DIN ORNAMENTICA ROMANA CRESTATURI IN LEMN Album selectiv contintnd 39 plange cu 237 obiecte dupa originale sirdnesti Reeditare dupt Album de crestituri in len“, edigia 1909, intocmit de DIMITRIE COMSA Text introductiv, bibliografie gi tabele reactualizate de Rodica Fota Editie ingrijita de STEFAN TANCOU SIBIU, 1979 Editat de Revista TRANSILVANIA.Cuvint introductiv Dupa aparitia, in 1904, a Albumului reprezentind 284 broderit si fesituri, dupa originale fardnesti', in 1909, tot la Sibit vede lumina tiparului o alt lucrare consacrati ornamentieii romanesti, Album de crestaturi in lemn® alcdituit de acelasi Di- mitrie Comsa°, intelectual cu vederi largi, neobosit in cercetarea si scoaterea la lumina a unor ereafii de arti reprezentative pentru talentul si puterea creatoare a faranului roman. Continuind preocuparile unor alti intelectuali transilvaneni progresisti, din secolal al XIX-lea, precum Gheorghe Baritiu, privind cunoasterea si conservarea valorilor artei populare ro- manesti, Dimitrie Comsa se situeazi, la inceputul secolului nostru, printre primi care nu numai ci atrag atenfia asupra importantei deosebite a unor asemenea ereatii, ci le si cerceteazii, incereind prezentare sistematicd, desigur in limitele cunos- tinjelor etnogratice ale timpului, si, ceea ce este poate, mai important, reusind si le faed cunoscute, prin intermediul tipa- rului, unui publie mai larg. Dupa cum marturiseste, in introducerea la Albumul de crestituri in lemn, D. Comsa s-a simfit incurajat si continue aceasta activitate si datorita faptului e& primul album tiparit, cel de broderii si {esituri, s-a bucurat, la aparitia Iui, de apre- cieri elogioase in presa vremii, datorate unor intelectuali de mare prestigiu, precum Nicolae lorga. Tot aici, autorul face un scurt istoric al realizirii colectiei de obiecte populare de lemn, precum si al imprejurarilor in care s-a publicat o parte din aceasta in album. Obiectele de Jemn au fost strinse cu ocazia constituirii colectiei de broderii gi fesiituri; din aproape cele 1100 de piese colectionate, 243 au fost reproduse in album, acestea find selectionate dupa cri- teriul vechimii si cel artistic. aptul meriti si fie retinut, deoarece valabilitatea acestor criterii este confirmata si astizi, la acestea adiugindu-se, desigur, altele ignorate de D. Comsa. Piesele au fost strinse din 17 foste comitate, cele mai multe din fostul comitat Sibiu, din diferitele parti ale Transilvaniei si citeva localitati din Banat. Si, aici, se face menfiunea ci majoritatea au fost aduse din localitifi de munte, ,mai putin umblate", deci din locuri unde, intuia el, trebuia si se fi pastrat healterate formele si ornamentele cele mai vechi, mai autentice. continuare, cuprinde exemplare le de obiecte colectionate: furci de tors. (clasif seu. coarne, ,increstate”, »Pictate’, ,,increstate si pictate*), reprezentind aproape jumatate 4 reeditat do revista ‘Transilvania sub {ithel Album de brodertt gl fesdturt romd- rest, Sibu, 1976, Album de erestturt tn lemn inflfisind 243 obiecte dupd originale fdrdnest, Antoc- mit de, Dimitrie Comsa, Sibin, 1909, Institutul artistic Jos, Drotlett 2X. Cuvintul Introduetiv la edifin din 4976 a Albumulut de brodertt st festturt rumaneyit din numérul total al pieselor reproduse, ,pristene* sau ,prisnele* (fuse), bite, linguri, papusare* (tipare pentru cas), ",cdpeele (cluce), diverse alte obiecte ca fluiere, cutie pentru brici, mai de hatut haine, feava de pip& si detalii ale unor piese precum bli- dare, ,fruntarul* mori, ,carabifa” si .clipotul* eimpoiului s.a. Prezentindu-le dupa eriteriul tipologic, autorul a avut in vedere sublinierea diversitifii lor morfologice si ornamentale, fapt ce meriti, iaraisi, a fi remarcat. Si, de asemenea, reproducerea, in tabele, a denumirilor ,neaos poporale", adici a celor folosite in localitatea de provenienti. In aceste tabele, rubricile care specific’ locul de provenienta, denumirea obiectului sint- com- pletate prin observafii privind vechimea si uneori funcfionali- tatea sau ornamentica Iu Autorul incearci si citeva consideratii cu privire la mes- tesugul prelucririi lemnului, consideratii care sint, desigur, rezultatul unor observatii mai mult eu earacter empiric decit al unui studiu propriu-zis. El remared, astfel, ci anumite esente Iemnoase precum fagul, artarul, paltinul, jugastrul, bradul, stejarul sint mai frecvent utilizate, alituri de care apar, uneori, arinul, alunul, richita, Relerindu-se apoi la telnicile de ornamentare, face obser- vatia justi ed acestea diferd de la o regiune sau zoni la alta. In acest sens, di citeva exemple de tehnici de ornamentare a fureil sider’i mai deosebite: in comunele din ea localitafii Turnu-Rosu (Sibiu), lemnul se vopseste in diferite culori si apoi se cresteazit; tot in apro- iului, la Avrig, lemnul curajat de coaja se afum’ si zi; la Poiana Sibiului, ,vestit& pentru fureile cu esele se realizeaza dintr-o singurd bueati de lemn, se picteaz pe marginea motivelor decorative sculptate si, uneori: se impodobese cu Tigi, plici sau finte de metal ori cu bucdfi de oglinzi; in regiunea Birgiului si Branului, lemnul se cres- teazi prin apisare cu. tisul cutitului, dupa care se freac& cu griisime si praf de cirbune, i, este binecunoseut faptul ed prelucrarea lemnului ‘ste nu numai un mestesug si o ocupatie traditional’ de masi, » adevarata arta, constituind un capitol impor- tant al ci materiale si spirituale a poporului nostru, Arta prelucririi Jemnului este un domeniu omniprezent, fiind rezultatul unei experienfe milenare. Despre originile foarte indepartate, in timp, ale civilizatiei lemnului, pe teritoriul rie noastre, vorbese o serie de mirturii, Alexandru Tzigara- Samureas, istorieul de arta preocupat, la inceputul secolul nostru, $i de cereetarea creafiilor valoroase din domeniul artei Populare romanesti, amintea pe Homer, care aduce mérturi despre arta increstarii cu motive geometrice a armelor la traci. 