MASURAREA INTENSITATIL FLUXURILOR RADIATIVE DIN ATMOSFERA Student: Popescu Alexandru — Mihail Profesor coordonator: Oprea DanaMetooroogic ‘An univ. 2011-2012 Cuprins 1. Notiuni teoretice introductive pe.3 2, Masurarea intensitafii radiatiei solare directe pe. 4 2.1. Actinometrul termoelectric AT-50 pg. 5 2.2, Pirheliometrul calorimetric Michelson pe.7 2.3. Actinometrul bimetalic Michelson pg.7 2.4, Pirheliometrul cu compensatie electrica Angstrom pg. 7 3. Masurarea intesitatii radiatiei solare difuze si globale pg. 8 3.1. Piranometrul termoelectric lanigevski pg. 8 3.2, Piranometrul relativ Arago — Davy pg. 10 3.3. Piranometrul absolut Angstrom pg. 10 4, Masurarea intensitatii radiatiei reflectate pg. 10 4.1, Albedometrul de statie pg. 11 4.2, Albedometrul portabil pg. 11 4.3. Fotoelementul cu seleniu pg. 12 5. Masurarea intensitatii radiatiei efective pg. 12 5.1.Pirgeometrul Savino — Ianisevski pg. 12 6. Masurarea bilantului radiativ pg. 13 6.1.Bilantometrul pg. 13 N Bibliografie pe. 15 aDMeteorologie ‘An univ, 2011 = 2012 Notiuni teoretice introductive Energia pe care atmosfera 0 primeste de la Soare se propagi prin spafiu sub forma radiatiilor electromagnetice si corpusculare, ponderea acestora din urma fiind insd mult mai redusi. Spectrul radiativ solar este format din radiatii puternic diversificate, avand la una din extremitii radiafiile gamma, cu lungimi de unda inferioare Angstromului, iar la cealalt, undele radio, cu lungimi de unda de ordinul kilometrilor. In meteorologie intereseazi cu precidere regiunile spectrale ultraviolet, vizibila i infrarosie, c&rora le corespund cele mai mari cantitati de energie. Regiunea radiatiilor ultraviolete (cu lungimi de undi cuprinse intre 0,01 si 0,39) este formati din raze invizibile, cu efecte chimice pronunfate, din care cauz& sunt numite si radiafii chimice. Regiunea radiatiilor vizibile (cu lungimi de unda cuprinse intre 0,39, si 0,76y) este alcituitd din raze aviind cele sapte culori ale spectrului, care dau in amestec lumina alba, iar regiunea radiafiilor infrarosii (cu lungimi de unda cuprinse intre 0,76y si 500) este constituita din raze invizibile cu efecte calorice, motiv pentru care sunt numite si radiafii calorice. Energia radiant& solara este distribuit’ inegal, cea mai mare parte a ei fiind concentrati in regiunea vizibila a spectrului, cu maximul centrat pe lungimea de unda de 0,475y, in gama radiatiilor verzi-albastre. Fluxul energiei radiative reprezint& energia radiant primita de o suprafagd in unitatea de timp si se exprima in cal/em’/min. Radiatia care vine de la Soare este considerata radiatie de und scurti, iar cea emis& de atmosfera gi de suprafafa terestra este considerata radiatie de unda Iungi. Din radiafia de und& scurta face parte radiafia solari directa, radiatia difuza, radiajia globala gi radiajia reflectatd, in timp ce fluxurile radiative de unda Iung& cuprind radiatia terestra, radiatia atmosferei si radiatia efectiva. Cel mai insemnat rol in procesul complex de slabire a intensitajii radiatiei si de modificare a compozifiei spectrale il poart& procesul de difuzie a radiaiilor solare. Acesta are loc in mod diferit, find produs de moleculele cu dimensiuni inferioare lungimii lor de unda sau de particule cu dimensiuni superioare acestora. De asemenea, se apreciazi c& din cantitatea total de energie radianti solara recepfionati de sistemul Pamant-atmosferd, 0 parte este reflectata si difuzati spre spatiul cosmic (cca. 30%), alta parte este absorbits de atmosferd (17-19%), iar restul (51-53%) este absorbita de suprafata terestra, care la randul su o radiaza inapoi spre atmosfera. Actinometria este ramura meteorologiei ce se ocupii cu masurarea intensitétii tuturor acestor fluxuri radiative absorbite, difuzate, reflectate, directe, globale, efective, dar si a bilanjului radiativ. in practica de specialitate se urmareste determinarea cantitatii de energie radianta (F) incidenti pe o suprafafé (S). Raportul dintre acestea reprezinti densitatea superficialé a fluxului, cunoscuté si sub denumirea de intensitate a radiatici. Accasta se exprima in cal/om?