Design si esetica in turism — curs 4 CURS 4 Arta si economia. 1. Succedaneele $i surogatele artistic. 2, Fenomemul Kitsch. ARTA SI ECONOMIA. 4,1, SUCCEDANEELE SI SUROGATELE ARTISTICE Preocuparea de a modifica anumite forme artistice greu aecesibile exist din cele mai vechi timpuri Arta, prin esenta ci, este expresia unei experienfe unice a ereatorului si, de accea, se recumoaste ci ea nu poate fi multiplicata fir a diminua din calitafile originalului. Totusi, nevoia general a tuturor de a se bucura de frumos, face ca Incereitile de @ reproduce uns gi aceeasi oper artistic’ in mai multe exempiare, pentru a putea beneficia de ea mai mulfi privitor, si rimén valabila, Tocmai de aceea, nu toate swecedaneele pot fi invinuite 4 sunt in detrimental arte si al frumosului Copia artistic — Incrarea ce se realizcazi dupa original de cétre cineva Inzestrat cu talent, el insugi un creator, original pe care il respecti, de la procedeele tchnice pana la mici particularitafi de forma, culoare, materi gi spatiu. Uneori, dimensiunile copiei variazit usor fai de ale modelului original, Replica ~ exemplarul realizat manual de cdtre un artist dupii 0 opera existent, in conditiile in care datele, coordonatele si, eventual, subiectul nu mai sunt respectate {ntocmai, ci devin doar pretext pentru o noua opera de art Ii” incep si se realizeze in serie reproducerile. Initial in Era Industri reproducerile erau objinute prin procedee ce aveau la baz principiile gravurii in lemn sau metal, In timp, datoritt tehnicilor fotografiei, ale inregistrarilor pe pelicula ‘magnetic, pe disc, pe pelicula de film, se amplified produetia de discuri, filme,Design siesteticd in turism — curs 4 spozitive, caseta audio gi video ete + {mlocuitorii sunt produse care, pe de o parte s-ar atasa domeniului artelor decorative, dar care, pe de alt& parte, provin din sfera produselor industriale. Exemplu: Y formele ceramice realizate in serie; ¥ covoarele produse industrial; ¥ produsele ~ de la servicii de masi la bijuterii, obinute pe cale industrial, Pentru obiectele concepute in spiritul formelor artistice decorative, dar realizate in serie, pot fi refinute dou’ directii de dezvoltare a produetiei lor: 1) imitatii ale unor modele de altidatt (au eXutare din dorinta pistitit Jegaturilor cu traditia); 2) repli ale unor reusite (se apropie de familia formelor,tip design”). Se apreciazi ci succedaneele artistice indeplinese o funcfie pozitiva in cadrul vietii sociale contemporane, permiténd accesul tot mai mare al oamenilor la adevaratele valor fn produetia curenti, pe lang suecedanee, intdlnim o alta categorie de forme ce indeplinese o functie negativa — surogatele. Surogatul — produsul realizat industrial din materiale necostisitoare, reprezentiind totusi aseminari cu cele seumpe, chemat si inlocuiasc’ pe piatti un att produs de calitate superioard, care ori nu se glseste, ori nu este accesibil datortt pretului ridicat (CAUZELE EXPANSIUNII SUROGATELOR: 1) Dezvoltarea rapid a productiei indusriale (de serie; automatizati) care, desi benefick din punct de vedere economic, joacd un rol important in proliferarea surogatelor ~ are efecte negative asupra personalitafii umane; 2) Modificarea relatiei creatie — produetie. Dac’ inainte, in mamufactuti, ‘mesterii artizani ereau bunuri personalizate ce se apropiau san chiar eran obiecte deDesign 9 eseticd in turom — curs 4 arti (ex. Stradivarius), azi, simpla copiere in mast a produselor a depersonalizat munea, Acum, actul ereator riméne privilegiul unei elite 3) Dezvoltarea rapida a viefii urbane $i aparitia noilor cartiere de la periferiile oraselor. Populatia nou creat’, provenit de regulii din lumea satului, mu ‘mai mengine legitura cu valorile civilizafiei rurale, dar nu e capabila nici si asimileze valorile civilizatiei urbane, pentru c& nu ¢ suficient instruits sau mu are posibilitit materiale. Speculkind asemenea stiri de dezorientare esteticd, surogatele urmarese si