3Marturii indirecte despre ornamentarea lemnului, material perisabil, le aduce ceramica neolitic’ descoperiti pe teritoriul, Roméniei, unde se intilnesc ornamente ca rombul, zig-zag-ul, sdintele de lup* s.a. Frecven{a mare a unor asemenea motive, pe obiectele de lemn, constituie 0 dovad’ a vechimii acestui mes- tesug, ca si expresia unei anumite structuri stilistice. Geneza si specificul artei populare romanesti in lemn se afla intr-o relatie directa cu istoria si modul de viata al poporului. Bogitia pidurilor noastre precum si faptul c& lemnul oferd atit posibilitéti constructive cit si artistice, datoriti chiar pro- prietéfilor sale —duritate, elasticitate, structura fibrelor, cu- loare ete. — explicit utilizarea atit de freeventi a acestui mate- rial la noi. Arta prelucririi lemnului apare, de aceea, ca o arti profund realist, ce rispunde unei duble necesitii: utilul si rumosul. Tradifia inaintasilor nostri, intre care se numara si D. Comsa, in ce priveste cercetarea si conservarea valorilor de art’ populara, in diferitele domenii de manifestare a creativitifii artistice (artele textile, ceramica, arta lemnului ete.) a fost preluata si continuata intre cele dou’ rizboaie mondiale, dar mai ales dupa Eliberare si in perioada de timp apropiata, cind s-au intre- prins cercetiiri sistematice si s-au elaborat o serie de studi. int fie rezultatul in care s-au dez- voltat mestesugul si arta prelucrarii acestui material (arhitec- tur, mobilier, unelte, obiecte de uz gospodiirese ete.) ca si asupra unor aspecte particulare (ornamentica), unele dintre ele res- trinse la o anumita regiune sau zona a farii, fie lucrari cu earacter de sintezi. In ansamblu, ele oferi o imagine complexa asupra acestui important domeniu de manifestare creatoare a poporului roman, asupra caracteristicilor si trisditurilor sale definitorii, expresie a unui specific etnie inconfundabil. Se remarcd, astfel, drept una din caracteristicile generale ale artei prelucririi Iemnului (fapt mentionat si de autorul acestui album) marea varietate de esenfe folosite, Iucru care se datoreaza in primul rind conditiilor naturale. In acelasi timp, se evidenfiazi o mare varietate de tehnici si procedee de lucru folosite de citre mesterii populari, intotdeauna potrivite esenfei respective precum si destinatiei obiectului. Astfel, stejarul si bradul se folosese mai ales in constructii, lemnul de fag pentru mobilier, pluta sau richita in confectionarea vaselor, lemnul de prun, de mesteaciin sau coaja de cires, pentru instrumentele muzicale de suflat, frasinul, alunul si paltinul pentru furcile de tors ete. Acest fapt a determinat aparitia unor zone si centre specializate, unele existente si astizi, ea si a unor eategorii de mesteri specializati, ca de exemplu, vasarii din Vidra (Munfii Apuseni), dogarii si butnarii din Vrancea, idarii din Budureasa Bihor) 5.a. Literatura de specialitate stabileste existenfa a doud mari tipuri in ce priveste tehnicile de prelucrare a lemnului: fri interventie in masa lemnoasi (incovoiere, impletire, infisurare) si cu interventie in masa lemnoasi (cojire, incizie, exciz crestare, cioplire, sculptare, perforare si traforare, incrustare intarsie, aplicatii metalice, pirogravare, colorare). Acestea din urmi erau denumite, adeseori, in mod generic, ,.crestaturi in Iemn“, dar categoria obiectelor de acest gen depisese tehnica propriu-zisi. Chiar si Dimitrie Comsa si-a intitulat eartea Album de crestituri in lemn, dar se poate lesne observa cA piesele repro- duse aici sint realizate in tehnici diverse. Foarte freeventa combinare a unor tehnici diferite, fapt remarcat de specialisti drept o alt& caracteristict a artei lemnului la noi, face aproape imposibili 0 clasifieare a obiectelor numai in functie de tehnica utilizati. Imbinarea tehnicilor si a pro- cedeelor de lucru, dictati atit de necesitaitile constructive cit si de intentiile artistice, confer’, intr-o mare masurdi, un caracter deosebit acestor creati In ceea ce priveste ornamentica pieselor se impun, prin freeventa si marea lor rispindire, ornamentele geometrice, caracteristice dealtfel si celorlalte domenii de creatie populard Tomaneasca, asa cum remarea Nicolae orga’: ,Existi o anumiti unitate in toate aceste produse ale artei populare; aceasta const tocmai in ornamentafie, reducerea a tot ceea ce pretind si Teprezinte aceste figuri schematice la construcfii lineare, la +, Bibliogratia notatii abstracte. Triunghiuri, romburi, lini oblice paralele, cruel servesc la redarea a tot ceea ce se prezinta privirii artistu. lui naiv*, Motivele