Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Dogmatica Vol I Partea I

    Uploaded by

    dvtrasca
    11 views170 pages
    Dumitru_Staniloae

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Dumitru_Staniloae

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views170 pages

    Dogmatica Vol I Partea I

    Uploaded by

    dvtrasca
    Dumitru_Staniloae

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 170
    Preotul Profesor DUMITRU STANILOAE TEOLOGIA DOGMATICA ORTODOXA vol. 1 ‘eters MPARITA CU aCUNANTARENE TEOCTIST sperma niseHIH ORTODEXE ROMANE ® ‘RDAURA MSSMTUTULL UC DE Aas ‘Asef O€ODONE ROMANE BUCUNEST 2008 opera Ste Teme ee Ge Ae! bon (180-1480, © -2008 orroma nearer mnie ot pe crore “Acie oxtobaNe ROMAN PRECUVANTARE ‘Teolega ortadoxa este tractfonal dr tralonalismul ‘ef muse confundé nt cu simpla repetare a definitiior dog. ‘matice, $1 nicl cu neputinfa de a martunst Adevarut infor Ime petite Necarelepoc! Itorce pe care 0 strdbate Blze {Hea “Tradtionat inseamna doar conform cu Stina Scrip- (ura, cu Invafatura si trrea dubsovniceasca a Sintior Fa. tinal Bisel cu pomenkrea~ sin la sfaretul veacurlor inp mor 9 fnvlerl ul Iristos, tn Sfanta Uturghe. De ‘acca, 0 Tealogle al cil trations ar Incuraja relr iperea din lume, mulumirea de sine in lzolare ~ sub pre- {exta Inrobin creatiel de care puterileintunericulul ~ rt poate cu adevaret trciionaa, zrdlanduse necerana de Pla mail Paces i leer “Acesta ai fost cel mal lucid! sf destoinilscriator! ai pitul gi problemelor timpulul lor, cautand acele dex {gar 91 mareprap de care ave = pf au permanent = ‘ole creetnl dreptmdritor pontra 3 putea Ver in neprn hire si a rispunde oricul le “cere socoteala despre nade} dea" lor Petru 5,15) A urma exemplal Prinlor Inseam tna mu 9 repeta pasaje ain textele lor, cla te stradul sa recunogt! ascunsele nevol gl cereat sufetest! ale seme. flor gasind apol acea expresle specifi prin care Ade- ‘eeultistos poate patrunde Mberator in mintea sf Inima lor, Chemarea une! Teologi care exprma Tracia neschitn but a Bier ete, prin urmare, de a arata adevaratele >robleme ~ Intetdeauna de natura morabspidtualé ~ cu Care se confrunta intruna soclelatea umana, chibzuln, in ‘celagl tn, sf a rAspunsurt. pe care singurd Evanghella hu 0 PRECUVANTARE fansios, interpretata in aun Farmtlor gt fh san comu- rail euharitce, fe poste da. ‘Asel a infeles Parintele Profesor Dumitru Stanloae rmenirea Incomparabla a siyfllteologice ortodoxe $l de ‘aceea mae ce pag pe caren lea drut au pututjuea un ol covlrgtor in mentinerea culturl splrtuale romnest! ‘Sub raza harulul dumnezelesc, oricat de Indira a fost atti ani~ ndpstuireasufletulcrestin al acest popor. De altel, m acea pertoaca at fost publcata de Cellar Insututl Bie gl pa eile a cole rel volume ale Tere logle! Dogmatice Ortodoxe, expresle neintrecuta a cugetar teologice 2 Parintelul Dumitru Staniioae sl reper Tunda- mental pentru inreaga splrtualiate romineases. ‘Aceasts Impunatoare opers conetiule cea mal nous st ‘convingatoare dovada ca Teologla ortodoxa nu este rodtl lune! Indeletncit abstract sf trite cl fractal neprefu sf Dinecuvantat ai cell mal atte true gt coraart suletest, ‘diate de Dull stint. Adevanal pe care i prociams Necare Dagind a acestel caf este cel evanghelle: Dumnezeu poate Sltrebute a le cunascut prin slim frstos, de cite flecare Tapeura omeneasca, fara aceasta cunostina exstena cu ‘ene ol Invogleirea fercits lind eu tol Impostoie (loan 17, 3). Cunoastereatainca a lul Dumnezeu nu este inst conedionata de ascufimea Intelectual, In Ortodoxie Teo logia aestatatoare a celor mat sult’ mint conggasuln deeavrelt cu cea de rostire simp acelor care at ales 93 “ta prin asa Imparaia cerurilor (Matel 11, 12). De alfel, Pavinele Durr Staniloae nu oboseste in ane reariti cd Teologa adevarata insearina raga neinceata, f dec curs tire launrics neintreripla orcine se rosa eu adevarat ‘nd teolog (Evagre Monahul, Cuvant despre ragaclune, 60, in ocala, vol. 1, p. 112). Teologia este doxologica st practic, nevorbina despre Iucrir inedntstoare dar irae, cl despre singurarealtate etrocoare: un Dumnezcu intrelt in Persoane, Care este FRECUVATARE m ‘unite, sce Care omul nga teocentica 8 poate apropia pumal