza unui obiect. Yncertitudinea in determinarea impulsului gi ineertitudinea in determi- area pozijiei sint complementare, produsul ceior doua fiind constant. Putem scrie legea astfel: ArAp>h/2n; 0 vom explica in detaliu mat tir- ziu, Aceastd lege contine explicatia unui foarte misterios paradox: dacd Atomii sint fculi din sarcini plus si minus, de ce nu Se neutralizeaz3 eareiile minus pur si simplu cu sarcinile plus (de vreme ce ele se atrag tina pe alta)? De ce sint atomii atit de mari? De ce este situat nucieul feeentra, iar electronii in jurul sin? S-a crezut la inceput cA aceasta se intimpki din cauzd cd nucleul ar fi tot atft de mare ca atomul; dar nu, nucloul e foarte mic, Un atom are diametrel de circa 10 cm. Nucleut gre un diametru de aproximativ 10%? cm. Dack avem Us atom gi am grea sé-i vedem nucleul, ar trebui s&-1 m&rim pind ce intregul atom ar wea Gimensianea unel camere mari gi atunci nucleul ar ft doar it wo graunte pe care abia lam putea zari cu ochiul. Aproape toaté masa ato- Bratui este ins concentrati in acel nucleu infinitesimal, Ce impicdica Clectronii 8 cadi pur gi simplu pe nucleu? Tocmai principiul amintit. Daca electronii s-ar gisi in nucleu, le-am cunoagte pozitia in mod precis ni de ineertitudine ar cere atunci ca ei si aibé un impuls foarte Suave si incert, adic 0 energie cineticl foarte mare. Cu aceasté energie, tar smulge din atractia nucleului. Ei fac un compromis: 191 acorda putin spatiu pentru incertitudinea in pozitie gi oscileaz’ cu o anumita cantitate de miseare rainima, in concordan{a eu relatia de incertitudine de mai sus. (Aminiiti-vé ci atuncl cind un cristal este rictt pind la zero absolut, ‘am spus ci atomii nu inceteazd s& se migte, ei continu’ si oscileze. ae en Dacd ar inceta $A se migte, am sti unde se afl si c& migearea tor este mula iar aceasta e contrar principiujul de incertitudine. Nu putem sti in acelagi timp unde sc afld atomii si cit de repede se migcl, aga c& ai trebuie s& vibreze acolo incontinuul!) “Ati schimbare foarte interesantd in ideile si filozofia stiinte’ adus’ de mocaniea cuanticd este urmatoarea: nu © posibil s& se preciol exact ce se va petrece in orice imprejurare. De exemplu, este posibil s& avera tn atom care e gata si emité lumini, eaptind particula numita foton, pe care o vom descrie in curind, Nu putem, totusi, prezice cind va emite Pimina sau, atuncl cind avem mai mul{i atomi, care dintre ¢i 0 ¥a face. Puteti epune c& aceasta se intimpla fiinded exista nigte angrenaje interne tare ined nu at fost anglizate destul de atent. Nu, nu ezisté asemenee angrenaje. Natura, aga cum © injelegem astizi, se comport’ intr-un asa GeLincit este total imposibil si se facd o prevedere precisd a ccea oo $eFIZICA CUANTICA 4a va petrece in mod exact intr-o experienti dati. EB un hicru tmgrozitor. Doar filozofti au propovdduit inainte cA una dintre premizele fundamen- tale ale stiintei este c ori de cite ori condifiile sint aceleasi trebuie sh ‘se petreacd acelasi lucru! Nu e adewdrat, aceasta nu reprezinia o premizi fundamentala a gtiintei. Nu se petrece acelasi lucru, ci putem afla doar in medie, statistic, ce se va petrece, Totusi, stiinta nu s-a prabusit com- plet. In treacdt fie spus, unii filozofi spun multe despre ceea ce ar fi absolut necesar pentru stiinta si ceca ce spun e, in general, dup cum se poate vedea, destul de naiv si probabil gresit. De exemplu, un filozot sau altul @ spus ci e fundamental pentru efortul stiintific ca, daci o experien{A este efectuati, sk zicem, la Stockholm, iar apoi aceeasi expe- Tien{& © facuts la Quito, reeultatele s& fie aceleast, Aceast afirmatie e complet falsi. Nu este necesar pentru gtiin}a si se intimple asa ceva; acesta poate fi un fapt de experienfii, dar nu este necesar. De exemplu, daci una dintre experiente const fn a privi cerul si observa aurora