decorative geometrice sint totodat si cele mai vechi, provenind din fondul autohton geto-dacic. De asemenea, foarte vechi si cunoseind o mare rispindire este si motivul solar*, des intilnit dealtfel si in ornamentica altor popoare. Varietatea de forme in care apare acest motiv in arta roméneased a lemnului — cere, roata, rozeta, ochi, virtej ete. — precum si diversitatea imbinarilor compozitionale vorbese despre fantezia si talentul creatorilor nostri populari. Alituri de acestea, apar motivele florale, cele antropomorfe jar dintre cele zoomorfe, des intilnite in decorarea pieselor de Jemn, se numiri sarpele (stilizat adesea sub forma funiei), capul de cal 5.a. Se poate spune ci nu exist domeniu legat de viata si munca firanului roman in care si nu intervind arta lemnului: arhitee~ tura (locuinfa dar si constructiile gospodaresti anexe, instala- fille de tehnicé faraneasca), interiorul locuinfei cu mobilierul sin, uneltele de muned si obiectele de uz gospodarese, obiectele legate de diferitele ocupatii tradijionale — agricultura, cres- terea vitelor, pastoritul — cele legate de industria casnica textili, de obiceiurile traditionale, instrumentele muzicale populare ete. Dezvoltati pe un fond stilistic unitar, arta lemnului roma- neasci impresioneazi, in acelasi timp, prin marea diversitate zonali $i regional, ca si prin varietatea morfologica si ingenio- zitatea rezolvarilor funcionale si artistice. Relatia armonioasa dintre functionalitatea obiectelor, decorul si forma, intotdeauna subordonata utilitafii, se impune, de asemenea, ca un fapt re- mareabil. Prin bogiitia i valoare a creafiilor sale, arta roméneasca a Jemnului se afirma ca o stralueité contributie la tezaurul artistic universal, fiind 0 expresie grditoare a vechimii, continuitdfii si inepuizabilelor resurse creatoare ale poporului nostru. Paralel cu activitatea de cercetare si studiu, in Romania se desfasoara 0 remareabili actiune de salvare si conservare a acestor valori, de ciitre specialisti, in cadrul institufiilor muzeale. Este suficient, in acest sens, si amintim doar existenta unor deosebit de valoroase colectii muzeale, in al caror patrimoniu sint cuprinse zeci de mii de piese reprezentative pentru arta Jemnului: Muzeul satului si de arti populara din Bucuresti Muzeul Brukenthal si Muzeul tehnicii populare din Sibiu, Muzeul etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul din Cimpu- lung Moldovenese (unic in felul sau, fiind chiar un ,muzeu al Jemnului)*, Muzeul viei si viticulturii din Golesti (Arges), Muzeul arhitecturii vileene de la Bujoreni (Vilcea) 5.2. Multe dintre acestea sint muzee etnografice in aer liber si faptul este explica- bil avind in vedere ca profilul si tematica acestora sint axate fie pe prezentarea arhitecturii populare (inelusiv a interioarelor i inventarului de obiecte si unelte gospodaresti) din diferite re- giuni ale farii, fie a unor ocupatii tradifionale sau instalafii tehnice populare. Striivechea tradifie a artei lemnului este continuatii in zilele noastre de 0 serie de creatori populari, a ciror activitate este coordonati de Centrele judefene de indrumare a creafiei populare si a miscirii artistice de masi si popularizati prin intermediul diverselor manifestari expozitionale din fara si de peste hotare. Valorificarea unor asemenea creafii se realizeaza, de asemenea, in eadrul refelei UCECOM-ului. Albumul de crestituri in lemn realizat de Dimitrie Comsa apare astizi, desigur, depasit in unele privinfe. Unele dintre limitele lui (dintre care amintim doar restringerea ariei geogra- fice numai la Transilvania si unele localitii din Banat, reducerea pieselor reproduse doar la citeva categorii de obiecte) au fost semnalate, inca in 1922, de George Oprescu’. Incerearea de sistematizare a materialului pe categorii tipo- ogice, reproducerea denumirilor populare autentice, precum $i criteriile de selectie ale pieselor dovedesc insi preocupiri stiingi- fice din partea autorului. Valoarea documentar-istoriea yi bibliofilé a Albumului de crestituri in lemn, adevarati opera de pionierat, justifica, credem, reeditarea lui. Rodica Fota ive decorative eelebre, Editura Meridiane, Bucurestt, 1971 * George Oprescu, Arta fdrdneased ta romani, Bucuregtt, 1922Bibliografie 1. Volume, studit despre arte populard romdneaea, cuprinsind capltotereferloare ta arta ‘eannatut $4 Anta populard comaneased, Ealtura Academtel, Bucurest! 1909 # ++ fara Birset, Fditura Academiel, Buciresti, voi. 1 1972, vol. 11 1974 Bind\eanu, Tanered, Arta populard bueooineand, Bucuresti, 197%, Centel jdetean de Indrumare a érealiet populace si a misedell artistice de mas Suceava, Bandteans, Tancred, Aria popuiard dia mrdul Transitoaniel, Buevresth, 1909, Casa ‘reaiiel populare a judelulus Maranwures Bodor, Gheorghe, Museu! cinografie at Moldoeei, Bucuresth, 196. Dunire, Nicolae, Arta poputard sin vatea stati, Bucuresti, 1963. Floreieu, Florea Bobi, Petrescs, Paul, Sahl, Paul, Arla populard de pe vatea Bisritel. Editurn Acaderael, Buctresti, 1969. lorescu, Florea Bobi, Stahl, Paul, Petrescu, Paul, Arta populard din zonele Arges ‘ivart poputatre en Noumante. Paris, 1923, Arla poputard tn Muzeut Brakenthal, Bucuresti, 1964 Lungo, fon, Radu. Vasiie, Bassa, Benlamin, Raiea. fon, Vale, Mircea, Mestesgurt a1 mestequgart din sud-vestul Transtloaniel, Buvciresit, editura shintified, 1970 Opreseu, Georue, Arta férdneased la romdnt. Bucueesth, 1322 Georte, Lart du papsan coumatn, Bucuresth. 