raspuneandud cu lute, manifertats ined concret. inosteneala spriink de har, & vit. De altel, Teologia Dogmatiea Ontodoxa. mu este oar 0 expunere ~ de pe ‘ulmi splituale sf cu acrivie a adevavurtor de creda frtodone. cl lun In grandlas Inbal nespuse habit dny Inezelest. Cael Sfanta Treime find ‘structura supreme! Iuir, meat ca dar, orm sf rascumpararea acest prin seta de pe Cruce. dps caderen In peat ona pepe: iva Indumnezcti lal nesfarste, nu puteau N decat opera tune! supreme s aotputernice abi. ‘Seta despre sensu! teologic a! absotutulul, at per ‘soanel, al ratanl gal ub, Parintele Duimitrs Stantloge ‘se adreseazd sf acelel lum care relativizeaza adevarurlle ‘Spirtuale 3! morale. care nimlceste demnitatea persoanel Cobordnet la staves de ivi care terest fq atl alta s gleste ubiven de fora ol —jerfettcln (Gu incredintarea cava sly multora de indreptar 1 ‘quros in cunoasterea sf recunoasterea dreptl credinte — Tin astiel multe cifile ce vorbene despre Teologin Ono doxa.~ binecuvantam reedtarea Teologiel Dogmatice Ottodoxe a Parintelul Profesor Dum stanloze, adevs ra carte depilna a Mteraturl noastre Disercest. Tofodata, ‘acum, la Impllniea unul veae de 1a nagterea Parntol Durtrw sa unul decentu de la mutarea sa 1a Domnu, rrugim pe ‘Dumnezeu neji" (Rom. 6.13) ca purus lumpie Sufleet sau de Yoata bucura si paces’ (2,13). AnsERscoP AL BUCURESTLOR -METROPOUT AL MUNTENIE § DOBROOEL a aTMARU AL Ditendct onTODOKE ROMANE PREFATA (a ectia Dupa numeroase studi! despre difertele teme de Teo- logie Dogmatica, publcate i revisiele teologice ce ta Bucureet inte anil 1050-1077, Bunt! Dumnezed not a tat 6 alcatulm s1 0 sinteza de Teologie Dogmatics Orto- ‘doxa. Ea nu eo reproducere a acelor stud, ce gindté din how st ca un Intrey. a, fara Idol, in unele dn eapito- lele ge resimte, in narecare masura. de modul de a Driv Invajatura dogmatica a Bserci, din acele stu ‘Ne-am stradult in aceasta sintezd, ca gf n acele studi, 18 descoperim scminificatia duhovniceacea 2 inifturllor ‘dogmatic. 94 evdentiem adevarul lor in corespondenta lui cu trebuinfele adncl ale sufletulul care i cauta mantulrea ‘1 inainteaza pe drum e! m comuntunea cat mat poctiva Gu semen. prin care ajunge la 0 anumits experiena 2 In) Dumnezeu, 2 Suprema comunlune sca Izvor al puter de ‘comuniune. Am parast in fell acesta metoda scolasica a tratarl dogmetor ca propodll abstracte, de un tnteres pur teoretic 1 n mare macura depssi fart legaturd cu viata adinca, duhovniceasca a sufletulu. Daca 0 Teologle Dog- ‘Susu scoater la veal {ull continut mantulter adied viu s! dubovnicesc. cuprins in scurtele lor formulrl-, nol credem 3.0 autentica Teo- logie Dogmatica Ortodoxa este cea care se angajeaza pe ‘accet dram. ‘Neam condus in aceasta stradulnta de modul In care au infees Invatétura Bisericl Sin Paring! de odin‘oara, 6 “TwOLOGIA DOGMATICA ORTOLONA dar am tnut ceamma in Interpretarea de fafa a dogmelor st ide necesitate splrtuale ale sufletulul caret cauta man- tulrea In mpul nostru, dupa trecerea prin multe $1 nol ex pperlenfe de va ncursulatatorsecote care ne aespart ae epoca SMinfior Pirin). Pesan silt 38 infelegem Inustatura leer in spit! Pavinffor. dar in acelas! timp s& 0 Ine legem aga cum credem cA ar 1! Infeleso el asiazi. Ccl ef ‘nar fl facut apstracte de Umpul nostru, aga cum mau fdcut INTRODUCERE, REVELATIA DUMNEZEIASCA, IZVORUL CREDINTEI CRESTINE. BISERICA, ORGAN SI MEDI NF PASTRARE, ‘SI FRUCTIFICARE A CONTINUTULUI REVELATIEL 1 Revelatia naturala ca baza a credinfet naturale ‘fa unul sens al existenjet Diserica Ortodoxa nu face o separatle intre Revelata naturala st cea supranaturala. Revealia naturala © cunos- x18 infeleae dopin n lumina Reveloicl supranaturate, ‘sau Revelatla naturale data sl meninut8 de Dumnezeu in Continuare printro actiune a Lull mal presus de natura, De ‘aceea, Sfannul Maxim Patunsiorut MU face © deosebire ‘ential intre Revelafia naturals cen supreniaturald, sat Diblicd Utima mu e, dupa el, dect Incorporarea ceel ins {alin persoane sl actun! istorce! ‘Mfirmatia ul trebule infeleasa probabil mal mult n sen- sul cA cele dou Revea nu aunt dap: Revelaa super naturala se desfagoard st isl produce roadele in cadiil ‘ele naturale ca un fel de lesite mal accentuatain