/min.Meteoroogie ‘An univ. 2011-2012, Deoarece in meteorologie se folosesc, in marea majoritate a cazurilor, unititi de misuri calorice pentru definirea fluxurilor radiative, principiul de constructie al instrumentelor uzitate in actinometrie se bazeaz pe o serie de metode printre care se num&ra metoda calorimetric, metoda termometricd, metoda curentului de api si metoda de compensare a efectului caloric. Metoda calorimetrica este bazata pe efectul caloric datorat influenfei radiafiei solare gi transformarii energiei calorice in energie electricd prin intermediul unor termoelemente sau termobaterii, Astfel, atunci cand exist o intensitate constant a radiatiei, cresterea temperaturii este aproximativ proportional cu timpul, iar viteza de crestere este proportionala cu intensitatea radiatici, Metoda termometricd se bazeaz pe cresterea temperaturii unui receptor, cu regim stafionar, sub influenja radiatiei solare. Cedarea caldurii prin radiafie este proportionala cu temperatura absolut a receptorului la puterea a patra. Concluzionand, cresterea temperaturii, masuraté cu aparatele bazate pe principiul descris mai sus, este proportional cu intensitatea fluxului radiativ Principiul care st la baza metodei curentului de apa consta in determinarea diferentei de temperatura a receptorului cu regim stationar. Caldura cedata receptorului este inllturata in timpul procesului respectiv, printr-un curent de apa care il ud neincetat. Prin masurarea debitului curentului de apa pe unitatea de timp si diferenfei de temperaturi a apei inainte si dupa curgerea ei peste receptor se determina cu exactitate cildura cedatd astfel. Metoda compensirii efectului caloric se bazeazi pe diferenfa de temperatura ce ia nastere intre doud receptoare absolut identice ca suprafafi si coeficient de absortie. Unul dintre ele este expus radiatici de masurat pana cénd temperatura sa devine constant, iar cella se aduce la aceeasi temperatura prin intermediul unui curent electric cunoscut, produs pe cale electrica. Masurarea intensitatii radiatiei solare directe Radiajia solara direct (S) reprezinta fractiunea din radiatia solard care strabate atmosfera, ajungind nemodificata la suprafata terestra sub forma unui flux de raze paralele (cu lungimi de und cuprinse intre 0,291y si 4-Sy). In afara atmosferei, radiatia solara direct’ poarté numele de constanta solar (Sc) Valorea acesteia este aproape constant, de 1,94cal/em’/min, cu mici variafii de 1%, determinate de variafia in cursul anului a distantei dintre Soare si Pamant, dar si de activitatea solar. Cu toate acestea, valoarea sa nu coboari niciodat sub 1,9cal/em?/min si nici nu depaseste 2,1cal/em*/min. Intensitatea radiatiei solare directe se defineste ca fiind cantitatea de caldura, exprimata in calorii, pe care o primeste, in timp de 1 minut, o suprafata egala cu 1cm?, dispusd perpendicular pe directia razelor. Aceasta se deosebeste valoric de cea recepfionats ne)Meteorcogie ‘An univ. 2011-2012 de aceeasi suprafafi, in aceeasi unitate de timp la limita superioar’ a atmosferei, corespunzittoare fiind constantei solare. La stafiile actinometrice din Romania, intensitatea radiafiei solare directe se masoara cu diferite tipuri de pitheliometre si actinometre (radiometre). Cele mai folosite sunt actinometrul termoelectric AT-S0, pirheliometrul calorimetric Michelson, actinometrul bimetalic Michelson si pirheliometrul cu compensatie electrici Angstrom, Actinometrul termoelectric AT-50 Actinometrul termoelectric