1937 icorke, Probleme romdnestt de ert ardneased. Bucuresti. 1940, acta, Probleme decoratioe tn arta popaterd din Maginimea Sibiutut, W i's eereelarl de Istorta artel, rw. 2, 1969. Teodor, Iruduseta easnted la remént, Stefan, Mesteugirtfe in Pranstivante, Buc icati, Vietor, Monograftu comunet Rasinart, Sibiu, 115, Petrescu, Paul, Arhitertura fardnensed tn lenin din Romania, Valtura Merid revth, 1974 Petrescu, Pau, ekmle, Gorwel, Mestesugurt artiatice it Romania, Bucuresth, 1907. Petrescu, Paul, Motio’ decorative eelebre, Elitura Meridian, Bacureyth, 1971 Stal, Paul Hh, Mester fdrant romdad gi ereaftle tor de arid, Vltura’encielapestica, Bucuresil 1900 Stinculescy, F., Gheorghiw, A., Petrescu, Paul, Stab, Paul, Arhiletura poputerd romdneascd, Reytunes Debrogea, Bucuresti, 1957 seseu, F.. Ghearuhi, A. Petreseu, Paul, Stahl, Paul, Arhiteeture poptand romdneasd, Itegtuned Hunedoara, Bucurest, 1980. Stdnculescu, Fi., Gheorghiu, ., Petrescu, Paul, Stabl, Paul, Arhitectura populerd Pomdneascd, Kegiinea Plotestt, Bucirest, 1987, Georgeta, Vig, Maria, Arta populard’ din Cumpla Munteniel, Casa ercatiet ‘Populare a judeluiul thoy, 1969. ‘Stolen, Georgeta, ‘\Vidutiu, ton, Petrescu, Paul, Arte poputard din Vee. " valtetul Judetean de cutturd st educate socialist, Central judefean de idrumare a exealiel popullare sa mlsedritartistice de masd Vilee ‘Sterdneseu, ILD, Arta veeke a Maramuresulut, Bucurest, 1968, Viddutiu, Jon, Etnografia romaneased, Editura stintitied, Bucurest, 1978. i, Le nillage roumain de Transyloante ef du Banat, Bucuresti, 1987. | Tara Majegulut st regunea Padurenttor, tn Laeréeite Institutuiut de feat Universitayit din Cluj, 11, 1926. Vuletneset, Romulus, Coloana cerulul, Eiditura Academlel, Bacurest, 1972. Aadercive, Boris, Vetresey, Paul, Bandjeans, ‘Tancred, Avia populard din Romania, Bucuresti, 1964 ‘dercive, Boris, Tilisea, un sat din Mérginimea Stbtutui, Bucurestt, 1968. HL. Votume, studi, artleale prioind arta lemnutut ta romant Aldea -Saral. Gh’, Deus seulpteurs poputatres roumains, in Reowe roumaine a’histolre de art, torn 3, 1966. Aldea, (Gheargne, Sur la petmture et (a seutpture populaires en Roumani ‘maine histoire de Tar Alexandr, Tiberi, Despre mestertfluterayt din Hodae, in Studl cereetirt de etno- sl arté populard,, Bucireyth, 1966. Fanered,, Arta papular tn saele spetaltzate din sudal ratonutut Belus, re- Oradea, (n Studi scereldrt de tstorta artel, 1954, ne. 1—2, Tranered, Last populare romdneytt. Mesteugal 9l arta lédartior, in Ctbintum, in Reowe rou Herner, Wielmith, Molachnitzercien — etn Priolleg der Maramurescher, tn Votk und ‘Ruitur, NNW, 1972, ur. 6. Hour, O.. Prouteasa un centra de preluerare complerdt a lemnutut, tn Comuniedrt Sestunea Musretar, Bucurestt, 1966. iche, Axprete ale eof uneltelor agricole tn gospodaria frdneased din oldavel, Ah Terra. nostra, ue. 1, 1908. ris, Misculifa — un sat de spatari din Fara Zarandatut, Cu}, 1948, Capestis, Roswlih, Hemalle Hotskreuce aus dem Bihorer Land, ta Rese roumaine @’Ris: tire de Cart, tom 6, 196. Cayaeu, P, Janes, St. Un important centr de preluerarea, tem ‘Homan, in Comantedet Sestanea Musetor, Bacureytt, 19 Cheleea, Ty Ler radar! de Musee, Bucurest, 1983. Chelcea, ton, Afestert anonimt din Motdooa th arta: pretuerdr(tfemmatat, tn Mayasin, io, ne, 11% Ton. Mesepipul rotdritulut in unete sate de pe valea Dundrit (intr eursul inferior af Oltuiat y1 Mostste) tn Cibintum, 19091973. Si Dancivteseu, V.. Acta sirdoeche @ elopiltortior 1m tema, {n Magazin, 1966, ne, 451. Dima, Al.. lmpodotirea portlor, taterloarelor, caselor. Opin despre frumas, Bucureyth, 1948. DinutA, Gheorghe, Oeupatite poporutul roman ogitndite tn eolectia de unelte 91 oblecte Mazen Sout, tm Sta eect Muze! Saat, 1970. Duntre, Nicolae, Sate din Zdrand specializate tn mestesagurt f&rdnestt, tn Gontributtt Ta cunvasterea replunit Hunedoara, Muzeul regional Hunedoara,” Deva, 1960. Forescu, Florea Bobvt, Confeefionarea fluterelor eu aptleaftt de alam, tn Reotsta de etno- grafle 1 folelor, 1998, ne. 3 Floreseu, Florea Bobs, Ornamentica populard remdneased tn Jemn, tn Studi xt cereetr ‘de (arta arte, 1996, ne. 12. lui, Boghleea, raionst Cree Ploresew, lon Al., Cloiizafia lemnulus, Bucurest, EAltura Ceres, 1 Focga, Gheorghe, Elemente deeoralie tn arhitctura’populard din sudul replunt! Craiova, In Studlt $ceereldet de tstorta arll, 1988, ne. 34. 