relief @ Tucrart ut Durane eu, de conducere a lumi izice 3 stor ce spre fina spre care a fost creat, dupa un plan stabi din vec. Revelatia supranaturalarestablieste numal dec Ha std un alutor mal hotarat migcarh intrelinue in lame ‘de Dumnezeu prin Revelala naturala. De altel, la nceput. In starea deplin normals lumi. RevelfiamaturalS mu crs \desparita de o Revelate supronatural (a atare, Revelfia supranaturala pune doar in lui ‘mat cord hod Reveal natural Se ponte vorbl totus! att de o Revelatie natural, cit ot {de una supranaturala,intricat hucrarea ul Dummezeu in ea ‘ful Reveltiel naturale nu e la fel de accentuata si de v8. ts cats cea supranstuala, 1. Able 1180, orbind mai in concret. sf pote crete! noastre, contin Revell naturale este cosmostl st mil dotat ‘Grain, congtlta gt Mberate uu ind nu mal ‘Shirt ce eunoscut al acest! revel cll sublet al cu ‘aster e. Dar att omic el cosmos sunt produstl UUnul act de creale mal presus de natura al ut Dumnezeu ‘lount mentinslin existenfa de Durperou piste actune ‘le conserva. care de asemenea are un caracersuprana: tural, Dar aceste afiunt de conservare s Ge conducere @ Turn spre scopul el props, Hraspund so putere so ter Uinta de autoconservane si de denvoltre dreape a cosmo. ‘elo sa oma in acest punet de vedere cosmosil si ‘om pot f considera el insist o revelaie natural. ‘Dar cosmosul si omul const © Keveafe naturals sin punctal de vedere a cuongtr. Cosmostle organlzat Iitetin mod corespunrator capadtatl noasire de cunoas tere. Cosmosul natura mana eaintim legal de cosmos, fun Imprimate de 0 rjloaltate ar omul ~creatra a i ‘Dumnereu—'e dott in plue cu 9 raflune capablla de co roastere conatienta a ratlonaltal cosmosull gla proprel {ale natu, Dar aceasta raionalate a cosmostil tral fea noastra Cunosedtoare umana sunt pe de aa parte ~ ppoulve docsine!creline - produsul actu creator atl ‘ner. Dec. nel din acest punct de vedere Revelaia ‘aturaé ne pur natural iol consideram c ralionattatea cosmosutl e 0 mart: tie a opti i che produnul une ge rationale, cel ra tonaltaten, ca sepect al realtal mere s8 fle cunoscsta. teste Inexpicablla fara ralune congllenta care o cunonste Secand 6 face sau chiar mainte de aceea sl © cunoaste In ‘Sntimuare concomitent eu eonservarea el. Pe de alt p= te cosmosul sus arf fra sens impreun cu rafional- tatea Iu daca nar dat ajlunea umana care si cunoas- fa pe baza ralionalap fat In erecnya roasta, rational {ater common ore un ene numal dacs ¢ eugetatininte EVELATA NATURAL n e creare sf In toata continuarea tu de 0 fink creatoare ‘tinencatoare lind ads be exingenga pentru cust “deco finfs pentru care ecret opin aceasta, perk fae liza inte sine sl acea fina raionala creala un dlalog pin rilocrea Iu. Acest fapt constitute continut) Revelaiel ature. “Aces hier ine aliema gl Revella cresting supra. tural prin invdatura cA porte orginare creatoate gi con ‘servatoare a iu! Dumnezeu in ata lu corespurde. pe {plan al eoborat sau Ue dependen|a, poaiia nowsta de Anta cunoecsteare gi pelucranare a ater em chip al Ia Dumnezeu. In aceasta pozitie a omul, se arta ca umes ‘are o rationaltate pentru af cunoscuta de nol — Ante ra- onaie. De aceea ta tebule ad alba orga inuro Pina {aera urmi prin craven lumi urmaweste pn conser: ‘area el cunoasterea unl, sl prin ca ins! st cunoay- terea Eide care om, Tio apirent ca unica fin care, apart tun vue te slimprimate de mflonalitate e eongentS de aceasta tionaltte ae si, odata cu aceasta, de sine ns. Mind sin- ‘ura fina cin lume consienta de sine, om este tlodata Srna lun sf fectorul de valoricare a rajlonaltat lust prelucare constenté a el in favoarea nasa Jar prin aceasta, de autoformare congtenta a noasa. Nol ‘nu putem consent! de-nol sine fara aM constent de line 9f de hirure in ea. Cu at cunoaster mal bine fr ‘mea. sau suntem mal constient de ea. cu lat suntem mal ‘onsienti de nol ingine. Dar himea, contrbulnd te medul ‘cesta pas la formarea noasra la adanclrea congtnfel ‘de aine a nostra nu devine plo aceasta ol ea inal cor ‘dient de sine. Aceatalnsearmna e2 nu nol suntem pen Tume. cl humea pentru nol, desl lumea Il este necesara ‘Omulul, Omul e scopul lumi nu invers. Char fapul ca nol fe dim seama cd lumen ne este neceaaeh e un Fpl core ‘raid poalla de superorate a omulul fata de Tumse. CaCl lumea nue n stare sa simta necestatea noastra pent ea ‘uumea, existind ca oblect Inconstient, exist pentru om: ae oubordonaté I 48 ind oa lfc el Ratluniteluerur ist eseopers hin lori ratlanea. sf prin actiunea rational si conslenta a omull, Rafunea Roast de asemenea isl descopera tot mal bogat puterea sf edancimen el prin descoperine rallunllorMcrurtor. Dat In aceasta infuenta reciprera, ralunes man este cea ‘are are rolul de sublect care ucreaza n mod corstlent i ratjunile tucrurlor. Ralunle Iuerurlor se descopera con lntet umane, avin sa fhe asinilate ue aceasea, concen: tate In ea: se descopers avid ra centr vitual conetient allorrallunea umana, g ajutandto s4 devind central actual alot Be sunt razele virtuale ale rajlunit mane in curs de 9 f descoperite ca raze actuate ale el, prin care ratunes ‘umana isl etinde tot mai departe veseren apkul ca lumea se turiineara in om st pentru om sh prin om, ara lumea e pentru om. norm pent It ‘mez dor foptul 8 omul insu, lueinand fumes, 9 Iam 'eaza pe sine pentru sine prin lume. ara ea gi humea © necesara pentru om. Lumea e facuta pentna a fi umanteat, ‘nu omul pentru af asalat lum, natu. Lime intreaga ‘cut pentru a deve! un ont mare, sau ontinitl Onn Tul devenit in flecare persoana atotcuprinstor. orl Pentru a fi parte a natu gi neinsemnind in ea mal mult ecat orice alta parte a el sau contopinduse In ea. Cet Print © eventuala contopire onl natura sa Pee el mal important factor al real fra ea naira eS {ige ceva nou, pe cind prin asimilarea tomlin om, natura snsas casi, lind ridcata pe un plan cu totul now, faa te plarda propria. erdcrea alia in natura ni fepre ‘in nel Un progres nici pentru nar. pe etd martes ea continua saur eterna a naturlreprevin un progres tem, tacand abstractie de faptul c2'prin aceasta nu se lords nimie sf mal ales nu se piende cee ue e mal valores evELATIARATRALA 3 Im realist. Perdcrea noastra fn natu inseam a bate sul pe loc inrun proces in esenta meres Wendie st dee! ‘absurd prin monotonia hu ‘Unt Faring isericesti au spus c& om € un micro°os- ‘mos, o lume care rezumnd in sine pe cea tai Sarl xim Marturstorul a remareat cA mal drept e ‘muniunil intr ele. Tot universul poarta marca une! allo halt! personale destinate eterizatll persoanelor umane. "Tuma in pariparea eterna fa intnitatea acestel Per soane supreme, fia noastré socateste cial va veda im pln sensu. In aceasta consta Intelesu doctrine! cresting frtodoxe despre Indummnezelrea flntel noaste prin partice pare la Dumnezeu sau prin hat ‘Calle cuvinte, Rinta noastt cocotegte 8 sensu el el ‘data cu aceasta sensu! intel reat se va Impl nu ‘mal prin faptul Ine persoana noastra s! Persoana st prema sau dumnezeiascé nu exista loc pentru o exstenta Intermediart; mul dupa Dumnezou, © trun fl imedlat, putanduse impartasi nemlioct de tot ce are El ca treapta A supremel enstente, ramangnd Insa om Penlru alingerea acestut Scop, sau pentru imptiniea acest sens ndevirat spre cae finde Finis nostra, ni ‘numal nol ream fa comuniunea cu Fersoana Suprema, Slacea Persoana Se coboara la nol Cael lubrea cere mig: area Tiecarua din cel ce se 1ubese, spre celal. Dury nore Se diruicgte prin toate emul, lar emul hui Dury ‘Acesta In general contnutul credinfel impus de sen- sul existenel. Aceasta creaina se Impune cu eviaenta na turald. Gi deporte de a otinghert desvoltarea ereatil, 02 asiguta aceasta dezvoltare la Infinit si in etemitate, asa ‘cum aspira omul. 22 ‘ROLOGIA BOOHATICA ORTODOXA Crednia aceasta da expese lat ncotestao ca lumen efcs entra nor oa e produ unl Crea toraittor de sence condua de acest Creator spre in Plea sensu ln lsu lar n vederea acest SCOP Eteatru isu conduce tina nostra spre unre cea a Sica cur BL Aceste puncte ae eel sunt fe de ‘oom naturale. avn izvorl In ceea ce se numese Re- ‘ela natural pin care Damen Se face cuneset in ‘ust op can eest mea 9 pe om, impart sure mines neste punee at een! stn 9 = Simoastere a fatul ch lumen culmlneazd in persoana {imana care se misc spe unre cu Fersoan suprema, ca Spe cop al ogrete nesta ale cre ate ‘ehin mtineren vil In pled superior al senstin st GGnamioml ascendent al persoanclor mane. purtatoare Sie acestor sensu