SEMINARUL GEOGRAFIC “D. CANTEMIR” NR, 21-22/2002 Probleme ale poluarii si protectiei mediului in regiunile cu industrie petroliera Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac Abstract Oil-related industries take a large share in environmental pollution both by oil-drilling and processing activities and during distribution and transport processes. The respective pollution is largely attributable to: worn-out equipment; improper quality of materials being used in specific technological processes; open storage of crude oil, without prior retrieval of gaseous phase; processing of sulphur-rich oil and consequent use of end-products; insufficient clearance of refinery-evacuated wastes; incomplete combustion of fuels in old installations; corrosion of oil tanks and pipes; accidental or deliberate breakage of oil-pipes; lack of air-tight pipe or pump-joints; carelessness in oil-handling operations; technical accidents etc. The national strategy of environmental protection in oil-related industries focuses on main issues concerning the adoption of a competitive environmental management; the improvement of the environmental monitoring system; the replacement of worn-out oil-pipes; the modernisation and open-system eploitation of cracking units; the rehabilitation of oil-contaminated soils; the large-scale introduction of absorbant materials in oil-related industries; the efficient management of wastes; the rationalization of water consumption; the improvement of the analytical control of pollutants; the modernisation of distribution stations; the harmonization of national regulations concerning environmental protection with corresponding regulations in EU. Key-words: oil-drilling and processing industries, environmental pollution, regulations, protection. Industria petrolului se numira, att in ramura ei extractivd, ct si in cea prelucratoare, printre industriile cu o pondere apreciabilé in poluarea mediului. Aceasti consecinfi negativi a unei activititi economice indispensabile are cauze asemanatoare in toate regiunile petroliere, iar dimensiunile ei difera de la o regiune la alta in functie de tehnologiile utilizate si de respectarea reglementirilor de mediu in vigoare, Cauzele poluarii sunt diferite in diversele etape ale activititii in domeniu. fn etapa de extractie a petrolului ele se refer’, in primul rand, la uzura fizicd si morala a instalatiilor si echipamentelor utilizate, la calitatea inadecvati a materialelor folosite pe parcursul proceselor tehinologice specifice, la practicarea colectirii si depozitirii in sistem deschis, fard recuperarea fazei gazoase, la utilizarea nerationald a unor instalafii, la insuficienta pregatire profesional a personalului care lucreazi in schela de extractie etc. in etapa rafinirii petrolului, principalele cauze care determina poluarea mediului sunt: procesarea fiteiului cu continut mare de sulf gsi utilizarea combustibililor rezultai, care au la randul lor un procent ridicat de sulf, ceea ce240 Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac conduce la eliminarea in atmosfera a unor cantitati mari de sulf si compusi ai acestuia (in principal dioxid de sulf); arderea incomplet’ a combustibililor in instalatiile invechite, cu uzura fizici si moral inaintat; deteriorarea prin coroziune a rezervelor de depozitare si a conductelor care transporta petrol si produse petroliere; spargerile provocate conductelor de transport in scopul sustragerii produselor petroliere etc; insuficienta epurare a apelor reziduale evacuate de rafin&rii, in care se gasesc cantit&ti importante de fenoli, suspensii, reziduri de produse petroliere etc. in etapa de distributie caracterizat& prin faptul c& se realizeazi, cu preciidere, in apropierea si in interiorul regiunilor dens populate, cauzele polurii petroliere sunt: uzura fizica si moral a rezervoarelor de produse petroliere si echipamentelor folosite in manipularea acestora din urmé; sparturile si fisurile care apar la rezervoare, conducte etc., ca urmare a coroziunii avansate; neetanseititile prezente unori la imbinirile