1956, nz. 12, Foesa, ‘Gheorthe, Blemente decorative in erhitetura popatard din zona elnegrafie a Jtutut de Sus, in Studi st cereetdrt de tsoria artel, 1997, nr. 3—4 ju, Hedwiga, Pauncey, Milcana, Stancha, Smieindita, Hdifa, un eentru de Widart Inecunoseut, in Marmafia, 1, Bain Mare, 1969. Formagiv, Iedwiga, Stancit, Smarandita, Ornamentiea poritior de yurd din zona Codra, in’ Revista-muzeelor, 1968, ar. z Gean, Vida, Tn apdrarea arte populare In lemn, tn Revista mizeelor, 1967, ne. 6 Gheorghtu,” Adrian, Petrescu, Paul, Ornamentatia tn arhitectura poputard din bazinul ‘superior al Angeputut, in Arhitectura R.P.R., 1955, nr. 1. Godea, oan, Contrtbuft la cunoaslerea mobilierulial fSrdnese din restul Transiteantet, Form ‘im Reoista muzcelor, 1071, me 4. Godea, Toan, Mejteyugut (dddrttulut tn satete de pe valea Teuzulut udefut Arad), ‘ut Museutal etnografie al Tranattoantl pe anit 1911~ 1973. Goden, loan, Meyleyugul leilor de zatre tn Fara Crigurtior, in Contribufi ta eunoasterea ‘inografiet din Fara Criguriion. Oradea, Comnitetul pentru cultura y! artA al jude- {ula Bihor, Muzeot Tarlt Criyurler, 1971. Hytane, Dumitea, Grestdtart tn lemn din Veancea, in Sesiunea de eomuniedrt stinifice 1@ muzeclor de efnogeafte $1 artd poputard, Bueurey\\, 1972... lordache. G., Nitu, N-, Papitign, M., Clieea obseroafit supra erueerttutul tn lemn din Olienta, in Historia, 1970, nr. 1. lorga, Nicolae, Seuiptura romdneased tn lem, in Memoriite SeefiunitIstoriee, seria 11, tom XVII, 1936, Iniente Cornel, Arta crestdturtlor tn lemn ta Marginentt Sibtulut, tn Transtteania, 1972, or 2 lvimle. Corset, Dumltreseu, Florentina, Paleolog, Andrei, Arta femaulut la roman, Editura’ Meridiane, ‘Bucurestl, 1975. Irimle, Cornel, Civiicafta temnulut, in Gontemporanat, 7 apritie 1972, nr. 1 Irimie, Cornel, Das Hirtenwesen der Rumdnien. Forschungen tn der Maryinimea Stbtutut ‘bet Hermannstadi{Sibta, Manchen, 1965, Irimle, Cornel, Daneu, Dumitru, Sétiptt din Loman, in Contemporanut, 20 nov. 1964 Iimie, Cornel, Frunzeith, Ton, Uneite,oblecte de uz easnie 9 inatalaft de uz easnie, In ‘Arta poputara din Valea Jtutut (Regtunea Hunedoara), Bucuresti, 1963, Ieimie, Cornel, Wiener, Raymonde, Zeiigenosische Holsschitzercien der Volkskunat, ‘in Kunst in der Rumdnischen Volkarepublik, 1904, nx. 24 Ks, Karoly, Gentrul de duighert Bedectu, in Actiowatea muzeclor, Clu}, 19 Ks, Karoly, Coleefia de fure de tors a Museulul etnografte al Transileantel, in Anuarut Muzeulit etnegrafie al Transilvanlel pe anit 19681070. Ks, Karoly, Elemente de arhitecturd st decorative de pe oatea Casinulut, tn Studit 31 ereeldrt de tsoria arte, 1964, ne. 3 Kés, Karoly, Mobile eloplite dln zona LApuy, tn Anuarut Muzeutut etnografie al Tran- Siloaniet pe anil 1962~ 1064. Mater, Radu Octavian, Gontrabuftt ‘Apusent, In Aputum, Vil, 1969. Mater, Radu Octavian, Rizewiija — un sat specaltzat tn produstl spetelor de fesut, 1m Revista de ethografie 3 foleler, 1908, ne. 13. Mog, Marius, Decorul tn arhilectura poputard romdneased bandeand, Tlinlyoara, 1971 Moses, Tereza, Impletitul ~ tndeletnitreeasnied spectatzaia tn Vatea Erutut, in Contr. buft ta exnoayterea etacgrafiet din Tara Crisurtior, Comitetul penteu cultura $1 al judetulut Bihor, Mazes! Tact Criyurlor, Oradea, 1971, ne. 10 Francie, Braga, Mircea, Salnelic, Alexandru, Seulptura s¢ arittetira popstard “din zona etnografied Maramures. Ornamentafit de tema, Bata Mare, 1960, Paseu, Nicolae, Conirtbufti la studtul plrograsurtt cu stanfa ia romant, ta Reel elo, 1966, nr. 2 Paseu, Nicolae, Pirograoura din Vrancea la Muzeu! Satulut, in Muzeut Satuiut, Anuar, 1966, rt icolne, Pirvpravura (a romani, in Revista musetor, 1965, nt. 6 Milcana, Contribuftt (a tipolagia furcitor de tors din sud—eatul european, tn ‘Seslunea de eomuntedrt stlingifce a muceeloretnografice st de arté populard, Bet. reyth, 1972 Pauncey, Nileana, Despre mobilier, in Mobilter ${ feronerte populard, Bucurestt, 1971. Pauncey, Mileana, Formagiu, Heiwiga, Mobiiierat popular in parflle Munedoare, ‘mm Mobila, 1968, mr. 1~2. Petrescu, Pal. Ayecdri, arhitecturd, porlt tn nord! Transttvantel, in Arta populerd ‘in nrdut Transifoantet, Buctreytt, 1969 Petrescu, Paul, Decor! mobilieratut fdrdnese. in Arta plastid, 1967, nr. 7. Petrescu, Paul. Romanian Peasant Furniture. Typologcal Classifeation, in Reoue rou ‘maine d'histoire de art, tom 8, 1968. Popa, [Industria casnied a lemaulut din Munjtt Apusent, Cluj, 1932, Prut, Constantin, Arta lemnatut, in Contemporanut, 30 oet. 1973, ne. 4. Scariat, Marla, Centre spetalizate tn confectionarea mobitierulut dee walea Topologu- lit — Judeal Arges, in Studlt gt ceretart Muzeut Satulu, 1970, Semendeaey,” Vietoria, Ostap, Melanla, Despre mestesugut butndritulut tn zona Lasulut, ‘m Sestunea de tomunedrt a muceelor, 1ucurest, 1966. Stahl, H. P., Porfile fdrdnest ta romant, in Studi eereldrt de tora artel, 1960, ne. 2 Stolen, Geordeta, Centre spectalizate tn confecionarea moblllerulut din Oltenia, in Studi ‘pheereetdri de tatorta arlel, 1968, nf. 2. Stolen, Georgeta, Ungureann, Nicolae, Creajia populard tn lemn ta romani, in Revista ‘museelor i monumentelor, seria'Muzee, 1974, ne. 3 Salnelie, Sabin, Motive ornamental pe furet gt bite. Zoneteetnograftce Lpus si Maramures, ‘i Marmatia, 1, Muzeul jude(ean Bala Mare, 1969. Tiga, Aurelia, Gontribuftt ta studi! mestesugaritor in temn de ta Budureasa (regiunea Grisana), tn Anuarul Museulut etnografie al Transilvantel pe anit 196219 ‘Tiga, Aurelia, Vase de fomn tn cole/ia Museutui elnografic at Transilvantel, in Arwarat ‘Muzeuiut etnografle a! Transiloaniet pe anit” 19T1— 1073. Udriste, tena, Crestdturt tn lemn din Gor), Gomiteta de cultura 91 educatie soctalst& ‘i judefunul Gor}, 1972. Vicol, Ax, Un constructor muscelean de flutere, In Reolata de etnografte 91 folel ‘Zdercive, Boris, Stolen, Georgeta, Aria erestiturtior in lemn ta romani, 1m Anwarut ‘Museutul Satuiut, Bucureyit, 1967 ‘Zderelue, Boris, Stoica, Georgeta, Crestdturt tn lema tn arta popular romancased, Kal- me, Bucurestl, 1967. ‘asupra preluerdrit temnutut tn Muni Nistor 1964,Ui, DE PROVENIENTA ‘enuiriie veoh comitatut Sibiu sibie sibie sibio sibie ‘Tonava Mare ‘Tinave Mare Sibiu Sibiu sivio sibia Fagiras Sibiu ‘Aba inte sibiw Fagiray Fagiray Figieay Fagiray Brayow ria ‘Murig-Turda Bistrija-Nasaud Hunedoara Hunedoara ‘Triscaune ‘Triseaune Muriy-Turda Caray Severs ‘Timi ‘Timi ‘Torontat Alba inerioard ‘Aiba infertoara ‘Aiba inferioara ‘Alba tnferioaea ‘Turda-Ariey ‘Turda-Ariey ‘Turda-Ariey ‘Turda-Arieg Aba inferioara, ‘Turda-Arieg Turda-Ariey ‘Turda-Ariey ‘Alba inferioara Hunedoara Hunedoara Hunedoara, Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Vestem sibiet | carpinis Carpinis Sitigte Ungra Ungra ‘Steadate Ayri Aveig Brad Porn Noeet Fatt Seyi inferior Predeat Pourtactiran ‘Shootin Zerwesti Magers Borgo-Prand ice Borg-Suseni Boutar interior Herendesti Ususau Chelmae Cobia tea Cotea Feney Vidra superioara Vidra superioara Neagra superioara Ponorel Valea-Dosutut Stedtura Cortegea Cortegen ‘Soliodot Luneant Vatea-Singlorgi Livereni Liverent Strelu-Singiors cuajir Petroyent Onabs-de-sub plate Strelu-Obaba Uricant Usteant siti sini sin sitiw At sinin Hrayor Brayov Brayov Brayov Murey Mu Bisteita-Nasdud Caray Seve Hunedoara co Coxasna Murey Tienly Arad Arad ‘Tie Alba Aiba ‘Aiba Alba Alba Aiba Arad Aiba ‘Aiba Alba Alba Alba Alba Hunedoara, ‘Munedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara A. FURCL DE TORS Veytem Sibiet Cirpinis irpin Sainte Ungra Unga Steddate Asrig Avrig Brady Porumbacu de Jos uvet Tanti Sebey de Jos Predeat Bran Simon Zirnesti agherus Prundul Birghuivt aleet Susenit Birgivtat Boutari ZAlcant Covasna Onan Singlorgiu de Padure Herendesti Ususaa Chetmne cebsa Teesesti Catea Cetea Ponorel Tavoru Ampotutus ‘Vadu Motitor Certege Carton ‘Sehodal ‘Lancant Valea Singiorgivtut Livezeni Liverent Streisingiorgi Cugir Petroyani Onaba de Sub Piatra Ohaba-Streiutut Uricant Uricant DENUMIREA OBIECTULUL Fored Furea ured urea urea Pures Fured Furea urea Pures ured urea ured Bure urea urea Fore ures Furea Foret Fores Foret Furea Fured Fores Fores Furea Fore urea Fare Furea Pure Poured Pure, Fored Incrstitt Ineritit Anchistrita Inehisteita Anerigitat Ineristita Ancristit& Ineristita seria (erestatay seri (erestatay seriad (crestat) chingiaita Increstatd Increstata seri Impistrita Anchistrita Inch ate ith Inchistrita Anchistritd (Impisteita) Ampistrita mpistrita Impisteita Ampuiati (cu rot!) Impulats (ierestata, eu rot!) Incristatt Inchiatrita eu rurgildl (Increstata) crestatd (Inerestata) Impestrita Impestrita de tors ‘mizdrith (Ineristita) ‘miedritd (Incristit8) imiadrit& (Ineristit) ugravith sau tmpisteijat Impestrita Impestriti eu flort mpestrita rugehvith Ampestrita Ampestrita Ampestrits Impestritt mpulata eu stmeel Imputata Informata (eu forme, ‘Impuiats) Fured Informatd (ex forme, Impuiata) Fured Furea Fured urea Fared urea Ampuiats Incristitt (Anerestat) Informatd (eu forme) Impuiats (eu pul) Impaiats (eu pus) Informatd (ex forme, Increstata) Fured Informatd (eu forme, Increstata) OBSERVATII Foarte veche Foarte veehe Fiicutd de Simion Fitimon Fiicuta de Simion Fitimon Foarte veehe Foarte veche Fureile de 1a nr. 814 au fost ‘mate $1 apot Inerestate De vreo 40 ani Foarte veehe Foarte veehe Foarte veehe De vreo 70 ani Din anul 1813, Foarte veche. Asttel se numese aiet fureile de orice categorie Foarte veche Stincel¢ thiqul de tnerestat Striveehe Striveene artes de sus a fureli de Foarte veche Straveehe De peste 100 ani Foarte veche. Partea de sus Foarte veche, Partes de sus Foarte veche. Partes de susTLOCUL DE PROVENIENTA, ‘Denwinirile_vechi [ Denumirite noi «|S DENUMIREA OBIECTULUL OBSERVATIL Hunedoara, Ludesti Hunedoara, Ludegtit de Jos | Furea inftorata dept de Sus Hunedoara, Federt Hunedoara Put Fureh Impuiatd (Intloratd) 2 Hunedoara Uricant Hunedoara Urleant Furet tnformata (cu forme, Din anut 1811 Increstatd) Tinava mare Ferihas Mure Albestt Furet inristata De peste 100 ani Hunedoara Covragiu Hunedoara Covragiu Fured simeelata sau tmpui Foarte veche stmeet Hunedoara Merigor-Jiu Hunedoara Merigor Fure Informata (cu forme) Foarte veehe Hunedoara Pizagtt Hunedoara izes ured tmpulatd (tnformata) Foarte veehe Hunedoara Petrila Hunedoara Petrila Furcd tmpuiatd (Informata) ‘Hunedoara Covragin Hunedoara Covragin ure simeelata sau impuiata eu | Foarte veche simeet Hunedoara Batatar Hunedoara Batalar ured tmpultatt ‘Alba inferioard ‘Stremti Alba trem ured mizdrita (Ineristita) Foarte veche Hunedoara Luncant Hunedoara Lancant Impuiaté ew stmeet Straveche Hunedoara Luneani Hunedoara Loneant Ampusata ew stmeel Straveche Hunedoara Ordstioara inferioard | Hunedoara Oristioara de Jos tnftorat Foarte veehe Hunedoara Ordstioara superioara | Hunedoara Ordstioara de Sus Inflorata Foarte veehe Hunedoara Merigor-Jin ‘Hunedoara Meriyor Informata (cu forme) B, FURCI DE TORS, CU COARNE Sibiu sina sib Hina ured tmehisteita Sibiu Gates sibin ialey Fred Inerigtita Sibiu Deat Deat ured wetisteita Sibiu Poiana s Polana ured merigtita Sibiu Dobra-Jinit Dobra ured tnchistrita Straveene sibiu Rasinarl s Fred erestatd (seri) Foarte veehe Sibiu Strugari simeetita (Inerestat) Foarte