bo- reali, la Stockholm o vezi, dar la Quito nu; fenomenul este diferit. , Dar“ Putefi spune ,asta e ceva care are de-a face cu exteriorul, Te poti in- chide intr-o camera la Stockholm gi si faci intunerie; vei observa vreo diferenta? Bineinjeles. Dack luém un pendul si il facem s& cscileze, et va oscila practic intr-un plan, dar nu intocmai, Planul se roteste incet 4i continu Ja Stokholm, ins& nu si la Quito (chiar dacd storurile sint frase la ferestre!) Faptul ca se intimpl aceasta nu atrage dupa sine pra- bugirea stiintei. Care este ipoteza fundamentalii a stiintei, filozctia ci fundamentali? Am enuntat-o in primul capitol: singurul test al validitapiz oricdret idet este experienfa. Dacd se videste ci cele mai multe expe~ Hienje se desfigoar’ la fel la Quito ca si la Stockholm, aceste ,,cele mai multe experiente" vor fi utilizete pentru a formula o lege generalé, iar despre experientele care nu dau acelasi rezultat vom Spune ca erau influentate de tocul unde se afld Stockholmul. Vom inventa un mod de 4 rezuma rezultatele experientei si nu trebuie si ni se spund dinainte cum trebiiie si arate acest mod. Dac ni se spune cd aceeasi experien{A ‘va produce totdeauna acelagi rezultat, foarte bine — nu e nici o suparare, dar daca atunci cind incercim si verificém aceasta constatim ci nu ¢ ‘at, nu e adevirat si gata. Trebuie si acceptiim numai ceéa ce ode ADN este format dintr-o pereche de lan noo gon turi, résucite uowl in jurul altuia. Coleana ver tard | 7 ‘asucite unul Me ° Peay gig Cj ded tebralé a fiecdraia din aceste lanturi, core sint od 4 analoge lanturilor de proteine dar chimic cu Ny a totul diferite, ¢ formata dintr-o serie de gru- 079 ‘Sou pari de zahir si fosfat, dupii cum se araté in Toe chet Hain Aer a Pac 243 g-0 — mijloc am avea 0 geeventa BAADC... fiecare nO “6 Soy fiinf& vie putind avea o secventa diferita. Ast- Bibors : tore tcl, poate c& instrucfiunile specifice pentru fa- ep) #éGezd fel, poate c& instruc pe pel P CO} pricarea proteinelor sint continute in secvenfa specifica din ADN. Fig. 3.2. Diagram’ schema- Existd, atasate de fiecare grupare de za- tied a ADN. har de-a lungul sirului si legind cele dowd lan- {uri laolalta, niste perechi de legaturi transver- sale. Ele nu sint toate de acelasi fel; existi patru feluri, numite adenin’, thyzmind, cytosind si guanin, dar si le nurim A, B, C sf D. Paptul in teresant este cl numai anumite perechi pot sta fafa in fata, de exemplu A cu B si C cu D. Aceste perechi sint asezate in. cele doud lanturi astfel ‘incit ,se potrivese una cu alta“, avind o puternicd energie de interactie. Dar C nu se potriveste cu A, iar B mua se potriveste cu C; se potrivesc_ASTRONOMIA 59 numai in perechi, A cu B gi C cu D. Deci daci una este C, cealalta tre- buie s& fie D etc. Oricare ar fi literele dintr-un lant, fiecare trebule s3-si aibi litera complementard, specifica in celdlalt lent. Cum ¢ atunci cu reproducerea? SA presupunem_c& despicim acest Jant in dows, Cum putem face un altul exact la fel? Dac’, in substantele ‘colulelor, exist’ departamente de fabricatie care produc grupart de fos- fat, zahar si A, B, C, D nologate intr-un lant, singurele care se vor ataga Ya lantal nostra despleat vor fi acclea care trebuie, anume complementole lui BAADC..., adicd ABBCD ... Agadar, coca ce se petrece este c& lanful se despicd la mijloc in timpul diviiunii celulare, una din jumatati ple- cind cu o celuld, cealalté jum{tate cu cealaltd celulé. Dupl ce s-au se- parat, cite un now lant complementar este fabricat de fiecare din jumatati. Urmeazii intrebarea: in ce fel anume determind ordinea unitatilor A, B, C, D aranjarea aminoacizilor din proteini? Aceasta este 0 problema Centralia ined nerezolvatd in biologie astazi. Primele indica¥ii sint, totusi, urmitoarele, Exist in celula particule minuscule numite microzomi si se gtie astizi