spre seni pin cae ste clerizarea inuea cu Persona suprema Depare Oe a reduce xl tenia fun ovaont inhi, sh seh orem fit Iu caukand si 0 scape dln orzontutingst $1 monaton (ate ae incl cu monrien ‘snr aim Marston desc nisl ascenr entail Tinta fis mage crore ne mised ste oda a vegica existent buna, prec incepta fer esc n enistega cae © Dummnre, ce B este alt (taal exten cat 91 danaforl eabtenel ete bane, ‘incepta 9 Png urana une pale at tana nse clerieeaa in nitaten det in fercea exis tenel depne. Perl Angustn a spus:Ingustum est cor Dar sonora entero chil sem ef ial. oct se evidente apr, se mpur in med tlc cam Se n- jpn fenomentie natu prin fap ease repel In mod unt form st poe supune experiments De aecea, aceeparca 2 abl 20-91, eb 1078. ROVELATIANATLRALA 2s for ferma are caracterul unol cringe. Mal bine zie, tn recunoasterea lor se lmbina iniran mod paradoxal ev ‘enfa lor si ecesitalea accep or in mod voit pentru ‘menginerea existerfel uname pe un past superior une ‘xbstente naturale a repel intheate pin marie. eect ‘acceptarea lor intra s faptul ibertail. Persoana sere ‘meu im reveleaza nite sensuri ale ei, dar recunoasterea for depinde, pe de ait parte, de Hbertaten men. Acceplor rea lor lbera presupune credinta, ‘Aceaslaacceptare prin credit este proprie domenit- Iu relate inte persoana urnana st Fersoana ving gt aeso- ‘Grail el pe planul termi, oriest de evident apare ne Cesitaea acestel relat si desdvarsrea ef In eteritate ca ‘sens al enstentel, ‘Domeniul acesta © un dome at sintezet mere eviaen- tacleredinga, pentru che un dementu at Herth tal =p ‘lulu, De accea, Sfantul Isa Sirul spune despre credinta Ge Taal subtire decdt cunogtina lucuror sensible sau ‘alata eat ees, Fede al pate, avai fa vedere a crodnta se imbing eu evident ut domes superor, {tot el spune: “Cuncstinta se desavarseste In credinta si Drimeste putere 68 Ineleaga s1 sa simta pe Cel ce e mal presua dc orice senzate 9 a8 vad lurinn cen neeuprinad Se minte sf de cunostina creatuflor... Credinta ded ne [rata de pe acum adevarul desavarsir, sn credinta noas- tra alla cele necuprinse s1 care nu Stain puterea cor ‘esti a cunodtntet. ‘Da, att ca continut cat sl ca putere de acceptare, cre- “inga naturala sau credinja bazala pe Revelaia natura are ‘nevote oe complearea et prin ercatnga ce ni se daruleste pein Revelofia supranatural ‘3. Te elev ded Alena 1893, p. 294. Revelatia supranaturalé ca tzvor al credintel crestine A Revelatia. ~ confrmare supranatural st completare {Credinta natura, care are avorul in Revetoia fo Pus ‘ezeu prin natura, oricat ce evident ar parea, este stpusa Indole. Acezsta, tna, pentru faptl enol suntem spas Aentatie de a lua drop singurarealltate Gat ernea feno- ‘menelor cunoscute prin sifu sl prin intrumentete ce le Drelungesc pe acestea si care ofera satsfact trupest si le Sete de enstenta uecatoare: ar mal les pentru a In mod oblectv setel noastre pent implinrea seneulu extend ‘oastre int-o desavargie eternal se pune realtatea inev- {apua a mom. Accasta Indoala e susfinuta spol st de fay {ul 68 ordinca scnsuror, care if naica omnulth perspectiva lune desavarsel in comuniune cu Perseaia infos rs pare Confrmata in credina naturalé de Tnilatva unel astiel de Astfel umina senourio, sau a sen final ete al cexistente,icareste in intunerc. In aceasta stuatie ne vine in ajlor Revelatia supranatrala Prin aceasta, Persoana In. Ania st eterna intra dn propre initiatva in convinleare cl ‘om dnd vn fundament sl comuniunll nonce cu se men ‘Cunoscand prin Revelata supranaturalaPersoana dum nezeiaca infiniti niatva El cara, nol ne cam seama ca Inkre tentatile sublective tecatcare a! inforinare afrite da ‘natura, si moertea ca tistareallateoblectva exist oleae tura sa ete nu reprezintastareafreascd a existentel, 0 EVELATI SUIRATATURALA 2 ‘stare de cadere, penn ca moartea 6a impresia cf nu exis 10 alla vieja dincoto de ca, sau invers: omul slabeste In ‘sine spiel chemat la ata eterna prin preoeuparea excl siva de plicerite trecatoare legate de trp. Tentafile res. pective teprerintao slaclune in talrea pentr sensu s Sect un pacar mourn ¢ urmaren accel slableunl tt ‘8 pall id ultima prabuste a reallal in nonsens. Prin aceasta, Revelia supranaturld intareste evident