conductelor si furtunelor, la armituri, pompe etc,; erorile si neglijenta manifestate in operafiunile de incdrcare-descarcare, transvazare, livrare etc.; accidentele tehnice; depozitarea inadecvaté a deseurilor; arderea incompleti a combustibililor in centralele termice mai mari sau mai mici din interioru! oraselor sau aglomerdrilor industriale etc. etapa transportarii petrolului si produselor petroliere, cauzele principale ale poluarii mediului sunt mai putin numeroase dar, in ultimul deceniu, una dintre ele a capatat o important deosebit& atat prin gravitatea episoadelor de poluare produse, cat si prin caracterul ei insolit si gocant, Este vorba de spargerea conductelor in vederea sustragerii benzinei, pe diferite tronsoane ale sistemului romanesc de conducte petroliere care m&soara 1850 km. Astfel de evenimente au fost mai frecvente in apropierea municipiilor Buziu, Braila, Constanta, Ploiesti, Giurgiu, precum si in preajma capitalei. Alte cauze ale polurii in sectorul de transport sunt fisurile care apar din cauza coroziunii la conductele de transport cu stagii indelungate de utilizare (unele chiar din 1920); neetanseitatile vanelor de evacuare ale cisternelor de transport auto sau pe calea ferata etc. Cauzele mentionate mai sus provoacd poluarea in diferite grade a principalelor componente ale mediului ambiant-aerul, apa si solul-ceea ce se risfringe negativ asupra vegetatiei, faunei si bineinteles, asupra omului. Aerul este poluat cu noxe comune, dar si cu poluanti specifici in fiecare dintre etapele prin care trece petrolul de la extractie pind la consumator. in etapa extractiei, aerul este poluat cu metan si hidrocarburi C,-C;, sursele de poluare fiind sondele de producti, parcurile de separatoare, rezervoarele de petrol brut, stafiile de tratare a titeiului, statiile de compresoare etc, Masuritorile ‘intreprinse asupra emisiilor de hidrocarburi sunt rare si neconcludente. Ele mentioneazi totusi valori de 2-4 kg hidrocarburi C3., 1-2 kg etan si 5-20 kg metan pierdute la vana de fifei net in parcurile de colectare si valori de 5 kg hidrocarburi C2, si 2 kg CH, la vana de fifei in statiile de tratare.Probleme ale poluarii si protectiei mediului in regiunile cu industrie petrolieri 241 Datele disponibile nu permit o evaluare exact8 a pierderilor de hidrocarburi pe ansamblul instalatiilor din domeniul extractiei, dar se apreciaza ci la nivelul intregii ari, acestea ar insuma 60.000 t/an hidrocarburi C)+ si 120,000 van metan, in privinfa poluarii aerului cu hidrogen sulfurat (H,S), cea mai puternic’ emisie se inregistreaza in apropierea localitifii Turburea, ea ciftdindu-se la circa 10000 mo gaze pe zi. La randul lor gazele emise in atmosferi in urma proceselor de combustic subterana sunt si mai putin cunoscute sub Taport cantitativ. Admitand insi cd gazele emise sunt echivalente cu cele injectate, se poate estima c& in zona Suplac ele se ridicd 1a 2,9 mil. me. pe zi, avand 0 compozitie medie de 82% No, 13% COs, 4% 0, + Ar, 0,3% C ete. in etapa rafinarii petrolului, aerul este poluat prin emisia de hidrocarburi volatile a rezervoarelor de depozitare-distributie gi a batalurilor de rezidiuri petroliere, Cantititi importante de oxizi de sulf (SO,) si de azot (NO,) elimina in atmosfert cazanele si cuptoarele industriei de rafinare a petrolului. La nivelul unui an, industria romaneasck de prelucrare a'petrolului emite in atmosfera circa 65 tone de dioxid de sulf, 9 tone de oxizi de azot, 12 tone de pulberi gi 21 tone de plumb. Rezultatele misuratorilor sistematice privind poluarea aerului evidentiaz’ concentratii situate la limita celor maxim admisibile in normele europene pentru oxizii de azot, sub aceste limite pentru monoxidul de carbon si frecvent peste limitele respective pentru dioxidul de sulf si hidrogenul sulfurat. in etapa de distribute, aerul este poluat prin emisia de hidrocarburi volatile care are loe pe parcursul operatiunilor de incarcare-descdrcare la rezervoare, la pompe, prin cvaporarea reziduurilor petroliere ajunse accidental in solul din preajma instalatiilor menfionate, ca si prin oxizii