cA acesta este locul unde sint facute proteinele. Dar micro- ‘zomii nu se afli in nucleu, acolo unde se afi ADN cu instructiunile sale Pare si fie ceva semmificativ. Totus, se mai stie ci mici bucati de mo- Jecul& se desprind de ADN — nu atit de lungi cit insdgi molecula mare de ADN care transporté informatia, ci cit o micé sectiune din ea. Ble se numese ARN, dar nu aceasta e sential. Avem un fel de copie a ADN, © copie prescurtaté. ARN, care transporté intr-m mod oarecare un me- gaj despre ce fel de proteind si se product, trece la microzom; acest fapt se stie, Cind ajunge acolo, fn microzom se sintetizeazd proteina. ‘Aceasta de ascfnenca se stie. Totusi, detaliile despre cum sosese gi stint ‘aranjati aminoacizii in conformitate cu codul care se aflé in ARN sint, piné acum, ined necunoscute, Nu stim cum 64 Sl citim. Cunoscind, de xemplu, ordinea A, B, C, C, A nu am putea spune care protein’ va fi dus. “ Desigur efi in prezent nici un domeniu nu face mai multe progress pe atit de multe fronturi decit biologia, Dac& ar fi sd numim cea mai i puternice’ dintre toate ipotezele care ne conduc tot mai departe in in- ‘erearea de a intelege viata, aceasta este ci toate corpurile sini facute din atom, si orice fac fiintele vii poate fi infeles in termeni de oscilatit al misciri ale atomilor. 3.4. Astronomia tn aceasta explicatie-fulger a intregii luml, si ne indreptém acura spre astronomie. Astronomia este mai veche decit fizica. De fapt, a 8 Le -pornit fizica, aratind frumoasa simplitate a miscarii stelelor’ si plane- Jy telor, a clrei Infelegere 8 fost ineeputul fizicli, Dar dintre toate desco-eo LEGATORA FIZICI CU ALTE §TRRTS: peririle astronomiei cea mai remarcabila este aceea ci stelele sint fa- Bite din atomi de acelosi fel cu cei de pe Pimint). Cum sa dovedit aceasta? Atomii emit lumina care are anumite freevente, ca un instrument muvical cu inaltimi sau freevente anumite Me cunetului, Cind ascultim concomitent mai multe tonuri diferite le putem distinge unul de altul, dar cind privim cu ochii un amestee de Pilori nu puter spune din ce componente este constituit, deoarece ochiul Sste deparle de a fi atit de perspicace ca urechea in aceasta privinti, Totugi, cu un spectroscop putem analiza freoventele undelor de Juming gi in acest mod putem vedca insigi ,,tonurile* atomilor care exist to fliferitele stele, De fapt, doud din elementele chimice au fost descope- tite in stele ineinte de a fi fost descoperite pe Pamint, Heliul a fost Gescoperit in Soare de unde numele sau, iar technetiul @ fost desco- perit im anumite stele reci. Accasia, desigur, ne permite sd avanséim in fnyelegerea stclelor, deoarece ele sint ficute din aceleagi feluri de atomi care exist gi po Pamint, Or, stim o mulfime de lucruri despre atomi, in special privitor la comportarea lor in condilii de temperatura inalta, dar densitate ma prea mare, astfel incit putem analiza prin mecenica statistied comportarea substantei stelare. Desi nu puter reproduce con- ditiile pe PAmint, folosind legile fizice fundamentale putem adesea_pre- vice precis, sau foarte aproape de adevar, ce se va petrece. Asifel, fizica ajuta astronomia. Oricit de ciudat ar pirea, infelegem distribujia mate rei in interiorul Soarelui cu mult mai bine deci intelegem interiorul Pimintului, Ceea ce se intimpli in interiorul unei stele e mai bine in- {eles decit s-ar putea binui, tinind seama de dificultatea de a scruta un punet luminos eu ajutorul unui telescop, finde’ in majoritatea impreju- Tirilor putem calcula ccea ce ar trebui si facd atomil din stele. Una din cele mai impresionante descoperiri a fost originca energic! steleior, care te face si continue si ard’. Unul dintre cei care au des~ copcrit acest lueru, icgise tocmai cu prietena sa in seara zilei cind si-a dat seama ci in stele trebuie si se desfigoare reacfii nucieare pentru a le face si striluceascd. ,,Uite co frumos strilueese stelele!