Professional Documents
Culture Documents
1. Date generale
In present , cresterea si exploatarea caprinelor cunoaste o dezvoltare ascendenta datorita particularitatilor lor biologice si
economice valoroase fapt pentru care aceasta specie a capatat o larga raspandire pe intreaga suprafata a globului.
In ultimile decenii, concomitent cu sporirea lor numerica, s-au ameliorat o serie de rase autohtone si creat altele noi,
specializate atat pentru productia de lapte, cat si pentru productia mixta, anume de lapte carne, cu prolificitate ridicata, si
de lana- puf si carne.
De asemenea, s-au elaborat si lansat o serie de metode si tehnologii eficiente privind valorificarea maximala a
potentialului productiv in diferite sisteme de intretinere si exploatare.
De aceea, specia caprina , datorita insusirilor de a se inmulti rapid, potentialului superior de productie si cheltuielilor
reduse de exploatare (urmare a rusticitatii si valorificarii eficiente a furajelor celulozice ) , se bucura in continuare de multa
importanta, atat in randul crescatorilor, cat si al diferitelor organisme internationale, ca de exemplu FAO ( Organizatia
pentru Alimentatie si Agricultura ONU ) si FEZ ( Federatia Europeana de Zootehnie ).
In conditiile aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana , se impune ca o necesitate absoluta, sa fie redus sistemul
actual, al productiei de subzistenta, si inlocuirea acestuia cu ferme de dimensiuni care sa permita livrarea pe piata a
produselor realizate.
Un astfel de tip de ferma, posibil de realizat din punct de vedere tehnico organizatoric si cu mari sanse de reusita din
punct de vedere economico financiar, este cel pentru cresterea rationala , interna a caprelor.
Prezentul studiu isi propune sa fundamenteze necesitatea si oportunitatea realizarii unei ferme de 1500 cap. pentru cresterea
caprelor, cu urmatoarele caracteristici :
= sistemul de crestere este de 155 zile in stabulatie si 210 zile la pasune folosindu-se furaje de cea mai buna calitate,
conditii de crestere specifice caprelor in ceea ce priveste hranirea, adaparea si climatizarea.
=integrarea fermei fie intr-un grup cooperatist , fie intr-o forma asociativa sau pe langa un integrator care sa-i asigure
preluarea produselor cat si sa-i apere interesele;
= posibilitatea existentei terenului necesar pentru asigurarea bazei furajere in proprietatea fermierului sau alte forme
: concesiune , arenda si totodata producerea si obtinerea furajelor la un prt de cost cat mai redus.
2. Elemente functionale in proiectarea adapostului
In faza de proiectare a adapostului destinat cresterii si exploatarii caprinelor trebuie sa se tina seama de interactiunea
unor factori care influenteaza conditiile de confort, in asa fel incat animalele sa-si manifeste intreg potentialul productiv
pentru ca exploatarea lor sa devina rentabila.
Din punct de vadere tehnic, gradul de mecanizare a proceselor de munca influenteaza modul de proiectare a
adapostului si a instalatiilor aferente, cu efect benefic asupra nivelului de productie.
La stabilirea caracteristicilor primare al fermei se pleaca de la :
numarul de capre
numar iezi
tineret
numar tapi
sistemul de exploatare
orientarea productiei : lapte, masculi pentru carne si tineret femel de reproductie pentru inlocuirea
matcii si vanzare
tipul de furajare
sistemul de adapare
organizarea interioara, precum si dotarile aferente.
Dimensiunea fermei , in general, si al adapostului , in particular , structura elementelor de inchidere ( pereti, acoperis,
pardoseli ) , modul de compartimentare interioara , se aleg in asa fel incat sa asigure desfasurarea proceselor de productie in
conditii impuse si sa ofere animalelor o ambianta sanatoasa, respectand normele legale in vigoare.
Pe langa respectarea normelor in vigoare se va tine seama si de comportamentul animalelor, de necesitatea de-a putea
efectua un control igienico- sanitar, de marimea loturilor, asigurandu-le un spatiu corespunzator ( spatiu fizic si social )
pentru odihna si miscare.
2.1.
Conditii ambientale
Conditiile ambientale alaturi de o furajare corespunzatoare, permit realizarea unui randament productiv optim.