veehe Sibiu Boita Impestritata sau Impistrata | Cotorata Sibiu Poreesti rw Roy serish Cotorata Sibiu ‘Talmicet Sibiu Tamer Fred seria coi Sibiu ‘Tiisea Sibiu Tiigea Pure incrgtita Din anvt 1802 Sibiu Rod sibia Rood Fred impistrata Foarte veche Sibiu Sibiu Polan ita Straveche Sibiu sibiw Apoldul de Sus Incristita Din anut 1883, Sibiu Sibiu Rod Ampisteita sibia Aiba Sugg Incristita sibiu Alba Sugg Aneristit Sibiu Gura Riutui Sibiu Gura Rautut Anerigtitt Straveene sa capuina Alba captina Inerest itt Poiana sibia Amerigtita Potana Sibiu Poiana Imeristita Sina sibin Sina Anchistrith Rchita Alba Rachita simeetita (Inerestata) Jina Sibiu Sina Inchistrith Sina sibie Jina nehisteita Sina Sibiu ina Inchistrta Sina Sibiu ina Imchistrita Planut-superior Atba Planut de Sus stmeetita Poiana Sibiu Poiana Ancritita Polana Sibiu Poiana Aneristita Poiana Sibiu Poiana Ancrigtitd Foarte veene Ssaeszsaxees2es2 BES Rachita Alba Rachita sibiw Polan Din anal 1800 Poiana Poiana sine Polan Incritita Poiana sib Polana ured tneristita Din anut 1805 ae Dobra-Jinit Hunedoara Dobra Fured tnehistrita var Caray Severin var Fured eu flori Din anul 1796 Sibiu Poiana ured ineritita Sibiu Poiana Fred tnerigtitaTOCUL DE PROVENIENTA ‘Genumirle veehi Hunedoara Hunedoara Sibiu sibia sibiw sibia Sibiu sibiu sibio sibia Sibiu Sibiu Sibiu Sibiu Sibiu Sibiu sibia sibiw sibia site sibia sibia sibia Sibiu sibia sibia Sibiu Sibiu sibia ‘sibia ‘Tirmaya-mare Tirmava-mare Odorhelulatculese ‘Tienava-mare Odorhelutstevese ‘Timava-imicd ‘Timava-imied Cojocna Bistrita-NAstud Odorhelutadevese Sebeyet Bogta-ctteans Bogata-otteank Racopul superior Ungra Ungra Flaep Sinpstru Jibert Mateiay Matelay Draos Bachnes Carew Bare! Borgo-Prund Varghiay ‘comuna (at Tiiyes Richi Poiana Seberet . CRUCIULITE $1 PRISTENE Hunedoara Hunedoara Alba Alba Alba Alba ‘Alba Sibiu Sibiu Sibiu sibiu Sibiu sibiw sibiv sibiw Sibi sib) Brayov Brayov Brayov Hunedoara Brayow Mure Sibiu cin) Bistrija-Nastud Covasna Lumeant Riichita Ruchita Rachita Puredrett Strungant ‘citi Sibi Sainte sanigte Polana Poiana Polana Poiana Poiana Poiana Roa Rod Gates Dobra Dobra Loman Sina ina Sina Riiehita Richita Richita Sebesel Bogata Olteant Bogata Otteans Racoyul de Sus Sinpetrw Ateasutut ert Mateias Mateias Matelas Mateias Anglobat orasului iunedoara Dragent Bahnes uretw ara Prondut Birgiutal Virghiy DENUMIREA OBIECTULUL Fred tnerigtita ured simeelita(Inere ured Ineristita ured tnerigtita (PRISNELE) CCruciotita ta puna, mpuiota ew cel Cructvlita ta pane simee! Zurgatu (erveiutita) simeetit ‘orgdtby (erveiutiay simeelit Zurwalau (cruciuli\s)simeelit Zorgala (ervciuti) a Jey Pristen Pristen tneristit Pristen inerigtit ten mncritit ten tncrigtit Pristen incristit Pristen Pristen Pristen Peisten Peisten tmpistrit Priston timpistrt Pristen incristit Pristen tncrigtt ten tneristit Pristin stmt Pristen Pristen Priston tnehistrit Pristin stmeelit (erestat) Pristin stmeelit (Inerestat) Pristin stmeett (Inerestaty Pristin slmeetit (inerestat) Pristen ineristit Pristen ineristit Pristen neristit Pristen eristit Pristen meriatit Pristen tneristit Pristen crestat Pristin ncristit Pristin tneristit Pristan_ neristit Pristan neristit sue tmpisteitat Pristan inristt Prisnel tneristit Prisnel tneristit Prisnel pistruit Pristen mpistrit Pristen tneristt Straveche ‘arte veehe Strdveche Straveene Steaveche Stravecte Straveche Straveehi. Joyedu © punga pentra tatun Foarte veeni ourte vecht De vre0 30 Stravech Poarte veeni Straveeni Woarte veeki Straveehi Foarte vehi Straveehi te vecht Fearte veehi Foarte veehi Foarte veehi Striveehi Strdveehi Foarte veehi Foarte vechiTocuL DE PROVENTENTA Denwnnriie ween Dewar wor DENUMIREA OBIECTULUL onsERVATH comitatul ‘cons Tonto on ata BITE SE MACIUCL Turda-Aries Set Ata Vand Moor BALA tmpesteits ‘Tinava.mied Dirtos Sa Dirtos Meine tneristita Hunedoara Sibigetul-secth Huneciars Sitiyet Boat tnformata Sibiu aco sib inte! BALA Inerigtita Sibiu Poiana siti Yoana BLA tuerigtita Hunedoara Steet. nab Thanet ‘Obata Boat tmpuiatd Sibiu doy Sibi Fado BULA tnvargata Straveche Solmoe- Dobie Magoa)a co) Magoaia Bota ured de tors Fégiras Breara Hea reas Buta eu fork ror Presmae ras Prejm Midciuel tnehisteita Foarte veche Hunedoara Binting Monee Auret Viakew [ita eu pene ‘Triscaune Brotew Conan Dretew Maciued tmpistrita Din anut 1804, ‘Tava mare Mateiay draw Mateiay Melued tneristita Foarte veene sible Miereutes Sibi Miereurea ad Cojoena Jucut-superioe wy Jueu do Sus Bia tmpistita Originatul tn rouzeut etnogratie din hart eche treat Hunedoara Bola-Birat Hunedoara Bola Birzti BIA cositoritit Originalul in .Muzeut Asoclatiunti* ain Sibiu Hunedoara catia Hunedoara cntia Boat tmpuiaté Brayoy Cirpiniy Brasov Miciued tnehistrita Foarte veche Brayov Pures Brasow Cire inchistrita Foarte veche ‘Sibiu Poiana ivi Poiana Bia tmeristita = Alba inferioara Gosu Sibi Gus BIL tnerigtita Foarte veche, cu mlciued de os Hunedoara Stretu-Singiorgin | Hunedoara Strelsingeorgix Bit tenpusat Foarte veh! Hunedoara Livereni Hunedoara Liveseni Boat informata (eu forme, Strdveche, Ficutd de Petru Lised ‘impuiata) Cojoena Cojoena cay) ocalitate subordonati Bot tmpestritata Originatul ta muzeul etnogratic a ‘orayulni Cluj-Napoca iy} Muriy-Tarda Sovata Murey Sovata