* zice ca: D Cit de repede trec peste toate acesteat Cit de multe contine fiecare frazsi din accasté scurif Istorisire! ,Sielele sint facute din aceiasi atomi ca si Pamintul*. De obicei aleg wn mic subiect ca acesta ca sa tin 0 conferint® _Postii_spun ca stiinta répeste din frumusetea slelelor, reducindu-le doar Ja ingrimadiri de atomi de gaz. Nu este numai acest, doar". $i eu pot vedea stelele intro noupte eenind si si le simt. Dar vad oare mai putin sau mai mult? Nemir- ginirea cerurilor imi inaripeaza imaginatia — micui meu ochi poate zéci lumind de acum un milion de ani, O vast structurd, din care o parle sin eu. Poate ci materia din care sipt fécul'e fost aruncaté din vreo stea ullatd, caci au lee eruptit acolo, Siu, inchipuitivs sk te veci toate cu ochful mare al Palomarului, indepar- tindv-se de un puncl de plecare comun, atunci cind, inifial, poate ¢& erau adunate Jaolalta. Care este planul, semnificatia, de ce-ul? Nv strich misterului sa sbi cite putin despre el. Caci adévirul e cu rault mai minunat decit, si-a inchipuit erice artist din trecui! De ce poctii de astézi nu vorbese despre el? Ce fel. de camend Sint poetii care sint in stare 54 vorbeasca despre un Jupiter cu chip de om, dar tac daca este o gigantica sfer’d retiteare de metan si amoniac?(GEOLOGIA ot Da, zice el, si in acest moment sint singurul om din lume care stic de ce stralucesc ele“, Dar ea a ris de el, Nu a fost deloc impresionata de faplul c& se plimba cu singurul om care, in acel moment, stia de ce stralucesc stelele. E trist si fii singur, dar n-ai ce face, aga merg lucru- rile pe lumea asta. ‘Arderca nuclear a hidrogenului este cea cate furnizea7a energia Soarclui; hidrogenul ¢ transformat in heliu. Mai mult, confectionarsa diverselor elemente chimice se desfisoara in centrul stelelor, din hidro- gen, Materia din care sintem gi noi ficuti a fost ,gitita® cindva intr-o Stea si apoi aruncata afar. De unde stim asta? Exist o indicatic, Pro- portia diferitilor izotopi — procentul de C¥, de C¥ ele., este ceva care nu se schimba niciodatd in reactiile chimice, fiinded reactiile chimice sint acclasi pentru amindoi. Proportiile sint doar rozuliatul reactillor nmu- cleare, Privind la proportiile izotopilor din tdciunii reci gi stingi_ care sintem noi, putem descoperi cum arita cuptorul unde s-a format mate- rialul din care sintem fAcuti. Acest cuptor arata la fel cu sielcle si astfel ¢ foarte probabil ci elementele noastre au fost fabricate’ in stele si expulzate in expiozit pe care le numim nove gi supernove, Astronomia este atit de apropiaté de fizicd incit vom studia multe obiccte astro~ < nomice pe parcurs. 8.5. Geologia Ne indreptim acum atentia citre ccea ce sc cheami stiinjele despre Pamint sau geologie. S& incepem cu metecrologia si vremea, Desigur. instrumentele wpeteorologiei sint instrumente fizice si dezvoltarea fi- ‘zieli cxperimentale a facut posibile aceste instrumente, dupd cum s-a aratat mai inainto, Totusi, teoria metearologiei nu a putut fi inci elabo- até in mod salisficdtor de catre fizicieni. .,Binc, puteti spunc, Jar nu avem de-a face decit cu aer si cunoastem ecuatiile migeari li, Da, le cunoastem. ,,Asa c& dacd cunoastem starea aerului ast de ce nu putem calcula starea aerului miine? Mai fntti, nu stim cu Qdevirat caro e starea astizi, findc& aerul sc invirte si se r&sucegte tn toate pirtile. Se vadeste a fi foarte sensibi! si nestabil. Daca ati vaeut wreodati apa trecind lin pe dcasupra unui dig gi transformindu-se apoi “intr-un mare numér de particele si picdturi in timp ee cade, vel inte: ‘sglege ce vreau sa spun prin nestabil. Cunoasteti starea apei fnainte ca gba 88 treaci peste dig: ea este perfect lind; dar In momentul cind incepe "a cad, unde incep picdturile? Ce anume determina cit de