Acest obiectiv, impune ca pe langa spatiile necesare intretinerii animalelor sa se ia in considerare toti
factorii care asigura o stare corespunzatoare climatica a mediului ambient cum ar fi : temperatura, umiditatea relativa,
iluminarea, viteza curentilor de aer.
2.1.2 Parametrii ambientali pentru caprine
Categoria de animale
Temperatura interioara
Capre de reproductie
Capre in maternitate
Iezi- in prima luna de viata
- in luna a II a
Tapi
iarna
C
3-5
8- 10
8 - 14
12
3 - 5
Umiditate Volum
relativa
aer
Viteza
aerului
%
70 - 80
60 - 70
60 - 70
60 - 70
70 - 80
m/s
< 0,5
0,2
0,2
0,2
< 0,5
vara
C
15 - 21
18 - 21
18 - 21
15 - 21
15 - 21
m / cap
2,5 -4
3-5
1,5 - 2
1,5 - 2
3 -5
( 7 ) 10 - 12
3 - 4
4 - 5
1,5 - 3,5
50 - 60
2 L / m.p. de suprafata spalata
Mecanizarea procesului de alimentare cu apa reduce consumul de munca, precum si consumul de apa, asigurand, in
acelasi timp, apa in cantitate suficienta.
Necesarul si consumul zilnic de apa depind de scopul exploatarii si nivelul productiv al animalelor, structura si
compozitia ratiilor furajere, factorii de microclimat, insusirile fizice si chimice ale apei cat si frecventa si sistemul de
adapare.
Amplasarea adapatorilor impune existenta unui sistem de aductiune care sa asigure alimentarea continua cu apa
si pot sa fie cu supapa sau cu nivel constant.
In generai, pentru caprine se folosesc adapatori cu nivel constant, care au o carcasa in care se afla cuva de apa ,
prevazuta cu un flotor pentru pastrarea nivelului constant.
2.1.5. Sistemul de intretinere seminintensiv
Sistemul seminintensiv este utilizat in exploatatiile de caprine , in general, pentru productia de lapte, in ferme cu
caracter familial.
Deoarece se cere o mare responsabilitate in itretinerea turmei , mana de lucru este parametrul care defineste marimea
acesteia .
Obtinerea unei productii mari de lapte impune construirea unui grup de muls (sala de muls, laptarie, sala masinilor ,
sala de asteptare ).
Locurile din sala de muls se calculeaza ca numar, in asa fel incat sa fie utilizate eficient, iar investitia sa fie minima.
La un efectiv de 1500 capete se recomanda ca sala de muls sa fie cu 32 posturi, deservite de doi mulgatori.
Mecanizarea furajarii, prin folosirea unei remorci tehnologice si evacuarea gunoiului cu ajutorul unui tractor dotat cu
o lama, impune existenta in adaposturile de cazare , a unei alei de furajare lata de 2,30 3,00 m , precum si montarea unor
usi largi de 3,00 4,00 m.
Spatiul construit respecta procesul tehnologic fiind dimensionat, in asa fel, incat sa asigure un confort fizic si social,
precum si calitatea aerului, prin volumul pe cap de animal si printr-o ventilatie corespunzatoare.
Astfel, spatiile construite sunt in concordanta cu obiectivele urmarite :
obtinerea unei productii mari de lapte prin mecanizarea mulsului;
sacrificarea tapilor pentru productia de carne, la varsta de 35 45 de zile;
vanzari de reproducatori, fapt ce presupune existenta unor preocupari privitoare la ameliorarea
speciei, cu personal de intretinere calificat in domeniu, iar din punct de vedere constructiv, spatii
corespunzatoare de cazare a reproducatorilor proprii, precum si pentru cei ce urmeaza a fi vanduti;
vanzari de material seminal, daca ferma are material biologic de valoare. Un laborator dotat cu
aparatura necesara, un spatiu destinat recoltarii spermei, depozitarii si expedierii se amenajeaza in
imediata apropiere a boxelor de cazare a reproducatorilor.
Sala masinilor contine aparatura utilizata la transportul si depozitarea laptelui. Si aceasta sala se recomanda sa se
amplaseze in asa fel incat sa se poata ventila si ilumina direct din exterior.
Un laborator, un vestiar si un punct sanitar completeaza ansamblul unui grup de muls.