AT-50 (ig. 1) este un instrument radiometric simplu care funcjioneaz4 pe principiul producerii unui curent termoelectric prin incalzirea diferentiata, sub influenja radiafiilor solare, a termosudurilor ce alctuiesc piesa lui receptoare. {in componenta acestuia intra piesa receptoare, tubul actinometrc si un galvanometru. Fig. 2 Actinometrul termoelectric (tip AT-50) - vedere de ansamblu; b - piesa receptoare; iv pentru fixarea la latitudine; 4 15 - suruburi pentru reglare pe directia vertical, respectiv orizontalé; 6 - nivela; 7 - placd suport; 8 - cilindru cu piasd receptoare; 9 - conductor de legatura la galvanometru; 10 - dise de argint; 11 - termosuduri centrale (pare); 12 - termosuduti impare; 13 - ine! izolator (dupa Cristea, Stoica 1966) ~5~Meteorologie ‘Anuniy, 2011 = 2012 Piesa receptoare Piesa receptoare este alcdtuita dintr-un disc de argint, prevazut cu un orificiu innegrit cu negru de fum pe partea expusd spre Soare, pentru a putea absorbi, in totalitate, razele solare directe. De partea lui inferioar& sunt fixate termosudurile interne-centrale ale celor 36 de termoelemente care alcituiesc bateria termoelectricd a radiometrului, Termosudurile periferice sunt prinse de un ine! de cupru, care face corp comun cu tubul actinometric, ce are aceeasi temperatura cu a mediului in care se afla instrumentul. Actiunea direct& a radiafiilor solare asupra termosudurilor centrale va determina o temperaturd mai ridicat& a acestora fat de cele periferice, fapt ce va genera un curent termoelectric. ‘Termosudurile centrale si periferice sunt unite printr-un conductor care iese in afara tubului actinometric printr-un orificiu situat in spatele capsulei metalice care protejeaz’ piesa receptoare si termobateria. Astfel se face conectarea la galvanometrul cu ajutorul caruia se miasoara intensitatea curentului termoelectric produs sub influenta radiatiei solare directe, in situatia in care radiometrul este adus la static impreund cu galvanometrul cu care a fost verificat, in certificatul de etalonare se inscrie gi valoarea factorului de transformare (K), corespunzitor unei diviziuni de pe scala galvanometrului Actinometrul termoelectric AT-50 este in asa fel etalonat incat SMA de pe scala galvanometrului sunt egali cu o intensitate a radiatiei solare directe de 1eal/em*/min, Tubul actinometric Tubul actinometric este vopsit in negru la interior, unde se gisesc 4 diafragme care au menirea de a elimina influenta vantului si a impiedica reflexia razelor solare, Aceste diafragme sunt nichelate sau aurite pe suprafata exterioari, iar pe partea interioaré sunt innegrite, astfel incét radiatiile solare sa fie absorbite in totalitate, in vederea efectuirii determinarilor, actinometrul se instaleazd astfel incdt razele solare si cada perpendicular pe discul receptor de argint, iar operafiile care conduc la masurarea intensitatii radiafiei solare directe incep prin acoperirea tubului cu capacul metalic. Se asteapti apoi 15 secunde si se citeste pozifia zero a acului galvanometrului. in continuare, observatiile vizeaza urmatoarele aspecte: Se scoate capacul metalic de pe tubul actinometric; * Se efectueaza trei citiri consecutive la intervale de cate 10 secunde, obtinandu-se valoarea medie (N) a deviatiei acului galvanomettie; ‘© Tubul radiometric se acopera din nou cu capacul metalic si se citeste pozitia zero a acului galvanometrului, care se mediaza cu prima, Intensitatea radiatiei solare directe (1) rezulta din inmulfirea numarului de diviziuni (N) cu care deviaza acul galvanometrului cu factorul de transformare (K) I=N-K Actinometrul termoelectric AT-50 este un instrument relativ, deoarece in comparatie cu instrumentele absolute, care masoara intensitatea fluxului radiativ direct in cal/em’, acesta mes)Meteorlogie ‘Anniv. 