de azot proveniti din gazele de esapament ale autovehiculelor si dioxidul de sulf emis de focarele centralelor termice. Aceste din urm noxe constituie componentele active de bazud ale ploilor acide. in etapa de transport, aerul este impurificat, de asemenea, cu compusi organici volatili prin evaporarea din rezervoare gi cisterne, in timpul operatiunilor de incarcare.. descircare, precum si din petrolul ajuns in sol prin spargerea accidentald sau deliberatt a conductelor. Apele din regiunile cu industric de extractie si de prelucrare a petrolului sunt Supuse poluarii, sursele si tipurile de poluanti deosebindu-se intrucdtva, dup’ cum se modifica specificul activititilor, in sectorul extractiv, sondele de extractie, sondele de injectie si conductele de petrol constituie sursele de poluare, iar petrolul brut-poluantul cel mai important. Dimensiunile poluarii cu petrol a apelor freatice sunt foarte putin cunoscute, iar monitorizarea poluirii rdurilor nu este inci o activitate sistematicl pentru toate arealele de extractie a petrolului. La Suplacu de Barc unde se realizeazi misuratori regulate ale poluantilor confinufi in apele reziduale deversate in rau, se inregistreaza frecvent depisiri ale CMA pentru fenoli, hidrocarburi si consum chimic de oxigen. Astfel de depisiri sunt242 Sterie Ciulache, Nicoleta Jonac puse in eviden{& si prin misuritori episodice efectuate pe raurile Glavacioc si Dambovnic in arealul de extractie Videle-Poeni-Roata, pe raul Parscov in arealul Moreni, pe raul Vedifa in arealul Pitesti, pe raul Amaradia in arealul Stoina-Craiova, etc, in acest din urmi areal, o eruptie naturala a creat un crater cu diametrul de circa 100 m gi adancimea de 30 m, care a determinat poluarea cu petrol a panzei freatice in zona localitatii Cotofeni. Sectorul de rafinare polueazi apele de suprafati si freatice, mai ales prin volumul mare de ape reziduale (4,2 me ap’/t titei prelucrat) rezultat in urma procesului tehnologic depasit (acest volum este de 8 ori mai mare decft la rafinariile cu tehnologie moderna), dar si din cauza ineficienfei statiilor de tratare a acestora. La poluarea apelor naturale contribuie desigur, si scurgerile de produse petroliere din rezervoare, conducte si bataluri. Poluarea apei freatice este mai accentuati in arealul Ploiesti, cu o activitate intens si indelungat& de prelucrare a petrolului. Se apreciazi c& aceasta afecteaza circa 8000 ha, poluatorii, numerosi, incluzdnd si firme precum Petrobrazi si Petrotrans. Printre cauzele care au dus la poluarea respectivé se numira uzura fizicd gi moral a instalatiilor si echipamentelor, tehnologiile depasite, debitele afluentilor, natura titeiului prelucrat (cu continut mare de sulf) etc. in sectorul de distributie, poluarea apelor de suprafafa si subterane cu produse petroliere se realizeaz& prin spilarea de citre apele meteorice a benzinei si uleiurilor sourse pe solul din preajma stafiilor de benzin’, prin nerespectarea normelor de executie si a zonelor de protectie sanitars din jurul acestora, prin degradarea rezervoarelor etc. Nemiscibile cu apa, reziduurile petroliere formeazi 1a suprafata acesteia pelicule uleioase care inhiba schimburile cu aerul de deasupra si afecteaz’ negativ flora si fauna acvatice. La randul lor substantele petroliere aflate in suspensie in apele de suprafati (produse petrolicre, detergenti) impiedica absorbtia oxigenului, obtureazi conductele, colmateazi filtrele si otrivesc plantele si animalele. Infiltrandu-se in stratul freatic, poluantii petrolieri degradeazi si apele subterane. Sectorul de transport polueazi apele in situatiile cand conductele de petrol sunt spare fie prin coroziune, fie prin actiuni criminale. Acestea din urma inmulfindu-se in ultimii ani, suprafetele de teren ale ciror ape freatice au fost contaminate cu produse petroliere, depasesc 500 ha. Solurile de pe arealele cu activititi petroliere sufera gi ele degradari specifice deosebit de grave. Conform evaluarilor intreprinse de specialisti in 1994, solurile poluate cu hidrocarburi si ape de ziictimént in regiunile cu industrie extractivi