2.1.7. Elementele dimensionale pentru stabulatia caprinelor
Suprafata
Front de :
Categoria de animale
furajare
adapare
m.p. / cap
cm / cap
Capre adulte
1,5 - 2,0
40 - 45
Tineret
1,4 - 1,5
30 - 40
Capre cu iezi :
2,3 - 2,5
o cupa la 10-20
capete, sau 8 12
- in lactatie naturala
1,3 1,5
40 - 45
cm / cap
- in lactatie artificiala
1,0 1,2
40 - 45
lungime jgheab
- iezi in lactatie artificiala
0,2 0,3
15
- iezi pana la 1 an
0,4 0,6
20
Tapi :
12 cm / cap sau o
cupa / boxa
- in boxe colective (2-3 cap)
3,6 4,0
50
- in boxe individuale
4,5 8,0
50
Alte elemente :
Depozit de furaje , 1,5 2,0 m.p./ cap, in soproane acoperite
Depozit de paie , 1,6 1,8 m.p. / cap
Padocuri exterioare 2 2,5 suprafata interioara , dotare cu alimentatoare si adapatori
Inaltimea grilajului separator dintre zona de odihna si hranire 1,00 m
Spatiile libere intre grilaje ( pozitia deschisa )
- la partea superioara 18 22 cm
- la partea inferioara
9 cm.
Inaltimea podinei de stationare la furajare
35 65 cm.
3 . Rasele de caprine
4 . Reproductia la caprine
La caprine, activitatea de reproductie are un caracter sezonier, caldurile la majoritatea caprelor declansandu-se
toamna, itensitatea maxima a caldurilor este in octombrie noiembrie, existand o stransa corelatie cu durata zilei de lumina
cand aceasta este mai redusa, de care activitatea sexuala este dependenta.
Astfel, prin intermediul ochilor, excitatia luminoasa sau fluxul respective ajunge la epifiza, care declanseaza secretia
de melatonina , care stimuleaza activitatea sexuala in aceasta perioada cu durata scurta de lumina .
Se stie ca temperature ridicata si luminozitatea crescuta pot mari sau chiar diminua pana la disparitie dorinta de
impreunare a partenerilor si reduce ritmul de dezvoltare a celulelor sexuale.
La caprine se recomanda efectuarea dirijata a montei individuale ,, la mana ,, sau a insamantarilor artificiale in
vederea unei selectii corespunzatoare .
Actualmente in unele tari cu capricultura avansata , intensivizarea reproductiei constituie o importanta preocupare de
specialitate , care a pus bazele unei tehnologii speciale de intensivizare a functiei respective , prin realizarea sincronizarii
caldurilor , organizarea fatarilor in extrasezon, repartizarea la monta timpurie a tineretului femel , generalizarea
insamantarilor artificiale cu sperma congelata , transplant de embrioni etc.
In afara de calea naturala , genetica , de depistare , grupare si inmultire a caprelor cu activitate timpurie de reproductie
, se ppoate desezoniza ciclul si prin folosirea ,, fotoperiodismului ,, pe baza organizarii de ,, toamne simulate ,, prin
intretinerea caprelor o parte din zilele de vara in adaposturi semiintunecate sip e asternut de nisip usor umectat cu apa;
efectuarea pasunatului pe malurile umbrite ale apelor , in paduri , liziere etc.
Temperatura , durata zilei lumina , alimentatia si relatiile sociale ( comportamentul omului fata de animale ) pot
avansa sau intarsia inceputul si sfarsitul sezonului de reproductie.
Durata caldurilor este de 36 48 de ore , acestea repetandu- se la 17 zile.
Intensitatea maxima a caldurilor este in lunile octombrie noiembrie , repartizandu se un tap la 30 40 capre.
5. Gestatie - fatare
Gestatia la capra dureaza in medie 150 de zile cu variatii cuprinse intre 145 158 zile in functie de precocitatea
rasei, varsta mamei , numarul si sexul produsilor precum si nivelul de intretinere.
Starea de gestatie se cunoaste dupa absenta caldurilor si dezvoltarea treptata a abdomenului care devune
asimetric si proeminent in partea dreapta .
In general, este mai scurta la primipare , la memele cu gemeni , cu o stare buna de intretinere si la cele
care fata iedute.