2011-2012 obine 0 anumiti unitate conventionala care se inmulfeste ulterior cu un factor de transformare. Acest instrument radiometric se amplaseaz’ pe stativul complexului actinometric, la 1,5 metri indltime, iar la 1 metru se instaleaz& galvanometrul, Pirheliometrul calorimetric Michelson Pirheliometrul calorimetric Michelson constituie unul dintre cele mai vechi tipuri de pirheliometre, fiind un instrument radiometric absolut alcatuit dintr-un tub sub forma literei “U", innegrit in interior, prin care circulé un curent de apa. Pe partea sa interioard exist 0 serie de diafragme, care au rolul de a micsora suprafafa orificiului de patrundere a razelor solare, féicndu-I si cada sub forma unui flux radiativ. Actinometrul bimetalic Michelson Actinometrul bimetalic Michelson este un instrument relativ care, pentru a afla intensitatea radiafiei solare directe in valori absolute inmulteste valorile citite pe scara micrometrici cu un factor de transformare. in componenta acestui radiometru construit in anul 1905 de B. A. Michelson intra: piesa receptoare (0 lama bimetalicd cu 0 grosime de 0,07mm si o litime de 2mm, obfinuta prin laminarea la cald a doug foife metalice — una de fier si cealalt& de invar), microscopul (plasat la unul din capetele tubului actinometric), tubul actinometric (este innegrit cu negru de fum in interior si are cldura specifica si coeficientul de conductibilitate termicd mult mai mare deca lama bimetalica) si suportul instrumentului, Pirheliometrul cu compensatie electric Angstrom Acest instrument a fost folosit pand la 1.01.1957 in Europa, end s-a introdus scara piheliometrica international, el find un instrument absolut. Pirheliometrul cu compensatie electrica Angstrom are in componenfa sa un tub pirheliometric, o pies& receptoare, suportul tubului pirheliometric cu mecanismul de reglare, un galvanometru, un miliampermetru, 0 baterie si un reostat esMeteorologie ‘An univ, 2011 = 2012 Masurarea intensitatii radiatiei solare difuze si globale Radiafia difuza (D) reprezinta acea parte a radiafiei solare care, dupa ce a fost difuzata de moleculele gazelor ce compun atmosfera si de suspensiile din cuprinsul acesteia, ajunge la suprafata terestrii venind din toate directiile. Din aceast pricind a fost numitd si radiatia difuza a boltii ceresti. Radiatia global (Q) reprezinté suma radiafiei solare directe si difuze. Valorile intensitafii radiajiei globale se afla in strinsi dependent de starea atmosferei si procesele vremii Variagia diuma si anual las - Fluxul mediu al radiatiel solare globale pe a radiajiei solare globale in ‘supra otzonala i oele de abearvei. Romania este specifica latitudinilor medii cu un maxim la amiaza si in lunile de vara (iunie - iulie) si un minim Ia orele extreme ale zilei si in luna decembrie (solstitiul de iarna), ca de exemplu (fig. 1) Pentru —_determinarea intensitafii radiafiei solare difuze si globale se apeleazi la diferite tipuri de piranometre care pot fi absolute (la care intensitatea se exprima in cal/em*/min) sau relative (ce determina intensitatea radiafiilor in unitati convenfionale care se inmulfesc cu un factor de transformare), La stafiile actinometrice din Romania, cele mai folosite instrumente sunt piranometrul termoelectric Ianisevski, piranometrul absolut Angstrom si piranometrul relativ Arago-Davy. om 70 on 00 to = 0 20 100 ° Piranometrul termoelectric Ianigevski Piranometrul termoelectric lanisevski este un instrument radiometric relativ ce foloseste ca piesd receptoare o termobaterie patraté cu latura de 3cm, ce are in component 0 serie de benzi subjiri de manganin si constantan, legate in serie. O parte din aceste benzi au suprafafa exterioara cu negru de fum, iar restul sunt colorate cu alb de magneziu. Datorid capacititii diferite de absortie a razelor solare de c&tre