epateze prin: coloritul strident, gusturile, poritile si atitudinile personajelor. a CARACTERUL NOCIV al surogatelor se manifesta prin: a. confuzia dintre arta autenticd si produsul ce se pretinde a fi echivalent cu aceasta, fir a poseda insi aceleasi calitii estetice; b, implicafii morale negative, inducerea unui comportament subcultural; ¢. deformarea sensibilitifii estetice 2 unui mare numir de oameni care, absorbiti de grijile cotidiene nu au timp si reflecteze asupra sensului artei adevarate $i towusi, afacerile bazate pe surogate rman prosper 4.2. FENOMENUL KITSCH Kitsch — cuvant german intraduetibil, intrat ca atare in vocabularal esteticii (a face va de méntuiald, a degrada, a maslui). Desemneaza arta de prost gust, ppscudoarla sau arta surogat, precum si toate acele produse estetice concepute in idea exploatisii doar a unor grupuri de stimuli ce intri in compunerea artei:-de-ordin “biologie; et (séntimentalismal) si magic. Termenul este legat de sférgitul sec. al XIX-ea, end uni pictori din Mainchen, din considerente pecuniare, confectioneazt $i pun in vanzare primele prototipuri ale picturii Kitsch,turism ~ curs 4 Design si esetica Dupii 1900, termenul imbraci in special conotatit negative, Odati cu epoca artei populare, Kitsch-ul preia si sensul de .distractic estetie’”, In istoria artelor, aceasta este prima etap’ a unui proces mai lung de reconsidcrare a termenulu. DOMENIILE DE MANIFESTARE, Se apreciaza c& fenomenul Kitsch este indisolubil legat de arti i se manifest tit la nivelul genurilor traditionale ale acesteia (literatura, muzied, pictur’), eat si la nivelul celor mai recente genuri ale artei (cinematografie, televiziune). Kitsch-ul este expresia unui gust estetic primitiv nedezvoltat, neeizelat gi mai ales pervertit, denaturat de la valorile estetive superioare. Se poate vorbi de un Kitsch al artei (se refers la obiectele de arti si la tipul de aranjare in cadru), despre 0 operd Kitsch (ex. castelul german al Tui Ludovic de Bavatia), despre ambianfa Kitsch (ex. marile magazine de antichitafi), mobilier Kitsch, decor Kitsch, mobllicKitsch, literatura Kitsch, Kitscheul este considerat un sistem estetic de comunicare peniru mase largi find acceptatea tacit, pe scaré sociald, a unei pléiceri estetice de prost gust, desemnénd prostul gust in general, Caracterul de mast al cerinjei de Kitsch a permis 0 forma similar si in planul ofertei, al productiei, ccea ce a fost favorizati si de dezvoltarea tchnico-stiintfica, de standardizarea, serializarea si automatizarea producti. [Exist dowd mari perioade in dezvoltarea Kitsch-ului 1) Dezvoltarea burgheziei celei de a doua jumatati a see al XIX-tea si aparijia marilor magazine cu refele proprii de distributie. Principiul fundamental al civilizatiei Kitsch: , istd si lucruri mai bune, dar sunt mat scumpe”” 2) Perioada actual, un neoKitsch al obiectului vazut ea produs, al mulfimit de clemente tranzitorii. Pe masura dezvoltirii migcarii de estetica industrials incepe si se construiascé un Kitsch modem, simbolizat prin aparitia magazinelor ep prot nie (totul costa $1) sia supermagazinelor. —_Desig shestetici in turism ~ curs 4 Supermagazinul adopti doctrina culturala demografied: publicului sti se dea ceca ce cere, Kitsch-ul modem al supermarketului este un mod de acces la cultura pentru masele larg. OBIECTUL KITSCH reflecté fizionomia societafii contemporane si ponte fi definit prin urmatoarele triisituri exterioare: 1) contururile obiectelor sunt complexe si incdlcite; 2) suprafefe adesea umplute cu diverse omamente, simboluri si reprezenti; 3) contraste de culori pure, trecerile de la rosu la roz bon-bon, Ia violet, culorile curcubeului combinate ete; 4) materialele din care sunt confectionate obiectele ascund natura lor adevérata (ex. lemnul vopsit pentra a imita marmura; suprafetele de plastic sunt omamentate cu motive de fibre incorporate; obiectele de zine sunt alimite; statuile de bronz sunt aurite).