Cel putin cu patru saptamani inainte de fatare, mulgerea trebuie intrerupta la caprele cu o durata a lactatiei de
peste 10 luni.
Acest repaus mamar este absolute necesar pentru a pregati o noua perioada de lactatie.
Fatarea se observa prin inflamarea si congestionarea vulvei , adancirea flancurior , marirea ugerului si aparitia
primelor picaturi de colostru. Fatarea are loc in 20 25 de minute iar in decurs de doua ore sunt eliminate invelitorile
fetale .
In situatia in care fatarile au loc iarna , pet imp friguros , se impune crearea si mentinerea unui microclimat
corespunzator in adapost cu o temperatura de 14 15 grade C , fara curenti si umezeala cu asternut curat si bine uscat .
Dupa perioada colostrala caprele se pot mulge in vederea preintampinarii mamitelor.
In functie de marimea turmei si de extinderea perioadei de fatare , iezii se repartizeaza in trei grupe : cruzi , mijlocii si
zburati; pentru preintampinarea pierderilor prin strivire , indeosebi a celor mici , iezii sunt intretinuti in boxe separate.
6. Tehnologia cresterii si intarcarii iezilor
Dupa 20 minute de la fatare se sectioneaza , dezinfecteaza si se leaga ombilicul la o distanta de 3 4 cm de
abdomen.
Absolut necesar , iedul trebuie sa consume in prima ora de viata o cantitate de colostru , in felul acesta se
elimina meconiul si se mareste imunitatea organismului .
In prima saptamana , iezii pot suge de 20 30 ori pe zi o cantitate de 700 800 grame , iar la 4 5 sapatamani
cantitatea ajunge pana la 1 Kg.
In exploatarea semintensiva iezii raman la mame pana la varsta intarcarii la cca doua luni . Periodic se verifica
ugerul mamelor , in felul acesta se goleste ugerul prin mulgere si mai ales la caprele cu productii mari de lapte.
Conditiile de microclimat reprezinta grupul de factori cel mai important care conditioneaza starea de sanatate a
iezilor si ritmul lor de crestere si dezvoltare.
Actiunea comuna a frigului , vantului , ploilor , determina inapetenta si trtemuraturi , bronhopneumonii etc.,
ceea ce-i impiedica sa consume laptele matern, favorizand , in schimb, aparitia masiva a morbiditatii si mortalitatii.
De aceea , adapostul trebuie sa fie calduros , luminos, fara curenti si umezeala, cu temperature de 8 10 C in
compartimentul caprelor mame si minimum 15 C in cel al iezilor , in primele trei saptamani de viata , dupa care se
poate diminua la 8 -12 C , cu 65 % umiditate , iar coeficientul de luminozitate de 1/10 1/12 .
7. Tehnologia cresterii semintensiva
La varsta de 12 15 zile , iezii pot merge in aer liber cu mamele la pascut sau se scot in padoc cand temperatura le
permite.
In felul acesta iezii se obisnuisc sa consume de timpuriu furaje, ceea ce favorizeaza dezvoltarea tubului
digestiv.
Incepand cu varsta de 2 saptamani se amenajeaza un compartiment aparte cu astdernut curat despartit de restul
adapostului de un grilaj prin care au acces numai iezii.
In acest compartiment trebuie sa se gaseasca furaje fibroase de buna calitate, concentrate macinate si apa
potabila la discretie.
Consumul zilnic de nutreturi concentrate pentru un ied este de 20 30 grame si in plus fan de leguminoase la
discretie .
Macinarea prea fina a concentratelor nu este recomandabila , deoarece grabeste tranzitul intestinal si deci duce
la diminuarea procesului de asimilare.
Trecerea de la regimul lactate la cel de furaje solide se face treptat , prin reducerea numarului de mese la doua
pe zi , apoi una la 4 zile si in final una la 2-3 zile , timp de o saptamana, dupa care administrarea laptelui se intrerupe
definitive.
Concomitent , iezii consuma cantitati sporite de fan de lucerna de buna calitate ,sau se trec pe cele mai bune
pasuni , cu sau fara supliment de furaje concentrate.
Pentru preintampinarea deranjamentelor tubului digestive , inainte de a iesi pe pasune , ei trebuie sa consume in
prealabil cantitati reduse de fan sau masa verde ofilita .