benzile albe si negre, termosudurile se incilzesc diferit, generindu-se astfel un curent termoelectric a cérui intensitate, mésurati de acul unui galvanometru, este proportional cu intensitatea radiatiei solare. ‘Termobateria piranometrului este izolati de marginea plicii metalice cu un strat de hartie speciala. De la nivelul termosudurilor marginale se pozifioneaz conductorii, care fac aeMeteorlogie ‘An univ. 2011-~2012 legitura cu galvanometrul. Suportul piranometrului se fixeazit pe un trepied fiind prevazut cu © parghie pentru fixarea tijei Termobateria se orizontalizeazi prin intermediul unei nivele cu buli de aer. in componenta piranometrului intra si un ecran de umbrire, uzitat numai in cazul masurdrii radiatici difuze, avind rolul de a elimina influenta radiafiei solare directe. Are forma unui disc metalic al cdrui diametru este egal cu cel al calotei semisferice de sticla, Dispozitivul de uscare, situat in interiorul tubului suport reprezint& o alt& component a piranometrului termoelectric Ianigevski, in care se introduce 0 substanfi higroscopica (clorura de calciu, silicagel) ce absoarbe vaporii de apa, impiedicandu-i si condenseze pe partea interioard a calotei de sticla sau pe fata piesei receptoare. Pozitia “zero” a acului galvanometrului se determina in situafia in care piranometrul este acoperit cu capacul de protectie. Apoi, dup’ indepartarea capacului, se fac mai multe citiri, in mod altermativ, fri ecran pentru intensitatea radiafiei solare globale si cu ecran pentru intensitatea radiafiei difuze. La sfarsitul observatiilor se acoper capul piranometric cu capacul siu de protectie si se repeti citirile pentru determinarea punctului “zero” al galvanometrului. Datorité faptului c& intensitatea radiafiei difuze (i) sau globale (I+i) este proportional’ cu numérul de diviziuni cu care acul galvanometrului variazi, inmulfit cu factorul de transformare se obfin relatiile: K — factorul de transformare; n— numarul mediu al diviziunilor citite pe scala, la care s-a aplicat corectia menfionata in fish; ny ~ numérul mediu al diviziunilor corespunzator pozitiei "zero” a acului galvanometric; Din diferenta celor doud relatii se obfine: I= (n=ng)-K Atunci cénd se calculeazi intensitatea radiafiei globale in afara factorului de transformare trebuie avut in vedere si coeficientul de corectie ce se va inmulfi cu factorul de transformare. Coeficientul de corectie se defineste ca raportul dintre factorul de transformare Ja indltimea data a Soarelui gi factorul de transformare normal, Pentru cunoasterea neincetati a variatiilor diurne ale intensitafii radiatiei globale se folosesc aparate inregistratoare, de tipul piranografelor. La stafiile cu program actinometric din Romania se gisesc, de reguli, piranografe Robitsch. ~9-Meteorlogie ‘An univ. 2011-2012 Piranometral relativ Arago — Davy Este alcdtuit din doua termometre identice, unul avand rezervorul acoperit cu negru de fum, altul cu alb de magneziu. Ambele rezervoare termometrice sunt protejate impotriva actiunii vntului si precipitatiilor cu céte un balcon de sticld, in care se afl vid. Piranometrul absolut Angstrim Acest instrument are in componenta sa o pies receptoare (dou perechi de lame subfiri de manganin, dintre care doua vopsite cu negra de fum ce absorb in totalitate radiatiile incidente, iar celelalte acoperite cu alb de magneziu, reflectind aproape in totalitate fluxurile solare), un ecran special, un galvanometru si suduri termoelectrice din manganin si constantan. Masurarea intensititii radiatiei reflectate Radiafia total care ajunge la suprafata terestra este partial absorbitd contribuind la ‘incalzirea solului si partial reflect, purténd denumirea de radiafie reflectata (R,). Proprietatea sau capacitatea de reflexie a diferitelor suprafete active constituie albedoul (A), care reprezinta raportul dintre radiatia reflectata (R,) si cea global (Q), pe care o primeste acea suprafafé, redat sub forma: A=RJ/Q: 100 Determinarea intensititii radiatiei reflectate se face cu ajutorul albedometrelor de statie si portabile, al fotoelementului cu seleniu si al solarimetrului Gorezynski, aparate ce masoaré albedoul diferitelor tipuri de suprafee active. ~10~Meteorologie ‘Anuniv. 