twasauunior credinernaturate mm cae ncareste un sens sir perio i eternal exctenel. Dar 0 intareste intrucat © com- Dleteaza att prin cunostinta ce 0 aduce omulul c8 natura Tul se afta acum prin pacat sl pin moarte Intro stare ne reasca, cats prin auton ce H da de a Invinge starea c= {Walt nefireaseé a cl, Artfel, Revelata supranaturala repre Zinta 0 readucere a naturll umane ta starea el adevarta, ‘ind in acelal Up putere pentru a ajunge fa fina Me ‘ala, spre care aspira mod free. fn felul cesta Reve> Tots supronatarals confirma sl eface. eredinga natural, ‘sau nata inal ca alurala. Nol nu sm ce este Ralura In mod deplin sl revelafa pe care o reprezinta ea ‘Oecil prin Revelalia Supranatuala. Revelaia natura nun ‘se luminea7a in sensu et deplin decdt pin Revelatla sur Ralurala. De accea, dupa cAderea primulul om in paca ‘cele dous fevelail tebule vazate Intro stransa legatura. Reveltiasupranaturala restabileste de fept natura nastra ‘alum a face sigura evidenta credinte naturale privind Uinta omutu satura pentru care omul In stare de pact ‘utavea deplinasigurarta st nu se putea decide cu usu ‘Dac tar ft inervenit peat primal om, atu 25 sf cu ea lumea Insast a fl naintat in mod fiese spre fit Se desavargie ezerna In Duranezeu, Inarindwse In commie ‘lunea cu El inca de pe pamant. Dar intrucat aceasta inaln- tre mal ra poeibla le hg nel hal Fara Revlon supranaturala, aceasta a venit ca © scapare a natu noas- tre dn slabicunes in Care a eazut. 26 ‘TrOLOOHA HOOHATICR ORTODOKA Dota Revolotel supronaturte, Persoana euprems, tint finala‘aereaturl allonale, st calea de inalntare spre a sunt cunoseute de aceasta in mod ela, cum arf ost ‘cunoseate prin starurea elm Revetatia natural C8 peste hatura e profectata acum lumina Revelaiel eupranaturae. in acest sens trebule s inflegem affrmarea Sfantulul Ma. ‘im Martursitorul cd Revelaglanaturla are aceeas!valoare ‘ca 9] Revelalla supranaturala. Darel preczeaza ca Reve Tofla naturala fost de aceeast valoare ex cea supranats- Fala pentru sfini adica pent cel ce sat idicat la 0 ve ‘dere'a Tul Dumnezeu asemenea celel cin Revelata supra. natural, Pentre] leyea sulsa nu e decat lege natural ‘anita in pune personale ale celor ce a Indep, far Jegea naturala nu e decatlegea seria vazutain ensure eh spletuate, incolo de aceste pur, AMancou sunt ina. ‘cn sun vaaute ca Gucatal spre Haru vel VIR. Fri Hiden. vegminfele ou erate se mph hele eh a Lu Dar din cele spuse rezuta in aceasl timp a dupa sla brea omit pra pal, Revelajla supmanialurda © exes 12 pentru puneren in lamina sepia a Revelaiel patra De fapt Revelatia supranaturala a insogt de la inceput— ‘mal Int in viata camer, apol in mod special in viata ‘poporutuliract~Revetaia Natural. LA fv s soglor sal de Cconversatie Dumnezeu Insusl le arta tuerarea Sa din ma {ura (cap, 38,41). David spune tot prin inspratla ful Dum ‘nezeu:‘Cerutle spun marrealul Dumnezeu st facerea mal ior Lut 0 vesteste tla (Ps. 18, 1.4). lar mama unula din el cape fff Macabel,cBruin {be oferd scaparea de ‘moarte daca va cAlea Legea. il spune: “Ragute. Mule. 2 Driving la cer 1a pamént s vazand toate cate sunt in ele, i ah Heb 11786, ter ea 1160, EVELATIA SUTRAMATURNLA 2” 8 cunogtl cin cle ce nu au fost tea facut Durnezen pe fle si near omenese” (2 Mac. 7, 2B) Pail lean 8 ‘ada din natura c& omul ~ creatira a ul Durmereu ~ © facut pentru Dumnezeu, pentni ca din natura se poate ve ‘ca ca bumnozcu ensta ca Persoana mal presus de natura, ‘1 omul, ca creatura personala, cate facut pentru ures ler cu Persoana suprema sl, pin aceasta, si cu cela ‘semeni, Pentru unlrea aceasta eterna cu Persoana Suprema $1 cu persoanele semeniior sa, omul tebute sa primessea Stmontea, de care nu poate scape, cl doer 0 poate arn. De Secea ea confinust "Mu te teme de ueigasul acest, el tte ‘rede defafitl primeste moartea cain za mlostivil ‘8 te gisese Impreund cu frag ta. Dar sigurarta si dart taea Acestel reainge ain natura 0 castiga tanara pein tap- tu ea eunoaste Legea hil Mole. Cael el raspunde: "Nu as ‘ult de porunea regelul, cl de porunca Leal care sa dat patinllor nog prin Polse (2 Mac. 7, 30). ‘Acolo unde Revelafia supranaturaa na mal insofit Re- ‘elon natuala gl unde aceasta rams singurd, eau pro fue grave