Intarcarea se face in functie de obiectivul principal de exploatare obtinerea unei cantitati mai ridicate de lapte
comercilizabil sau destinatia iezilor pentru prasila sau sacrificare.
Cantitatea necesara de lapte pentru iezi in perioada 0 3 luni
Varsta ( saptamani )
Cantitatea de lapte (g/tain)
Nr. tain/zi
1
150
5
1-3
200
4
4-6
350
3
7-8
250
3
9 - 12
150
3
8 . Alimentatia caprinelor
Nivelul de consum al furajelor depinde si de varsta de vegetatiei , respective de continutul in substanta uscata (
SU), in celuloza si materii azotate; preferinta fata de diferite stadii de vegetatie este legata de gustul diferit determinat
de o anumita compozitie chimica a acesteia .
Fiind un animal cu temperament vioi , are un consum mai mare de energie , fapt pentru care necesarul de
substante nutritive este mai ridicat decat la oaie , mai ales daca tinem seama si de capacitatea lactogena si
prolificitatea superioara.
De aceea in alimentatia lor trebuie introduce nutreturile concentrate indeosebi : ovaz, orz,tarate, turte, mazare ,
sub forma macinata , data fiind valoarea nutritive redusa a vegetatiei lemnoase preferata de ele.
Cu toate acestea , capra s-a adaptat si conditiilor de stabulatie permanenta la adapost , cu furajare dirijata pe
baza de norme si ratii .
Este si normal daca tinem seama ca este supusa acelorasi legi biologice si deci cerinte fiziologice , cu atat mai
mult cu cat indeosebi de la rasele perfectionate , se cere o cantitate de lapte de 20 ori mai mare decat propria-I greutate
corporala si o productie de iezi de peste 155 % .
Stabulatia la caprine dureaza aproximativ 150 de zile in functie de durata sezonului de iarna. In aceasta perioada
caprinele se hranesc in mod traditional cu diferite fanuri, grosiere , concentrate , suculente etc.
In perioada de stabulatie cand temperatura ne permite , caprele se mai pot scoate in camp pentru valorificarea
resturilor vegetale de pe diferite suprafete.
Sistemul de furajare depinde de cel de exploatare, situatia economica si suprafata de teren aferenta bazei furajere.
Hranirea se face pe baza de norme si ratii furajere , iar nivelul de ingestie este legat de greutatea corporala si mai ales
de nivelul productiv, capacitatea de ingestie variaza in raport cu stadiul fiziologic in sensul ca minima este la sfarsitul
gestatiei si maxima intre 6 si 10 saptamani de lactatie.
Substantele energetice in cantitate redusa din furajele administrate in ultimile 2 saptamani de gestatie pot produce
toxiemie de gestatie care conduc la avorturi.
Trebuie evitata administrarea deodata a unei cantitati prea mari de concentrate deoarece poate perturba procesul de
rumegare si reduce procesul de digestie la capre .
Specificare
Iarna
Fan natural
Sfecla furajera
Tarata grau
Sroturi
Cantitate - Kg
Vara
Masa verde
Iarna
2,0
4,0
0,4
0,1
Vara
8,0
0,4
Varianta II
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
Specificare
Iarna
Fan leguminoase
Sfecla furajera
Orz uruit
Mazare
Cantitate Vara
Masa verde
Iarna
2,0
1,2
0,3
0,2
Tarata grau
Kg
Vara
8,0
0,4
Cantitatea de lapte pe zi - 4 Kg
Varianta I
Nr.
Crt.
1
2
3
4
Specificare
Iarna
Fan natural
Borceag
Sfecla furajera
Tarate grau
Cantitate - Kg
Vara
Masa verde
Iarna
1,0
2,0
3,0
0,7
Vara
10,0
0,7
Varianta II
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
Specificare
Iarna
Fan leguminoase
Frunzar
Siloz
Srot
Ovaz
Cantitate - Kg
Vara
Masa verde
Iarna
2,0
1,0
2,0
0,4
0,2
Vara
10,0
Tarate grau
0,7
Cantitatea de lapte pe zi - 6 Kg
Varianta I
Nr.
Crt.
1
2
3
4
Specificare
Iarna
Fan natural
Sfecla furajera
Tarata grau
Orz uruit
Cantitatea - Kg
Vara
Masa verde
Iarna
2,5
3,0
1,0
0,5
Vara
12,0
1,0
Varianta II
Nr.