Bott nerestati Foarte veche, Originalu! tn muzeul tnogratie din Cluj ‘Turda-Aries Ceage ca) Pietroass ita mnrestatd Foarte veehe, Originalul tn maze stnogratie din Cluj ‘Sibia Cristian Sibiw Cristian [BINA cu mined, teristita Foarte veche ‘Triscaune Covasna Cais Covasna Miele ineristita FFoarte veche, eu miciuel de cositor sibia sibiw Ortat BIA neriytita Foarte veche E. LINGURI Caras-Severin Maidan Carag Severin Bridigorat de Jos) Lingurd cu fori Sibiu Wesinart sibiw Rasinart Lingurd erestatd (scrisd) Sibiu Suse Alba sug Lingurifd tnchisteita Fagiras Zerwesti rasoe zarnesti Lingurd tnehistrita Satu lung, cy) localitate subordonati| Lingurd tnerestata ‘raga Chu atest Hunedoara Totesth Lingard serpuita arpinis Beason Carploty Cingurd mare tnehisteita ELE $I ALTE VASE ‘Atba-inferioard Galati Atha Cane impistetiat Hunedoara Oréstioara-superioar’ | Hunedars sto CaApeet tnflorat Hunedoara Meriyor- Jiu Hunedoara Mor gor CApeeand (Lepeet) Informata (eu forme) Hunedoara Ludestt Ldestit de Jos Capcet crestat dest de Sts Hunedoara Petroyent Hunedoara Petrowant ‘CApcel tnformat (eu forme) Turda-Aries Ponorel Alba Ponoee Capeeand impestritt Hunedoara Merigor- Jiu Hunedoara Merisoe CCapceand (Lepee!)tnformat (forme) Hunedoara cua Alba cuir Capeed tneristat (Inerestat) Din anut Hunedoara [Blajeni-Grosuri Hunedoara Blajeni Capeel impenat eu pene) Hunedoara Bijenl-Grosuri Hunedoara Biajeni Capeet mypenat (eu pene)TOCUL DE PROVENIENTA, Denumirite veeki Denurairile nol DENUMIREA OBIEGTULUI ‘comitatul Alba-lnterioari Hunedoara ‘Turda-Ariey Odorhelutsteuese Cojoena Alba-inferoar Situ Sibiu Sibiu sibiw ‘Tinava-mare Bistrija-Nasdud Hunedoara Cojecna ‘Timava-mare Murdy-Turda ‘Not: Acest tabel reproduce pe cel din albumul origi Blajent-Sat Bolzegt-interior Bucerden-vinoast Dupipeatri-Sat tay ‘Racoyul-superior Diiyoara Gura Riutut Apahide ‘Gcna-Sibiutut Potana Avrig Sebegal superior ‘Slietdate Merehinga Borgo-Prand Urieari Catata-mmare rig Ripa-superioara Royeant Almay-Saliste Almay Saligte Merehinga Vale ‘Tiigea Tigea Tiigea Tudeta Hunedon Atha Alba Flunedoara Alba Covasna Brayov aj sibia Sibia Sibiu Sibiu Sibiu Brayov Bistrita-Nastud Hunedoara cn ures Mares Hunedoara Hunedoara Hunedoara comuna_(satul) Blajent ulzeytt de Jon Bucerdea Vinoasd Dupa- Piatr Lupe Racoyal de Sus G. DIVERSE Dalyoara Gura Riwtat Apahida cna Sibiutut Poiana Avrig Sebeyut de Sus Steddate Alimay-Sitigte Almay-Siliste Mercheaya Vale Pipernita tmpenat Berbintd tmpestrijatt Olieled de tern ‘CApeel toxpenat ‘Turturuge Impestritata (ncrestaty Slrdri,a crest Codoriyte de biel tmpesteita Codorigte de biettneritita Codoriste de bict impistritd sau pistrita luerd chindisit, La eapatu de ‘ss ferecatd In cositor Fluerit tegata Undid de eusut, serisd, erestata Undia de eusut, serist Undifi de cusut, tneristita Zimh tmerestats Zim, tmpisteiti FFus pentru depanat, tnformat (eu forme), tmpuiat Cutie de plateat ric, crestat Mai de batut haine, tneristit ‘Teavl de pip chistrit, impistrita ‘Teacil de cutit, tmpistritats ‘Cimpistrits) (CArabita clmpotutal, tnerest ferecath CClipotut eimpoiatul, inerestat [Blldar tnerestat Poarti tnerigtits arth mied, tneritita Fruntaral morll, eu placoae, Inerigtit Fruntarl mori, eu plscoae, Ieigtit 1 la care s-au adiugat denumirile noi ale localitiilor. = eae OBSERVATIL Din anul 1890, De pastrat gatbenti Foarte veche Originalel in muzeut etnogratic din cy} Foarte veche Foarte veche Vopsit ew roy tnchis Serveste pt. a deptina strimaturd im diverse cutort Originaivi in muzeat etnogratie din clu) Ferecata eu cositor Foarte veche, Originalul tn .Muzeul ‘Asoelatiunii™ Din anol 1772 Din anul 1823, Fieuta de taco Bary in anut 1800, Ficut& de (Arana Tacob Buciung Din anul 1842 Din anut 1842bum de crest in emAlbum de eresttr in JermnAlbum de crestiar ler,Tabela IV Album de crestaturi in lemn. Es. # i ECCS LTE Lees 28 26 24Album de crest in Jem, Fer toreAlbum de eresttr in Jem,kom de restr tne.‘Tabela VIET Album de crestaturi in lemn. ial aii wale Farei de tors. =ae as Album de crestaturi in lemn. Farei de tors. ties [INTREPRINDEREA POLIORAFICA SIBIUbum de crest fn ler,61 62 Album de crestaturi in lemn. 63 Farei de tors.a ga Tabela XII Album de crestaturi in lemn. 2 66 67 68 69 Farei de tors.Tabela XIII Album de crestaturi in lemn. 3 1 Farci de tors, cu coarne.Tabela XIV Album de crestatari in lemn. 7 5 76 Farci de tors, cu coarne.ie Tabela XVI Album de crestaturi in lemn. ‘ Farei de tors, cu coarne.x a Tabela XVII Album de crestaturi in lemn. e Farci de tors, cu coarne.Album de crest fn Jenn Fors etc aeTabela XIX Album de crestaturi in lemn. 90 st 92 Farei de tors, cu coarne. — elas Sie ee |Album de crest in JemTabela XXI Album de crestaturi in lemn. Farei de tors, cu coarne.Album de erst in lem, aeTabela XXIII Album de crestaturi in lemn.Album de crest fer,Tabela XXV Album de crestaturi in lemn. Farei de tors, ca coarne.Album de crestr in lem,Album de cresiur in Jem,Album de eresttar Jem, Cree 9 steer,e9eceoe OeGeoeo, (@00808 208e6e0— Album de crestaturi in lemn. Bite si maciaci. INTREPRINDEREA POLIGRAFICA IBibum de crestor in ler,Tabela XXXVII Album de crestaturi in lemn. 223 222 21 220 219 217 216 215 214 Diverse.Tabela XXXVIIL Album de crestaturi in lemn. — vii iE | ; Diverse.