20112012 Albedometrul de statie (fig. 3) Piesa receptoare a acestui instrument actinometric este reprezentat&i de un cap de piranometru ce se instaleaz& pe un suport, care ii permite rotirea cu 180° (fig. 4), masurdind Fig. 3 Albedometcu «vedere de ansamblu b- schema de prinpin (dupa Cristea, Stoica 1966) intensitiii radiafiei reflectate, care se face cu piesa receptoare orientati citre suprafata cAreia i se misoara albedoul. Ulterior, cele doua valori se introduc in relatia albedoului, acesta exprimandu-se in procente. Albedometrul portabil Reprezinta, de fapt, un piranometru anigevski usor modificat, alcdtuit dintr-un cap piranometric, fixat de un maner si o suspensie cardanicd, ce permite rotirea capului piranometric si implicit a piesei receptoare. Acest instrument actinometric este folosit in cadrul cercetarilor stiinfifice microclimatice, avand rolul de a sesiza eventualele deosebiri microclimatice, dintr- astfel si valorile radiafiei _reflectate. ‘Termobateria are forma unui paitrat cu latura de 3cm, fiind formati din benzi subjiri de ‘manganin si constantan legate in serie, vopsiti cu negru de fum si alb de magneziu pe suprafefele expuse radiafiilor solare, protejata de o caloti semisfericd de sticla. in certificatul de etalonare al albedometrului se inseriu aceleasi caracteristici ca si in cel al piranometrului lanigevski Masurareavalorilor —_albedoului presupune determinarea intensitatii radiatiei globale, realizati cu piesa receptoare orientat’ citre cer si apoi, determinarea Fig 4 Albedometru (a), Albedometru fators Ia 180° (b) (dupa Criste, Stoica 1966) ‘un anumit areal in functie de diferitele tipuri de suprafata activa. <11~Meteorolgie ‘Anniv. 2011-2012 Fotoelementul cu seleniu Acest instrument face parte din categoria fotoclementelor cu strat de blocare ce miasoari capacitatea de reflectie a diverselor tipuri de suprafefe. Stratul de blocare se formeaza intre stratul de seleniu (Se) si pelicula find de aur (Au), ‘in componenfa sa intra o pies receptoare (0 placufa de fier, peste care se aplicd un strat de seleniu, iar peste aceasta se mai aplic& inca un strat extrem de fin de aur sau platina) si un galvanometru. Masurarea intensitatii radiatiei efective Radiafia terestra (E,) este emisia neintrerupti a suprafefei terestre in domeniul infrarosu al spectrului, iar radiatia atmosferei (E,) este fractiunea indreptata cdtre suprafaja terestra a radiafiei infrarosii pe care o emite atmosfera dupa ce se incalzeste, in principal, prin absortia radiatiei terestre, turbulent, convectie, etc. Radiafia efectiva (Ex) constituie diferenta dintre radiafia terestr si radiagia atmosferica. Pentru masurarea intensititii radiatiei efective se folosesc aparate radiometrice de tipul pirgeometrelor, cel mai uzitat la stafiile din fara fiind cel de tip Savinov-lanisevski. Pirgeometrul Savinov — Ianisevski Funcfionarea acestuia se bazeazi pe formarea unui curent termoelectric a carui intensitate se masoard cu un galvanometru. Receptorul, in acest caz, alcatuit din patru lame de manganin sau de cupru, instalate in pozitie orizontala, doud dintre ele avand parfile superioare acoperite cu negru de platin, iar celelalte doua fiind nichelate sau aurite. De parjile interioare ale lamelor sunt lipite sudurile unei baterii termoelectrice din manganin, in circuitul clruia se leaga un galvanometru. Deoarece lamele nichelate