mari vor fi turile gi unde vor fi ele? Nu se stie, fiindeS apa cste nestabila. Chiar @:masi de act care sc migcdi lin, trecind peste un munte se transforma in 22 Mirtejuri si involburari complexe. In multe domenii gasim aceast’ situatic ‘8 curgerii turbulente pe care nu o puter analiza astézi. Parasim in graba emea ca si discutam geologia!2 LEGATURA FIZICH CU ALTE STINTE Intrebarea fundamental pentru geologie este: ce face ca Pamintul s& fie aga cum este? Cele mai evidente procese se afli in fala proprillor Siri och -- procesele de eroziune datorite riurilor, vinturilor ete. E Joatul de user sii le intelegem pe acestea, dar pentru fiecare firma de Groziune exist o cantitate egal& de altceva care intervine. Munfii nu Sit mai putin inalti, in medie, astizi decit erau im trecut, Trebuie si existe procese de formare de munti. Veti afla, daci studiali geologia, oi exist procese de formare de munti gi vuleanism, pe care nimeni nu le Totelege inc’, dar care reprezintd jumatate din geologie. Fenomenul vul- canilop nu e inteles de fapt, Nu se infelege la urma urmelor, ce produce un cutremur de pamint. Se intelege ca dac& ceva impinge, acesta se rupe iva aluneea — asta @ clar, Dar cine impinge si de ce? Teoria spune fi existd curenti induntrul Pimintului, datoriti diferentei de tempera fura dintre induntru si afaré — care, in migcarea lor, imping usor supra- fala, Agadar, dac& exist doi curenti opusi unul Tinga altul, materia se va coleela in regiupea unde ci se intilnesc si va crea centuri de munti tare sint intr-o stare nefericitA de tensiune, dind nastere la vuleani si cutremure. Dar interiorul PArnintului? Se gtiu multe despre viteza undelor seis- mice prin Pamint si densitatea distribufiei pAmintului. Totusi, fizicienii nu atl fost in stare s& dezvolte o teorie bund despre cit de densa trebuie 88 fie o substantA la presiunile care ar fi de agteptat in centrul PAmin- fului, Cu alte cuvinte, nu ne putem imaginea prea bine proprietatile ma- teriel fn aceste circumstante. Ne descureim mult mai rau cu Pamintul Gecit ne descurcdm cu situatia materiei in stele, Matematica implicata pare si fi fost prea dificilA pind acum, dar poate cai nu va trece mult fimp pind cind cineva isi va da seama e3 este o problemi importanté si o Va rezolva intr-adevar. Celilalt aspect, desigur, este cfi si dacd am Gunoaste densitatea, nu ne-am putea imagina curentii din interior. De asemenea, nu putem calcula de fapt proprietatile rocilor la_presiune fnalti, Nu putem spune cit de repede trebule si ,cedeze“ recile; toate acestea trebuie rezolvate prin experienta. 3.6. Psibologia Mai departe considerim gtiinta psihologici. In legaturé cu aceasta, trebuie £4 spunem cS psibanaliza nu este o stiin{d: ¢ in cel mei fun caz un procedeu medical, poate mai mult vrajitorie medical. Ea are o teo- rie despre ceea ce catzea74 boala — 0 multime de ,spirite' etc. Vraciul are teoria cA o boa’ ca malaria e produsd de un spirit care pluteste In aer; boala nu se vindecd scuturind un garpe deasupra capului bolnavului, fn schimb chimia ajuta in malarie. Aga ca, daca sinteti bolnavi, va sii- tuiese si mergeti la vraci, pentru cf el este cel din trib care cunoaste cele mai mulie despre boald, Pe de alti parte, cuncasterea Tui nu este gtiin{a. Psihanaliza nu a fost verificat# cu atentie experimental gi muCUM A AJUNS SA ¥IE ASAT os. existd o lista cu numarul cazurilor in care ea a dat rezuitate, numarul cazurilor in care nu are efect, etc. Celelalte ramuri ale psihologiei, care implicd lucruri ca fiziclogia sen- zatiei — ce se petrece in ochi gi ce se petrece in creier — sint, dacd vreti mai putin interesante. Insd un mic, dar real progres a fost rea— lizat in acest studiu. Una dintre eele mai interesante probleme de spe- eialitate poate sau nu s& fie numiti psihologie. Problema centrald a mintii, sau a sistemului