de pe teritoriul Romaniei reprezinté in total 3 652 ha (neincluzand aici terenurile atribuite spre folosinta schelelor petroliere). Dintre acestea, 2006 ha (53,62%) sunt slab sau moderat poluate, ceea ce inseamni ci pot fi readuse la normal, cu costuri nu prea ridicate, intr un interval de 4-5 ani. in schimb, solurile putenic si foarte puternic poluate necesita, pentru o ameliorare eficienti, costuri ridicate si scoaterea din circuitul agricol pentru o perioada de 10-15 ani.Probleme ale poluarii si protectiei mediului in regiunile cu industrie petroliers 243 lerarhizarea arealelor de extractie a petrolului dup’ criteriul suprafetelor de sol poluate, situeazi pe primele locuri schelele Stoina (484 ha), Moinesti (471 ha), Ticleni (343 ha), Modarzau (340 ha), iar pe ultimele, schelele Marghita (7,1 ha), Boldesti (6,5 ha) gi Timisoara (4,9 ha). Aceasti ierarhizare este determinati, in primul rand de amploarea activitatii, cele dintdi avand capacit&ti de extractie mai mare, iar cele din urma, mai mici. Totugi se cuvine semnalat ci un nou studiu efectuat in anul 1998, asupra solurilor poluate din judefele Prahova, Dambovita, Arges si Gorj (de catre aceiagi specialisti ai ICPA) a condus la concluzia c& suprafata acestora s-a extins, in ciuda faptului cd in perioada 1995-1997 fusesera decontaminate 3000 ha. Rezult& c& intre timp efectele poluarii au crescut reusind si supracompenseze eforturile de decontaminare intreprinse. De aici decurge necesitatea inventarierii cat mai exacte a situatiei prezente in domeniu si elaborarea unui program de reabilitare a suprafefelor poluate, care si se desfigoare concomitent cu oprirea prin mésuri adecvate a proceselor de poluare in perimetrele respective sau in altele noi, acest scop ca si pentru diminuarea poluarii apelor freatice, este necesari tratarea adecvat a celor 900.000 me de slamuri depozitate in batalurile arealelor de extractie a petrolului din intreaga tard. Acestea din urmi sunt construite prin excavare si au, foarte adesea, peretii slab impermeabilizati sau permeabili astfel ci permit infiltrarea substantelor solubile si degradarea solului si subsolului din jur, Industria de prelucrare a petrolului contribuie la poluarea solului prin scurgerile din rezervoare si conducte, prin pierderile care au loc la operatiunile de incircare- descarcare, prin infiltrarile cauzate de depozitarea inadecvati a reziduurilor solide gi semisolide provenite din desalinizarea titeiului brut, rafinarea acidé si cu pamanturi colorate, decarbonatarea apelor de ricire, separarea produselor petroliere, decantirile si deznisipirile care au loc in stafiile de epurare etc. Exemplul clasic de poluare a solului prin astfel de procese il constituie arealul Ploiesti, cu cea mai puternica si mai veche industrie de prelucrare a petrolului din tar’. Scurgerile de petrol gi produse petroliere care au loc in sectoarele de distributie si de transport, mentionate deja la poluarea aerului gi apelor, contribuie desigur si la poluarea solului pe care ajung si in care se infiltreazi. Pierderile pe care le inregistreazi mediul, din cauza poluarii cu petrol si produse petrolicre sunt, ca si in cazul multor altor tipuri de poluare, greu de estimat, CA ele exist gi ci se agraveazii an de an este ins evident. Tocmai de aceea au fost stabilite in cadrul Programului National de Actiune pentru Protectia Mediului strategii specifice de reducere a poluarii in diferite sectoare ale domeniului petrolier. Strategia protectiei mediului in sectorul extractiv al industriei petroliere include un ansamblu de misuri care trebuiesc intreprinse pentru atingerea performantelor impuse de legislatia romana in domeniu, aflata intr-un proces de aliniere rapida la legislatia corespunzitoare a Uniunii Europene. Acestea sunt sintetizate in cele ce urmeazi.244 Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac ¢ imbunititirea sistemului de management al mediului, inclusiv prin adoptarea adecvat& a uneia dintre sistemele performante pe plan international. © Perfectionarea sistemului de monitorizare, atat sub aspectul structurii