au proprietatea de a reflecta aproape in totalitate radiafiile de unda lung’, ele au o capacitate de a emite radiafii foarte mica, in comparatie cu lamele negre ce absorb in intregime radiafiile incidente, fiind astfel capabile si emit radiatia terestra, in functie de temperatura lor (temperatura lamelor innegrite este egal cu temperatura suprafefei pe care se fac determinarile). in acelasi timp, asupra lamelor negre actioneazd si radiatia atmosferei, ce va determina incilzirea sau ricirea acestora in functie de cele doua fluxuri radiative. Diferenfa <12~Meteorologie ‘Anniv, 2011-2012 termica creati intre lamele negre si cele aurite va genera un curent termoelectric, a cdrui intensitate se inregistreaza de galvanometru. Potrivit legii lui Joule, intensitatea radiatiei efective este proportional cu patratul intensitifi curentului termoelectric, adica: Eg=E\-E,=K-i? i intensitatea curentului termoelectric; K—constanta care se determina experimental. Masurarea bilantului radiativ Bilantul radiativ (B) se defineste ca find diferenta dintre fluxurile radiative primite si cele emise de o suprafaja oarecare. in ecuatia bilantului radiativ sunt implicate valorile radiatiei solare, ale radiatiei atmosferice si ale radiafiei terestre, care atat la nivelul suprafefei terestre, cdi si in atmosferd suferd schimburi continue de energie radianta. Prin urmare, putem vorbi de un bilant radiativ al suprafefei terestre, al atmosferei si al sistemului Pamant-atmosfera. Valorile bilantului radiativ se determin cu ajutorul unui instrument actinometric special, ce functioneaza pe principiul producerii curengilor termoelectrici, numit bilanfometru Bilantometrul Bilantometrul are piesa receptoare aleatuita din doua placi identice confectionate prin ‘impletirea unor foi de cupru innegritd la exterior cu negru de fum, una fiind indreptat spre cer, iar cealalta spre suprafaa terestra. De parle interioare sunt lipite sudurile bateriei termoelectrice aleatuite din benzi de constantan infaigurate in bare de cupru. Instrumentul mai este dotat si cu un ecran de umbrire, folosit impotriva radiatiei solare directe, a cirei valoare o cunoastem cu ajutorul actinometrului, Cand aparatul este neecranat, bilanfometrul radiativ al plicii superioare va fi: B,=(I+i)+E,-Ei 1 intensitatea radiatiei directe; i—intensitatea radiatiei difuze; E, — radiatia atmosferica; E; ~ cantitatea de radiajie de mare lungime de unda pierduta prin emisie de cdtre suprafata placilor superioare. ~13~Metcorlogie ‘An univ. 2011-2012 Similar, bilanful radiativ al placilor inferioare va fi B)-E,+R,-E> R, — radiatia reflectata de suprafata solului; E,- radiafia terestra, E) — cantitatea de radiatie de mare lungime de unda pierdut prin emisie de catre suprafata placilor inferioare. Bilanjul radiativ final este: B=[0+i)+EJ-(&+R) Pentru c& viteza vantului din momentul observatiilor bilantometrice influenfeazd masuratorile, simultan se fac masuraitori si cu anemometrul, aplicandu-se la final factorul de corectie pentru viteza vantului. in acelasi timp cu determinarile radiometrice, trebuie si se efectueze gi 0 serie de observafii suplimentare asupra diferitelor elemente meteorologice, precum: nebulozitatea, Vizibilitatea, starea discului solar, starea si temperatura suprafefei solului, temperatura si umezeala aerului si asupra fenomenelor atmosferice. aiaMeteorologie p ‘An univ, 2011 ~2012, Bibliografie 1. Adrian Amadeus Tiscovschi, Daniel Constantin Diaconu, 2004, "Meteorologie si hidrologie — lucrdri practice”, Editura Universitara, Bucuresti; 2. Sterie Ciulache, Ionac Nicoleta, 2007, "Esenfial in meteorologie si climatologie", Editura Universitara, Bucuresti; 3. Administratia National de Meteorologie, 2004, *Climatul radiativ”, http://meteoromania.ro/index.php?id=221, 21 noiembrie 2011. is