nervos daci vreti, este urmitoarea. Cind un animal invata ceva, el poate face o treaba diferita de ce putea face fnainte. Celula creierului siu trebuie s se fi schimbat $i ea, daca este constituiti din atomi. In ce mod este ea diferita? Nu stim unde sa cercetim sau ce sd cercetim, pentru ca si ne dim seama ce se intimpla atunci cind se memorizeaz’ ceva. Nu stim ce inseamni faptul de a in- vata ceva, ce schimbare intervine in sistemul nervos. E 0 problemi foarte importants care nu a fost rezolvati deloc. Presupuniad, totusi, 4 exista un fel de mecanism al memoriei, ereierul este 0 masd atit de enorma de legaturi de interconexiune gi nervi incit probabil nu poate fi analizat intr-un mod simplu. Existé o analogie a acestei situatii cu masinile de calcul si elementele Jor, prin aceea cA si acestea au o mulfime de Linii de interconexiune si un element, analog poate cu synapsa, care reali- zeazii-legitura unui nerv cu altul. E un subicct foarte interesant pe care nu avem timpul si-l discutém mai departe — legitura dintre gindire si maginiic de calcul. Trebuie remarcat, insé, cf acest subiect ne va spune foarte putin despre complexitatile reale ale comportirii umane curente. Fiinfele umane sint atit de diferite intre ele. Va trece mult timp pind si ajungem sa le intelegem in detaliu, Trebuie s4 abordim problema mult mai la radacind. Dacd ne-am putea macar face o idee despre cum functioneazi un cline, am fi ajuns destul de departe, Ctinii sint mai ugor de infeles decit oamenii, dar nimeni nu stie in ce mod functioneaz’ un. dine. 3.7. Cam a ajuns si fie aga? Peniru ca fizica si fie utili altor stiinte intr-un_mod teoretic, altfel decit prin inventarea instrumentelor, gtiinta in chestiune trebuie s4 fur- nizeze fizicianului o descriere a obiectului siu in limbajul fizicianului. Daca { se spune fizicianului doar ,,de ce sare 0 broased? el nu va putea aspunde. Daci i se spune insd ce este o broascd, cite molecule contine, €& exista un nerv aici si aici ete, Iucrurile se schimbS. Dacd i se va Spune cam cum sint Pamintul sau stelele, atunci el va putea incepe si walculeze. Pentru ca teoria fizicd s& fie de vreun folos, trebuie s& stim finde sini asezati atomii. Pentru a injelege chimia trebuie s4 stim exact “ee atomi sint prezenti, cici altfel nu putern analiza situatia. Aceasta este {Aumai una dintre limitari, desigur. se aeLECATURA FIZICM Co AUTH STUNTE Exist un alt fel de problemi in stiintele-surori, care nu exist in fields am putea-o numi, din lipsa unui termen mai bun, problema isto- Hoa Cum a ajuns $4 fic aya? Dacd vorn fi inteles totul despre biologie, vee vrea £4 stim cum au ajuns in situatla de azi toate fiinjele de pe Damint, Eadstd teoria evolutici, o parte important a biclogici, In geologie eanyrem doat si stim cura se formearé muntii, ci si cum sa format fuireg Pamintul, originea sistemului solar etc. Aceasta, desigur, ne con Tie ia a vrea sa stim ce fel de materie cxisté in univers. Cum au evo- fut stelele? Care eran conditiile iniiale? Accasta este problema astro- homiei istorice. S-au stabilit o multime de lucruri despre formarea Stelelor, formarea eiementelor din care sintem facuti si chiar cite ceva despre originea universului. ‘Nu exist nici o problemA isiorici care s& fic in studiu in fizied in acest moment. Nu ne punem problema: ,,Jata legile fizicii, cum au ajuns dle sé fie asa?” Nu ne imaginam, in prevent, 4 legile fizicii sar schimba camva cu fimpul, cf cle ar fi fost diferite in trecut de ceva ce sint in prezent. Desigur cle ar putea fi diferite gi in momentul cind vor afla ca aga sint, problema istoricé a fiicii va fi legatd de restul istoriei uni Versului. Atunci fizicienii vor studia aceleasi probleme ca si astronomli, geolegii, biologi. In sfirgit, exist o problema fiziea comun’ multor altor domenti, foarte veche $i care nu a fost rezolvati, Nu