si metodologiei efectuarii observatiilor, cAt gi sub cel al dotirii cu echipamentul si aparatura necesare si tncadrarii cu personal calificat. O atentie deosebitd trebuie acordati dotirii cu autolaboratoare mobile care si poatd ajunge rapid in regiuni greu accesibile, in cazurile cénd unele riscuri de mediu se transforma in dezastre. ¢ Inlocuirea conductelor uzate, realizarea de acoperiri interioare gi exterioare si protejarea cu inhibitori de coroziune eficienti.Prima dintre solutii este si cea mai scumpa, inlocuirea unui km de conduct& costind 27.000 USD in cazul celor cu diametrul de 4 in., 46.000 USD in cazul celor de 6,6 in. si peste 100.000 USD in cazul celor de 12 in. © Modernizarea parcurilor de separare si adoptarea exploatirii lor in sistem inchis Aceasti modernizare implic’ montarea de capace flotante la rezervoarele de titei si utilizarea unor instalajii moderne de recuperare a fractiunilor volatile, avand in vedere c& acestea polueazi atmosfera si ci primi oameni expusi actiunii lor nocive sunt operatorii din parcurile de colectare si separare. © Dezafectarea instalatiilor iegite din uz si readucerea la parametrii initiali a terenurilor ocupate de acestea. fntrucat ins’ scoaterea din fluxul tehnologic a instalatiilor invechite este facut intr-un ritm mai rapid decat dezafectarea si reabilitarea terenurilor, existi in ara circa 500 ha de teren ocupate cu fundatii si fragmente din vechile instalatii. ¢ imbunititirea procesului de combustie insofitt de reciclarea apei produse si de diminuatea emiterii in atmosferi a gazelor de ardere. © Diminuarea cantititilor de slam existente in batalurile din arealele cu industrie petroliera prin procesarea destinat{ recuperarii fractiunilor de petrol cu valoare comerciali, pe de o parte, si reabilitirii mediului, pe de alti parte. in acest sens instalatia importata din Canada, cu o capacitate de procesare de la 35.000 t de slam pe an ar avea nevoie de circa 10 ani pentru a rezolva problema slamurilor existente, cu conditia ca acestora si nu li se adauge altele noi. Tocmai de aceea sunt luate in considerare gi unele proiecte de tratare a slamurilor prin tehnici de bioremediere. © Dotarea unit&tilor industriei petroliere cu materiale adsorbante, deosebit de utile pentru recuperarea petrolului si produselor petroliere, pe de o parte, si pentru diminuarea poluarii solului, apelor si aerului, pe de alta parte, in situatiile limita, cand au loc deversiri accidentale majore, care constituie adevarate dezastre de mediu. e Perfectionarea profesional a resursei umane, prin cursuri periodice cu tematic’ adecvati. Acestea trebuie si se adreseze nu numai responsabililor cu protectia mediului din unititile industriei petroliere, ci tuturor celor implicati in activitatea productiva, la toate nivelurile si pe intregul flux tehnologic. © Elaborarea de reglementari pentru decontaminarea solurilor si apelor freatice si pentru un management eficient al degeurilor.Probleme ale poluatii si protectiei mediului in regiunile cu industrie petrolier’. 245 * Evaluarea exact a situatici poluarii solurilor si elaborarea unui prograth judicios de remediere, cu atét mai mult cu cat existi, pe plan mondial, metode eficiente de remediere a solurilor poluate cu hidrocarburi si ape de zicimant. Aplicarea acestor metode a dat rezultate bune, costurile remedierii unui ha de teren situandu-se intre 5.000 si 20.000 USD, in functie de gradul de poluare si de tehnologia folosit’. * Elaborarea de planuri de interventie rapid in cazuri de urgenta. * Aplicarea misurilor de epurare a gazelor de combustie din arealul de extractie Suplac, fie prin metoda oxidarii catalitice, fie prin cea a oxidarii termice regenerative. Strategia protectiei mediului in arealele cu industrie petroliera si petrochimic’, include o serie de obiective dintre care cele mai importante sunt prezentate in continuare. ¢ _Armonizarea reglementarilor nationale privitoare la protectia mediului cu cele ale Uniunii Europene, inclusiv corelarea concentrafiilor maxime admisibile (CMA) ale diferitilor poluanti din aer, apa etc., cu cele