intuneet ale creel mature tn Duran, ‘anduse nastere religion pagane, cu ide foarte neclare ‘cespre Dumezeu, care de cele mai multe off fceau © Connuze ine Est natura si faceau nesigura persistenta, ‘perscanct umane in etemitate. ‘Aceasta ne face $2 socotim c3 numal Revelala supra natural, sau © anurila influent a el, a apavat in uncle ‘Cazuncreainanaturaa de atterare. Sub influent el uni sesizat cu 0 porceptic epintuals mal ina adevarl deepre Dumnezeu din Revelatia natural, ba au avut chiar 0 sens biltate pentru grairea lu Dumnezeu in constinga lor sl per- ‘ru manfestarea Luin natura. Eihu, parenerl de conver {ate a fllow eptne: ‘Du din om ef euflarea Cela atot puternic dau priceperea’ (ov 32, 18). Au fost sila grec ech unl flosof! care au ajuns ia Kdeea monotest, dar 28 “TeOLOGIA OGMATCA OFTODOXA uranercul eunoscut de ef nu oven caracterle personae tat de care ca Dumnezeul cunoscut in Vechiul Testament chlar din natura, datorita inftuentel Revell supranati- Tale. Aceasta ara cf in princphy nue excusa o cunoas- {ere mal dreapta a ll Dunneseu of a ecneull viet nas tte prin Revelatla naturala, huata in ea Insasl, dar sunt foarte rai cet care 0 sesizeaza In continutul punctelor eh lndamentae, si niclodata nu eapata 0 deplin clarkate $1 ‘iguronta eu pvr In le fara o influent a Revell et pranaturae. Dar alitudinea for sublectva, datoratslabicunit lor spirtuate, mu poate deshinia Kevelfia obleciva a Iu umnescu, manifests in eviderta eenculul exletentcl, inser ning lor. De aceca, destultalese practic conform acestul Sens, lar cane nu tralesc conform Ilse simt vino- ‘afl pentru nesocotirea iui, Aceasta 0 spune. Sn ‘Apostol Pavol prin euvintele: “Cand pain cet Ce mu all Jege, in fire fae cele porunce de lene, asa ipl de ese, €fsingut isl sunt lege, ca unl care aratfapta lei scisd 1 Init ox, constinja tor dana mature despre aceasta 1 gindurle lor invinovatindsce of dezvinovatindwse Intro ‘le (fom. 2, 14-18) Dumnezeu Se reveleazé obit prin constin spin natura: dar subiechv, sau din priina pacatul dn el pro- moval cu voia lor, cel mal mali we tmpottvese evkéemtel {ul s sensulul adevarat al viel lor, cae nl se reveleaz in Chip natural, sau strimba aceasta evident reurand apor- {ul vinge lor fa acceptarea el. In general Sanu Apostot Pavel afirma fst fap revel! maturale obloctive aul DDumnezeu in Inimile omenest sn natura, dts refuzul subleclv al multora de a accepta evidenta hii Dumnezeu ‘stil revela: “ar mania hi Dormezeu se cescopera a ‘cor ecto tats faradelagea el poste toatanelegiires o2me- nll care tin adevarul in robla nedreptair (Rom. 1, 18). linda ceea ce se poate st despre Dumnezeu este vad in Inimile for sf Dumnezen este cet ce loa vadit Inteadevar. Insusele Lil nevazute,vesnica Lui putere sf dummezelre ‘id, prin cugetare, de i incepta il ptr La safe fara aparare ar, fatal ef cel care nau stat sub infiuenta Revetatlet supranaturale au pututrefuza sublectv aga de usor cred tain feveltia netura a insernnat go slbirc a cvidentel oblective din Reveatia natural a tul Durmnezeu. Aceasta ‘atorita mal ales mort pe care slabirea spiritual a adus 3 In ume. De aceea a fost necesar ca Dumnezeu sa recurga te Revelota supmnoturala nu numel ce vorbie, in care Per sana Lal sa apara mai dla. cs ca un sir de 2cte supra. naturale prin care, pe de o parte, sa puna in evidentd exis tenja Sa 512 luerart Sale, lar pe de alla, 58 sensibiizeze perceperea sublectiva umand pentru scaizarca Lut ea per Soand si a sensulul vet omenesti. facind astfel mal tsoara dediza omulul de aL accepta prin eredinta. Pin ‘aceasta Revelaia supranaturaté a Gat claritate sistas ‘crednfe naturale, dar a3 ligt cunonaterea ll Dumneze ‘ta seneuil eternal existentelnoastre st um, Mat mi. >in actele Sale supranaturale Durnnezeu a aratat creat onstiente posibiliiates ried et din plantl natu cazue ‘ub robia moti care slabea ercainta ormul in posi {atea realizar sensulul eternal exstente sale. Actele si: pranaturale ale Revelallel dete a hl Dumnezeu dau crea {url constente nadejdea de ase ridica prin hal ful Dur nereu al prin Bbertate deasupra nate Prin cuvintele Revelatlel supranaturale omul a invatat ‘ceea ce poate intelege sf din Revelotla natural luminata de ‘cea supranaturala, Prin