e vorba de gasirca de not particule Zundamentale, ci de o problem aminaté de multé vreme, de este o suta de ani, Nimeni in fizicd nu a fost intradevar in stare sa © analizeze matematic in mod satisfaicdtor, in ciuda importantel sale pentru sliinjele-surori, Este vorba de analiza fluidelor in circulate sau turbulente. Daca urmarim evolutia unei stele, vine un moment cind pu- tem prevedea 4 va incepe convectia si dupa aceasta nu mai pute pre- vedea ce tredule sii se intimple. Citeva milicane de ani mai tirziu stcaue explodeazi, dar nu putem descoperi motivul. Nu sintem th stare sa analizim vremea. Nu cunoastem tipurile de migciri existente in inte~ pioral Pamintului, Cea mai simpla forma a problemei este s& se ia © ‘Conducta foarte lunga gi sd se trimit apa prin ea cu mare vitezd. Se pune jntrebarca: ce presiune e necesara pentru a trimite o cantitate de apa prin acea conducti? Nimeni nu poate face o analiza’ pornind de la le- gile fundamentale ale fizicii si de la proprietaitile apel. Dac& apa curge foarte incet, sau. dac& folosim pasta groas& ca micrea, analiza poate fi facuta cu precizie. O veti gisi in manualele dumneavoasira. Ceea ce nu puter face, insa, este s4 ne coupim de api adevarala, lichida, circulind repede printr-o conduct. Accasia cste 0 problemA cvnirali pe care va arcbui si o rezolvam intr-o bun’ zi si nu am facut-o inci. Un poet a spus edata: ,Intregul univers este cuprins introun pahar de vin", Nu vor sti probabil niciodata ince sens a vrut s& spunii asta, cei poetii nu seriu pentru a fi intelesi, Dar e adevarat ca dacé privim la un pahar de vin cu atentic vorn vedea intregul univers. Exista lo obiecte de fizicd: lichidul care se rasucegte gi se evapord in funiCUM A ATUNS SA FIB ASA? es vint gi de vreme, reflexiile pe sticld, iar imaginatia nostra adaug& atomii. Sticla este 0 distilare a rocilor pamintuiui gi in compozitia sa vedem secretele virstei universului gi evolutia stelelor. Ce refea ciudati de chi- micale se afli in vin? Cum au ajuns acolo? Iaté fermentii, enzimele si produsele lor. Acolo in vin se descoperd matca generalizare: intreaga vial este fermentatie. Nimeni nu poate descoperi chimia vinului fara a descoperi, aga cum a facut Louis Pasteur, cauza multor boli. Cit de stralucitor este vinul rubiniu si cum isi impune existenta asupra con- stiinfei care fl observ! Daci mintile noastre limitate, pentru usurinti, fmapart acest pahar de vin, acest univers, in parti — fizicd, biologie, geo” Jogie, astronomie, psihologie si aga mai departe — amintii-va cd natura nu cunoagte aga ceva! Asa ci, hai si il adundm fa loc, ffrd a uita in cele din urma la ce serveste. Si ne mai dea o ultima pliicere: si-1 bem si si witam de toate!4. Conservarea energiet 4.1. Co este energia? In acest capitol incepem studiul nostru mai detaliat asupra diferite- lor aspecte ale fizicii, 0 dat& ce am terminat descrierea lucrurifor in ge~ neral. Pentru a ilustra ideile si felul de a rationa din fizica teoretic’, vom examina acum una din legile fundamentale ale fizicii — conservarea energiei. Existé un fapt, sau, daci vreti o lege, care guverneari toate feno- menele naturale cunoscute pind acum. Nu existd vreo exceplie cunoscuta de la aceasti lege — dupa cite stim, ea e exactd. Legea se numegte con- servarea energiei. Ea afirm& cd existé o anumita cantitate, pe care o numim energie, ce nu se schimba in multiplele modificiri pe care le suferd natura, Aceasta e o idee foarte abstract, fiindc&’ e un principiu matematic; ea afirm4 ci existi o cantitate numeric’, care nu se schimb& cind se intimpld ceva. Nu este deserierea vreunui mecanism sau a ceva coneret; este doar faptul straniu ci avem posibilitatea sX calculim un numér 9i, dupi ce am terminat de observat natura ficindu-si scamato- rife, caleulim numarul din nou — el e acelasi. (Ceva asemindtor cu ne- ‘punul