Crt.
1
2
3
4
Specificare
Iarna
Fan leguminoase
Siloz
Tarata grau
Ovaz
Cantitate - Kg
Vara
Masa verde
Iarna
2,5
3,0
1,0
1,0
Vara
12,0
1,0
Nr.
Crt.
1
2
3
4
Specificare
Iarna
Fan natural
Siloz
Porumb
Orz
Cantitatea - Kg
Vara
Masa verde
Iarna
2,5
3,0
0,7
0,3
Vara
10,0
0,5
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Specificare
Cantitate - Kg
Pregatire pentru
monta
Masa verde
Fan leguminoase
Orz uruit
Porumb uruit
Pentru monta
8,0
1,0
0,5
0,5
3,0
0,3
2,0
0,5
4,0
Morcov
Srot
Fan de leguminoase
Ovaz
Otava
Efective
1500
2250
1125
50
Nr. zile
365
60
240
365
ZAF
547.500
135.000
270.000
18.250
=
=
=
Perioada de stabulatie :
- fan de leguminoase
- siloz
- srot
- ovaz
Perioada de iarna :
- fan natural
- siloz
- porumb
- orz
Masa
verde
3150
Tarate
grau
220
Fan
legume.
233
Siloz Srot
Ovaz
233
10,0
22
Morcov Concentr
2,0
7,0
5,0
10,5
2,0
1181
29,0
5,0
220
Fan
nat.
4,0
105
4436
Orz
283,5
233
29
6,0
3,0
19,0
15,0
16,0
3,0
19,0
15,0
7,0
UN / ha
4800
3840
6500
1600
3000
1350
1400
Costul Iluminatului
30 becuri x 100 w x 5 h x 365 x 0,1650 RON / Kwh = 903,37
Cheltuieli cu combustibilul
15 l motorina ( consum estimat ) x 3,3 x 365 = 18.068 lei RON
Capre
Iezi
Tineret
TOTAL
VENITURI
1. Evaluarea productiei de lapte
1500 cap x 800 l / cap x 1,0 lei / litru = 1200.000 RON
2. Evaluarea productiei de carne
1. 150 capre x 40 Kg x 3,0 lei / Kg = 18000
2 . 560 iezi + iedute x 80 lei / cap = 44800
TOTAL
= 62800
TOTAL VENITURI = 1.262.000 RON
ASIGURARI cota parte ( 8 % ) din valoarea animalelor
350 RON / cap x 8 % = 28 RON / animal /an
1500 capete x 28 RON = 42.000 RON
AMORTISMENT
Animale
Valoarea unei capre = 350 RON
Revine / cap / an
= 70 RON
1500 cap x 70 RON = 105.000 RON
TOTAL CHELTUIELI = 397.358,87 RON
TOTAL VENITURI
= 1262000 RON
FLUXUL TEHNOLOGIC
SCHEMA GENERAL A FLUXULUI TEHNOLOGIC
FURAJARE
GRAJD
2
GRAJD 2
Reea exterioar
Alimentare cu ap
Q=673 mc
Q=18mc
iezi
MATERNITATE ianuarie- martie
iezi intarcati
cresa
TINERET
DE
PRASIL
Q=330 t/an
Tineret
INGRARE-152 zile
Q= 13 t/an
GRAJD 1
Capre gestante
MONT
septembrie- noiembrie
Capre de
reproducie
GESTATIE
CAPRE
150 zile
TAPI
LIVRARE IEZI
CASTEL AP
DEZINFECTOR MAINI
FS
GRAJD 2
FILTRU SANITAR
BIROU
Sal muls
FARMACIE
Ingrare
Maternitate
TANC RCIRE
GRAJD 1
Rampa
Mont
Gestatie
Cretere tineret
Livrare
FLUXUL TEHNOLOGIC
monta se efectueaz n septembrie- noiembrie;
SECTORUL
sistemul de mont utilizat este cel in libertate; se folosete un
MONTberbec la 25- 30 oi;
GESTAIE
gestaia dureaz n medie 150 zile , cu variaii cuprinse intre 145158 zile.
SECTORUL
MATERNITATE
SECTORUL
CRETERE
TINERET
SECTORUL
INGRARE
SALA DE MULS