utilizate pe plan international. Realizarea unor sisteme de monitorizare a poluarii mediului in unititile de prelucrare a petrolului. Aceasta presupune: inventarierea surselor (instalatiilor si proceselor tehnologice) de poluare si stabilirea tipurilor de poluanti, organizarea refelei de puncte de misurare a concentratiei poluantilor si de prelevare de probe, stabilirea_metodologici adecvate pentru efectuarea observatiilor, asigurarea transmiterii operative a datelor masurate gi a celor rezultate in urma analizelor de laborator citre centrul de colectare, prelucrare gi interpretare, transmiterea ciitre factorii de conducere a rezultatelor obfinute pe fluxul respectiy, pentru a fi utilizate in elaborarea deciziilor curente si a politicii de mediu pe termen mediu gi lung. « imbunititirea sistemelor de control analitic al substanelor poluante evacuate odata cu gazele de ardere si apele uzate, precum si al deseurilor solide, prin aplicarea metodelor celor mai eficiente utilizate pe plan intemational, adic prin adoptarea standardelor moderne in domeniu. © Cooperarea mai activa si mai eficienta cu institutii de cercetare specializate din ard si strdinatate, pentru elaborarea de solutii noi sau pentru imbunatitirea solutiilor deja aplicate in activitatea de diminuare a poludrii mediului. Printre acestea se remarci elaborarea unor tehnologii de epurare locali, de depoluare a apei freatice, de perfectionare a echipamentelor $i utilajelor folosite pentru protectia mediului etc. Acestor obiective fundamentale, li se adaug& altele, de facturi concreti, urmirind reducerea nemijlociti a emisiilor de poluanti. © __ Rationalizarea consumului de api in unititile de prelucrare a petrolului, vizind: schimbarea condensatoarelor de la instalatiile de distilare in vid, folosirea apei de tBiere a cocsului, in circuit inchis, refolosirea apei reziduale, dupa tratare, © imbunatatirea tehnologiilor de epurare a apelor uzate astfel incAt acestea si poata fi reutilizate, in buna misura, in procesul tehnologic de baz’. acest scop vor trebui inlocuite utilajele si echipamentele cu uzura avansat, refacute retelele de canalizare deteriorate, aplicate procedee de epurare mai eficiente246 Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac (oxidarea cu agenti chimici, coagularea- flocularea cu polielectroliti organici, striparea cu gaze arse, epurarea biologica etc.), infiintate noi stati de epurare etc. © Reducerea emisiilor de gaze poluante in atmosfera, prin dotarea cuptoarelor cu arzitoare mai eficiente (producdnd cantitati mai mici de CO si NO,) si inlocuirea supapelor de siguranta neetansate la tije. . Diminuarea emisiilor volatile care polueazi aerul prin dotarea rezervoarelor de depozitare cu capace flotant si interzicerea folosirii capacelor simple fixe. © Perfectionarea tehnologiilor si utilajelor destinate purificdrii gazelor si recuperarii vaporilor de hidrocarburi volatile. © Gestionarea eficienti a deseurilor, prin prelucrarea lor in scopul valorificirii unor fractiuni cu important economic’, dezafectarea batalurilor actuale cu namoluri gi gudroane acide, amenajarea unor bataluri si halde cu riscuri minime de mediu, conditionarea biologic’ a nimolurilor, reabilitarea ecologic’ a arealelor puternic poluate din preajma rafinariilor etc. Strategia de protectie a mediului in sectorul de distributie prevede o serie de obiective pe termen hung, dintre care mai importante sunt: modernizarea la standarde europene a statiilor de distributie, dezafectarea si reabilitarea terenurilor ocupate de depozitele scoase din uz, rationalizarea si gestionarea corecti a resurselor de api, reciclarea deseurilor, monitorizarea cu echipamente moderne a poluarii generate de activitatea de distributie, precum si a efectelor acesteia asupra mediului etc. Obiectivele pe termen scurt sunt mult mai numeroase gi au un caracter mai concret: impermeabilizarea rampelor de descircare a combustibililor din cisterne in rezervoarele statiilor de distributie, utilizarea capacelor flotante (pentru inchiderea rezervoarelor) si a pompelor cu recuperare de vapori