natura, creatura constlenta vede ‘btotputernela hl Durmnezen, bunsaten il Durmezet {elepclunea ll Dumnezeu ca Creator si Pronato.invatané ‘3 fle ea Insist buna, Infeleapta sl 88 tnda spre unirea Mala cu 1 Chiat moartea ~ st nepulinja noasta ae a ne ‘oblgnul cuca me iva a8 ma ne kag Kamit acest so ‘eOLOOI BOGHLCK ORTODOKA rata cA nol sunter facut pentru exstenia eterna. Mute “in cuvilele direc ale Reveafel supranaturale ne Inv ‘cleae! hier, Dar omul nu cuncaste posblitatea de im Pllnire 2 sensuil vel sale decat din cavintle gi actele Revelatjel supranaturate; numa ete arata Ca poate Scapa ‘de comuperea naturl, numal cle H deschid omulul cedin ‘os perspectiva de a nu fdzolvat In natura supusd con pel tturorformelor individual, ca st posilitatea dea se rant, mal dogmele credinfl din Reveal supranat Ta i aigura perapectivaunel Mena oka de motu inca {in Vita pamantoasea sf 0 lhertate deplina in existenta eterna. Din aceasta se vede cA nicl actele Revetatet suprana- turale nu suprima natura umana ca natu personal, ¢ © Fide din staren in care se afl de nabicione sl de cons bere a integra el, in planul eleenzari in desavairea pre care aspira, Chiarfaptul c& aceste acte sunt insobte ‘oe cuvinge care ns I Cer Uma In fend Uevat © viele Ineseufundala total in lame, orienta spre Dumneze ‘asa cum H cere si Revelafianaturala, arta ca actele Reve Intel supranaturale. nu urmarese decat rdicarea. natu noasre din starea de cadere s implnirea aspiratet de oe ‘indie in weenie, Cuvintle care au insott acesteacte de muite off nu au facut decats8 ceara omblul sa hcreze In laa pamnteas- ‘ct pentru ase face apt de vska eterna, a carel perspeciva 2 Yost erdtota pesibila de actele Revell eupranatural. Dar aceasta o cerea si leaea natural inscrisd in consti. De aceea, cind Sfantol Apostol Pavel sau Sfantul Maxim Marturisitonul vorbese de egaiatealegil naturale cu cea Scrss,eh2e refers In special Ia invagatura morala a Testa ‘menfulufUreh, imu a cele dous modurl de revere aI Dumnezeu, adica fa cel prin fenomenele natuil sila cel prin vorbire directa sl prin ate supranaturae. EVELATA SUTRAATIRALA 3 Fentr infetegeree faptull cd Revelatia supranaturls, pe de o parte se svarseste prin vorbire directa sl prin acte mal presus de natura, lar pe de ala pate, nu contazice natura credinta natural, cio confirma so desavarseste, ‘cea ce deosebeste Revelafiasupranaturala de natura si de revelarea iui Dursnezeu prin ea. B CConvergenta gl deosebirea celor dows Revelati + Inisleml obec Revenge nate. Nedespe- tea clr done de evel conta fr ne ‘un (tet pin Revelia nara obec odin ‘ea as con apraata no eng, ar Dia neege daca am ancl cn Rela nti exe civ ural cml chm nea clon eae coer soneuegem Detar de Dune 9 nat pin coe vob stncressh nu vorbee rnd nears vrBin ais ‘oor is tinte concep care vou sa exe crores ‘xelus e ban nel ental imanert, ar Reve na Slats ecuptus dees ncn gerediened sme rn a i leur ets eu Dares Bir acest nal daca bute Se area contin pn cea cal ering crn conn pn fate he Src ome ose de pita inure Suse Ge B prin aceea tn mod crc. cont tment conduc sel pom spe realzarea sets ‘ite stn uken etna Gu EL fap mene verat tteregoh contin pn ture crete cate, pinceaea Ge pea 2 ToLOAUA BoHANCA onTODOKK teu nol. pin cre cheama pe fecare onl mptniea €a- Lorlor sl fata de st de semen st rasp nape lure omull in hecare cps crue imprejuraie aes. ton sunt tt atten gandun (gun) manifesta si a Dutmnezen. del tot alten cine plastica. ar Bue ‘ede vorbest intel nosste mal ales pin rece fe ‘ast n contra no cand vem ace cova sa tebe sd face vay Sa cane dupa ce a ach Ce fu, ne vorbese pn muse. pin pecau of Bol Pa tet Dumper he conics, pina dancin, Sore cesavrgen ceantene perspec Irptnon scnsulu exter noasre in comtnlunes es Dumneze et infin roorocul David sma adeseor vorbirea ll Dumneze in marein natu dar nu tipecste lal nl affmares uci ce Te aduce emu In fata. Ponts pave fd ‘orbit cam: "Ceanle spun lava ll Durmeseu a facerea rmaiior Lo veseste trl. Zia pune ale cing ‘oaptea vette nop sunt. Pu sunt graf learns ‘te cro lauren se au. tn tot pmsl nes ek tea lor af pin fo margin unl catle for(P 181 2). lar espre vortea prin necaz prin aoe cnn “Aunita rugsclunen real te sou dt Poets tess

    You might also like