de pe un pitrat npgru, care dupa un numar de mutari — detalille necunoscute — rimine tot pe un patrat negru, E o lege a naturii.) Intru- cit este o idee abstract, ti vom ilustra sensul printr-o analogie. Inchipuiti-vé un copil, s4-i zicerm Dan, care are nite cuburi absolut indestructibile si neputind fi impartite in buc&ti. Ficcare e la fel cu celdlalt, SA presupunem cA are 28 de cuburi. La inceputul zilei_ mama lui iL instaleazi cu cele 28 de cuburi intr-o camera. La sfirgitul zilei, find curioasé, num&rA cuburile cu atentie gi descoper’ o lege fenome- nala — indiferent ce face copilul cu cuburile, ele rimin intotdeauna 28! Aceasta continua un numér de zile, pina cind intr-o zi sint numa 27 de cuburi, dar o micd cercetare arali cd unul se aflA sub cuverturd —- ea trebuie si se uite peste tot ca s& fie siguri ci numarul cuburilor nu s-2 schimbat. Intr-o zi, totusi numarui pare s& se fi schimbat — sint nu- mai 26 de cuburi, © cercetare atent& arala ca fereastra era deschis’, si privind afara sint gasite celelalte dou’ cuburi In alta zi, 0 numiriitosreC8 ESTE ENEGIA or atent& erat of sint 30 de cuburil Aceasta produce o consternare consi- derabila, pind cind isi di seama cA a venit in viziti George aducindu-si cuburile cu el si a lésat citeva acasi Ja Dan. Dup ce a inlaturat cubu- rile suplimentare, ea inchide fereastra, nu ii mai di voie Ini George {nduntru, si apoi totul merge strund, pind cind o data ea numéra si ga- segte numai 25 de cuburi, In camera este insi o cutie cu jucirii si mama se duce si deschida aceast& cutie, dar baiatul fi spune ,,Nu, nu-mi des- chide cutia cu jucirii* si incepe SX fipe. Mama nu are vole 84 deschida cutia cu jucdrii. Fiind extrem de curioasa si destul de ingenioasa, ea ima- gineazi un plan! Stie o& un cub cintareste 100 grame si cintareste cutia fntr-un moment cind sint pe jos, la vedere, 28 Ge cuburi, constatind 5 are 1 kg, Data urmatoare cind doreste sd controleze, cintareste cutia din nou, scade 1 kg si imparte la tre, Ha descoperd urmatoarea relatie (greutatea_cutiely) — 1 ke Ol kg numarul de cuburi la vedere + -=econstant. (Ql) Apoi se ivese noi deviatii, dar un studia atent arati cd apa murdar’ din cada de baie isi schimba nivelul. Copilul aruncd cuburi in apa si mama mu poate sf le vad4 flindeé apa e murdard, dar poate afla cite euburi sint fn-apa addugind un alt termen la formula ei, Cum mnltimea initiala a apei era 10 cm, iar fiecare cub ridici apa cu o jumétate de centi- metru, aceasti nou forma va fi (ereutaten cutiei) — 1 kB 5 Ol kg constant. 2) numéarul de cuburi la vedere + (intt}imea_apei) — 10 em op fntittimea_apel) — 10 em _ 3/2 em In treptata crestere a complexitatii_tumii considerate, mama gaseste © intreagi serie de termeni reprezentind modul de a calcula cite cuburi Sint in Iocuri unde nu are voie s& se uite. Ca rezultat, ea gaseste 0 for- muli complex’, pentru o cantitate ce trebuie caleulatd, cantitate care Famine intotdeauna aceeasi in situatia ei. ___Ce analogie existi intre situatia consideraté si conservarea ener- Cel mai important aspect de care trebuie si tinem seama dac& vrem 88 pstrim analogia este cd, de fapt, nu existe cuburi. Lisali la o parte primii termeni din (4.1) $i (4.2) $i fata-ne calcutind [ucruri mai, mult sau mai putin abstracte. Analogia exist’ in urmatoarele puncte. Intii, cind caleulim energia, uneori o parte din ea pardseste sistemul si pleacd, sau alteori o parte din ea soseste. Ca s& verifictim conservarea energici, tre- Jbuie si fim aicnti si nu fi addugat sau si nu fi pierdut ceva din ea. Al doilea, energia are un mare numar de forme diferite, si exist o for- » mula pentrn fiecare. Acestea sint: energia gravitationala, energia cinetica, energia calorici, energia clasticd, energia electricd, energia chimica, energia radiantS, energia nucleara, energia masei. Dacd facem totelul