in scopul diminuarii poluarii aerului, montarea la statiile de distributie a separatoarelor de grisimi si de produse petroliere, evitarea poluarii solului si apelor subterane prin amplasarea depozitelor de reziduri departe de sursele subterane de ap potabila, construirea de rezerve subterane cu manta dubli sau cuva betonati, dotarea unit&tilor de distributie cu materiale adsorbante necesare in cazul scurgerilor accidentale, protejarea catodicd sau prin izolatie a conductelor impotriva coroziunii, informatizarea fluxurilor tehnologice specifice, responsabilizarea reali a personalului manevrant in legitur& cu problemele protectiei mediului etc. Obiectivele strategiei de protectic a mediului in activitatea de transport se refera la inlocuirea conductelor cu uzuri avansata gi fiabilizarea celor care pot fi incd utilizate, limitarea pierderilor prin evaporare cu ajutorul sistemelor moderne de inchidere a rezervoarelor, cisternelor etc., adoptarea sistemului de misurare a produselor petroliere cu contoare volumetrice ete. Pentru transpunerea in fapt a programului de protectie a mediului din arealele cu industrie petrolier’ este necesari imbinarea judicioas’, echilibrati a stimulentel economice cu reglementiri adecvate, care si includ’ taxe pe resurse si pe emi subventii etc.Probleme ale poluarii si protectiei mediului in regiunile cu industrie petrolieri 247 Printre actele normative intrate in vigoare dup’ 1989 pentru probleme de mediu se cuvin mentionate, in primul rand: Legea 137/1995 privind protectia mediului (care instituie obligativitatea autorizatiei de mediu, un act tehnico-juridic continand condifiile si parametrii de functionare pentru toate activitatile ce pot aduce atingere acrului, apelor, solului etc.) si Legea Petrolului 134/1995-care reglementeaz& regimul exploatirii si valorificdrii resurselor de petrol. Acestora li se adaug& Hotirérea Guvernului nr. 101/1997, care stabileste normele privitoare la caracterul si marimea zonelor de protectie sanitar’, Hotirirea Guvernului nr. 489/1998 care aprob& programul de reducere a continutului de plumb din benzini etc. Un rol important revine, de asemenea reglementirilor confinute in Ordinele ministerului de resort ( Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pana in anul 2000 si Ministerul Apelor si Protectici Mediului, dup’ 2000): 148/1997 privitor la procedura si competenta emiterii avizelor gi autorizatiilor de gospodirire a apelor, 184/1997 privind procedura de elaborare a bilantului de mediu, 645/1997 referitor la conditiile de evacuare a apelor uzate in sistemele de canalizare, 756/1997 cu privire la evaluarea poluarii mediului etc. in eforturile de aliniere la standardele internationale in domeniu, Romania isi modifici rapid reglementirile nationale privitoare la mediu si isi asumi responsabilititi similare celor ale statelor avansate din acest punct de vedere, find semnatar& a mai multor conventii internationale. © Conventia Coduri a Natiunilor Unite asupra schimbirilor climatice, care prevede limitarea eliminarii in atmosfera a gazelor cu efect de seri (CO,, CHs, CO etc.). © Conventia de la Viena cu privire la reducerea concentratiei stratului de ozon din cauza emisiilor antropice de CO2,CH,, CO, NO,, CFC etc. © —_ Conventia privind Protectia Marii Negre, care dedict un capitol special poluarii accidentale cu petrol. © — Conventia de la Basel privind controlul transportului transfrontalier al reziduurilor toxice. © Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, care are prevederi clare privind prevenirea si reducerea poluarii apelor marine de citre structurile antropice de felul platformelor de foraj si exploatare petrolier’. Existenta cadrului legal deja structurat, ca si existenta cadrului institutional si voinja ferma de aliniere la standardele europene, incep si produc’ efecte pozitive datatoare de speranta. Bibliografie Bohiltea I. (1996)-Reactoare chimice, Ed. U.P.G. Ploiesti. Bran Florina, Dineu I. (1995)-Ecologie general si protectia mediului, ASE, Bucuresti. xxx (1996)- Strategia Protectiei Mediului, MAPPM, Bucuresti.